Universul, septembrie 1926 (Anul 44, nr. 201-226)

1926-09-29 / nr. 225

t Halft n.??* * —Hr. 225 Miercuri 29 Septembrie 1926 ""*! MART! " ** D general rAl. Averescu, preşedintele consiliului de mi­niştri, întorcându-se din conce­diu, a încetat pe ziua de 37 Sep­tembrie interimatul preşedinţiei consiliului, cu care fusese în­sărcinat de general C. Coandă. * Generalul iugoslav Josipovici, preşedintele comitetului pentm ridicarea monumentului de la Megidia. In cinstea eroilor sârbi, a adresat d-lui dr. Ibraim The­­mo, primarul oraşului Megidia o telegramă de mulţumire, la ca­re acesta a răspuns că cetăţeni oraşului Megidia sunt mândri ca au un astfel de monument. D. Oh. D. Gavrilescu a fost numit pretor al plăşii Slobozia (Bălţi), in locul d-lui Gh. Ra­­doveanu, mutat la plasa ştefan cel Mare (Cahul). D. N. Constantinescu, ins­pector vamal d­- III in serviciul exterior al vămilor, a fost deta­şat in direcţiune, pentru pregă­tirea materialului necesar la modificarea tarifului, precum și pentru executarea lucrărilor cu­rente ale serviciului tarifelor. Detașarea d-lui inspector va­mal Constantinescu încetează imediat ce se vor termina lucră­rile de modificarea tarifului vamal. » Pretorul N. Lupaşcu, de la plasa Curtbunar (Durostor), a fost mutat la plasa Dolm­uştar din acelaş județ, in locul vacant. ■* A fost confirmat ca primar al municipiului Oradea .e Gheor­­ghe Tulbure, unul din cei trei candidaţi aleşi din sânul consi­liului comunal, şi s'a autorizat în acelaş timp intrarea în func­ţiune a acelui consiliu, aşa cum s’a constituit în şedinţa dela 20 Septembrie. ■ Amiralul Uree­an­u a încetat din viaţă i­eri. In ultimul timp fusese supus unei operaţiuni. Defunctul a lăsat prin testa­ment suma de 1 milion lei şi pa­latul său din bulev. Lascăr Ca­ta­rgiu, inspectoratului marinei militare. ■ D-nii: M. Mârza, membru în consiliul municipiului Cetatea­­tea-Albă, reprezentant al învă­ţământului de Stat secundar şi d. dr. G. Radu, reprezentant al ministerului sănătăţii, au fost scoşi din consiliul comunal al municipiului Cetatea-Albă. ■ D-nii : Calust Ashanurov şi fAl. Nasov au fost confirmaţi con­­silieri comunali in consiliul municipiului Cetatea-Albă, ca reprezentanţi ai consiliului ju­deţean. ♦ D. I. Mălai a fost confir­mat consilier de drept, reprezen­tant al Camerei de muncă în consiliul comunal al municipiu­lui Tg- Mureş, în locul d-lui dr.­­A. Lakatos. ■ D-na Elena Văcărescu, dele­gata al României, membră în co­­misiunea pentru chestiile sociale, a protestat în faţa acestei comi­­siai­i împotriva unor filme imo­rale, periculoase pentru tineret şi a cerut Societăţii Naţiunilor să atragă atenţia asupra necesi­tăţii moralizării cinematografu­lui. 9. In continuarea operei de e­­conomii a guvernului francez, mi­nisterul de finanțe a suprimat 1­0 posturi de casieri şi 700 de perceptori, acestea din urmă pe măsură ce por cai la pensie titu­larii. H p. general AL Averescu, prim-ministru, a fost ori la Sinaia unde s’a prezentat M. S. Regelui, care l-a reţinut la dejun. Azi la presidenţia consiliului d-sa va face o comunicare pre­sei. ♦ Se aduce la cunoştinţa ele­vilor şcolii industriale de uce­nici Nr. 2, din str. Principatele Unite, că ministerul muncii con­topind această şcoală cu şcoala industrială de ucenici Nr. 5 din str. 13 Septembrie Nr. 41, ur­mează ca elevii ambelor şcoale să se înscrie la aceasta din ur­mă şcoală. Bp. Nichifor Crainic, secreta­rul general al ministerului cul­telor şi artelor, s‘a înapoiat, de la Cluj, unde s‘a interesat de si­tuaţia Operii de acolo. Cu acest prilej, d. secretar general a luat hotărirea ca să facă­ un schimb continuu intre artiştii Operii din Bucureşti şi cei ai Operii din Cluj. Totodată a promis că va cău­ta să mărească pe cât se va pu­tea, subvenţia acestei Opere. Stagiunea Operii se va des­­chide la 1 Octombrie. % Eri au început lucrările La ministerul de agricultură, comi­sia pentru organizarea ferme­lor agricole, viticole şi zooteh­nice. % La 1—2 Octombrie se vor ţine la şcoala de la Herăstrău examene de admitere în şcoala medie de horticultură de la Bu­cureşti. Comisia de examinare se compune din d-nii profesori Haşiganu, preşedinte , I. Saidel, L Sterian, C. Popescu şi dr. Ha­­şegan membri. ♦ Eri, la ora 12, au sosit în Capitală M.M. L.L. George şi E­­lisabeta a Greciei, A-A. L.L. Re-Î.ale Principesele Elena şi I­­eana. ♦ D. Freitag, ministrul Ger­maniei la Bucureşti fiind che­mat în altă misiune la ministe­rul de externe german, a pără­sit eri­dim. Capitala cu simplo­nul. Pe peronul gărei, d. Freitag a fost salutat de d-nii ministru ge­neral Coandă, şi Ch. Ad. Canta- Guzino, ministru plenipotenţiar, din partea ministerului de ex­­terne, toţi şefii misiunilor străi­ne. d. general Nimica­nu, pre­fectul poliţiei şi întreg persona­lul legatim­ei şi consulatului german- Din străinătate □ Lyon, 27 (Rador). — Se a­­nunţă din Ottawa formarea ca­binetului de către Mackenzie King, şeful partidului liberal. □ Lyon, 27 (Rador). — Aflăm din Shanghai că bandiţii chi­­­nezi ar fi distrus localurile mi­şunei engleze de Chowtkiakow în provincia Honan capturând pe misionari. □ Londra, 27 (Rador). — La Manchester s-a deschis al 8-lea congres al catolicilor sub preşe­dinția cardinalului Bourne. ULTIMA ORA Delegaţia partidului naţional 3 in­ rank fuziune cu Hiti La naţionali au fost 8 abţineri La ţărănişti d. dr. lupu a votat contra fuziunii D. prof. Iorga n’a voit să ia parte la discuţii Membrii delegaţiei permanen­­­te şi parlamentarii partidului naţional s'au întrunit Duminica­­ la 10 dim. la clubul din calea­­ Victoriei.­­ Erau de față d-nii : Angeles­­­­cu Const., Antonescu Em., Ar­­getoianu C., Bocu Sever, Bogos D., Batzaria N., Cănănău N., Caranfil G., Cihodariu C., Clin­­­­ciu Ion, Coltor I., Dobrescu Aurel, Dobrescu Dem., Dan Se­ver, Davila C, Dragomirescu Petre, Dicescu N., Iliescu A., Filotti Anton, Filipescu Gr., I­­­­frim C., Ioaniţescu D. R., Iorga N., Irimescu Petre, Lucasievici G., Lugoşanu I., Maniu Iuliu, Mironescu G., Munteanu-Râm­­nic, Niţescu Velcu, Pelivan I, Pop Cicio St., Polizu-Micşu­­neşti Al., Taşcă G., Romanescu­­ IM., Făgeţel C., Taşcă Alb, Toni Toncescu V, Moldovan Vali­lescu M., Toncescu V. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI Cu câteva clipe înainte de des­chiderea şedinţei, d-nii N. Iorga şi Iuliu Maniu au avut următo­rul schimb de cuvinte: D. N. IORGA: Domnule Ma­­niu, d-ta ai făcut peste voinţa mea şi împotriva mea ce-ai făcut. D. IULIU MANIU : Păi eu de trei săptămâni vă caut cu scri­sori şi telegrame, la care n'aţi voit să-mi răspundeţi. D. N. IORGA: Ştiai că mă gă­seşti la Vălenii de Munte. Daci mai fi căutat acolo, m’ai fi găsit şi nu mai trebuia să te trudeşti cu scrisori şi telegrame. Păcat de atâta osteneala scrisă. Şi-apoi d-ta ai făcut lucrul înainte să mă întrebi. In scrisoa­rea d-lui Mihalache, trimisă mie, se vorbeşte numai de şefia d-tale­­ şi de cele patru vicepreşidenţii. Dar aceasta nu-i nimic. Să des­chidem şedinţa. D. IULIU MANIU.... (scenă mută). D. N. IORGA, adresându-se ■­ ei, spune: Să prezideze d. Iuliu Maniu, fiindcă d-lui e deprins cu preşidenţia. D. IULIU MANIU zâmbeşte, primeşte şi dă cuvântul d-lui Lu­goşanu să citească raportul secre­tariatului. D. N. IORGA : Dar secretarul general al partidului e d. Ciho­­dariu. D-lui li revine onoarea de-a îndeplini această funcţiune D. IULIU MANIU: Da, dar... Lugoşanu e mai în curent cu a­­ceste pertractări şi aşi crede că d-sa să... Se renunţă la raportul d-lui Lugoşanu şi d. Iuliu Maniu spu­ne că scopul întruniri delega­ţiei permanente este să discute modalităţile fuziunei naţional­­­ă răni­se pe baza propunerea d-lui Mihalache. După ce s-a verificat calitatea perzenjilor d. Iorga a luat cu­vântul : Scumpii mei prieteni, Neputând reveni asupra hotă­rârii mele repetate şi solid înte­meiate de a nu admite discutarea fuziunei in Delegaţia Permanen­tă, întrebuinţez această cale pen­tru a arata d-lui Iuliu Maniu mulţumirile mele pentru aprecie­rile bine­voitoare privitoare la personalitatea mea. Oricam­ ar fi vicisitudinele po­litice ale viitorului, pe­ cari nu eu le voiu provoca, rămânând cre­dincios ideologiei şi metodelor u­­nui partid Naţional de stângă bur­gheză, sunt sigur că voiu putea păstra totdeauna cu d-sa relaţiile cari permit oamenilor politici de a discuta şi colabora împreună. Am prea mult experienţa nelo­ialităţilor celor mai neaşteptate, ca să nu apreciez după dreptate ţinuta d-lui Maniu faţă de mine. . Ca să nu se creadă că vreau să ascund părerile mele după ar­tificii de procedură, ceea ce ar fi nedrept şi m-ar ofensa, ţin să vă fixez şi pentru d-voastră şi pen­tru membrii Delegaţiei Perma­nente şi pentru presă, punctul meu de vedere cu privire la fu­ziune. Principial am fost şi rămân partizan al oricărei fuziuni de­mocratice, oricare ar fi elemen­tele oneste cari ar intra într’însa, considerând titlurile ca nişte sim­ple formule de oportunitate. A­­ceastă fuziune trebuie să întru­nească însă trei condiţiuni cari lipsesc deopotrivă în propunerea semnată de d. Mihalache: 1) Ca din fuziune să rezulte un adevărat partid guvernat cu autoritate de un adevărat şef. X’aşi consimţi pentru nimic în lume să primesc umbra de şefie oferită partidului naţional. In micul partid N-D, am putut trăi mai bine de 10 ani în cea mai deplină atmosferă de sfătuire fră­ţească, cu unitatea de acţiune care derivă din persoana condu­cătorului. 2) Stabilirea unui program care să nu cuprindă numai generali­tăţile celor 10 puncte ci şi defi­nească o ideologie de partid de o perfectă legătură între deosebite­le clase şi de o afirmaţie hotă­­râtă a principiului naţional, ar urma ca aceasta să se simtă în titlul partidului ca şi în metode­le pe care el le anunţă şi contri­­bue să fie de natură a nu n­ li­nişti ţara şi Coroana. Cum mulţi ţărănişti sunt de această părere nu văd ce i-ar împiedica de-a da satisfacţie cererii mele. 3) Şi mai ales a garanta o at­mosferă de sinceritate şi de drep­tate contrară politicianismului aca­parator de situaţie, câştigate prin intrigă şi recunoaşterea meritelor incomparabile pe cari împotriva vechilor partide şi le-a câşti­gat vechii Naţionalişti-Democraţi prin propaganda devotată a că­rora, a ieşit ceea ce este mai să­nătos in ideea ţărănistă la toţi. Nu poate fi nimic mai absurd şi mai condamnabil decât prigo­nirea sistematică şi înverşunată in alegeri, in timpul negocierilor şi in însuşi actul de faţă a acelora dintre Naţionali, în­ cari un adevă­rat ţărănist trebuie să recunoas­că un frate mai mare, iar nu un adversar care trebuie distrus pentru triste ambiţii personale. La congresul viitor, care trebuie convocat pe baza unui statut pre­cis, uşor de elaborat nu chiar a­­ceastă Şedinţă a Delegaţiei Per­manente, voiu veni ca să susţin acest punct de vedere în speran­ţa că voiu fi înţeles. (ss) N. IORGA Bucureşti, 26 Sept. 1926 D. C. ARGETOIANU a cerut apoi lămuriri asupra programu­lui de guvernământ al partidu­lui. O COMISIE CARE SA STU­DIEZE PROGRAMUL S’a delegat o comisie compu­să din d-nii: C. Argetoianu, G. Taşcă, Em. Antonescu, G. Carm­­eil, G. Lucassievici, dr. Valeriu Moldovanu, Dem. Dobrescu şi I. Lugoşanu, care să examineze statutul partidului nou, după fuziunea naţional-ţărănistă şi programul. D-nii G. Lucassievici, rapor-, tor pentru program şi Dem­. Do­­brescu, raportor pentru statut, au adus după o scurtă delibera­re a comisiei alese, aprobarea în unanimitate a programului şi statutului Votarea fuziunii S‘a pus la vot propunerea de de fuziune naţional-ţărănistă şi s'a votat. Abţineri S'au abţinut d-nii C. Cihoda­­riu, G. Taşcă, D. V. Toni, C. N. Urim, D. Munteanu-Râmnic, N. Batzaria, C. Ş. Făgeţel­ şi d. P. Dragomirescu, care a anunţat că va formula în scris rostul şi condiţiile abţinerii sale. Şedinţa s'a terminat pe înse­rate şi apoi s’a dat următorul: COMUNICAT „Delegaţia permanentă a parti­­dului naţional în şedinţa sa din 26 Septembrie a. c., examinând modalităţile de realizare a fuziu­nei partidului naţional cu parti­dul ţărănesc, propuse prin scri­soarea din 21 Septembrie, a d-lui Ion Mihalache, preşedintele comi­tetului executiv al partidului ţăr­­ănesc, le-a votat in întregime prin aclamaţie şi a hotărit convocarea urgentă a congresului partidului la Bucureşti, pentru ratificarea a­­cestei fuziuni“. Scrisoarea d-lui N. Iorga ♦ Declaraţiile d-lui N. Iorga D. prof. N. Iorga a spus urmă­toarele : Menţin declaraţia din scrisoa­rea căre d. Maniu, că nu recu­nosc delegaţiei permanente drep­tul de-a hotărî în această chestie. Iată scrisoarea : Văleni, 22 Sept. 1926. Scumpe d-le Maniu, Precum o­ am comunicat prin te­legramă, delegaţia permanentă nare chemarea de a discuta fu­ziunea. Ea revine congresului, iar, pentru ca să avem congresul, tre­buie statutul conform cu care să-l alcătuim. De aceasta şi numai de aceasta se poate ocupa, la 26, de­legaţia. Orice alta s’ar face nar fi decât un schimb de vederi în­tre prieteni, la care, evident, pre­zenţa mea ar fi superfluă, pre­cum, de altfel, cu multă dreptate, a­ţi judecat-o şi până acum. loialitate şi legalitate sânt principiile de care mă conduc şi, sânt sigur, ne conducem amân­doi. In afară de ele nu poate fi decât intriga şi abusul, pe care le urîm de­opotrivă şi cărora niciunul nici altul nu ne-am pu­tea supune. Venirea la Bucureşti înainte de 26 mi-e imposibilă, având zilnic datorii faţă de şcoala pe care am întemeiat-o şi o conduc aici. Primeşte, te rog, etc. N. IORGA Delegaţia permanentă are un mandat cu mult mai restrâns. Și d. Iorga a continuat: Datoria noastră în aceste mo­mente este numai să dăm parti­dului statutul, pe care îl așteaptă de atâta vreme, statul, pe care d. Lupeanu il are de luni de zile cu însemnările mele. Altfel, nu putem aduna congresul. Dacă mi se spune că, în Apri­lie, congresul s'a adunat totuşi fără statut, obiectez că şi atunci era vorba de-a salva un partid din catastrofa neajungerii la pu­tere.. Dealmintreri, am stabilit dela început că nu puteam considera, decât ca o întrunire publică o adunare, din care făceau parte (Braniştii dela Vlaşca ai d-lui Davila şi amicul meu, anticarul Puch. Ştiu, că partidul consideră sta­tutul partidului naţional român din Ardeal, ca statutul nostru. Eu nu pot s-o fac. In părerea mea, partidul na­­ţional-român a murit, cum a mu­rit şi partidul meu naţionalist­­democrat, după fuzionarea lor. Din partid nou, cere un statut nou şi nu ne putem înfăţişa la fuziu­ne, goi şi în desordine. Cu atât mai puţin, cu cât este vorba de­ a schimba însăşi baza de idei a partidului nostru, orientându-l către metodele unei stânge radi­cale. Mă iertaţi, că nu pot participa la discuţia, a cărei legitimitate n’a admit, rog insă, pe amicii mei personali să asiste şi mai de­parte Ia discuţii, pe care nu vreau să Ie influenţez. Tin lucru ţin să spun : Im­i a­­junge experienţa de până acum a unei persidenfii decorative şi ridicole. N‘am de gând s*o în­cep în condiţiile fixate de d. Mihalache într’un act de-o redac­tare cam simplă. Poate fi preşe­dinte cine vrea, cu singurul s­­avntagiu de-a pune, în caz de paritate, două bile în loc de una, restul aparţinând consiliilor di­rective. O astfel de situaţie n’aş pu­tea-o primi. Dealtmintreri, păstrez cu toată modestia, pe care am păstrat-o măcar aici, o veche părere : • Nu o presidenţie mă poate o­­nora pe mine, ci eu pot onora o preşidenţie. Permiteţi-mi să plec cu aceste cuvinte, asigurându-vă că eu şi cu conştiinţa mea ne ajungem. D. Iorga a plecat imediat du­pă cuvintele acestea. Propunerea de fuziune D. IULIU MANIU a făcut uit lung istoric al tratativelor de fuziune naţional-ţărănistă şi a citit scrisoarea d-lui Ion Miha­lache cu propunerea de fuziune. Vorbind de statutul partidu­lui, d-sa a spus că după fuziu­nea naţionalilor cu naţionaliştii democraţi s-au propus modifi­cări şi s‘a revizuit statutul şi că a fost aprobat de delegaţia per­manentă proiectul. Chestiunea statutului se poate pune, însă, la ordinea de zi a congresului, ce se va ţine, în­­scriindu-se după chestia fuzi- Unei. Discuţia, s'a încheiat aci. S‘a ridicat şedinţa, rămânând să se continue în ședința de după a­miază. Şedinţa de după amiază p. IULIU MANIU a deschis ş­edinţa la ora 3 d. a., şi a conti­nuat expunerea sa, sfârşind prin afirmaţia că fuziunea naţional­­ţărănistă este un act politic ne­cesar ţării şi partidului naţio­nal, iar că modalităţile propuse de d. Mihalache sunt accepta­bile. Au luat apoi cuvântul, susţi­nând acelaş punct de vedere d-nii C. Argetoianu, Aurel Elles­nn, I. Pelivan, Em. Antonescu, D. R. Ioaniţescu şi dr. Valeriu Moldovanu, __- •—*“*■*■ ...... S'A CERUT AMAN­AREA D. N. BATZARIA a­ susţinut că trebuie chibzuit mai bine a­­cest act, ca să nu se facă un pas pripit şi care ar pu­tea duce la spargerea partidu­lui. D. N. Cănănău a averut termen de 3 zile, ca să se pronunţe după ce va lua contact cu organizaţia de la Iaşi. D. prof. G. Taşcă a citit apoi următoarea scrisoare din par­tea d-lui N. Iorga: UNIVERSUL 5 Consfătuirea ţărăniştilor Şedinţa, comitetului executiv ţărănesc a început la orele 10 dim., sub preşedinţia d-lui Ion­­ Mihalache care a expus pe larg tratativele urmate cu d. Maniu,­­ şef al partidului naţional. D-sa a arătat necesitatea imperioasă a fuziunii care se face pe baza , celor 10 puncte ce au slujit şi la tratativele din 1923. Programul de guvernământ va fi cel din 1925 formulat cu prilejul consultărilor Palatului, înainte de schimbarea regimu­lui. Organizarea şi statutele vor fi cele votate în congresul ţără­nesc din 1924,­­ cu deosebire că delegaţia permanentă se va ale­ge din 2 în 2 ani. De asemenea şi congresul partidului va urma o tranziţie de mini­mum trei luni şi maximum un an,­­ în care timp cele două partide să se înţeleagă asupra tuturor chestiilor. ŞEFIA II acest timp, şefia partidului o va avea d. Iuliu Maniu. Vor fi 4 vice-preşedinţi, — adică 2 ţă­rănişti şi 2 naţionali, un secre­tar general ţărănist şi un casier naţional. Va fi un singur comitet supe­rior compus din 70 de membri în total. Va mai fi alcătuită o delega­ţie permanentă, compusă din 20 —24 de membri. In vechiul regat preşedinţia, tuturor organizaţiilor va reveni ţărăniştilor; în Bucovina va prezida d. Vaida-Voevod, având ca secretar un ţărănist; Ba­sar­a­­­bia­ revine de asemenea, ţărăniş­tilor, iar Ardealul şi Banatul naţionalilor. D. Mihalache în concluzie in­sistă asupra rezultatelor bune pe care actul fuziunii le va da ţării. Vorbesc în acelaş sens d-nii Pan Halipa din partea Basara­biei şi N. Ghiulea. EDINŢA DE DUPA AMIAZA In şedinţa de după am­iazi au vorbit pentru fuziune, susţinând punctul de vedere exprimat de, d. Mihalache cei mai mulţi din­­tre fruntaşi, ,I ACT NECHIBZUIT D. dr. N. LUPU, intr'o ve­­hamentă cuvântare, a combă­tut fuziunea, stăruind asupra­­ nesfârșitelor desavantagii, pe­­ care le va avea partidul țără- ' nesc in urma cestui act, pe care 11 socotește nechibzuit şi nedu­­rabiL D-sa se declară hotărit con­tra fuziunei VOTUL Se pune la vot propunerea de­­ fuziune naţional-ţărănistă şi co­mitetul executiv cu 27 voturi o primeşte. A fost un vot contra al d-lui dr. Lupu. CONVOCAREA CONGRESELOR S-au con­vocat­ congresele gene­rale a partidelor naţional şi ţă­rănesc, separat, pe ziua de 10 octombrie la Bucureşti, pentru a le supune ratificarea fuziunei aprobată de conducerile parti­delor. Emil Ciucianu -*Xx- COTI APELOR DOSIRII Pe ziua de 27 Septembrie PORTURILE :27 Sept. Sept. Haziaş 00 74 Drencova 84 80 Orşova 168 160 T. Severin 161 Cetate 158 150 Calafat 157 153 Bechet 163 181­­ Corabia 160 155­­ T. Măgurele 149 127 Zimnicea 176 170 Giurgiu 185 176 Olteniţa 218 2­5 Călăraşi 209 193 Cernavoda 239 219 Hârșova 2« 268 Brăila 3 »7 288 Galați 305 288 T­ulcea 2H 197 Ismail 203 200 Chilia Nouă 181 172 Un nou Incend’u ia Galati — De astă dată focul a fost aus- Galaţi, 27 Sept. Al treilea incendiu în cursul săptămânii trecute a izbucnit Sâmbătă noaptea, la ora 2 și jum., la restaurantul „Elita", din str. Domnească, din dosul clubului partidului poporului. • Limbi uriaşe de foc au atras la fața locului populaţia din cen­trul oraşului ca şi cea din car­tierele învecinate. Până la sosirea pompierilor, lo­catarii din str. Victor Macu­ şi parte din str. Domnească, au tre­cut printr-o mare panică. Secţia de pompieri, pichetele de incendiu, ca şi sacalele primă­riei au sosit imediat la locul in­cendiului. La un moment dat a luat foc lemnăria de la construcţia pala­tului de justiţie, care e în veci­­năatea restaurantului. Flăcările alimentate de vânt a­­meninţau însuşi palatul de justi­ţie, astfel că pompierii au fost nevoiţi să ia măsuri spre a pre­întâmpina propagarea focului. La fața locului au sosit d-nii prim-procuror Paraschivescu, Constantinescu, directorul prefec­turii de politie, comisarul P. Is­­trate, șeful circ. II, etc. Parte din vesela restaurantului, ca și mobilierul, au fost salvate După două ore de muncă, pom­pierii au reuşit să localizeze fo­cul. Au ars bucătăria, două maga­zii şi şoproanele cu lemne. Autorităţile începând ancheta au descoperit în restaurant, în diferite coifuri, şervete de masă unse cu petrol. Deasemeni, s’au găsit mesele răsturnate, iar prin­tre ele pae unse cu petrol. S’a mai găsit o cană cu care se sco­tea vin din pivniță și care con­ți­nea gaz. Proprietarul restaurantului, a­­nume Gherasie Gâzi, era plecat la vânătoare în județ. Sofia sa plecase și ea cu câteva zile mai înainte. Mobilierul restaurantului era a­­sigurat la soc. Belgo-Română, pentru suma de 250 mii lei. Clă­direa restaurantului e proprieta­tea moștenitorilor Austehnit. Azi­dim, a fost adus la pre­fectura de poliție tânărul Gh. Cristoforatos, ruda d-lui Gări, care a fost lăsat de acesta să conducă restaurantul în lipsa sa. El a declarat că Sâmbătă sea­ra, la ora 11 şi jum., a închis restaurantul şi că nimeni n’a umblat în timpul nopţii. Nu-şi poate explica cine a uns servetek­en petrol şi nici cine a pus paiele intre mese. Se aşteaptă sosirea d-lui Gâzi spre a fi interogat. „ Azi dimineaţă, d. Gâzi, a fost adus la prefectura­ poliţiei, un­de e menţinut arestat. La interogatoriul luat, a sus­ţinut că nu ştie în ce împreju­­rări au fost unse cu petrol şer­vetele şi fetele de masă. Mâine dimineaţă, d. Gazi, va fi înaintat parchetului. ALT FOC La fabrica de nasturi „Anco­ra“, proprietatea d-lui Salo Weisselberg, din str. Cogălni­­ceanu, a izbucnit un incendiu. Lucrătorii fabricii, cu ajutorul a două pompe de incendiu, au reuşit să-l localizeze, înainte de a lua proporţii. • Focul a luat naştere de la o bucătărie şi s-a întins asupra unei case de locuit, din curtea fabricei. Casa era asigurată. Ştiri din­ Oradea UN PROCES DE DESPĂGU­BIRI INTRE SOŢ ŞI SOŢIE. — Anul trecut soţia lui B. Karely, din valea lui Mihaiu,, a ajuns la convingerea că o convieţuire mai departe cu soţul ei este im­posibilă, şi părăsind domiciliul conjugal trăeşte despărţită cât­va timp. Se întâmplă că în această vre­me femeia se îmbolnăveşte, cheltuind singură în vederea în- sănătoşirei. Dar cum era decisă să nu mai se reîntoarcă la fos­tul ei cămin conjugal, intentea­ză acţiune de divorţ pe care reuşeşte sa-1 obţină pronunţat în favoarea ei. Odată despărţită, femeia in­tentează proces fostului ei băr­bat, cerând prin acţiune resti­tuirea unei sume de câteva mii lei, reprezentând cheltuelile fă­cute cu prilejul boalei. Judecătoria a dat câştig de cauză reclamantei, obligând so­ţul să plătească suma cheltuită cu boala de soţie, care nedespăr­ţită legal totuşi nu mai convie­­ţuia cu soţul. Pârâtul — soţ. — face apel la tribunal, care i-1 admite, sta­tuând ca‘n împrejurările de m­ai sus n’are dreptul la îngri­jirea bărbatului, chiar în caz de boală. Aşteptăm să vedem cum va soluţiona şi Curtea de apel a­­ceastă interesantă speţa care in­­truneşte la o Ialtă mai multe urincipii de drept civil in ma­terie de căsătorie şi divorţ. O FETIŢA MOARE IN FLĂ­CĂRI. — Lângă cimitirul satu­lui Ucuriş, mai mulţi copii se aflau cu vitele,Ia păscut. Ca să se încălzească copii şi-au făcut I foc , dela foc, apoi, Ia joacă şi fetiţa locuitorului Danci Petru,­­ cea mai mică dintre copiii aflaţi cu vitele, rămâne neobservată şi nebăgată în seamă de ceilalţi, lângă vatra focului. Fie că s’a jucat cu tăciunii, fie că scânteile i-au sărit pe ro­chiţă, fapt e că hainele i-au luat foc şi î n câteva clipe aces­tea îi erau în flăcări. Ceilalţi copii, la vederea acestui neo­bişnuit spectacol, au rămas în­mărmuriţi, neştiind ce să facă. Paznicul cimitirului, obser­­vând nenorocirea a sărit in a­­jutorul mircuţei Catinca,—abia de 5 ani era —­ şi cu mare greu­tate a reuşit să stingă focul ce mistuia plăpândul trup al fetei. Ajutorul a fost insă prea târziu dat, căci aproape trei sferturi din corpul fetei era numai ra­nă, încât după câteva ore de chinuri groaznice, mica victi­mă și-a dat sfârșitul. ACCIDENT MORTAL DE A­­UTOBUZ. — In apropiere de corn. Chișlaca, autobuzul, care face curse regulate de călători între Oradea şi Belin, reşedin­ţa plăşii cu acelaş nume, a lo­vit în plină viteză, căruţa lo­­vuitorului Terke Gustav, sfă­râmă­nd-o. Săteanul a fost scos de sub sfărâmăturile căruţei, suit în maşină şi transportat spre Belin- In drum, din cauza rănilor căpătate şi din cauza prea marei hemoragii, Ferke a încetat din viaţă înainte de e i se putea da vrun ajutor medi­cal. Şoferul Szabó Anthal şi a­­jutoarele lui, au fost arestaţi de postul de jandarmi şi înain­taţi parchetului. Memento MARTI, 28 SEPTEMBRIE Viena: 7 kw., 531. 1,5 kw., 582,5— 17,15. Concert: 20,10. Conferință des­pre lmba germană: 21,05. Serată vienezâ. Milano: 1,5 kw., 320 — 17,35. Jazz­band: 18,35. Cântec pentru copii: 22,12—24. Concert cu concursul quin­­tetului U. R. I.: 24—1,30. Jazz de la Fiaschetteria Toscana. Londra: 3 kw., 365 — 17,45. Con­cert pentru copii; 18,30. Orchestra de la Marbli Arch Pavillion; 14,15. Pentru copii; 20. Dans; 22. Young England" operetă de B. Hood; 33,45. Muzică la două piane; 24,15. „I. Iove You" sketch comic; 24,30. Muzică de dans. Breslau: 10 kw., 418 — 17,30. Con­cert; 19. Pentru copii; 30. Conferinţă: 20,30. Opereta în decursul vremuri­lor; 21,10. Grotescul în literatura mondială; 22. Cabaret. Roma: 3 kw., 425 — 18. Notiţe, Bursa, Pentru Copii; 1830. Jazz de la Hotel de Rusia; 22,25. Concert simfonic vocal. Varşovia: 1,5 kw., 480 — 1s. Con­ferinţă; 1830. Jazzband; 19,30. Con­ferinţă; 2130. Concert simfonic. Zürich: 1 kw., 513 — 20,30. Amin­tiri despre Tolstoi; 21. Serată mu­zicală rusă. Trio, canto, balalaică, pian. Budapesta: 2 kw. 560 — 17,15. Cântec pentru copii; 18,15. Concert; 19,30. Muzică uşoară; 21. „Nagyma­ma“ comedie; 23,15. Muzică de ca­meră. Geneva: 1,5 kw., 760 — 21,35. Or­chestra de la Hotel de la Mă­tropote. Berlin: 10 kw., 504, 4,5 kw., 571— 17.30. Concert: capela radio; 19,55— 20,45. Conferinţe; 21.30. Concert: 200 de ani de muzică de orchestră. CONCURS INTRE CABLU SI RADIO Ziarul „Politiken", din Copenhaga, a făcut o experienţă interesantă şi anume: un concurs de vitessă între o telegramă prin cablu şi o telegramă prin radio. La ora 1 şi 7 minute, după am­iazi, s’au trimes două tele­grame, cu acelaş număr de cuvinte, una prin radio cealaltă prin cablu. Amândouă însă trebuiau să fie trans­mise printr’o anumită serie de sta­ţiuni în jurul lumea, spre a ajunge apoi iarăş la punctul de plecare: Co­penhaga. Cablotelegrama a sosit la ora 1 şi 43 de minute, deci 38 de minute după ce fusese transmisă. Radiotelegrama însă până la orele 10 seara nu sosise. Se crede, că a rămas din motive necunoscute încă, la Java. A apărut Ediţia 11-a „CAUTE DE BUCĂŢI» de D-na Petrini, cuprinzând şi un regim pentru diabetici. - 710 reţete diferite, 283 pagini -Preţul lei 4S De vânzare la toţi librarii şi depozi­tarii de ziare şi la Editura Ig. Hertz, Bucureşti Agro- Radio De laS.M. R. V­aporul „Principesa Maria" pleacă azi din Constanta, cu măr­furi şi călători la Constantinopol. Vaporul „România” a sosit Duminică dim. la Constanţa, ve­nind din Alexandria-Pireu şi Cons­ta­ntinopol. Vaporul „împăratul Traian" a sorit la Alexandria (Egipt), şi se va înapoia in tară la 3 Octom­brie Vaporul .,Regele Carol I" a plecat Duminică seara din Con­stanta, cu mărfuri şi călători la Constantinopol, Pireu şi Alexan­dria. Vaporul „Dacia" a sosit eri dim. la Constanta, venind din Jaffa-Ilaiffa şi Constantinopol Vasul va pleca în aceea­ş rută Vineri, 1 Octombrie --------------------------------­ Deschiderea cursurilor practice de viticultură dela Valea Călugărească Eri s’au deschis la şcoala in­ferioară de viticultură dela Va­lea Călugărească cursurile prac­tice de viticultură pentru pod­goreni. Au asistat la aceste cursuri d-nii Nenitescu, fost ministru ; Popovici-Ifa­teg, subdirectorul institutului geologic ; Dumnitres­­cu, directorul general al credi­tului viticol , Ferm­e etc. D. insp. TEODORESCU în cuvântul de deschidere a ară­tat importanţa acestor cursuri pentru marii cultivatori. D. FERNÎC, directorul şan­tierelor navale şi preşedintele comitetului şcolar, a mulţumit ministerului pentru măsura lua­tă de a ţine cursuri pentru podgoreni, in care să li se ara­te metode de viticultură şi vi­­­ nificafie. D. TEODORESCU a făcut primul curs vorbind despre se­­lecţiunea în viticultură. După amiază a urmat o ser­bare dată de elevii școalelor de viticultură Valea Călugă­rească și Saharna Basarabia. Din partea ministerului de agricultură a asistat de Tonescu Sisești. * ' _ ■asesa Cursuri de perfectionsn pestre profesorii de fi*­iisico chimice „Casa şcoalelor” a organizat In" laboratoriile sale, o serie da cursuri de perfecţionare pentru­ profesorii şi profesoarele de şt. fizico-chimice, de la şcoalele normale din ţară. Aceste cursuri se vor ţine in trei serii: 4—9 Octombrie ; 13—­ 19 Octombrie şi 24—30 Octom­brie. Profesorii chemaţi la acesta cursuri vor avea găzduirea gra­tuită în căminul, înfiinţat spa­­cial de Casa şcoalelor, in acest scop, gratuitatea călătoriei pe c. f. r. şi o indemnizaţie de 100 lei pe zi. In prima serie au fost che­maţi profesorii de fizico-chimi­­ce de la şcolile normale din: Văscăuţi, Cernăuţi, Botoşani, Şendriceni (Dorohoi), Soroca­, Bălţi şi Chişinău. In a­ doua serie şcoaleîe Or­­hei, Tighina, Cetatea Albă, Is­mail, Vaslui, Huşi,, Galaţi şi Tecuci. Iar in seria treia profe­soarele dela şcoalele normale de fete din Cernăuţi, Botoşani, Iaşi (conducătoare), Bacău, Chi­şinău şcoalele 1 şi 2 de condu­cătoare. Acelaş sistem de cursuri se vor ţine până ce toţi profesorii profesoarele de fizico-chimice, de pe lângă şcoalele normale vor fi trecut aceste cursuri. Jeanne Amiral V. Ursaaiju are durerea a face cunoscut pierderea bunului ei soţ. VICE-AMIRAL Iasile Urseanui Decorat cu numeroase ordina române şi străine încetat din viaţă ora 6 m­mn. seara în ziua de 26 Septembrie. Ceremonia funebră va avea loc Marţi 28 Septembrie ora în dimineaţa la locuinţa defunctu­lui din b-dul Lascăr Catargiu­ No. 33 de unde cortegiul va porni la cimitirul Bellu unde­ se va face inmormâ­n­ta­rea. Doamna Jana căpitan Roljat, mulţumeşte din tot sufletul d-lui general Theodorescu co­mandantul brigăzei de căi fe­rate, domnilor colonele Băla­­nescu şi Rovinaru, pentru dra­gostea mai mult ca părintească, ce au arătat atât în timpul boa­lei cât şi cu ocazia înmormân­­tărei iubitului meu copilaş, că­pitanului Aurel Condcescu, ofi­ţerilor şi camarazilor din re­gimentele 1 şi 2 Căi Ferate, domnului Comanda­nt al gar­nizoanei Ploeşti şi d-lor ofiţeri cari au luat parte la durerea mea, rudelor, prietenilor şi tu­turor cunoscuţilor, cari prin flori şi prezenţa lor, au luat parte la groaznica lovitură ce ar fi avut prin pierderea iubitului şi unicului meu fiu LOCOTENENTUL Constantin (fiii) Rolfa Din Reg. C Ferate Şi a reînhumăreî un veci ne­uitatului şi iubitului meu soţ CĂPITAN Dum’tru Roita Fost Comandant al Cercuîu­i Recrutare Mircea Ploeşti Septembrie 1926 . Mult întristaţii Maria şî AL Alexandrescu părinţi, Toma, I­­rina, Maria surori şi frate, Co­lonel Gheorghe şi Maria Leven­­ti, Virgiliu Coman, mătuşe şi unchi, familiile Potropopescu* Serachitopol şi Lupescu, au profunda durere de a aduce la cunoştinţa rudelor şi prieteni­lor încetarea din viaţă a prea iubitei lor fiice, surori nepoată şi vară In etate de 23 ani încetată din viaţă in ziua de 21 Sept a. a în Cehoslovacia, unde a avut loc înmormânta­rea. 9 Adânc im.nsiaţii: frică, Jean, Eufrosina copii, şi Valentin şi Zoe, cumnată şi nepot anunţa decodarea inbtnurii lor Pavel Diesen î înmormântarea a avut Ioc Luni 27 Septembrie in comuna. Bragadiru. IITov. R» D-ra Eliza D. Eustatiu, i-n* şi rl. P. A. Grunau cu copiii, d-na. $i d. Ion C- Eustaţiu, dl Dumitru D. Eustaţiu cu fiica sa, au durerea a anunţa pierderea prea iubitei lor soră, cumnată şi mătuşă , Elena C. Eustaţiu încetată din viaţă în ziua de 5® Septembrie la ora. 1 dimineaţa. Corpul neînsufleţit se află de­pus în capela cimitirului Şer­­ban Vodă (Bellu) unde înmor­mântarea va avea loc în ziua de Marţi, 28 Septembrie, la ora 4.39 după am­iazi. Aceasta ţine Ioc de invitaţi­­une. îs Devânzare una mie cinci sute (1.500) metii liniari şiun deeauvile sau un ki­lometru jumătate şi zece vago­­nete pentru transport în frunţi fiţţ­a"**

Next