Universul, septembrie 1926 (Anul 44, nr. 201-226)
1926-09-30 / nr. 226
UNIVERSUL aa w irnmmssmma UNIVERSUL“ IN TARA Ah ioc la Galaţi Galafi, 28 Sept. Astă noapte, un alt violent incendiu a izbucnit la proprietăţile d-lui Andone Mavromihale, din bul. Carol 60, pis-ă-vis de parcul Carol. . . Focul a fost observat de sergentul din post, care a dat alarma. In mai puţin de 10 minute, flăcările care veneau din podul caisei, au.. cuprins localul de brutărie, cârciumă şi locuinţă, toate aparţinând d-lui Mavromihale. Întregul cartier Lozopeni era în picioare. Locuitorii veniţi în faţa locului au căutat să salveze mobilierul din casă, ca şi cel din prăvălie. Sute de pâini fabricate în cursul zilei, au căzut pradă flăcărilor, iar altele au fost aruncate în stradă. Flăcările ameninţau să cuprindă proprietatea, d-lui Costache Tudoraşcu, bul. Carol 71, ca si proprietatea de la nr. 67. Aci locatarii şi-au scos avutul în strada. Până la sosirea pompierilor, locuitorii aduceau sacale cu apă direct din Brateş, cu care căutau să stingă focul. La faţa locului au sosit autorităţile, precum şi secţia de pompieri. In timpul operaţiilor de stingere sa găsit un bidon plin cu petrol, în localul brutăriei. Au ars complet proprietăţile d-lui Mavromihale (litera A şi B.) Instalaţia de brutărie şi cârciuma au fost complet distruse. Parte din mobilier a căzut deasemenea pradă flăcărilor. D. Maoromihale fiind interogat de subcomisarul de serviciu M. Manga, a declarat că la ora 9 seara a închis brutăria, şi cârciuma, după care s-a culcat. Pe de altă parte, sergentul de poliţie Andronache Lefterache spune că la ora 11 şi jum. noaptea a observat pe d. Mavromihale umblând prin prăvălie. Proprietăţile erau asigurate pentru 1 milion lei, iar mobilierul şi mărfurile deBăuturi spirtoase pentru suma de 160 mii lei. Instalația de brutărie era asigurată pentru suma de 150 mii lei. In cursul nopții d. Mavromihale a fost arestat și condus la circ. V. Cercetările continuă. Delegaţiile română şi ruşi se vor întruni In conferinţă, la 2® Oct. c. Chişinău, 20 _ f' Delegaţia română din comisia pentru aplanarea conflictelor de la Nistru, a cerut delegaţiei sovietică să se întrunească în conferinţă în ziua de 20 Octombrie. Conferinţa se va ţine pe teritoriul rusesc (la Odesa, sau la Moghilău). . In ordinea de zi printre alte chestiuni este si aceea a atacului bandelor bolşevice la punctul nostru de graniţa Neporotava, jud. Hotin. Examenul la facilitatea de litere laşi, 28 Sept Examenele parţiale la faculta- | tea de litere şi filosofie se ţin în- . tre 5—20 Oct. înscrierile se pn- | mesc până la 30 Sept. Examenele parţiale de licenţă se dau între 5—30 Oct. şi înscrierile se primesc până la 5 Oct. înscrierea studenţilor nori în această facultate se face intre 1—20 Oct., iar reînscrierea studenților vechi până la 30 Oct. ------------o no------------ In jurul incidentelor dela „Statul Negustoresc“ din Iaşi 28 Sept. Parchetul a continuat azi cercetările în legătură cu incidentele întâmplate Duminică cu ocazia întrunirilor de la Camera de comerţ şi de la Sfatul Negustoresc. IX comisar Miroescu a formulat o plângere contra a trei comercianţi că l-ar fi ultragiat. Comerciantul Mihel Zanva- Ilovici, care a fost arestat, în urma cercetărilor parchetului a fost pus în libertate. I * Comisia interimară a Carne I nou de comerț a publicat Un I manifest, acuzând partidul liberal, că urmărind scopuri politice, a provocat dezordinile. Comitetul Sfatului Negusto, I resc, a înaintat parchetului și I ministerului de interne, un I lung raport asupra celor întâm- I plate, acuzând actuala comi- I gie interimară a Camerei de, comerț că a turburat întruni- | I rea dela Sfat. I — ■ ■ ■ x X x ——— XI. 34 Procesul dintre Camera de comerţ $1 Sfătui negustoresc PROTESTUL SFATULUI GUSTORESC NE Iaşi, 28 Sept. Tribunalul, secţia III, judecă astăzi, în continuare, procesul de evacuare intentat de către Camera de comerţ, Sfatului Negustoresc. Ca urmare la ultimul incident, d. Iancu Botez, preşedintele Sfatului Negustoresc, a trimes ministerului de interne următoarea telegramă: „Am onoare a vă face cunoscut că oraşul Iaşi nu se mai bucură de protecţia constituţiei şi a legilor ţării, în ce priveşte libertăţile publice. Astăzi, camera de şedinţă a Sfatului negustoresc a fost invadată de o companie de jandarmi, fără măcar a păstra o aparenţă de legalitate şi negustori, cari fac cinste oraşului nostru, au fost târîţi în ghionturi pe străzile Iaşilor, ca să fie aruncaţi în închisoarea poliţiei. Ceea ce se petrece acum în Iaşi, cred că întrece chiar imaginaţia dv. politică. (ss) Ion Botez Senator al Camerei de comerţ din circ. Iaşi. Astăzi, o delegaţie a Sfatului, in frunte cu d. preşedinte, Botez, a plecat la Bucurefti, spre a protesta la" ministerul de interne contra dispoziţiei prefecturii de poliţie Iaşi, privitoare la închiderea clubului, de la Sfatul negustoresc. In jurul grevei din Buhuşi Iaşi, 28 Septembrie I Pentru evitarea unor nepron- I dueli la Buhuşi, unde după cum I se ştie, câteva mii de lucrători I sunt în grevă, au fost trimişi a- I colo pentru menţinerea linişte do I companie de jandarmi, din PSI Neamţ şi Bacău. __ I d deasemeni a fost întărită şi I forţa poliţienească. ^ I Greva majorităţii lucratoritor I fabricii de postav din Buhuşi, I perzistă. ; I Cu toate silinţele depuse de I cei in drent, neputându-se sta- I bili o înţelegere, direcţia fahn- I cei a decis ca toţi acei lucrători I cari nu vor să reia lucrul, sa I fie îndepărtați din servicii. , I Cea mai mare parte dintre lu- I crători de specialitate, a reluat I lucrul, numai lucrătorii auxi- I liari perzistă în grevă. Mari fraude la depozitul de armăsari dela Sâmbăta de Ios O SINUCIDERE Făgăraş, 27 Sept. In primăvara trecută, s’a sinucis un furnizor al depozitului de armăsari, anume Pascu din com. Tincul Mare, care a lăsat o scrisoare de felul cum se operează cu furniturile de furaje, necesare celor peste 400 armăsari şi iepe de la Sâmbăta şi Ucea de jos, acuzând pe casierul de- Ipozitului, Chiriţă Duraitrescu. Astăzi a fost chemat la par- t chet şi directorul depozitului, Virgil Haritiade. El a luat cunoştinţă de aceasta, s’a dus în trăsură până în marginea oraşului Făgăraş. In faţa spitalului judeţean, a spus vizitiului, să intre în curtea spitalului, cu trăsura. Rămas singur şi-a tras un glonte de revolver în inimă şi a murit pe loc. Parchetul a arestat imediat pe casier, sigilând Cassa de bani şi ridicând arhiva. E sigur ca se vor face mai multe arestări. -------------------------------- Fabrică de cherestea distrusă Iași, 28 Sept. Un incendiu , a distrus fabrica de cherestea proprietatea d-lui Joju Popa, din com. Rahova jud. Bacău. ■ Pagubele sunt mari. Fiind bănueli că focul a fost pus, s’a deschis o anchetă. Scrisori din Sf.Gheorghe Ungurii clădesc an liceu de fete măreţ lângă localul proiectării de judeţ. Cum se adunau fondurile pentru aceste şcol. — Scumpetea. — Accident de automobil 26 Septembrie încurajaţi de concesiunile obţinute dela guvern, ungurii din judeţul nostru s’au apucat să-şi clădească şcoli. Deasupra promenadei, chiar lângă edificiul prefecturei de judeţ, într-o poziţie foarte frumoasă, se clădeşte un edificiu frumos, destinat unui liceu de fete minoritar, susţinut de biserica reformată. Toate elevele, de religigiuna catolică, unitară şi e- vreicele, cari nu se puteau în- ! scrie la liceul reformat şi cari !ae nevoe s’au înscris la liceul de fete, de stat, şi la şcoala normală de fete din localitate, acum s’au retras dela şcolile româneşti şi vor trece la noul liceu reformat. Se mai proec- tează şi înfiinţarea unei şcoli primare reformată. Promotorii înfiinţării acestor şcoli au fost şi sunt şi azi preoţii reformaţi de aici, car prin conferinţe, prin prelegeri duminicale, cu copiii de şcoală menţin această stare de spirit pentru înfiinţarea , nn aceasta pentru înfiinţarea de şcoli confesionale. Fondurile pentru aceste zidiri s’au adu-nat prin colecte, prin diverse serbări, ca :serate, ceaiuri dansante şi concerte bisericeşti. S’a mai folosit un fel de a se strânge fonduri, aşa numitele ceaiuri filantropice. Aceste ceaiuri se ţineau în felul următor: Cutare îşi invita la ceai trei cunoscuţi. Fiecare invitat era dator să doneze pentru fondul amintit, 50 de lei şi dator să invite la sine încă trei cunoscuţi şi fiecare din nouii invitaţi trebuia să doneze suma obicinuită şi să invite alţi trei cunoscuţi. SCUMPETEA. — Zadarnic s’au mai acordat sporuri la funcţionari. Dacă sporul a fost de 50 la sută, preţurile s au mărit cu o sută la sută. Mai ales acum după scumpirea tarifului la C. F. R. se prevede o urcare îngrijorătoare la toate articolele de prima necesitate. De altfel oraşul nostru e unul din cele mai scumpe târguri din toată ţara. Dovada, preţurile de mai jos: carnea , vacă 34, viţel 42 şi cea de porc 52 lei kgr. Făina 16, 14 şi 13 lei kgr. Kilogramul de pâine albă lei 16,50, un corn lei 1,50, cu toate că grâul a scăzut la 780— 800 lei suta de kgr. Slănina afumată lei 84, osânza lei 62 kgr. şi untura topită lei 88 kgr. Laptele 8—9 lei kgr. 100 kgr. de cartofi lei 70—80. In legătură cu scumpetea, cred că e interesantă jelania unui ţăran de aci. Acesta istoriseşte, că în 1909 a vândut un porc şi suma de 40 de coroane, ce a luat pe el a depus-o la o bancă. Acum a primit cu dobânzi cu tot lei 51,25, cu care nu poate cumpăra măcar un kilogram de carne de porc, întrucât ea costă lei 52. PROTEJAŢI COMERŢUL ROIMONESC. — In oraşul nostru avem două librării evreeşti şi una românească. Directorul şcoalei primare din localitate, d. Luca, a dat ordin, ca toate lucrurile, rechizitele, să se cumpere de la d. Maurit Benkö, cu toate, că acolo toate paetele şi hârtia e mai scumpă ca la librăria românească. ACCIDENTE DE AUTOMOBIL. — In ziua târgului, când era cea mai mare aglomeraţie pe stradă, o maşină, braşoveană, a trântit la pământ şi a trecut peste bătrânul Miskolczy, din Ghidfalău. In învălmăşeala produsă, nimeni nu a avut grije să ia numărul maşinei, care profitând de zăpăceala produsă, a dispărut. — Automobilul din Braşov, cu nr. 199, proprietatea d-lui Daniile Săroiu, condus de şofeurul Antal Carol, a lovit pe d-na dr. Crişan, soţia prefectului de judeţ, cauzându-i răni destul de grave la picior. D-sa a fost internată în spital, iar şoferul vinovat e anchetat de poliţia___------------- Decret minsterial anulat Iaşi, 28 Septembrie Se ştie că d. Gr. Teodoru, fost epitrop la Casa Sf. Spiridon, a făcut recurs în Contencios, contra decretului ministerului sănătăţii publice, prin care fusese înlocuit, din această calitate. • Curtea de apel din Iaşi, secţia Contenciosului, a dat sentinţa, anulând decretul ministerial şi dispunând reintegrarea d-lui Teodoru. Această hotărîre a provocat sensaţie în lumea politică ieşană, d. Teodorul fiind un fruntaş al partidului liberal. t in ci ia îi iu Depozitele B. M. S. de sare ne pot aproviziona pe industriai, comercianţi şi publicat.— Abuzări în Ardeal, populaţia nu găseşte sare. Este foarte trist şi regretabil, că, în ţara noastră, cu mine abundente de sare, poate fi o criză a acestei substanţe alimentare. Dacă, din pură curiositate, se ocupă cineva de această chestie, ajunge la constatarea că prima piedică a aprovizionării publicului consumator din Ardeal cu sarea indispensabilă în alimentare este deoparte organizaţia depozitelor R. M. S. de sare din Ardeal, iar pe de alta birocratismul organelor chemate a mânui şi a supraveghea distribuţia sării. In tot Ardealul există numai patru depozite de sare ale R. M. S. şi anume la Arad, Timişoara, Lugoj şi Caransebeş. Depozitele acestea nu sunt organizate în mod comercial, ci exclusiv biurocraticeşte. Adică depozitele respective nu sunt aprovizionate cu sare, tocmai când cerinţele industriei, comerţului şi ale publicului consumator sunt mai mari şi mai stăruitoare. Afară de asta, judeţul Timiş-Torontal cu 600.000 locuitori şi oraşul Timişoara cu 100.000 locuitori, total 700.000 locuitori, sunt aprovizionate exclusiv prin depozitul din Timişoara şi prin câţiva concesionari, cari nu sunt capabili să satisfacă fie chiar şi pretenţiuni mai mici. Judeţul Arad cu 500.000 locuitori şi oraşul Arad cu 100.000 locuitori, total 600.000 locuitori, trebue să fie aprovizionate prin depozitul din Arad şi prin 2—3 concesionari din judeţ, cari, acum în Septembrie, nu au 5 vagoane de sare la dispoziţie. Chiar magazia depozitului este de 3 săptămâni goală. In judeţul şi oraşul Arad domneşte astfel o criză de sare, că sutimi de comercianţi şi industriaşi nu au nici un kilogram de sare. Pe lângă reaua organizare şi aprovizionare a depozitelor, pricina acestei crize este împrejurarea că industriaşilor, comercianţilor şi publicului consumator li-i strict oprit să se aprovizioneze direct de la salinele din Ardeal. Cine are interes, oare, să fie menţinută situaţia defavorabilă de astăzi ? In zadar citim în bugetul Statului un preambul că miliardele înscrise de d. ministru de finanţe vor fi încasate din vânzarea sarei. Sarea ca să poată produce miliarde trebueşte să fie vândută şi ea, dimpotrivă, e trecută sub obroc. Un mare număr de funcţionari superiori se ocupă cu controlul şi supravegherea aprovizionării Ardealului cu sare. Insă aceşti domni numai atât pot constata că depozitele R. M. S. din Ardeal sunt totdeauna goale. Insă nici unul dintre d-lor nu a dat sfatul cel mai natural şi cel mai simplu, d-lui ministru de finanţe şi direcţiei generale a monopolurilor Statului, să admită fiecărui industriaş sau comerciant, etc., să poată lua sarea direct din salinele Ardealului. Criza sării, aplicându-se această măsură, ar înceta imediat. La depozitul R. M. S. din Arad situaţia este şi mai defavorabilă. ( IONARILOR. D. Ioan Glita, şeful acelui depozit, manifestează o pornire duşmănoasă faţă de comercianţi şi industriaşi. Comercianţii şi industriaşii din împrejurimii, şi mai cu seamă din tot judeţul Arad, vin cu trăsurile la depozit, să se aprovizioneze cu sare spre a servi publicul consumator; însă d. Glita nu are ochi buni pentru revânzători şi-i sileşte să aştepte după sare de dimineaţa până la orele 16—18 seara, ba, de multe ori, le refuză liberarea sării, fără să ia în consideraţie, că comerciantul sau industriaşul din Arad sau din împrejurimi are cheltueli de 600—1.500 lei cu închirierea trăsurii şi cu pierderea timpului. In schimb, dă preferinţă prietenilor în contra tuturor legilor şi regulamentelor. In contra d.-lui Glita este pornită cercetare disciplinară. D. ministru de finanţe este cu stăruinţă rugat să ceară grăbirea cercetării şi până la cunoaşterea rezultatului, să suspende pe acest domn sau să-l mute la alt depozit spre a dispensa populaţia judeţului şi oraşului Arad de binele prezenţei lui. Nic. Bradean Arad Ştiri «Merite Ciuj INIEILUZII LEU VAMALE.. .— După promisiunile făcute de către d. Manoilescu, cu ocaziujiea anchetei economice de la Cluj Camera de indust, şi com. a delegat pe d. Căciulă, secretarul general al acestei camere să ceară autorizaţie formală ministerului pentru înfiinţarea intrepozitelor vamale de la Cluj,Ministerul a făcut cunoscut d-lui Căciulă, că nu poate aproba înfiinţarea până nu se înaintează toate planurile şi nu se constitue societate, care va avea să primească concesiunea intrepozitelor vamale In urma acestui fapt, Camera pregăteşte o întrunire a celor interesaţi, pentru ca să se constitue societatea şi să se alcătuiască statutele ei de funcţionare. Trebuie să menţionăm că sunt unele dificultăţi de ordin personal, care vor trebui să înceteze, înainte de a face să eşueze întregul plan al intrepozitelor. NEMULŢUMIRILE CORULUI OPEREI DIN CLUJ. — Zilele trecute a fost la Cluj d. Nichifor Crainic secretar general la ministerul cultelor şi artelor. D-sa a avut o lungă întrevedere cu d. director Popovici şi cu soliştii Operei declarând că ministerul, acordă o oarecare îmbunătăţire de salar soliştilor, decernând acestui scop 500.000 lei. Corul operei a trimis o delegaţie la d. Nichifor Crainic, cerând şi pentru el îmbunătăţiri de salar. In urma faptului însă că nu sunt fonduri suficiente, cererea lor a fost respinsă. Corul atuncea a avut o întrunire la care s’a hotărît ca să demisioneze în bloc Această nouă întorsătură, a adus Opera din Cluj în situație destul de grea. Se caută însă organizarea unui nou cor care să fie mai „pufin pretențios". AnurvAIvLA aouuiii vEGETARIANILOR. — Duminecă a fost la Cluj adunarea Asociaţiei vegetarianilor. La ordinea zilei au fost : expunerea asupra vegetarianimului cu arătarea învăţăturilor false despre acesta şi reorganizarea Asociaţiei vegetarianilor. In Ardeal mai ales între unguri vegetarianismul a prins rădăcinii adâncă, ridicându-se chiar un fel de apostoli ai vegetarianismului. Propaganda ce ei o fac printre cei uşor influenţabili, a făcut ca să înceteze din viaţă pe mulţi oameni, cari cu o hrană mai bună ar fi putut încă trăi. Ar trebui ca cercurile noastre medicale să se pronunţe odată, ori condamnând vegetarianismul şi interzicând propaganda întinsă ce se face pentru el, ori constatând că cei ce se nutresc cu rădăcini sau burueni, nu vor pierde nimic. In orice caz un răspuns şi o măsură este aşteptată într’o direcţie sau alta. Husi MANDAT CONFIRMAT. — Tribunalul a confirmat mandatul de arestare emis contra agenţilor de urmărire Ioachim Gh. Chiriţă şi Ene Gh. Arsene de la percepţia Vutcani, despre ale căror falsuri am vorbit la timp. LOTURILE DE CASE. Distribuirea loturilor de case de pe platoul „Dric“ se va face îndată ce ministerul de interne va aproba preţul stabilit de comisia interimară (5 tei de metrul pătrat). Numărul celor admişi la împroprietărire este de 166, iar suprafeţele loturilor, aşa după cum au fost fixate prin planul de parcelare, variază între 430— 550 m. p. Oradea CULESUL VIILOR. — Proprietarii de vii de pe dealurile din apropierea Oradiei—constituiţi dealtfel într'un sindicat viticol — au ţinut o adunare în legătură cu noua campanie de muncă privitoare la culesul viilor din acest an. Adunarea a decis caculesul să înceapă în mod oficial şi general (pretutindeni în regiune) în ziua de 11 Octombrie, de comun acord s’au fixat și preturile zilei de lucru pentru diferitele categorii de muncitorii în vie, începând dela 30—40 lei ziua pentru călătorii la cramă, 50—60 lei pentru culegători, 60—80 Iei pentru călcători. Intr’o adunare viitoare se va fixa şi preţul mustului şi al vinului din noua recoltă, etc. Orăştie TEATRALE. D In curând va sosi şi în oraşul nostru trupa Teatrului Naţional din Bucureşti, sub conducerea d-lui Aristide Demetriade, reprezentând drama „Ovidiu“, a lui V. Alexandri Bistriţa (Transilvania) ÎMPROPRIETĂRIREA FMNDPrimăria oraşului Bistriţa, a hotărît ca în toamna anului curent, să dea loturi de casă tuturor funcţionarilor civili şi militari, demobilizaţilor şi invalizilor de război, cari au dreptul la împroprietărire. CHESTIA CATEDRALEI ORTODOXE. — Episcopia ortodoxă din Cluj, n’a aprobat licitaţia ţinută în ziua de 24 August crt., pentru construirea bisericei catedrale ortodoxă din Bistriţa. Comitetul parohial al bisericei, de sub preşidenţia d-lui dr. V. Pahone, prefectul jud. şi protoereului Grig. Pletosu, a hotărît o nouă licitaţie pentru ziua de 17 octombrie. Ofertele se vor adresa cancelariei parohiale din str. Principesa Ileana, Bistriţa. P.Neamț CRIMA DIN COM GARCINA. — Ioan Lascu din comuna Gărcina, având o ceartă cu Năstase Curelariu, acesta din urmă l-a maltratat foarte grav. In stare disperată victima a fost transportată la spitalul judeţean, unde a încetat din viaţă. Criminalul după această ispravă a fugit din comună. TALNARIA DIN PIPIRIG. Intr’una diin nopţile trecute cinci indivizi înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniformă militară sau postat pe şoseaua Pipirig-Tg.-Neamţ şi au jefuit pe următorii locuitori au , dat Cocia un stog cu o haină, Gh. Câiu 220 lei, N-Dolhescu 600 lei şi D. Furtună 80 lei. S’au luat măsuri pentru prinderea bandiţilor. INCENDII. Nişte răufăcă- t tori au dat foc la un stoc cu fân şi la 5000 chilograme ovăz, proprietatea locuitorului Gh. Neamţu. Bănuelile cad asupra indivizilor N. Popa şi V. Hârlea, din comuna Tazlău unde s’a petrecut fiptuL — In comuna Costişa s’a aprins şi a ars casa locuitorului Dumitru Gâscă. Au mai ars o clae de fân şi una de pae de ovăz. MALTRATARE. — A fost găsit în casa sa, grav maltratat şi fără cunoştinţă guardul comunal Gh. Acsinte din comuna Tazlău. Victima a fost dusă la spitalul din Hangu. NENOROCIRE. — Pe când femeea Marioara Lupu din Răziboeni se afla pe malul pârâului , Valea Albă, a fost apucată de un acces de epilepsie și a căzut in apă unde s’a înecat. I SINUCIDERE. — loan Gavril Pagerlași din Hangu, s’a spânzurat de o grindă a casei. Numitul suferea de pelagră. Tecuci RĂNIRE.— In ziua de 23 Sept. Teodor Caulea din comuna Umbrărești luându-se la ceartă cu consăteanul său Sandu Zaharia, tras cu revolverul în Zaharia, rănindu-l grav. Agresorul a fost arestat. -------------------------------Ancheta la Teatrul National din Chişinău 28 Sept. D. Nichifor Crainic, secretar general al ministerului cultelor şi artelor, a sosit azi în localitate spre a face ancheta la Teatrul National în legătură cu ultimele incidente regretabile, petrecute printre artiști. Athil XLIV. — JTr. 225 Joi 30 Septembrie fEZB Iltimii iliiilir — Teza guvernului român — Geneva, 28 ţnaaori. — Comitetul special însărcinat de Liga Naţiunilor cu examinarea dificultăţilor ivite pe Dunăre, intre guvernul român şi celelalte trei guverne reprezentate in Corrdsiunea europeană a Dunării, s' a întrunit din nou la Geneva, faţă fiind plenipotenţiarii celor patru guverne. Reprezentantul României, d. ministru Contzescu, a prezentat teza guvernului român în această chestiune, însoţind-o de un contra-proect conţinând concepţiunea Statului teritorial, la o eventuala modificare a regimului juridic al comisiunii europene a Dunării. Sugestiunile şi rezervele guvernului român referitoare la procedura de urmat in cursul negocierile viitoare fiind in întregime adoptate de conferinţă, s’a intrat in examinarea generală a contraproeotului prezentat de d. Contzescu, asupra căruia guvernele fracez, englez şi italian urmează să se pronunţe într'o conferinţă ulterioară ce se va întruni la Geneva, tot sub auspiciile Ligii Naţiunilor. Revizuirea impozitelor In vederea sporirei bugetului viitor la 42 miliarde lei, se lucrează la ministerul finanţelor la revizuirea impozitului agricol, a celui pe clădiri, a taxelor pe succesiuni şi timbru şi înregistrare, consultându-se şi proiectul, rămas nevotat, al d-lui Vintilă Brătianu, privitor la aceste impozite. In ce privește impozitul pe lux și cifra de afaceri, se lucrează la alcătuirea unui proiect de lege prin care se va dispune ca acest impozit să se perceapă pe viitor la producător. ---------------------------------Dela C. F. R. In noaptea de 25 spre 26 ort. a fost găsit pe linie la cantonul nr. 2 al staţiei Buzău un necunoscut oribil mutilat. Se crede, că ar fi căzut dintr’un tren accelerat ce a trecut în acea noapte. A fost ridicat și transportat la morga spitalului din Buzău. In ziua de 26 ort. după trecerea trenului 6404 prin dreptul cabinei nr. 1 din staţia Niculina a fost găsit un nenorocit care avea ambele picioare tăiate de la glesnă. Se crede că a fost în acel tren de unde sărind greşit roatele trenului i-au apucat picioarele tăindui-le. In stare gravă, cu trenul 7302, a fost transportat la spitalul din Iaşi. Ciocniri şi deraieri de trenuri In ziua de 26 ort., pe când manevra în staţia Constanţa, locomotiva trenului de persoane 826 s-a ciocnit violent cu garnitura trenului din cauză că se pierduse aerul din cilindru de frână şi nu s’a putut înfrâna la timp. S-a spart o parte din vesela vagonului restaurant. La eşirea din staţia Petru Rareş, în ziua de 27 trenul 1410 sa ciocnit cu maşina trenului 6813. Ambele maşini au fost complet distruse. Vinovaţi de această ciocnire sunt impiegatul şi acarul de serviciu. In ziua de 27 crt., după plecarea trenului 130 de la Jimbolia la Bucureşti, din staţia Timişoa- ra, au deraiat două vagoane pe acul de eşire. Deraerea s’a produs din cauză că a fost întors acul sub tren. Din această cauză trenul şi-a continuat drumul cu o întârziere de 35 minute. Accidente de persoane nu au fost. Căruţă lovită de tren La trecerea trenului 8848 din 27 crt., pe la pasagiul de nivel din apropiere de staţia Varviz a lovit o căruţă cu doi cai, omorând unul şi pe celălalt rănindu-1. In căruţă se aflau o femee şi un bărbat care au scăpat cu ușoare leziuni. Accidente ------------lDbD----------- rima de compoziţie I,George Enescu“ Concursul pentru premiul naţional de compoziţie „George Enescu" se va ţine în luna Noembrie. Manuscrisele vor trebui să fie adresate până la 10 Noembrie a. c. Casei Şcoalelor, Bucureşti. Incendiul de la fabrica de covoare din Răuceni (Bălţ) Iaşi, 28 Sept. Se anunţa că un puternic incendiu s-a declarat lângă Răuceni (Bălţi), la proprietatea d-lui Lupcanovici, unde se aflau depozitate câteva sute de covoare. Au fost distruse şi mai multe magazii de cereale. Pagubele trec de 3 milioane lei. Măsuri deciplinare contra profesorilor cari au se prezintă la catedre Ministerul instrucţiunii a hotărît să considere demisionaţi pe toţi profesorii, detaşaţi, transferaţi, ori suplinitori, numiţi pe ziua de 1 Septembrie crt. cari nu se vor prezenta la catedre până la 1 Octombrie crt. Acelora dintre profesori, cari nu s'au prezentat la catedre până la 15 Septembrie crt. Ii se fac reţineri din salariu, iar diferenţa se plăteşte acelora cari i-au suplinit. Detaşaţilor cari s’au prezentat mai târziu de trei z, dela primirea ordinului de detaşare, li se reţin de asemenea zilele absentate. S-au aplicat astfel de măsuri, pentru că ministerul a constatat că, din lipsa foarte multor profesori, lucrările pregătitoare pentru începerea cursurilor, au dăunat interesele învăţământului public. -------nan------ Chestiunea facultate de teologie dia Chişlanu Iaşi, 28 Sept. D. prof. P. Bogdan, prorectorul Universităţii din Iaşi, a primit o scrisoare de la d. Petrovici, ministrul instrucţiunii, care se află la Karlsbad, prin care îi cere să convoace marele colegiu universitar, la care doreşte să participe. In această şedinţă se vor discuta diferite chestiuni, printre cari şi chestia înfiinţării facultăţii de teologie la Chişinău. D. prorector a convocat marele colegiu pentru 10 octombrie. mIsPEW§IO»iBNI Petina de 28 Septembrie PORTURILE 27 28 ________________Sept. Sept. Irazias ‘ H ~80~ Drencova 80 72 Orşova 160 154 T. Severin 161 143 Cetate 150 143 Calafat 153 144 Bechet 161 155 Corabia 155 152 T. Măgurele 127 123 Zimnicea 170 160 Giurgiu 176 170 Olteniţa 25 195 Călăraşi 193 181 Cernavodă 219 206 Hârşova 268 280 Brăila 288 269 Galaţi 288 265 Tulcea 197 184 small 200 179 Chilia Nouă 172 165 „UNIVERSUL" SON patrom-journal N-rul T care s’a pus In vânzare şi se găseşte la toţi depozitarii şi vansători de ziare CONŢINE Tipare talie 44—42 pentru O MANA DE PLOAIE MOTIVE DE PICTAT SAU BRODAT PENTRU DECORAŢII de mobilier, abatjur, pernă, paravan. Careu de broderie anglaise pentru încrustat la feţe de mese laifere etc. Modelul unei păpuşi „porte brosso“ precum şi numeroase articole demodă, sfaturi medicale, reţete culinare, reţete practice, un roman, nuvele varietăţi etc. Numerele vechi se pot procura de la Adiţia Ziarul „Universul“ BULGARII a ■ ■ I După ce dete ordinul de mai sus, îndată ce silueta lui se a- I răta în capătul străzii, după un cuvânt de ^ ordin, părăseam I pietrile pe cari ne odihneam in stradă, trecând sa ne înfun- I dăm cu totii în camerele noastre. _ ■ ' Salutul care, impus ofiţerilor inferiori era deja o groso■ tănie cerut ofiţerilor superiori devenea o gravă insultă, pe care bine înțeles aceştia din urmă n’o puteau accepta. ■ într’o zi, colonelul Dumitrescu, fu surprins de locot.bul I sar intrat pe neaşteptate pe o banca în curte și pentru că nu I s’a sculat să-l salute, Boiadjeff, dete ordin sentinelelor să-l ■ ia în corpul de gardă, să-l desbrace şi să-l bată cu vergile. Un ■ alt locotenent bulgar, de care cel dintâi era însoţit, interveni ■ însă la vreme : — Tac ne mo je! (asta nu se poate) făcu el eu■ toritar (venea de pe frontul bulgaro-român) şi colonelul ■ scăpă nebătut. ■ Mai târziu însă, lt.-coloneii Pârjolescu şi Ştirbulescu au ■ fost trimişi pe cinci zile la beciul umed, interzicându-li-se ■ să-şi ia măcar o păturică de învelit. ■ In sfârşit fu rândul colonelului Mărăşescu, cel mai bă■ trân şi mai mai în grad dintre noi, să stea închis cinci zile ■ • la beciu, tot pentru nesalutul acestui brav ostaş bulgar. ■ Bănuit, că vrea să evadeze, plutonierul T. R. Săvescu fu ■ minuţios percheziţionat şi se găsi asupra lui între altele un I carnet cu note, scăpat de precedentele percheziţii speciale ce ■ jos,se făceau — cum am mai arătat — In căutarea de „memorii", după întoarcerea dela Ustovo. Carnetul lui Săvescu, conţinea într’adevăr povestea unora din episoadele cele mai demne de reţinut, cu date şi aprecieri asupra bulgarilor, precum şi notări amintind atitudini lăudabile din partea unora din camarazi. Deşi carnetul a fost încredinţat unui tălmaciu, fu cu neputinţă bulgarilor să prindă şirul ideilor din aceste memorii, pe care autorul lor le risipeşte în fracţiuni de fraze ce se continuau, în aparenţă, în mod incoherent şi a căror normă de succesiune era un secret al scriitorului lor Camaradul de cameră al acestuia, plot. T. R. Fichman, fu chemat atunci la comandamentul bulgar, unde i se ceru să dea cheia paginaţiei şi sensul unora din fraze, dar acesta deşi cunoştea secretul acelor memorii, refuză cu energie să-l divulge, deşi după ce fu bătut de însuşi Boiadjeff până la sânge cu cravaşa pe corp şi peste faţă, i se ceru să vorbească sub ameninţarea să fie împuşcat. Refuzul de a traduce nu era pricinuit de teama reflecţiilor făcute pe seama barbariilor bulgare, pe cari camarazii noştri n’ar fi ezitat un moment să le strige in faţă, dar din cauza notărilor privind numele unora din ofiţerii români ce dădeau în general nota atitudinilor colective şi cari prin divulgarea înţelesului unor anumite pagini, ar fi fost poate — printr’un supliciu special — victime ale omagiilor din carnet. După mărturisirea plut. Săvescu, se pare că eu însumi, graţie tăcerii camaradului Fichman, am fost scutit de o viguroasă sancţiune bulgară. Toate acestea n’au împiedecat însă pe plut. Săvescu să evadeze, luând drumul spre Turcia, ţară inamică unde, după cât mi-a povestit după încheierea păcii, a găsit ospitalitatea cea mai omenoasă. __Evident, visul fiecărui prisonier, evadat, era drumul spre patrie, sau o ţară amică. Faptul însă că parte din patria noastră era ocupată de germani, iar ţările limitrofe Bulgariei erau fie aliate acesteia, (Turcia), fie vrăşmaşe (Grecia, Serbia, Rusia) şi In consecinţă fugarii aveau de străbătut zone de luptă, a făcut irealizabil acest ideal, de nenumărate ori încercat în ciuda primejdiilor neînchipuite, într'o ţară brăzdată de lanţul nesfârşit al munţilor, populaţi de fiare, şi unde oamenii, copilaşii chiar vrăşmaşi până la nebunie, erau tot atât de răi ca şi acele fiare. Colonelul Stoica, singurul care reuşise să treacă Dunărea, dintre atâţia fugiţi spre ţară, n’a isbutit decât să cadă în mânile nemţilor şi să fie internat în Germania. Colonelul Nicolicescu, însoţit de soldatul Goldman, au fost prinşi după 14 zile de luptă cu ostenelile drumurilor neumblate şi intemperiile naturii, în momentul când încercau să treacă râul Maritza. Colortelul Nicolicescu, cu tot gradul şi vârsta, n’a fost mai menajat decât soldatul ce-l întovărăşia şi cred că amândoi poartă şi astăzi semne de pe urma loviturilor primite în drum la întoarcerea spre lagăr. Bătuţi de primii jandarmi, bătuţi de populaţia primului sat în care au poposit, bătuţi apoi în cele de 7 etape, la jandarmerie, primării, comandamente — au ajuns în sfârşit sdrobiţi în Kărdjali unde îi aştepta zâmbetul nevinovat al locat. Boiadjeff şi cinci zile de beciu, după o nouă bătaie sub directivele acestui comandant de lagăr. Trebue să notez, că imediat după evadare, col. Mărăşescu, ca să salveze tot lagărul de represaliile obişnuite şi cari se înăspreau de astă dată când unul din fugari purta gradul de colonel, fapt ce agrava răspunderea comandantului se oferi să suporte personal consecinţele evadării, care, declara bătrânul ostaş, nu era decât executarea unui ordin dat de drsa ca cel mai mare In grad Intre ofiţerii români*, -v.?«-“»**- — — Iţi dai seama de gravitatea acestor consecinţe,—îl întrebă răstit colonelul Iconomorf, care venise personal să ancheteze. — La vârsta mea, răspunse colonelul român, şi după ce vă cunosc aşa de bine... vă închipuiţi că nu-mi pot face iluzii. Boiadjeff, prezent la anchetă, opină cu sânge rece, să se aplice imediat sistemul „Ustovo“.— Vezi tinere, eu tot n’am fost decorat de ţara mea în războiul acesta, replică foarte calm bătrânul colonel, arătându-şi pieptul slăbănog... Cel puţin să-mi pui d-ta o decoraţie bulgărească la... spate, completă el, in vreme ce răsucindu-se binişor pe picioarele uscăţive, cu un gest bătrânesc se îndoi de mijloc şi-i arătă locul pentru decoraţia bulgărească. Impresionat de bărbăţia şi calmul bătrânului nostru ostaş, colonelul Iconomorf, îl privi o vreme tăcut, apoi deodată se apropie și-i întinse cavalerește mâna. ^— „Te felicit, îi zise el, pentru curajul d-tale. Nu regret, decât că întâmplarea asta a venit tocmai acum, când ţin pentru câteva zile locul colonelului Tabacoff, comandantul titular al garnizoanei. Mi-o făcurăţi tocmai mie... Apoi strânse din nou prieteneşte mâna col. Mărăşescu. (Col. Iconomorf, era de origină grec). Frumoasa pildă n’avu însă alt efect asupra lui Boiadjeff, decât să-l înrăiască. Gradul şi vârsta înaintată a unui ofiţer inamic, nu erau pentru el decât consideraţii cari îi recomandau un spor de vigilenţă şi de brutalități: un ofițer superior era un dulău cu atât mai primejdios când scapă, cu cât e mai mare și prin urmare, peirea lui în lanțuri însemni * grije mai puțin. ficiorul C. VLADESCU ,Varmaj.