Universul, septembrie 1926 (Anul 44, nr. 201-226)

1926-09-30 / nr. 226

UNIVERSUL aa w irnmmssmma UNIVERSUL“ IN TARA Ah ioc la Galaţi Galafi, 28 Sept. Astă noapte, un alt violent in­cendiu a izbucnit la proprietăţile d-lui Andone Mavromihale, din bul. Carol 60, pis-ă-vis de parcul Carol. . . Focul a fost observat de sergen­tul din post, care a dat alarma. In mai puţin de 10 minute, flă­cările­ care veneau din podul ca­isei, au.. cuprins localul de brută­rie, cârciumă şi locuinţă, toate aparţinând d-lui Mavromihale. Întregul cartier Lozopeni era în picioare. Locuitorii veniţi în faţa locului au căutat să salveze mo­bilierul din casă, ca şi cel din prăvălie. Sute de pâini fabricate în cursul zilei, au căzut pradă flăcărilor, iar altele au fost a­­runcate în stradă. Flăcările ameninţau să cuprin­dă proprietatea, d-lui Costache Tudoraşcu, bul. Carol 71, ca si proprietatea de l­a nr. 67. Aci loca­tarii şi-au scos avutul în strada. Până la sosirea pompierilor, locuitorii aduceau sacale cu apă direct din Brateş, cu care căutau să­ stingă focul.­­ La faţa locului au sosit autori­tăţile, precum şi secţia de pom­pieri. In timpul operaţiilor de stin­gere sa găsit un bidon plin cu petrol, în localul brutăriei. Au ars complet proprietăţile d-lui Mavromihale (litera A şi B.) Instalaţia de brutărie şi cârciu­ma au fost complet distruse. Par­te din mobilier a căzut dease­­menea pradă flăcărilor. D. Maoromihale fiind interogat de subcomisarul de serviciu M. Manga, a declarat că la ora 9 seara a închis brutăria, şi cârciu­ma, după care s-a culcat. Pe de altă parte, sergentul de poliţie Andronache Lefterache spune că la ora 11 şi jum. noap­tea a observat pe d. Mavromihale umblând prin prăvălie. Proprietăţile erau asigurate pentru 1 milion lei, iar mobilierul şi mărfurile de­­Băuturi spirtoase pentru suma de 160 mii lei. In­stalația de brutărie era asigurată pentru suma de 150 mii lei. In cursul nopții d. Mavromi­­hale a fost arestat și condus la circ. V. Cercetările continuă. Delegaţiile română şi ruşi se vor întruni In conferinţă, la 2® Oct. c. Chişinău, 20 _ f' Delegaţia română din comisia pentru aplanarea conflictelor de la Nistru, a cerut delegaţiei so­vietică să se întrunească în con­ferinţă în ziua de 20 Octombrie. Conferinţa se va ţine pe teri­toriul rusesc (la Odesa, sau la Moghilău). .­­ In ordinea de zi printre alte chestiuni este si aceea a atacu­lui bandelor bolşevice la punctul nostru de graniţa Neporotava, jud. Hotin. Examenul la facili­tatea de litere laşi, 28 Sept­ Examenele parţiale la faculta- | tea de litere şi filosofie se ţin în- . tre 5—20 Oct. înscrierile se pn- | mesc până la 30 Sept. Examene­le parţiale de licenţă se dau în­tre 5—30 Oct. şi înscrierile se primesc până la 5 Oct. înscrierea studenţilor nori în această facultate se face intre 1—20 Oct., iar reînscrierea stu­denților vechi până la 30 Oct. ------------o no------------­ In jurul incidentelor dela „Statul Negustoresc“ din Iaşi 28 Sept. Parchetul a continuat azi cerce­tările în legătură cu inci­dentele întâmplate Duminică cu ocazia întrunirilor de la Came­ra de comerţ şi de la Sfatul Ne­gustoresc. IX comisar Miroescu a for­mulat o plângere contra a trei comercianţi că l-ar fi ultragiat. Comerciantul Mihel Zanva- I­lovici, care a fost arestat, în­­ urma cercetărilor parchetului a fost pus în libertate. I * Comisia interimară a Carne­ I nou de comerț a publicat Un I manifest, acuzând partidul li­beral, că urmărind scopuri po­litice, a provocat dezordinile. Comitetul Sfatului Negusto, I resc, a înaintat parchetului și I ministerului de interne, un I lung raport asupra celor întâm- I plate, acuzând actuala comi- I gie interimară a Camerei de, comerț că a turburat întruni- | I rea dela Sfat. I — ■ ■ ■ x X x ——— XI. 34 Procesul dintre Camera de co­m­erţ $1 Sfătui negu­storesc PROTESTUL SFATULUI GUSTORESC NE­ Iaşi, 28 Sept. Tribunalul, secţia III, judecă astăzi, în continuare, procesul de evacuare intentat de către Camera de comerţ, Sfatului Negustoresc. Ca urmare la ultimul inci­dent, d. Iancu Botez, preşedin­tele Sfatului Negustoresc, a tri­mes ministerului de interne următoarea telegramă: „Am onoare a vă face cunos­cut că oraşul Iaşi nu se mai bucură de protecţia constituţiei şi a legilor ţării, în ce priveşte libertăţile publice. Astăzi, camera de şedinţă a Sfatului negustoresc a fost in­vadată de o companie de jan­darmi, fără măcar a păstra o aparenţă de legalitate şi ne­gustori, cari fac cinste oraşu­lui nostru, au fost târîţi în ghionturi pe străzile Iaşilor, ca să fie aruncaţi în închisoarea poliţiei. Ceea ce se petrece acum în Iaşi, cred că întrece chiar ima­ginaţia dv. politică. (ss) Ion Botez Senator al Camerei de comerţ din circ. Iaşi. Astăzi, o delegaţie a Sfatului, in frunte cu d. preşedinte, Bo­tez, a plecat la Bucuref­ti, spre a protesta la" ministerul de in­terne contra dispoziţiei prefec­turii de poliţie Iaşi, privitoare la închiderea clubului, de la Sfa­tul negustoresc. In jurul grevei din Buhuşi Iaşi, 28 Septembrie I Pentru evitarea unor nepron- I dueli la Buhuşi, unde după cum I se ştie, câteva mii de lucrători I sunt în grevă, au fost trimişi a- I colo pentru menţinerea linişte do I companie de jandarmi, din PS­­I Neamţ şi Bacău. __ I d deasem­eni a fost întărită şi I forţa poliţienească. ^ I Greva majorităţii lucratoritor I fabricii de postav din Buhuşi, I perzistă. ; I Cu toate silinţele depuse de I cei in dren­t, neputându-se sta- I bili o înţelegere, direcţia fahn- I cei a decis ca toţi acei lucrători I cari nu vor să reia lucrul, sa I fie îndepărtați din­ servicii. , I Cea mai mare parte dintre lu- I crători de specialitate, a reluat I lucrul, numai lucrătorii auxi- I liari perzistă în grevă. Mari fraude la depozitul de armă­sari dela Sâmbăta de Ios O SINUCIDERE Făgăraş, 27 Sept. In primăvara trecută, s’a si­nucis un furnizor al depozitului de armăsari, anume Pascu din com. Tincul Mare, care a lăsat o scrisoare de felul cum se ope­rează cu furniturile de furaje, necesare celor peste 400 armă­sari şi iepe de la Sâmbăta şi Ucea de jos, acuzând pe casierul de- I­pozitului, Chiriţă Duraitrescu.­­ Astăzi a fost chemat la par- t chet şi directorul depozitului, Virgil Haritiade. El a luat cu­noştinţă de aceasta, s’a dus în trăsură până în marginea ora­şului Făgăraş. In faţa spital­ului judeţean, a spus vizitiului, să intre în curtea spitalului, cu trăsura. Rămas singur şi-a tras un glonte de revolver în inimă şi a murit pe loc. Parchetul a arestat imediat pe casier, sigi­lând Cassa de bani şi ridicând arhiva. E sigur ca se vor face mai multe arestări. --------------------------------­ Fabrică de cherestea distrusă Iași, 28 Sept. Un incendiu , a distrus fabrica de cherestea proprietatea d-lui Joju Popa, din com. Rahova jud. Bacău. ■ Pagubele sunt mari.­­ Fiind bănueli că focul a fost pus, s’a deschis o anchetă. Scrisori din Sf.Gh­eorghe Ungurii clădesc an liceu de fete măreţ lângă localul proiectării de judeţ. Cum se adunau fon­durile pentru aceste şcol. — Scumpetea. — Accident de au­tomobil 26 Septembrie încurajaţi de concesiunile ob­ţinute dela guvern, ungurii din judeţul nostru s’au apucat să-şi clădească şcoli. Deasupra pro­menadei, chiar lângă edificiul prefecturei de judeţ, într-o po­ziţie foarte frumoasă, se clă­deşte un edificiu frumos, des­tinat unui liceu de fete mino­ritar, susţinut de biserica re­formată. Toate elevele, de relig­i­giuna catolică, unitară şi e-­­ vreicele, cari nu se puteau în- ! scrie la liceul reformat şi cari !­ae nevoe s’au înscris la liceul­­ de fete, de stat, şi la şcoala­­ normală de fete din localitate, acum s’au retras dela şcolile româneşti şi vor trece la noul liceu reformat. Se mai proec-­­ tează şi înfiinţarea unei şcoli­­ primare reformată. Promotorii­­ înfiinţării acestor şcoli au fost­­ şi sunt şi azi preoţii reformaţi de aici, car­ prin conferinţe, prin prelegeri duminicale, cu copiii de şcoală menţin această stare de spirit pentru înfiinţarea , nn­ aceasta pentru înfiinţarea­­ de şcoli confesionale. Fondurile­­ pentru aceste zidiri s’au adu-­­­nat prin colecte, prin diverse serbări, ca :­serate, ceaiuri­­ dan­sante şi concerte bisericeşti. S’a mai folosit un fel de a se strân­ge fonduri, aşa numitele cea­iuri filantropice. Aceste ceaiuri se ţineau în felul următor: Cutare îşi invita la ceai trei cu­noscuţi. Fiecare invitat era da­tor să doneze pentru fondul a­­mintit, 50 de lei şi dator să in­vite la sine încă trei cunoscuţi şi fiecare din nouii invitaţi tre­buia să doneze suma obicinuită şi să invite alţi trei cunoscuţi. SCUMPETEA. — Zadarnic s’au mai acordat sporuri la funcţionari. Dacă sporul a fost de 50 la sută, preţurile s au mărit cu o sută la sută. Mai ales acum după scumpirea ta­rifului la C. F. R. se prevede o urcare îngrijorătoare la toa­te articolele de prima necesita­te. De altfel oraşul nostru e unul din cele mai scumpe târ­guri din toată ţara. Dovada, preţurile de mai jos: carnea , vacă 34, viţel 42 şi cea de porc 52 lei kgr. Făina 16, 14 şi 13 lei kgr. Kilogramul de pâine albă lei 16,50, un corn lei 1,50, cu toate că grâul a scăzut la 780— 800 lei suta de kgr. Slănina a­­fumată lei 84, osânza lei 62 kgr. şi untura topită lei 88 kgr. Lap­tele 8—9 lei kgr. 100 kgr. de cartofi lei 70—80. In legătură cu scumpetea, cred că e interesantă jelania u­­nui ţăran de aci. Acesta istori­seşte, că în 1909 a vândut un porc şi suma de 40 de coroane, ce a luat pe el a depus-o la o bancă. Acum a primit­ cu do­bânzi cu tot lei­ 51,25, cu care nu poate cumpăra măcar un kilogram de carne de porc, în­­­­trucât ea costă lei 52. PROTEJAŢI COMERŢUL RO­­I­MONESC. — In oraşul nostru avem două librării evreeşti şi una românească. Directorul şcoalei primare din localitate, d. Luca, a dat ordin, ca toate lucrurile, rechizitele, să se cum­pere de la d. Maurit Benkö, cu toate, că acolo toate paetele şi hârtia e mai scumpă ca la li­brăria românească. ACCIDENTE DE AUTOMO­BIL. — In ziua târgului, când era cea mai mare aglomeraţie pe stradă, o maşină, braşovea­­nă, a trântit la pământ şi a tre­cut peste bătrânul Miskolczy, din Ghidfalău. In învălmăşeala produsă, nimeni nu a avut gri­­je să ia numărul maşinei, care profitând de zăpăceala produ­să, a dispărut. — Automobilul din Braşov, cu nr. 199, proprietatea d-lui Daniile Săroiu, condus de şo­­feurul Antal Carol, a lovit pe d-na dr. Crişan, soţia prefectu­lui de judeţ, cauzându-i răni destul de grave la picior. D-sa a fost internată în spital, iar şofe­rul vinovat e anchetat de poliţia___-------------­ Decret min­sterial anulat Iaşi, 28 Septembrie Se ştie că d. Gr. Teodoru, fost epitrop la Casa Sf. Spiridon, a făcut recurs în Contencios, con­tra decretului ministerului să­nătăţii publice, prin care fusese înlocuit, din această calitate. • Curtea de apel din Iaşi, sec­ţia Contenciosului, a dat sentin­ţa, anulând decretul ministerial şi dispunând reintegrarea d-lui­­ Teodoru. Această hotărîre a provocat sensaţie în lumea politică ieşa­­­­nă, d. Teodorul fiind un fruntaş al partidului liberal. t in ci i­a îi iu Depozitele B. M. S. de sare ne pot aproviziona pe industria­i, comercianţi şi publicat.— Abuzări în Ardeal, populaţia nu găseşte sare. Este foarte trist şi regretabil, că, în ţara noastră, cu mine a­­bundente de sare, poate fi o criză a acestei substanţe alimentare. Dacă, din pură curiositate, se ocupă cineva de această chestie, ajunge la constatarea că prima piedică a aprovizionării publi­cului consumator din Ardeal cu sarea indispensabilă în alimen­tare este deoparte organizaţia de­pozitelor R. M. S. de sare din Ardeal, iar pe de alta birocratis­­mul organelor chemate a mânui şi a supraveghea distribuţia sării. In tot Ardealul există numai patru depozite de sare ale R. M. S. şi anume la Arad, Timişoara, Lugoj şi Caransebeş. Depozitele acestea nu sunt or­ganizate în mod comercial, ci ex­clusiv biurocraticeşte. Adică de­pozitele respective nu sunt apro­vizionate cu sare, tocmai când cerinţele industriei, comerţului şi ale publicului consumator sunt mai mari şi mai stăruitoare. A­­fară de asta, judeţul Timiş-To­­rontal cu 600.000 locuitori şi o­­raşul Timişoara cu 100.000 locui­tori, total 700.000 locuitori, sunt aprovizionate exclusiv prin de­pozitul din Timişoara şi prin câţiva concesionari, cari nu sunt capabili să satisfacă fie chiar şi pretenţiuni mai mici. Jude­ţul Arad cu 500.000 locuitori şi oraşul Arad cu 100.000 locuitori, total 600.000 locuitori, trebue să fie aprovizionate prin depozitul din Arad şi prin 2—3 concesio­nari din judeţ, cari, acum în Septembrie, nu au 5 vagoane de sare la dispoziţie. Chiar magazia depozitului este de 3 săptămâni goală. In judeţul şi oraşul Arad dom­neşte astfel o criză de sare, că su­timi de comercianţi şi industriaşi nu au nici un kilogram de sare. Pe lângă reaua organizare şi aprovizionare a depozitelor, pri­cina acestei crize este îm­prejurarea că industriaşilor, co­mercianţilor şi publicului con­sumator li-i strict oprit să se aprovizioneze direct de la saline­le din Ardeal. Cine are interes, oare, să fie menţinută situaţia defavorabilă de astăzi ? In zadar citim în bugetul Sta­tului un preambul că miliardele înscrise de d. ministru de finan­ţe vor fi încasate din vânzarea sarei. Sarea ca să poată produce milia­rde trebueşte să fie vândută şi ea, dimpotrivă, e trecută sub obroc. Un mare număr de funcţionari superiori se ocupă cu controlul şi supravegherea aprovizionării Ardealului cu sare. Insă aceşti domni numai atât pot consta­ta­ că depozitele R. M. S. din Ar­deal sunt totdeauna goale. Insă nici unul dintre d-lor nu a dat sfatul cel mai natural şi cel mai simplu, d-lui ministru de finanţe şi direcţiei generale a monopo­lurilor Statului, să admită fie­cărui industriaş sau comerciant, etc., să poată lua sarea direct din salinele Ardealului. Criza sării, aplicându-se această măsură, ar înceta imediat. La depozitul R. M. S. din Arad situaţia este şi mai defavorabilă. (­­ ION­ARILOR. D. Ioan Glita, şeful acelui depo­zit, manifestează o pornire duş­mănoasă faţă de comercianţi şi industriaşi. Comercianţii şi in­dustriaşii din împrejurimii, şi mai cu seamă din tot judeţul Arad, vin cu trăsurile la depozit, să se aprovizioneze cu sare spre a ser­vi publicul consumator; însă d. Glita nu are ochi buni pentru revânzători şi-i sileşte să aştepte după sare de dimineaţa până la orele 16—18 seara, ba, de multe ori, le refuză liberarea sării, fără să ia în consideraţie, că comer­ciantul sau industriaşul din A­­rad sau din împrejurimi are cheltueli de 600—1.500 lei cu în­chirierea trăsurii şi cu pierderea timpului. In schimb, dă preferin­ţă prietenilor în contra tuturor legilor şi regulamentelor. In contra d.-lui Glita este por­nită cercetare disciplinară. D. ministru de finanţe este cu stăruinţă rugat să ceară grăbi­rea cercetării şi până la cunoaş­terea rezultatului, să suspende pe acest domn sau să-l mute la alt depozit spre a dispensa populaţia judeţului şi oraşului Arad de binele prezenţei lui. Nic. Bradean Arad Ştiri «Merite Ciuj INIEILUZII LEU VAMALE.. .— După promisiunile făcute de către d. Manoilescu, cu ocaziu­­jiea anchetei economice de la Cluj Camera de indust, şi com. a de­legat pe d. Căciulă, secretarul ge­neral al acestei camere să ceară autorizaţie formală ministerului pentru înfiinţarea intrepozitelor vamale de la Cluj,­­Ministerul a făcut cunoscut d-lui Căciulă, că nu poate aproba înfiinţarea pâ­nă nu se înaintează toate planu­rile şi nu se constitue societate, care va avea să primească conce­siunea intrepozitelor vamale In urma acestui fapt, Camera pre­găteşte o întrunire a celor inte­resaţi, pentru ca să se constitue societatea şi să se alcătuiască statutele ei de funcţionare. Tre­buie să menţionăm că sunt unele dificultăţi de ordin personal, care vor trebui să înceteze, înain­te de a face să eşueze întregul plan al intrepozitelor. NEMULŢUMIRILE CORULUI OPEREI DIN CLUJ. — Zilele trecute a fost la Cluj d. Nichi­­for Crainic secretar general la ministerul cultelor şi artelor. D-sa a avut o lungă întrevedere cu d. director Popovici şi cu so­liştii Operei declarând că minis­terul, acordă o oarecare îmbu­nătăţire de salar soliştilor, decer­nând acestui scop 500.000 lei. Co­rul operei a trimis o delegaţie la d. Nichifor Crainic, cerând şi pentru el îmbunătăţiri de salar. In urma faptului însă că nu sunt fonduri suficiente, cererea lor a fost respinsă. Corul atuncea a a­­vut o întrunire la care s’a hotă­rî­t ca să demisioneze în bloc Această nouă întorsătură, a adus Opera din Cluj în situație destul de grea. Se caută însă organiza­rea unui nou cor care să fie mai „pufin pretențios". AnurvAIvLA aouuiii v­E­­GETARIANILOR. — Duminecă a fost la Cluj adunarea Asocia­ţiei vegetarianilor. La ordinea zilei au fost : expunerea asupra vegetarianimului cu arătarea în­văţăturilor false despre acesta şi reorganizarea Asociaţiei vegeta­rianilor. In Ardeal mai ales între unguri vegetarianismul a prins rădăcinii adâncă, ridicându-se chiar un fel de apostoli ai vege­­tarianismului. Propaganda ce ei o fac printre cei uşor influenţa­­­bili, a făcut ca să înceteze din viaţă pe mulţi oameni, cari cu o hrană mai bună ar fi putut încă trăi. Ar trebui ca cercurile noa­stre medicale să se pronunţe o­­dată, ori condamnând vegetaria­­nismul şi interzicând propagan­da întinsă ce se face pentru el, ori constatând că cei ce se nu­tresc cu rădăcini sau burueni, nu vor pierde nimic. In orice caz un răspuns şi o măsură este aşteptată într’o direcţie sau alta. Husi MANDAT CONFIRMAT. — Tribunalul a confirmat manda­tul de arestare emis contra a­­genţilor de urmărire Ioachim Gh. Chiriţă şi Ene Gh. Arsene de la percepţia Vutcani, despre ale căror falsuri am vorbit la timp. LOTURILE DE CASE.­­ Dis­tribuirea loturilor de case de pe platoul „Dric“ se va face îndată ce ministerul de interne va a­­proba preţul stabilit de comisia interimară (5 tei de metrul pă­trat). Numărul celor admişi la îm­proprietărire este de 166, iar suprafeţele loturilor, aşa după cum au fost fixate prin planul de parcelare, variază între 430— 550 m. p. Oradea CULESUL VIILOR. — Pro­prietarii de vii de pe dealurile din apropierea Oradiei—consti­tuiţi dealtfel într'un sindicat viticol — au ţinut o adunare în legătură cu noua campanie de muncă privitoare la culesul vi­ilor din acest an. Adunarea a decis ca­­culesul să înceapă în mod oficial şi ge­neral (pretutindeni în regiune) în ziua de 11 Octombrie, de comun acord s’au fixat și pre­turile zilei de lucru pentru di­feritele categorii de muncitorii în vie, începând dela 30—40 lei ziua pentru călătorii la cramă, 50—60 lei pentru culegători, 60—80 Iei pentru călcători. Intr’o adunare viitoare se va fixa şi preţul mustului şi al vinului din noua recoltă, etc. Orăştie TEATRALE. D In curând va sosi şi în oraşul nostru trupa Teatrului Naţional din Bucure­şti, sub conducerea d-lui Aristi­de Demetriade, reprezentând drama „Ovidiu“, a lui V. Ale­xandri Bistriţa (Transilvania) ÎMPROPRIETĂRIREA FMND­­Primăria ora­şului Bistriţa, a hotărît ca în toamna anului curent, să dea lo­turi de casă tuturor funcţionari­lor civili şi militari, demobilizaţi­lor şi invalizilor de război, cari au dreptul la împroprietărire. CHESTIA CATEDRALEI OR­TODOXE. — Episcopia ortodoxă din Cluj, n’a aprobat licitaţia ţinută în ziua de 24 August crt., pentru construirea bisericei ca­tedrale ortodoxă din Bistriţa. Comitetul parohial al bisericei, de sub­ preşidenţia d-lui dr. V. Pahone, prefectul jud. şi protoe­­reului Grig. Pletosu, a hotărît o nouă licitaţie pentru ziua de 17 octombrie. Ofertele se vor adresa cancela­riei parohiale din str. Principesa Ileana, Bistriţa. P.­Neamț CRIMA DIN COM GARCI­NA. — Ioan Lascu din comuna Gărcina, având o ceartă cu Năs­­tase Curelariu, acesta din urmă l-a maltratat foarte grav. In sta­re disperată victima a fost trans­portată la spitalul judeţean, unde a încetat din viaţă. Criminalul după această ispravă a fugit din comună. TALN­­ARIA DIN PIPIRIG.­­ Intr’una diin nopţile trecute cinci indivizi înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniformă militară sau pos­tat pe şoseaua Pipirig-Tg.-Neamţ şi au jefuit pe următorii locui­tori au , dat Cocia un stog cu o haină, Gh. Câiu 220 lei, N­­-Dolhescu 600 lei şi D. Furtună 80 lei. S’au luat măsuri pentru prinderea bandiţilor. INCENDII.­­ Nişte răufăcă- t tori au dat foc la un stoc cu fân şi la 5000 chilograme ovăz, proprietatea locuitorului Gh. Neamţu. Bănuelile cad asupra indivizi­lor N. Popa şi V. Hârlea, din comuna Tazlău unde s’a petre­cut fiptuL — In comuna Costişa s’a aprins şi a ars casa locuitorului Dumitru Gâscă. Au mai ars o clae de fân şi una de pae de ovăz. MALTRATARE. — A fost gă­sit în casa sa, grav maltratat şi fără cunoştinţă guardul comunal Gh. Acsinte din comuna Tazlău. Victima a fost dusă la spitalul din Hangu­. NENOROCIRE. — Pe când fe­­­­meea Marioara Lupu din Răz­­i­boeni se afla pe malul pârâului , Valea Albă, a fost apucată de­­ un acces de epilepsie și a căzut in apă unde s’a înecat. I SINUCIDERE. — loan Gavril­­ Pagerlași din Hangu, s’a spân­zurat de o grindă a casei. Nu­mitul suferea de pelagră. Tecuci RĂNIRE.— In ziua de 23 Sept. Teodor Caulea din comuna Um­­brărești luându-se la ceartă cu consăteanul său Sandu Zaharia, tras cu revolverul în Zaharia, rănindu-l grav. Agresorul a fost arestat. -------------------------------­Ancheta la Teatrul National din Chişinău 28 Sept. D. Nichifor Crainic, secretar general al ministerului cultelor şi artelor, a sosit azi în locali­tate spre a face ancheta la Tea­trul National în legătură cu ul­timele incidente regretabile, pe­trecute printre artiști. Athil XLIV. — JTr. 225 Joi 30 Septembrie fEZB Ilti­mii iliiilir — Teza guvernului român — Geneva, 28 ţnaaori. — Comi­tetul special însărcinat de Liga Naţiunilor cu examinarea difi­cultăţilor ivite pe Dunăre, intre guvernul român şi celelalte trei guverne reprezentate in Corrdsiu­­nea europeană a Dunării, s' a în­trunit din nou la Geneva, faţă fiind plenipotenţiarii celor patru guverne. Reprezentantul României, d. ministru Contzescu, a prezentat teza guvernului român în această chestiune, însoţind-o de un con­­tra-proect conţinând concepţiu­­nea Statului teritorial, la o even­­­tuala modificare a regimului ju­­ridic al comisiunii europene a Du­nării. Sugestiunile şi rezervele guvernului român referitoare la procedura de urmat in cursul negocierile viitoare fiind in în­tregime adoptate de conferinţă, s’a intrat in examinarea generală a contraproeotului prezentat de d. Contzescu, asupra căruia gu­vernele fracez, englez şi italian urmează să se pronunţe într'o conferinţă ulterioară ce se va în­truni la Geneva, tot sub auspi­ciile Ligii Naţiunilor. Revizuirea impozitelor In vederea sporirei bugetului viitor la 42 miliarde lei, se lu­crează la ministerul finanţelor la revizuirea impozitului agricol, a celui pe clădiri, a taxelor pe succesiuni şi timbru şi înregis­trare, consultându-se şi proiec­tul, rămas nevotat, al d-lui Vin­­tilă Brătianu, privitor la aceste impozite. In ce privește impozitul pe lux și cifra de afaceri, se lucrea­ză la alcătuirea unui proiect de lege prin care se va dispune ca acest impozit să se perceapă pe viitor la producător. ---------------------------------­D­ela C. F. R. In noaptea de 25 spre 26 ort. a fost găsit pe linie la cantonul nr. 2 al staţiei Buzău un necu­noscut oribil mutilat. Se crede, că ar fi căzut din­­tr’un tren accelerat ce a trecut în acea noapte. A fost ridicat și transportat la morga spitalului din Buzău.­­ In ziua de 26 ort. după tre­cerea trenului 6404 prin dreptul cabinei nr. 1 din staţia Niculina a fost găsit un nenorocit care a­­vea ambele picioare tăiate de la glesnă. Se crede că a fost în a­­cel tren de unde sărind greşit roatele trenului i-au apucat pi­cioarele tăindui-le. In stare gravă, cu trenul 7302, a fost transportat la spitalul din Iaşi. Ciocniri şi deraieri de trenuri In ziua de 26 ort., pe când manevra în staţia Constanţa, lo­comotiva trenului de persoane 826 s-a ciocnit violent cu garni­tura trenului din cauză că se pierduse aerul din cilindru de frână şi nu s’a putut înfrâna la timp. S-a spart o parte din vesela vagonului restaurant.­­ La eşirea din staţia Petru Rareş, în ziua de 27 trenul 1410 sa ciocnit cu maşina trenului 6813. Ambele maşini au fost com­plet distruse. Vinovaţi de această ciocnire sunt impiegatul şi acarul de serviciu.­­ In ziua de 27 crt., după ple­carea trenului 130 de la Jimbolia la Bucureşti, din staţia Timişoa-­ ra, au deraiat două vagoane pe acul de eşire. Deraerea s’a produs din cauză că a fost întors acul sub tren. Din această cauză trenul şi-a continuat drumul cu o întârziere de 35 minute. Accidente de per­soane nu au fost. Căruţă lovită de tren La trecerea trenului 8848 din 27 crt., pe la pasagiul de nivel din apropiere de staţia Varviz a lovit o căruţă cu doi cai, omo­rând unul şi pe celălalt rănin­du-1. In căruţă se aflau o femee şi un bărbat care au scăpat cu ușoare leziuni. Accidente ------------lDbD-----------­ rima­ de compoziţie I,George Enescu“ Concursul pentru premiul na­ţional de compoziţie „George E­­nescu" se va ţine în luna Noem­­brie. Manuscrisele vor trebui să fie adresate până la 10 Noembrie a. c. Casei Şcoalelor, Bucureşti. Incendiul de la fabrica de covo­are din Răuceni (Bălţ) Iaşi, 28 Sept. Se anunţa că un puternic in­cendiu s-a declarat lângă Rău­ceni (Bălţi), la proprietatea d-lui Lupcanovici, unde se aflau depo­zitate câteva sute de covoare. Au fost distruse şi mai multe magazii de cereale. Pagubele trec de 3 milioane lei. Măsuri d­eciplinare contra profesorilor cari au se prezintă la catedre Ministerul instrucţiunii a ho­­tărît să considere demisionaţi pe toţi profesorii, detaşaţi, tran­sferaţi, ori suplinitori, numiţi pe ziua de 1 Septembrie crt. cari nu se vor prezenta la catedre până la 1 Octombrie crt. Acelora dintre profesori, cari nu s'au prezentat la catedre până la 15 Septembrie crt. Ii se fac reţineri din salariu, iar di­ferenţa se plăteşte acelora cari i-au suplinit. Detaşaţilor cari s’au prezen­tat mai târziu de trei z­­, dela primirea ordinului de detaşare, li se reţin de asemenea zilele absentate. S-au aplicat­­ astfel de măsuri, pentru că ministerul a constatat că, din lipsa foarte multor pro­fesori, lucrările pregătitoare pentru începerea cursurilor, au dăunat interesele învăţământu­lui public. -------nan------­ Chestiunea facultate­ de teologie dia Chişlanu Iaşi, 28 Sept. D. prof. P. Bogdan, pro­recto­rul Universităţii din Iaşi, a pri­mit o scrisoare de la d. Petrovici, ministrul instrucţiunii, care se află la Karlsbad, prin care îi cere să convoace marele colegiu universitar, la care doreşte să participe. In această şedinţă se vor dis­cuta diferite chestiuni, printre cari şi chestia înfiinţării facul­tăţii de teologie la Chişinău. D. pro­rector a convocat ma­rele colegiu pentru 10 octom­brie. mIsPEW§IO»iBNI Petina de 28 Septembrie PORTURILE 27 28 ________________Sept. Sept. Irazias ‘ H ~80~ Drencova 80 72 Orşova 160 154 T. Severin 161 143 Cetate 150 143 Calafat 153 144 Bechet 161 155 Corabia 155 152 T. Măgurele 127 123 Zimnicea 170 160 Giurgiu 176 170 Olteniţa­ 2­5 195 Călăraşi 193 181 Cernavodă 219 206 Hârşova 268 280 Brăila 288 269 Galaţi 288 265 Tulcea 197 184 small 200 179 Chilia Nouă 172 165 „UNIVERSUL" SON patrom-journal N-rul T care s’a pus In vânzare şi se găseşte la toţi depozi­tarii şi vansători de ziare CONŢINE Tipare talie 44—42 pentru O MAN­A DE PLOAIE MOTIVE DE PICTAT SAU BRODAT PENTRU DECORAŢII de mobilier, abatjur, pernă, paravan. Careu de broderie anglaise pentru încrustat la feţe de mese laifere etc. Modelul unei păpuşi „porte brosso“ precum şi numeroase ar­ticole de­­modă, sfaturi medicale, reţete culinare, reţete practice, un roman, nuvele varietăţi etc. Numerele vechi se pot procura de la Adiţia Ziarul „Universul“ BULGARII a ■ ■ I După ce dete ordinul de mai sus, îndată ce silueta lui se a- I răta în capătul străzii, după un cuvânt de ^ ordin, părăseam I pietrile pe cari ne odihneam in stradă, trecând sa ne înfun- I dăm cu tot­ii în camerele noastre. _ ■ ' Salutul care, impus ofiţerilor inferiori era deja o groso­■ tănie cerut ofiţerilor superiori devenea o gravă insultă, pe­­ care bine înțeles aceştia din urmă n’o puteau accepta. ■ într’o zi, colonelul Dumitrescu, fu surprins de locot.­bul­ I sar intrat pe neaşteptate pe o banca în curte și pentru că nu I s’a sculat să-l salute, Boiadjeff, dete ordin sentinelelor să-l ■ ia în corpul de gardă, să-l desbrace şi să-l bată cu vergile. Un ■ alt locotenent bulgar, de care cel dintâi era însoţit, interveni ■­­ însă la vreme : — Tac ne mo je! (asta nu se poate) făcu el eu­■ toritar (venea de pe frontul bulgaro-român) şi colonelul ■ scăpă nebătut. ■ Mai târziu însă, lt.-coloneii Pârjolescu şi Ştirbulescu au ■ fost trimişi pe cinci zile la beciul umed, interzicându-li-se ■ să-şi ia măcar o păturică de învelit. ■ In sfârşit fu rândul colonelului Mărăşescu, cel mai bă­■ trân şi mai mai în grad dintre noi, să stea închis cinci zile ■ • la beciu, tot pentru nesalutul acestui brav ostaş bulgar. ■ Bănuit, că vrea să evadeze, plutonierul T. R. Săvescu fu ■ minuţios percheziţionat şi se găsi asupra lui între altele un I carnet cu note, scăpat de precedentele percheziţii speciale ce ■ jos,se făceau — cum am mai arătat —­ In căutarea de „memo­rii", după întoarcerea dela Ustovo. Carnetul lui Săvescu, conţinea într’adevăr povestea unora din episoadele cele mai demne de reţinut, cu date şi aprecieri asupra bulgarilor, precum şi notări amintind atitudini lău­dabile din partea unora din camarazi. Deşi carnetul a fost încredinţat unui tălmaciu, fu cu ne­putinţă bulgarilor să prindă şirul ideilor din aceste memorii, pe care autorul lor le risipeşte în fracţiuni de fraze ce se con­tinuau, în aparenţă, în mod incoherent şi a căror normă de succesiune era un secret al scriitorului lor Camaradul de cameră al acestuia, plot. T. R. Fichman, fu chemat atunci la comandamentul bulgar, unde i se ceru să dea cheia paginaţiei şi sensul unora din fraze, dar acesta deşi cunoştea secretul acelor memorii, refuză cu energie să-l divulge, deşi după ce fu bătut de însuşi Boiadjeff până la sânge cu cravaşa pe corp şi peste faţă, i se ceru să vorbească sub ameninţarea să fie împuşcat. Refuzul de a traduce nu era pricinuit de teama reflecţii­lor făcute pe seama barbariilor bulgare, pe cari camarazii noştri n’ar fi ezitat un moment să le strige in faţă, dar din cauza notărilor privind numele unora din ofiţerii români ce dădeau în general nota atitudinilor colective şi cari prin di­vulgarea înţelesului unor anumite pagini, ar fi fost poate — printr’un supliciu special — victime ale omagi­ilor din carnet. După mărturisirea plut. Săvescu, se pare că eu însu­mi, graţie tăcerii camaradului Fichman, am fost scutit de o vi­guroasă sancţiune bulgară. Toate acestea n’au împiedecat însă pe plut. Săvescu să evadeze, luând drumul spre Turcia, ţară inamică unde, după cât mi-a povestit după încheierea păcii, a găsit ospitalitatea cea mai omenoasă. __Evident, visul fiecărui p­risonier, evadat, era drumul spre patrie, sau o ţară amică. Faptul însă că parte din patria noastră era ocupată de ger­mani, iar ţările limitrofe Bulgariei erau fie aliate acesteia, (Turcia), fie vrăşmaşe (Grecia, Serbia, Rusia) şi In consecinţă fugarii aveau de străbătut zone de luptă, a făcut irealizabil acest ideal, de nenumărate ori încercat în ciuda­ primejdiilor neînchipuite, într'o ţară brăzdată de lanţul nesfârşit al mun­ţilor, populaţi de fiare, şi unde oamenii, copilaşii chiar vrăş­maşi până la nebunie, erau tot atât de răi ca şi acele fiare. Colonelul Stoica, singurul care reuşise să treacă Du­nărea, dintre atâţia fugiţi spre ţară, n’a isbutit de­cât să cadă în mânile nemţilor şi să fie internat în Germania. Colonelul Nicolicescu, însoţit de soldatul Goldman, au fost prinşi după 14 zile de luptă cu ostenelile drumurilor neumblate şi intemperiile naturii, în momentul când încer­cau să treacă râul Maritza. Colortelul Nicolicescu, cu tot gradul şi vârsta, n’a fost­ mai menajat decât soldatul ce-l întovărăşia şi cred că amândoi poartă şi astăzi semne de pe urma loviturilor primite în drum la întoarcerea spre lagăr. Bătuţi de primii jandarmi, bătuţi de populaţia primului sat în care au poposit, bătuţi apoi în cele de 7 etape, la jandarmerie, primării, comandamente — au ajuns în sfârşit sdrobiţi în Kărdjali unde îi aştepta zâm­betul nevinovat al locat. Boiadjeff şi cinci zile de beciu, după o nouă bătaie sub directivele acestui comandant de lagăr. Trebue să notez, că imediat după evadare, col. Mărăşes­cu, ca să salveze tot lagărul de represaliile obişnuite şi cari se înăspreau de astă dată când unul din fugari purta gradul de colonel, fapt ce agrava răspunderea comandantului se oferi să suporte personal consecinţele evadării, care, declara bă­trânul ostaş, nu era de­cât executarea unui ordin dat de drsa ca cel mai mare In grad Intre ofiţerii români*, -v.?«-“»**- — — Iţi dai seama de gravitatea acestor consecinţe,—îl între­bă răstit colonelul Iconomorf, care venise personal să anche­teze. — La vârsta mea, răspunse colonelul rom­ân, şi după ce vă cunosc aşa de bine... vă închipuiţi că nu-mi pot face iluzii. Boiadjeff, prezent la anchetă, opină cu sânge rece, să se aplice imediat sistemul „Ustovo“.­­— Vezi tinere, eu tot n’am fost decorat de ţara mea în răz­boiul acesta, replică foarte calm bătrânul colonel, arătându-şi pieptul slăbănog... Cel puţin să-mi pui d-ta o decoraţie bul­gărească la... spate, completă el, in vreme ce răsucindu-se binişor pe picioarele uscăţive, cu un gest bătrânesc se îndoi de mijloc şi-i arătă locul pentru decoraţia bulgărească. Impresionat de bărbăţia şi calmul bătrânului nostru os­taş, colonelul Iconomorf, îl privi o vreme tăcut, apoi deodată se apropie și-i întinse cavalerește mâna. ^— „Te felicit, îi zise el, pentru curajul d-tale. Nu regret, decât că întâmplarea asta a venit tocmai acum, când ţin pentru câteva zile locul colonelului Tabacoff, comandantul ti­tular al garnizoanei. Mi-o făcurăţi tocmai mie... Apoi strânse din nou prieteneşte mâna col. Mărăşescu. (Col. Iconomorf, era de origină grec). Frumoasa pildă n’avu însă alt efect asupra lui Boiadjeff, decât să-l înrăiască. Gradul şi vârsta înaintată a unui ofiţer inamic, nu erau pentru el decât consideraţii cari îi recomandau un spor de vigilenţă şi de brutalități: un ofițer superior era un dulău cu atât mai primejdios când scapă, cu cât e mai mare și prin urmare, peirea lui în lanțuri însemni * grije mai puțin. ficiorul C. VLADESCU ,­V­­armaj.

Next