Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)
1926-10-01 / nr. 227
8 Pagini Anui XLIV. Nr. 227 FONDATORI unei cfizzaviUAN TELEFON: Direcția 13/72 ** 64/61 EIERi ! nn £02. 6 M 8 Pagini Vineri 1 Octsaiulie 1926 DIRECTOR STELIAN POPESCU Stadădfat ferwp, cu provincia 2/98-35/31 Congresul oraşelor Duminică s’a deschis congresul Uniunii oraşelor. Această Uniune este, desigur, o instituţiiune simphronică şi necesară. Ea nu străluceşte însă decât prin acţiunea utilă a iniţiatorilor ei şi a unor intelectuali preocupaţi de problemele mari ale urbanismului actual. Constatarea s’a făcut în plin congres, încă din prima zi a congresului, sub altă formă, bine înţeles. S’a spus anume că nu toţi membrii Uniunii îi dau acesteia importanţa şi sprijinul necesar. Dovadă că nu toti primarii urbani sunt pătrunşii de însemnătatea acestei organizaţiuni stă în însuşi faptul că unii dintre ei, aduşi fiind în fruntea comunelor de cerinţi politice şi nici de cum gospodăreşti, nu se interesează decât prea puţin de administraţia respectivă, necum să se gândească la interesele generale şi comune tuturor oraşelor din ţară, interese ce au determinat existenţa Uniunii, care le reprezintă colectiv. Se poate întâmpla însă ca probleme arzătoare, cum este aceia a unui mare împrumut colectiv, distribuit oraşelor după necesităţi, şi mai ales soluţionarea favorabilă a acestui împrumut, să atragă încrederea tuturor primarilor în Uniunea lor. Până atunci însă va trebui să se facă propagandă intensă pentru înregimentarea cât mai hotărâtă a edililor sub steagul pan©răşenesc al Uniunii. Această propagandă se poate face uşor prin realizări practice în domeniul urbanistic, fapte demonstrative, graţie cărora oraşele să propăşească într’adevăr. Ideea — anunţată în congres !— a înfiinţării unui institut de îndrumare edilitară e, desigur, o minunată preconizare. Ea presupune gândul unei viitoare pregătiri technice a edililor, ca şi a celor cari se consacră carierelor edilitare, astfel ca, într’un viitor nesigur încă, conducerea gospodărească a oraşelor să fie încredinţată oamenilor de specialitate. Acest viitor va fi încă nesigur atâta timp cât, în materie de gospodărie urbană, sau municipală, nu se va renunţa la învechitul sistem al recrutării cadrelor după criterii politice sau electorale. Suntem siguri că înşişi edilii consacraţi împărtăşesc punctul nostru de vedere în această direcţiune. E şi aceasta o problemă mare pentru edilii din Uniunea oraşelor, mai ales pentru aceia cari înţeleg că imperativul timpului, înclină foarte mult spre egala îndreptăţire a cetăţenilor sub rapportul unei bune şi civilizate edilităţi. Ancheta noastră în cartierele mărginaşe ale Capitalei a dovedit cu prisosinţă că mărginaşii oraşelor mici şi mari tânjesc după o administraţie comunală mai bună, mai drept împărţită, spre lauda edililor, spre folosul necontestat al colectivităţii orăşăneşti. Când Uniunea oraşelor va ataca îndrăzneţ şi independent complexul de probleme ce-i justifică fiinţa, când ea va da programe metodice în ce priveşte edilitatea sub multiplele-i aspecte — financiar, tehnic, sanitar, cultural, etc. — toată lumea, nu numai edilii încă neîncrezători în binefacerile acestei organizaţii, va privi cu simpatie, va sprijini chiar cu însufleţire acţiunea dusă pe acest tărâm. O chestiune importantă, discutată în congres, a mai fost aceia a modificării legii administrative, ce întâmpină dificultăţ în aplicarea ei. Problema existenţii culturale, aceea a aprovizionării populaţiei nevoiaşe, aceea a pieţelor de îndestulare alimentară, ca şi aceea a înfrumuseţării oraşelor noastre (domeniu în care Consiliul grădinilor publice are autoritatea să-şi spună cuvântul), toate acestea aşteaptă soluţiuni practice, graţie cărora ordinea edilitară ne-ar putea aşeza mai repede în rândul oraşelor şi municiilor bine gospodărite din Occident. Să sperăm că Uniunea oraşelor va porni pe calea înfăptuirilor bune — cu sprijinul neprecupeţit al Statului, care trebue să se arate mai puţin parcimonios — dovedind astfel opiniei publice că este într’adevăr o instituţie sincronică şi necesara conştientă de menirea ei. L. Iliescu Traficanţi de stupefiante — Marit* Simon «I Leibovici — In urma deselor reclamaţii, primite la toate autorităţile, asupra traficului întins cu stupefiante, ca morfină, opiu etc., ministerul de justiţie a dispus să se facă întinse cercetări spre a se da de urmele acelora, cari se ocupă cu aducerea în ţară a acestor otrăvuri în mod fraudulos şi a mijlocitorilor cari le pun în vânzare. D. prim procuror fiind informat că există o întreagă asociare de traficanţi de stupefiante ia sesizat, la rândul său, poliţiaCapitalei şi Siguranţa generală. Poliţia Capitalei a reuşit să aresteze Marţi pe un fost chelner, Moritz Simon, acum voiajor, care avea legături cu un farmacist din Baia Mare, cunoscut traficant de astfel de otrăvuri. Moritz a fost prins tocmai în momentul când trata vânzarea jjinei cantităţi de cocaină, la două actriţe de varieteu. Asupra lui, nu s’au găsit stupefiante, întrucât el urma să le ridice după încheerea târgului, ila farmacist. Luat de scurt, Moritz a arătat că farmacistul în chestiune, se numeşte Zalman Leibovici şi locueşte în prezent la hotel „Concordia". Agenţii au şi găsit în camera lui Leibovici, diferite stupefiante. Siguranţa generală fiind şi ea sesizată de isprăvile acestui farmacist, l-a pus în urmărire şi a reuşit să-l prindă ori în apropierea hotelului, unde locuia. Spre a se coordona cercetările, a fost înaintat siguranţei generale Moritz Simon. Ancheta o face de comisar special Gheorghiu. Farmacistul Leibovici e şi el morfinoman şi cocainoman. A dat totuş câteva amănunte preţioase, cari vor duce la arestări sensaţionale atât în Capitală, cât şi în Transilvania. O zi de trândăvie oboseşte căi o noapte de insomnie. Petit-Senn Uragan în China Londra, 28 (Radiar).» Din Macao (China) se anunţă că tipiconul« deslănțuitori, a provocat pierderi de numeroase vieţi omeneşti. Se crede că cea mai mare parte din pescarii plecaţi în largul mării s’au înecat. Pe tot, litoralul, pagubele cauzate de furtuna sunt considerabile. Regele Alexandru la d. Donmergne Paris, 28 (Rador). — Regele Iugoslaviei a vizitat astăzi, pe președintele republicei. —-------da fă---------■ Focul de la garajul Noeulin Sinaia AU ARS GARAJUL, O PARTE DIN CLĂDIREA BIUROULUI ȘI 5 AUTOMOBILE. — 3 MILIOANE PAGUBE Astă noapte, la ora 12, un violent Incendiu a isbucnit la garajul Noul, din bul. Chica. Sosind pompa castelului Feleș, incendiul a putut fi potolit, la ora 3 şi jum. dim. Au ars garajul, cu cele S maşini aflătoare înăuntru, precum şi o parte din clădirea unde 9 biurou. Pagubele sunt de aproape 3 milioane lei. Maşinile arse aparţineau d-lor Jean Ghica, Fălcoianu, Niculescu Dorobanţu, Gol. Papazoglu şi una de piajă. Autorităţile cercetează. ------------------28 Sept. Congres international de educaţie morală Roma, 29 (Rador). — Eri s’a inaugurat la Capitoliu congresul internaţional de educaţie morală. Cremonesi transmite delegaţilor salutul cetăţenilor Romei. Au vorbit Scialoja, delegaţii francez şi englez. end-Un automobil poştal jefuit la Londra Londra, 29 Sept. — Ziarul „Sunday Express“ scrie: Eri seară, automobilul unui oficiu poştal local, a fost oprit de bandiţi şi jefuit în plină stradă, furându-se mai mulţi saci ce conţineau diamante, perle şi scrisori de valoare de 10000 lire sterline. Conducătorul automobilului a dispărut odată cu bandiții. Poliția urmăreşte pe făptuitori. . . Inaugurarea şcoalei primare „Principate Carol” Duminică dim. s-a inaugurat localul şcoalei primare „Principele Carol“ din şoseaua Giuleşti (Grant). Pe lângă numeroşii cetăţeni şi părinţi ai elevilor, au asistat la slujba religioasă d-nii : TrancuIaşi, ministrul muncii, M. Berceanu, prim ajutor de primar, Cogălniceanu, deputat, Gheorghe Cherciu, inspector şcolar, D. Niţescu şi Pantazi, revizori şcolari, Gh. Lungulescu, conferenţiarul casei şcoalelor, Filoftei Popescu, primarul com. Pr. Carol, întreg corpul profesoral al cartierului şi membrii comitetului şcolar, In frunte cu preşedintele lui, d. M. Iliescu. , După ce s’a oficiat un serviciu divin, s’a vizitat localul. Au vorbit d-nii I. Teodorescu. »»Seat Negoescu, Gh. Cherciu, Gr.T . Ttraneu-Iaşi, ministru,- -M. Berceanu, Ghi. Lungulescu, Iliescu, preşedintele comitetului şcolar, etc. , JL . Guvernul polon a fost constituit tot cu foştii membri — Dacă Dieta li va da un nou vot de blam, va fi dizolvată — Varşovia, 28 (Rador). — Ziarele anunţă că al treilea guvern Bartel se va prezenta Dietei, in cursul săptămânei curente. Primul ministru Bartel va sublinia că prin faptul participării tuturor membrilor precedentului guvern în cabinetul actual, întreg guvernul se solidarizează cu ministrul de interne Mlodzianovski şi cu ministrul instrucţiei publice, Sujkovski, cărora Dieta le dăduse vot de blam, în şedinţa de Vineri. Dacă Dieta va refuza din nou încrederea în aceşti doi miniştri, votul de blam va aduce cu sine de această dată un conflict între Dietă şi Întregul guvern şi consecinţa va fi dizolvarea Dietei. Pare însă puţin probabil că Dieta va fi dispusă să provoace această dizolvare. Criza de guvern n’a deşteptat interesul populaţiei. Majoritatea deputaţilor se află in provincie, unde Îşi petrec vacanţa. REDUCEREA BUGETULUI POLONIEI Varşovia, 29 (Rador). — Cu 40 voturi contra 57 şi şease abţineri, Senatul a adoptat moţiunea partidelor de dreapta prin care bugetul ultimului trimestru al anului 1926 se reduce de la 484 milioane la 450 milioane zloți. Povestea sonilor uniforme şcolare — Acum direcţiile şcolilor vândui pălării, elevelor impostându-le preţul. Intr'unul din numerele noastre precedente, am arătat anomalia pe care o constitue introducerea bruscă a unei noui uniforme în şcolile secundare, obligându-se atâţia părinţi nevoiaşi, acum, în pragul iernei, să arunce uniformele încă bune de purtat ale copiilor lor. Ceream cu acea ocaziune, să se adopte măsura introducerii treptate, a noului model de uniformă, lăsându-se facultatea, acelora cari au uniforme vechi, să le mai poarte atâta vreme cât mai sunt bune. Propunerea noastră, singura logică, a fost adoptată cu grabă de marea massa a părinţilor elevilor de curs secundar, şi ni se comunică din diverse părţi că o mişcare foarte accentuată e pe cale să se producă în acest sens din partea părinţilor, sub forma unui demers la ministerul instrucţiunii publice. Paralel cu acest fapt, ni se comunică şi ştirea, — la care noi ne aşteptam, — că, la unele şcoli, au şi început să se înregistreze abuzuri inevitabile. Astfel, într’un oraş din provincie, directoarea unui liceu a pus să i se confecţioneze anume un stoc de pălării, — şi simple şi din material ieftin — pe care însă obligă pe eleve să le cumpere, pe un preţ care e numai de 600 lei bucata. Cu cea mai mare bunăvoinţă, totuş, o asemenea pălăriuţă, nu poate costa, la prăvălii, nici 200 lei. Cu toate acestea, în ziua de 27 Septembrie, dată la care unii din părinţi nu vărsaseră încă în mâna directoarei şcoalei suma de 600 lei. — elevele fără pălării model au fost gonite de la şcoală, şi trimise .,să păzească vacile", sau „dacă sunt de neam cu pretenţii, să se ducă la croitorie“... Ţinem la dispoziţia ministerului, ca şi a persoanelor autorizate, numele directoarei in chestiune. D-nei directoare, pe această cale, ne permitem să-i atragem atenţiunea că săvârşeşte o mare şi nepermarsă greşeală, în care ar face bine să nu stăruie. Cât pentru autoritatea şcolară superioară, care nu se poate să nu-şi dea seama şi de greutăţile ceasurilor de faţă, — noi suntem siguri că are încă toată vremea să modifice dispoziţiile luate, punându-le de acord cu posibilităţile părinţilor şi cu adevăratele interese ale şcoalei. ---------x D x-------— Anarhist rus expulsat din Elveţia Berlin, 28 (Rador). — Supusul rus Grünberg, care plănuise, în timpul Adunării Ligii Naţiunilor, un atentat împotriva preşedintelui Motta, a fost expulzat din Elveţia. Ce urmăreşte Primo de Rivera Să formeze pe conducătorii constituţionali de mâine — Madrid, 28.— Primo de Rivera a făcut azi presei declaraţiuni. A spus, că vrea sa convoace un nou parlament, care să fie compus din cei mai aleşi oameni din Spania, din toate profesiunile. , Acest parlament va avea o durată de 3 ani, şi va fi în stare să restabilească echilibrul bugetar şi să realizeze reforma constituţiei; va trece, apoi câteva legi, printre cari şi o lege a presei. In 3 ani, parlamentarii se vor forma să fie cei mai capabili oameni din Spania, spre a fi conducătorii unui guvern constituțional. Alunei Primo de Rivera își va da demisia și va redeveni militar. FILME Pe piept, crucea războiului, cu panglica plină de barate Jiu, Dobrogea, Mărăşeşti... Un picior lipsă şi unul jumătate. Ifi vede de drum, in căruciorul pe care l-a căpătat prin lista de subscripţie a vecinilor din mahalaua nepavată, şi in care vecinie face la ghidon sforţări peste puterile lui ca să iasă când din dunele sahariene de praf, când din mocirla ce ameninţă să invadeze pe ochiul de geam cârpit cu hârtie, al odăiţei unde şi-a găsit refugiul. Câinele care s-a luat după el în război şi nu l-a părăsit nici în tranşee, nici la spital, se‘nhanţă bucuros înnaintea căruciorului şi trage cât poate, ca să-l ajute. A ajuna. 1 Om !A4 t1Uml ' Nici un trecător ! Câinele sentoarce, se uită la el, periveşte ’n toate părţile, ca şi dom ar căuta pe cineva, şi nevăzând pe nimeni, se lasă pe picioarele de dinapoi şi-l soarbe in nişte ochi plini de o nemărginită melancolie. Iată că se iveşte un ţăran. — Poate că nu te grăbeşti... Eşti bun să mă duci până sue Omul lasă sacul din spinare şi-l ia 'n braţe, ca pe un copil în faşe. — Sunt invalid de război... Eu ce-mi dă Statul, abia pot să mă hrănesc pe mine şi pe câinele care m'ajută să mă mişc... Un bon de lemne... V’aş ruga... Altfel, o să pier de frig... Cele mai bine voitoare răspunsuri pornesc dela mesele încărcate de hârtii. — N’avem deocamdată. — De ce nu vă duceţi la I. O. V.? — Mai treceţi p’aci... Omul suspină ; ţăranul îl ia, îl coboară şi-l aşează în căruc,o2; câinele se opinteşte — și p!»»că amândoi. Până departe, invalidul întoarce capul și se uită când la oamenii de sus, candica câinele de jos... ****** Conflictul de la Marenta Paris, 28 (Rador). — Se comunică din Marenţa rezultatul, anchetei privitoare la incidentul de la Gemersheim între un ofiţer , francez şi mai mulţi germani. In cursul zilei de Duminică, soldaţii francezi au fost de mai multe ori provocaţi. In noaptea de 27 ori, la ora 1 dimineaţa, şase germani au atacat un ofiţer, care, fiind ameninţat şi lovit şi găsindu-se deci în stare de legitimă apărare, a rănit pe unul din agresori, după ce mai întâi trăsese un glonţ în aer. Atacat din nou, pe când se ducea spre casă, ofiţerul a trebuit să se apere a doua oară, cu care ocazie a omorît un german și pe altul l-a rănit. De la congresul pentru apărarea dreptului autorilor Varșovia, 29 (Rador). — Congresul pentru apărarea drepturilor de autor, a ales ca președinte de onoare pe d. Raymond Poincaré. După constituirea biurourilor, profesorul Ostertag, directorul Biuroului Internaţional din Berna, pentru protecţia operelor literare şi artistice, a ţinut o conferinţă asupra legislaţiei actuale a protecţiei drepturilor de autor in diferitele ţări. Congresul a ascultat apoi o serie de rapoarte asupra legislaţiei poloneze in această materie. Marţi dimineaţă, d-na Wilson, însoţită de d. Culberston, ministrul Statelor Unite, au vizitat pe I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristea. Catedrala. Paraclisul — o adevărată comoară de artă — au interesat în special pe distinşii oaspeţi. La amiazi, d-na Wilson, văduva fostului preşedinte al Statelor Uniţe, a luat masa la restaurantul „Modern“, în tovărăşia d-lui ministru plenipotenţiar George Creţianu şi a câtorva doamne şi domni. Distinsa călătoare, care are o înfăţişare impunătoare, cu o vădită expresie de seninătate ce schiţează un zâmbet mai la fiecare cuvânt, părea foarte bine dispusă şi comunicativă cu conmesenii. La ora 2 şi 10 d. a., d-na Wilson a plecat prin Constanţa la Constantinopol. D-na Wilson in Capitali Anchetele noastre in Basarabia Problema bisericească III ' „încă de la acea epocă. (1923) se manifestă tendinţa acesteia (preoţimei basarabene) de a se individualiza ca corporaţie cu interese aparte şi de a pune mâna pe averile mai importante ale bisericei. In realitate... în Rusia, preoţimea eparhiei, ca atare, niciodată nu a format subiect de drepturi, adică nu a constituit persoană juridică capabilă de a dobândi bonuri“. VESPASIAN ERBICEANU (Consilier la înalta Curte de casaţie şi justiţie ). prof. Nicolai Enea, licenţiat al Academiei teologice din Chiev, in broşura d-sale , , Conflictul dintre conducătorii clerului basarabean şi autorităţile bisericeşti române" (Chişinău, 1924, tip. „Glasul Ţării", pag. 9, 10, 11, 12 şi 11) precizează situaţia juridică a unora dintre averile eparhiale, cari au fost trecute societatei particulare „Uniunea clericilor ortodoxi din Basarabia". Precizările d-lui profesor N. Enea sunt foarte interesante, limpezind multe dintre stările de lucruri, pe care le scoatem la iveală, în legătură cu păcatele celor, cari, ca încununare a activității tor antiromânești, luptă să dobândească înfiinţarea la Chişinău, a unei facultăţi teologice, unde — fără îndoială,—să-şi pregătiască demni urmaşi. De aceea, dăm, azi, cuvântul d-lui prof. N. Enea: „Voi vorbi numai despre chestiunea averilor, la cari se reduce aşa zisul conflict. In momentul de faţă. (1924 N. R.) Intre Sf. Sinod şi guvernul român — pe deo parte şi între conducătorii preoţilor basarabeni — pe de altă parte. „Despre ce anume averi este vorba ? CE AVERI AU FOST ÎNSTRĂINATE „In luna iunie 1922, printr’o simplă hotărîre a congresului eparhial din Basarabia, au fost trecute în proprietatea mai sus numitei societăţi particulare „Uniunea“ un număr de 18 averi, cari sunt: 1) clădirile seminarului vechi din Chişinău; 2) şcoala eparhială de fete din Chişinău; 3) fabrica de lumânări bisericeşti din Chişinău; 4) hotel ,,Suisse“ ; 3) tipografia eparhială; 6) „voacobelnea"; 7) 2 vii; 8) casa emeritală; 9) epitropia eparhuilă; 10) orfelinatul eparhial ; 11) casa eparhială; 12) banca clericilor ortodoxi; 13) atelierul şi magazinul de obiecte bisericeşti; 14) librăria clerului; 13) casa de ajutor reciproc — toate din Chişinău — precum şi 16) 17) (8) şcoalele spirituale de băeţi din Chişinău, Ismail şi Edineţ.Vom arăta cari sânt rituaţiunile juridice ale câtorva din aceste a'veri, numai ca exemplu: ŞCOALELE „ Şcoala eparhială de fete, şcolile spirituale (seminariile inferioare) din Chişinău, Ismail şi Edineţi şi o parte din clădirile , laminarului theologic din Chişinău. „însăşi destinaţiunea acestor nstituţiuni de cultură, ne arată, că ele sunt averi publice, iar art. 27 din legea sinodală insă ii 443 din legea stărilor sociale i — ne confirmă aceasta, prevă- jând că dobândirea şi Instrădnp- rea lor se face numai cu înalta iprohone a capului Statului, c partea primăriei oraşului in acest sc p. HOTELUL „SUISSE“ „2) Hotelul „Suisse“ a fost cumpărat de direcţiunea seminarului theologic — ca persoană juridică — după legea rusă, în anul 1863, de la consilierul de Stat Ioan Monastârschi, spre a servi drept local de şcoală. Acest imobil a servit ca locul pentru şcoala spiritală până la 1875, când aceasta şi-a clădit locul propriu, mutându-se în el, iar casa de mai sus a fost închiriată, tot de ea, plătinduse din venit anuitatea împrumutului contractat de la Sf. Sinod pentru clădirea noului local. „Până în 1912, direcţiunea şcoalei spirituale a administrat singură acest hotel, iar mai departe, congresul eparhial l-a încredinţat conducerei unei comisiuni alese de acest congres, şi în această situaţie, s’a găsit acest hotel, până în vara anului 1922, când a fost trecut ca avere proprie a „Uniunei". ORFELINATUL „3) Orfelinatul preoţimei este o avere imobilă, compusă din vreo 100 ha. pământ arabil, cu o vie şi livadă mare, situată lângă Chişinău. El a fost cumpărat în 1914 din ofrandele întregei populaţiuni şi în special ale militarilor, făcându-se cheie chiar pe front, având de scop crearea unui institut pentru ajutorarea orfanilor de război, ale soldaţilor răniţi şi asistenţa unor spitale şi nu puţini bani s’au adunat de pe frontul român din Moldova. „Deoarece orfelinatul nu era înfiinţat şi deci nu era persoană juridică, averea imobilă de mai sus a fost cumpărată pe numele preotului V. Gumă, principalul colaborator, dacă nu chiar iniţiatorul pentru înfiinţarea acestei instituţiuni„După înfiinţarea Uniunei, şi când comitetul ei de administrare a cerut Uniunii, ca preotul Gumă să treacă orfelinatul în proprietatea acestei societăţi, acesta a refuzat categoric, invocând motivul logic, că această avere nu-i aparţine nici lui personal, dar nici preoţimei ca corporaţiune, ci bisericei basarabene ca autoritate publică. Şi totuşi, această frumoasă avere a eparhiei a fost trecută juridic în proprietatea acestei societăţi printrun simplu abuz de încredere, săvârşit de avocatul consistoriului, P. Popovici, fost preot, apoi magistrat şi care a părăsit aceste demnităţi pentru motive ce le trecem la tăcere. Este vorba de o procură generală, pe care acest avocat a avut-o de la preotul Goma, pe timpuri, pentru alte chestiuni privitoare la această avere fi al sa folosit de ea în acel moment oportun, pentru transmiterea acestei avrri Uzponsi, ■Mmih cu saunas Ihm *mim *TS* BS - vid, pentru o asemenea faptă de admirat, a fost însușirea a 3 ha. de vie din această avere, plus că s’au făcut cheltueli pfjptru actele de trecere a acestei averi t și încă a 2 vii — care erau pe numele preotului Baltaga — în 1 sumă de peste ÎOO.UOO Ici. Modaliltatea a fost următoarea : d. a- vocat Popoviei, în calitatea de ‘ mandatar general, a arendat fiicei sale Elena, aceste 3 ha. de vie pe timp de 33 ani. CASA EPARHIALA .,4) Casa Eparhiala. „In anul 1909, pe locul casei arhiereşti din Chişinău, cedat eparhiei în folosinţă, fără arendă, de către ep. Serafim cu aprobarea sinodului, s’a clădit un imobil intitulat „Casa lui Serafim“, numită apoi „Casa eparhiala“, iar in ultimul an, în mod tendenţios, s’a numit „Casa preoţilor“. .Baniinecesari pentru clădirea acestei case, în sumă de peste 14.000 ruble, au fost împrumutaţi de la Sinod, din fondurile mănăstirei basarabene „Ilariauci“ şi amortizaţi din veniturile fabricei de lumânări, în timp de 16 ani. „Desi finaţiunea acestei case a fost, încă de la început , ca local pentru toate instituţiile eparhide. „Pentru a se vedea situaţia juridică a acestei case, remarcăm că în regulamentul ei de adiţie se prevede că administratorul ei, numai după cercetarea de către consistoriul duhovnicesc şi cu aprobarea chiriarhului, poate închia contracte de inchiriere asupra acelor apartamente, cari sunt destinate pentru comerţ. EPITROPIA EPARHIALA „5) Epitropia eparhială este instituţiune de Stat. Ca şi coasistoriul, instituită pentru protejarea văduvelor şi orfanelor de preoţi, conf. legei ocrotirilor publice, care arată expres în art. 483, 484 şi 485, că această instituţie este de Stat şi fondurile ei sunt socotite ca fonduri publice şi totuşi congresul eparhial a trecut-o cu tot capitalul ei In proprietatea Uniunei. „Tot epitremia a înfiinţat In 1906, cu aprobarea Sf. Sinod, tipografia eparhială, pe un loc mânăsiresc dăruit; tot ea a înfiinţat un ospiciu azil în 1908, care la rândul său, a cumpărat un teren de peste 5 ha, în 1909 prin delegatul său răposatul preot C. Parthenie, in raza oraşului Chişinău, pentru clădirea localului necesar, iar până la clădire, a fost trecut fabricei de lumânări, spre a servi ca loc pentru înălbirea cerei, de unde -i numele de „Voscobcinea“, care a fost trecută tot „Unita, n”. FABRICA m LUKANAH ..6) In fine să venim la fabrica da lumânări, — „vaca lăptos* ?ifc'stashs»aa