Universul, noiembrie 1926 (Anul 44, nr. 254-278)
1926-11-25 / nr. 274
Anul XLIV. Nr 274$ LUIGI CAZZAVILLAfI TELEFON: Direcția 13772 — 64/64 Pagini EI11 J In țară 3 fel l in străinătate 6 lei Joi 25 Noembrie 1926 DIRECTOR STEVAN POPESCU Redacția: Coresp. cu provincia 2796-35/31 Excesele de limbaj si nabilit iris ir Dacă asigurarea libertăţii presei i-ornstitue una dintre cele mai importante cuceriri ale societăţii civilizate, al.i. .ul ce-l fac unii publicişti fie această libertate, prin excese inadmisibile de limbaj, e de natură să compromită insul principiul pe baza căruia presa s'a emancipat. Prin misiunea lui nobilă şi grea, ziaristul, este chemat să , exercite un control permanent în toate direcţiile, cu scopul de a orienta şi lumina opinia publică, fie luptând pentru stârpirea abuzurilor şi ilegalităţilor guvernanţilor, fie apărând libertăţile „ publice, în numele unor idei şi principii recunoscute folositoare binelui şi progresului general., Această misiune a ziaristului nu se împacă cu excesele de limbaj incorecte şi triviale, cu sen■ raţionalismul bolnăvicios, brutal, pătimaş, odios şi respingător, sau cu tendinţa accentuată de a nesocoti şi dispreţul credinţe, concepţii şi reguli de conduită, spre a putea acoperi de insulte până şi pe cei dispăruţi pentru vecie din arena publică. Zilele trecute am înregistrat un fapt absolut regretabil. Un ziarist a publicat un articol plin de insulte şi trivialităţi cu prilejul morţii unui om, care a avut rolul său marcat in viaţa noastră politică. In faţa maiestăţii morţei orice pasiune dispare şi obiectivitatea trebue să dicteze ziaristului conştient de misiunea lui, fixarea in cadrul cuvenit, a personalităţii celui dispărut, cu toate scăderile — inerente naturei omeneşti — şi calităţile sale. A transforma însă un mormânt abia deschis, In- tr'o groapă de aruncat murdării, este profund odios şi absolut contrar sentimentelor omeneşti şi creştineşti. Ocupându-se de. .cartea sa „Anthinéa", de curând reimprimată la Paris, d. Charles Maurras spune că prin această publicaţiune se recomandă disciplina intelectuală şi spirituală care e regula elitelor intelectuale ; gustul, pentru tot ce e nobil, cavaleresc şi generos; dragostea pentru bine şi frumos, în opoziţie cu realismul şi sensaţionalismul brutal. In prefaţa aceleeaş cărţi, d. Ch. Maurras observă că el a făcut cetitorul să simtă diferenţa între visurile acelor scriitori izolaţi, trăind ca sălbatecii, fără nici o responsabilitate definită şi intre reflexiunile cetăţeanului scriitor, instruit de experienţă şi care, bazându-se pe realităţi, pe bunele şi sănătoasele principii, credinţe şi tradiţii, cultivă numai ce e demn şi înălţător. Iată pentru ce la noi responsabilitatea în presă trebue să fie exact definită, căci absenţa responsabilităţii conduce pe cei nedisciplinaţi dincolo de limitele permise de libertatea scrisului. Emimenți bolşevici din Anglia Paris ,23. (Rador). — Din Londra se anunță că partidul conservator a început o acțiune cerând expulzarea tuturor agenţilor sovietici din Anglia. 1 Altă Întâlnire la Locarno fondra, 23 (Rador). — In cercurile autorizate se afirmă că până acum, deşi s-a stabilit în principiu proectul unei întrevederi între d-nii Chamberlain, Briand şi Mussolini, nu se ştie dacă întrevederea va avea loc la Geneva. Este foarte probabil ca cei trei miniştri de externe să se întâlnească la Locarno. D. Chamberlain, în trecere spre Geneva, se va opri la Paris, devnn până la 5 Decembrie. --------------------------- In jurul tratatului de garanţie polono-român Polonia cere introducerea unei clauze noni ? Desbaterile din comisia senatorială polonă a afacerilor străine Am anunţat că în urma desbaterilor angajate în sânul comisiei senatoriale polone a afacerilor străine, in chestia ratificării tratatului polono-român, s’au amânat deliberările până mâine, Joi, 25 Noembrie. Iată amănuntele publicate de ziarele din Varşovia : ..In acea comisie d. Kimorski, a subliniat mai întâi diferenţa între, tratatul actual şi acela din 1921. Diferenţa aceasta constă în faptul că garanţiile mutuale au fost întinse pe toate frontierele lor respective, atunci când primul tratat nu fâcea aluzie decât la graniţele orientale ale celor două state. La discuţie au luat parte de Tratupczinski, preşedintele Senatului şi senatorii Lubienski, Woznicki, Szereszowski, precum şi d. Zaieski, ministrul afacerilor străine şi d. Wielowiewski, ministrul Poloniei din Bucureşti. Senatorii, cari au luat cuvântul au discutat mai întâi ches- tiunea îndemnizării, cari trebue acordată polonezilor expropiaţi în Basarabia. Chestiunea acea- sta, care la începutul anului a fost obiectul unei interpelări în Senat, n'a fost regulată de că- t tre guvernul român, conform revendicărilor poloneze. E de observat că cetățenii celorlalte state, ale căror bunuri au fost expropriate, au fost îndemni- zaţi. Oratorii au cerut pentru cetăţenii poloni un tratament egal, care se impune cu atât mai mult, cu cât există un tratat de alianţă între Polonia şi Roma-nia. O NOUA CLAUZA IN TRATAT ? D. Lubienski a prezentat un proiect de rezoluţie în care se menţionează că în cazul când mi se va da urmare pretenţia 1 fiilor poloneze, se va insera o nouă clauză în tratat în care a-cesta va fi denunţat din partea Poloniei un an după punerea sa în aplicare dacă, până la această dată cetăţenii i polonezi nu vor obţine indemnizaţiile ce li se cuvin. Dacii proiectul acesta va fi votat negocierile cu privire la tratatul de garanţie vor fi reluate. In urma lămuririlor tiz* uV reprezentanţii guvernului moţiunea .n'a fost pusă le vot şi comisuivie» şi-a amânat delii, rs Ariig la 2'i Xoesabrte• Obiecţitmile ridicate în comisiunea senatorială ixtlonă a afacerilor sinîiro, care au mai găsit un ecou acum câtva timp şi în Dieta, nu pot intra nimic să influenţeze asupra alianţei dintre Polonia şi România. Aceasta are la bază, interese mari naţionale ce nu pot fi stânjenite de rezolvarea unor chestiuni mărunte ce nu interesează decât un număr foarte restrâns de cetăţeni. Chestiunea despăgubirilor, datorite proprietarilor polonezi din nordul Basarabiei, nu poate împiedica ratificarea unui tratat de alianţă, încheiat în modul cel mai firesc nu numai pentru apă- r rea in comun a două State vecine şi prietene, dar pentru consoli- j darea unui bloc care constitue, precum s'a afirmat in atâtea rânduri, cheia de boltă a înşişi pă- ,cii europene. Acest lucrua pri- j ceput comisiunea senatorială po- lonă din moment ce moţiunea propusă nici n’a fost pusă la vct. De alminteri, suntem încredinţaţi, că acest incident mărunt nu va întârzia să fie rezolvat în conformitate cu interesele ambelor ţări. • N ----------0 0--------- Numeroase naufragii In Atlantic *1 marna Nordului Londra, 22 (Rador). In întreaga Anglie bântue furtuni violente. Numeroase vase s-au scufundat în apropiere de coastă. Micul vas francez „Marie“ a fost părăsit in Marea Nordului. Personalul vasului a fost salvat de steamerul britanic „Earl Beaty“. Se anunță deasemeni numeroase naufragii în Atlantic astfel la o distantă de 500 mile in sud-vestul Irlandei, steamerul „Oldworth“ cu un tonaj de 3500, a fost salvat de marele vas „Andania“ de 14.000 de tone. Numeroase vase rămase necunoscute, au naufragiat în Atlantic. FURTUNI IN ITALIA Roma, 22 (Bador). — In Italia de sus, cum şi în Toscana au fost furtuni violente, şi au căzut ploi torenţiale, cari au pricinuit pagube, inundând mai multe localităţi. ŞI IN REGIUNEA MEDITERANEI Berlin, 23. (Bador). Furtuni violente se anunţă din întreaga regiune a Mediteranei, din Sudul Germaniei și Silezia. In Spania aproape toate fluviile s’au revărsat Pretutindeni se înregistrează pagube materiale mari si numeroase victime. ----------x □ X---------- Consiliul central bisericesc DISCUŢIA ASUPRA BUGETULUI BISERICII Luni seara, membrii consiliului central bisericesc au ţinut şedinţă sub preşedinţia I. P. S. Patriarh Miron. Au luat parte d-nii miniştri V. Goldiş, Oct. Goga, I. P. S. mitropolit Pimen, Stelian Popescu, I. G. Duca, P. Gârboviceanu, preoţii Dron, Negulescu, V. Răuţ, Comerzan şi I. Matei. S‘a discutat bugetul bisericii , pe 1927, întrucât prin bugetul întocmit de ministerul cultelor nu s‘au prevăzut toate fondurile ne- cesare nevoilor bisericii, s‘a ales o comisie care să studieze din nou proectul de buget. * --------------------------- Procesul Statului român cu absenteiştii unguri expropriaţi Eri, a plecat la Paris, d. Nasta, directorul general al Cassei împroprietăririi, chemat de legaţia română şi de d. Nicolae Titulescu, ministrul României la Londra, ca referent tehnic, spre a duce documentele lămuritoare hotărîrii de expropriere luată de Statul român în ce priveşte bunurile absenteiştilor unguri. Aceştia au reclamat Statul român în faţa comisiunei arbitrale mixte româno-ungare dela Paris, pe motiv că Statul român n'ar avea dreptul să aplice prescripţiunile reformei agrare şi bunurilor proprietarilor, cari nevoind să depună legiuitul jurământ de supunere către Statul român, au părăsit ţara. Procesul urmează să se judece în cursul săptămânei viitoare şi vor pleda din partea Statului român d-nii: av. Millerand fost preşedinte al republicei franceze, N. Titulescu, ministrul României la Londra, av. Rosenthal. ---------------------------- Stresemann bănuit de antirepublicanism Berlin, 22. — Mare sensaţie a produs ştirea că guvernul intenţionează să cumpere ziarul „Deutsche Allegemeine Zeitung“. Surprinzător este faptul, că ziarul, despre care se spune, că a fost achizionat, în mod secret de mai mult timp de guvern, a continuat să atace republica şi coaliţia guvernamentală. Comisiunea afacerilor externe a Reichstagului va chema la răspundere pe d. Stresemann, pe acest motiv. Plecarea din ţară a misiunii poloneze Cernoiu p 22 Misiunea poloneză a trecut frontiera. La despărţire,, preşedintele delegaţiei a rostit un emoţionant discurs, mulţumind pentru entuziasta primire ce s'a făcut şi stăruind asupra recunoştinţei faţă de presă, care a înţeles aşa de adânc rostul vizitei profesorilor polonezi. Arderea depozitată de nutreţ al primăriei Timişoara PAGUBE DE 3 MILIOANE 23 Noembrie întreg depozitul de furaje al comunei Timişoara a luat foc şi a ars complet astăzi dimineaţă, la ora 5. Pagubele sunt de 3 milioane lei. Pompierii nu au putut salva nimic. Ancheta e în curs. .............................. Greşala este un viţiu al inteligenţei. Şi nu există decât un mijloc da îndrepta spiritul, omenesc, anume, de a-l instrui şi domnia. LABOULAYE M. S. REGINA IN AMERICA Londra, 22 (Rador). — Din | New-York se anunță că A. S. Regală Principele Nicolae a pi*- | sat din Cleveland, ieri seară, la New-York, unde va găsi pe M. S. Regina. Grupul regal va pie- | ca spre Europa cu ,,Berengana*‘ Miercuri 24 crt. LA MORMÂNTUL LUI ROOSEVELT Paris, 22. — Regina Maria a României şi principesa Ileana s'au dus astăzi cu automobilul la Austerbay, unde au vizitat mormântul fostului preşedinte Roosevelt. Apoi au luat dejunul la d. şi d-na Leeds. După cum se ştie, d-na Leeds este născută prinţesa Xenin de Grecia. A. S. R. PRINCIPESA ILEANA IN AJUTORUL UNUI POLIŢIST New-York, 22 (Rador). —eri dimineaţă, pe când se înapoia cu automobilul său de la biserică, principesa Ileana a fost martora unui accident întâmplat poliţistului, care o escorta pe o motocicletă. Motocicleta ciocnindu-se cu un automobil, care venea din direcţie inversă, poliţistul a fost aruncat la pământ şi s-a ales cu contuziuni grave. Principesa I-lenna a oprit imediat maşina şi a ajutat la aşezarea rănitului în automobilul A. S., cu care a şi fost transportat la spital. Principesa Ileana şi-a continuat drumul pe jos. , LA Trebuie si fim naţionalişti Câteva ziare evreeşti confundă — unele cu bună credinţă altele cu tendinţă — orcare conflict cu evreii, drept „antisemitism". Noi între noi, Românii, dacă nu suntem din acelaş partid — câteodată chiar dacă suntem — ne maltratăm fără nicio măsură. Dacă ar trebui să ne creadă cei cari ne citesc, în această ţară nu mai e om public care să nu fie demn de vestitele „furci ale Braşovului". Nu ne iertăm nici chiar după moarte, ne urmărim ca nişte cocoşi turbaţi, până la porţile iadului, sau până la ghereta portarului Sfântul Petre. Şi cu toate acestea, nimeni n'a descoperit încă cum că liberalul care atacă pe conservator, conservatorul care atacă pe liberal, sau democratul care-i atacă şi pe unii şi pe alţii ar fi „antiromâni". * Evreii, însă, au o simţibilitate deosebită. De îndată ce ai îndrăznit să te atingi de un evreu, întreaga evreime din toate oraşele României, din toate ţările Europei şi din cele cinci continente se năpustesc. Orice atac împotriva unui evreu este antisemitism. Nu m-aşi mira dacă aşi afla că însăşi acţiunea în potriva onorabililor Alşeck şi Campus e calificata „acţiune antisemită". Acum, după Cernauji, după Cernăuţii unde evreii au fost agresorii, după Cernăuţii unde evreii au eşit în stradă cu miile, au bătut profesorii români şi au strigat : „Jos Românii", „Afară regăţenii“, presa evreească taxează drept propagandă antisemită cele câteva articole scrise in ziarele române ! Când un român scrie ori strigă : „Jos Jidanii"! „Afară Jidanii !.... presa evreească scrie, la rândul ei, cum că acest român e antisemit. Aprecierea e foarte dreaptă. Dar când două mii de evrei es în stradă și strigă : „Jos Românii“! „Afară regățenii !“, noi, ziariştii români, n’avem dreptul să scrim că aceşti evrei sunt antiromâni. Atât şi nimic alt am făcut noi cei de aci. Nici un cuvânt antisemit, nici bănuiala măcar, că am fi solidarizat pe evreii din toată ţara cu evreii de la Cernăuţi ! Şi totuş ziarele evreeşti, cu o unitate de simţire şi de rasă, — care dovedeşte, odată mai mult, solidaritatea de sânge şi intoleranţa de neam, — ne acuză că am provocat noi excese antisemite şi am fi înarmat braţul elevului Totu. In Curierul Israelit, d. Ilaria Carp, un om inteligent de altfel împins de patima lui semită, cade în repetate conflicte cu logica şi cu limpezimea de vedere. D-sa scrie: „D. Bacalbaşa poate să fie foarte cinstit în noua sa credinţă şovin- naţionalistă; aceasta nu exclude ca articolele sale să agite capetele înflăcărate cu doctrinile urei antisemite şi să contribue şi ele, ca şi articolele antisemite, la trezirea bestiei care să pună revolverul in mâna sălbăteciei inconştiente". Vrea să zică: d. Irinia Carp recunoaşte că articolele mele nu sunt antisemite dar, fiind şovine naţionale, contribuie şi ele să agite spiritele. Aceste câteva rânduri, fără ca autorul lor să-şi dea seama, dovedesc cum publiciştii evrei din România, hrănesc mişcarea antisemită cuura lor înpotriva naţionalismului român. Eu nu sunt antisemit; ceva mai mult, timp de 30 de ani am , cerut drepturi politice pentru evreii hotărîţi să devie cetăţeni credincioşi ai Statului român.„ articalele mele nu sunt antisemite" — aceasta o recunoaşte d. Horia Carp, — totuşi sunt articole atâ- ţătoare „a bestiei" — nefericită şi provocatoare expresie, căci nu toată lumea îi va înţelege intenţia — fiindcă sunt articole naţionaliste. Iată ce nu iartă publicistul evreu ! Iată de unde a început antisemitismul militant. Antisemitismul militant a început din ziua în care presa evreească s-a pus de-a curmezişul presei şi a propagandei naţionaliste române. Pentru un publicist evreu, un naţionalist român este întotdeauna un antisemit. Vrei să nu mai fii privit ca antisemit ? Renunţă la naţionalism. Vrei să treci drept un neaoş democrat, drept un om al vremei tale şi al vremurilor de mai târziu, vrei să nu mai fii suspectul şi huliganul, vrei să nu te mai insulte presa finanţei internaţionale şi a credincioşilor întru mozaism, atuncea e lucru uşor: renunţă la iubirea de patrie. „Bun român" însemnează o impietate şi un atentat la credinţa umanitară ! Şi fiindcă de la început a fost lumina, iubirea de umanitate nu poate să înceapă decât dela iubirea de evreu ! A nu iubi pe evreu este a nu iubi umanitatea, după cum a iubi vatra săracă a strămoşilor tăi, însemnează a urî pe evreu! Iată ce spun zilnic ziarele tinerimei evreeşti, care este cea dintâi vinovată dacă în această ţară rolul îndârjit al dezacordului creşte de la zi la zi. Când Curierul Israelit reproduce, în sprijinul cauzei sale, pasagii din Glasul Bucovinei, ziarul d-lui Nistor, ne-aduce cea mai luminoasă dovadă cum că cruciada naţionalistă este de cea mai vitală urgenţă în România. Fiindcă această propagandă, departe de a avea scopul să facă prozeliţi în şirurile minoritare, are scopul sfânt de a întoarce de la rătăcire pe unii. In cel dântâi loc pe aceia în conştiinţa cărora veacurile de supuşenie străină au pus pustiul, le-au dat deşteptarea naţională în scurtele clipe ale binefacerilor politice, pentru ca a doua zi după ce le-au perdut, să fie din nou fraţi de cruce şi de corn cu fratele Ebner. CONSTANTIN BACALBAŞA ----------------------------Ce nu-i permis directorilor şcoalelor statului „Din spiritul dispoziţiunilor cuprinse în art. 10 din legea asupra învăţământului secundar şi art. 93 din regulamentul fecalelor secundare, se constată că directorii şi directoarele şcoalelor secundare nu pot ocupa nici o funcţiune publică, sau privată, afară de cazurile prevăzute la art. 9 din lege. Ei nu pot conduce institute private de instrucţiune, nici profesa în transele, nici prepara elevi în particular etc. Art. 145 din regulament prevede că membrii corpului didactic secundari nu pot fi asociaţi, directori, profesori sau repetitori in institute private, unde se află şcolari cari frequentează şcoala in care ei funcţionează şi nu pot da nici lecţiimi private sau repetiţiuni de nici un fel la asemenea şcolari. Din aceste dispoziţiuni reese clar, că este interzis directorilor şcoalelor secundare de a găzdui proprii lor şcolari, cu atât mai mult, cu cât nu pot exploata un local ce este pus la dispoziţia lor de minister, pentru nevoile sale personale, şi al familiei. Ministerul fiind însă informat, că, cu toate aceste dispoziţiuni precise, unii directori de şcoli secundare din Basarabia, ţin în gazdă elevi de ai lor, atrage atenţiunea acestora asupra prevederilor legii şi regulamentului de mai sus şi acordă un ultim termen, până la 1 ianuarie 1927, spre a se lichida asemenea găzduiri". Rabindranath Tagore în Capitală Plecând de la Teatrul National Un duel tragic DOI STUDENŢI SE BAT IN DUEL ŞI UNUL DIN MARTORI A FOST UCIS Viena. — Se comunică din Gratz că un duel cu spada între doi tineri studenţi a avut un sfârşit pe cât de tragic, pe atât de neaşteptat. Unul din martori a fost ucis. Iată cum s’a petrecut drama: Cei doi adversari se bateau de câteva minute cu spada cu o înverșunare nespusă, când deodată unul din ei a tăiat urechia celuilalt. Lupta a fost întreruptă timp de câteva secunde, dar după o pansare sumară, rănitul ceru să continue lupta. $i într’adevăr spediele s’au încrucișat din nou, cu mai multă înverșunare. In clipa aceea spada rănitului s’a frânt în două și capătul armei a sărit sub violenta izbiturii în pieptul unuia din martori, inginerul Kurt Terpovitz, în vârstă de 26 ani. Lupta a fost întreruptă. Peste două ore nefericitul martor, care fusese lovit în inimă, a murit în chinuri groaznice. Alianţă militară In China Londra, 22 (Rador). — Din Shangai se anunţă că la Tientsin s’a ţinut o conferinţă între generalii Ciang-So-Lin, Wu-Pei-Fu şi Sun-Chuang-Kiang. Comandanţii celor trei armate au încheiat o alianţă împotriva armatei kantoneze. FILAE Mare lucru e şi obiceiul în meseria omului. Nea Costică a fost om cum se cade şi prieten devotat. De aceea, ştirea morţii sale pricinui regrete şi emoţie. In ziua înmormântării, lume multă se adună în căsuţa unde fuseseră pe vremuri petreceri frumoase şi senine, unde se glumea şi se râdea, de unde prietenii plecau întotdeauna cu cele mai plăcute amintiri. Toţi îl plângeau, dar desigur cea mai îndurerată era văduva lui nenea Costică, ea care împărtăşise cu el bucurii şi suferinţe, greutăţi şi speranţe, un lung şir de ani... O adevărată jale puse stăpânire pe întreaga asistenţă, în momentul când unul din prieteni, citind un discurs plin de accente pătrunzătoare, cu hârtiile tremurându-i în mână, ajunse la sfârşit şi zise cu glasul înnecat de emoţie: — Şi acum, nene Costică, ne părăseşti pentru totdeauna... Figura ta blândă nu va mai apare înaintea noastră... Totuşi, te vom iubi ca şi mai înainte şi vom avea în amintirea numelui tău una din plăcerile noastre cele mai duioase... Văduva înăbuşi un ţipăt şi se rezemă de perete ca, să nu cadă. Prietenii voiră să ridice sicriul pe umeri. Dar unul îi opri. — Staţi !.. Am adus fotogaful... Desigur, toţi voiţi să-l aveţi pe nenea Costică... O să fie un suvenir impresionant. Bărbaţii începură să-şi potrivească cravatele, femeile deschiseră repede capacul cu oglindă al poşetelor, pe când fotograful îşi aranja aparatul, ca să cuprindă toată adunarea, cu nenea Costică la mijloc, având lângă el pe văduvă, pe care plânsul o podidea tot mai puternic. Deodată, fotograful plecă de lângă aparat, se apropiă de soţia lui nenea Costică, o apucă delicat de bărbie, îi îndeptă capul, şi-i zise respectuos: — Zâmbiţi, puţin, doamnă... Ceva mai veselă !.. Don Jose O imisi ililici îmi - Amestec in politica Franţei — Berlin, 23. (Rador). Cercurile diplomatice nu-şi ascund uimirea produsă din cauza apariţiei unui articol în oficiosul „Deutsche Allgemeine Zeitung“, prin care se dau sfaturi guvernului francez în privinţa chestiunei culturale din Alsacia. Cercurile diplomatice socotesc că un asemenea amestec in politica internă a Franţei, este inadmisibil. Atitudinea aceasta, care tinde să arate că Germania s'ar crede încă tutoare a fostelor provincii pierdute în urma războiului, este socotită ca o prefaţă regretabilă la apropiatele negocieri de la Geneva. îngrijorări franceze Italia concentrează trupe la graniţă , Paris, 22. — Ziarul „Action francaise" publică un articol al directorului său, Maurras, despre cele constatate la frontiera italiană, cu ocazia şederei sale în Province. Maurras spune, că graniţa italiană este tixită de trupe, pe când francezii au numai un singur batalion de vânători, postat la graniţă. In asemenea condiţiuni, italienii ar putea ocupa Nisa în 24 ore. Situaţia din Corsica este deasemenea îngrijitoare. Intr'o singură noapte şi cu trupa dintr-un singur vas de transport, Corsica ar putea fi luată. Ziarul „Le Temps" cere concentrări de trupe la graniţă pentru salvarea oraşului Nisa şi pentru a cruţa poporul francez de deziluziuni. Ziarul naţionalist „Liberte", care simpatizează fascismul, spune că un conflict franco-italian ar fi numai în interesul Germaniei. Trebue luată înțelegere cu Mussolini. „Dacă fi, Briand a dejunat cu Stresemann, el trebue să prânzească cu Mussolini". D. Laşi Bavi , pi-işii al trib. Ilfov, a fost trimis în judecată Anchetarea învinuirilor aduse primului prezident al trib. Ilfov, d. Lascar Davidoglu a fost terminată de d. consilier inspector Pisăriii Concluziile raportului d-sale au fost adoptate de d. Toodor Cudalbu ministrul justiţiei şi raportul a fost îndrumat— împreună cu dosarul de acte şi mărturii contra d-lui Davidoglu — de comisiunea de judecată disciplinară de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi justiţie. Termenul de judecată s’a sorocit la 8 Decembrie crt. Iată cuprinsul adresei ministeriale de trimiterea în judecată a d-lui Davidoglu . Domnule prim-preşedinte, In jurul tribunalului jud. Ilfov s’a creiat de câtva timp o atmosferă grea şi mult apăsătoare de bănuială în imparţialitatea distribuirei justiţiei. Pentru a cunoaşte pricinele acestei stări îngrijitoare şi a aviză apoi la remedierea răului, am ordonat anchetarea activităţei a o parte din magistraţii tribunalului Ilfov, asupra cărora eră îndreptată bănuiala. Cu ocaziunea acestor cercetări, s’a stabilit, contra credinţei ce eu o aveam până acum, indicii şi fapte de o excepţională gravitate, privind chiar şi pe d. Lascăr Davidoglu, prim-preşedintele tribunalului Ilfov, fapte care cer, imperioase sancţiuni imediate. Cum însă sancţiunile necesare, în raport cu gravitatea faptelor, depăşesc competinţa mea, — defer comisiunei disciplinare de pe lângă Curtea de Casaţie, cercetarea acestor fapte şi fixarea sancţiunilor, în care scop, vă înnaintez actele şi raportul magistratului care a făcut ancheta, cu-. prinse într'un dosar având... file, parafat şi sigilat. Mă folosesc de acest dureros prilej și adresez onor. comisiunei disciplinare rugarea mea, ca la toate cazurile grave, — grave mai ales prin bănuiala imparţialităţei, — să uzeze de cea mai mare severitate, întrucât în interesul superior al justiţiei, prin legea de organizare judecătorească, asigurarea menţinerei încrederii şi prestigiului corpului judecătoresc, este încredinţată numai consiliului superior al magistraturii şi consiliilor disciplinare judecătoreşti, prin urmare însuşi corpului judecătoresc. Ministru, Teodor Cudalbu ----------□ + □---------Memoriile amiralului german von Tirpitz ’Acum câteva zile a apărut al doilea volum de documente din arhivele maiin'' scrise de amiralul Tirpitz, sub titlul .,Politica de neputință îi războiul mondial". Primul volum publicat în:'24 se referea la anii dinainte de război , la alcătuirea flotei. In volumul apărut acum Tirpitz, se sileşte să susţină teza, că de la începutul războiului a fost partizanul angajărei flotei, şi că dacă n’a putut s’o facă, e fiindcă nu era singurul atot puternic în marină, — direcţia acesteia fiind împărţită între cabinetul împăratului, şeful de stat major naval, amiralul von Pohl şi ministrul marinei (însuşi Tirpitz). ül