Universul, decembrie 1926 (Anul 44, nr. 279-302)
1926-12-01 / nr. 279
LUIGI CAZZAVILIAN TELEFONJ Direcţia 13/72 / 64/64 Intre Moscova și ingoara . Am atras atenţia că relaţiunile dintre Rusia sovietică ţi Turcia republicană au ajuns în ultimul timp atât de strânse şi amicale, încât guvernele din Moscova ţi Angola, au găsit oportun şi conform intereselor lor superioare, să întărească tratatul încheiat la Geneva, în Decembrie 1925 printr’un alt tratat. Dacă tratatul ruso-turc din 1925, semnat la Geneva, a avut nci scop precizat garantarea neutralităţii binevoitoare în cazul când una din părţile contractante va fi atacată de o altă putere , tratatul recent , semnat, la Odesa, de, Cicerin, şi Tevfik bey, e un instrument de, siguranţă. Ambele ţări şi-au luat anumite angajamente în cazul când interesele lor vor fi atinse de alte puteri. . . . De la instalarea regimului republican în Turcia s’a observat două tendinţe, în aparenţă opuse, în politica externă şi internă a guvernelor din Angola, în politica externă, o tendinţă accentuată de apropiere şi de înţelegere faţă de Rusia sovietică , iar în politica internă o înverşunată campanie împotriva oricăror încercări din partea comuniştilor din Internaţionala a IlI-a, de a face propaganda lor în teritoriul republicei. In această privinţă, corespondentul ziarului „Journal de Genive", din Constantinopol, a publicat un articol interesant din care reproducem următoarele : „Teoriile Internaţionalei a Tll-a n’au avut nici o posibilitate să triumfe în Turcia. Activitatea sovietelor în această ţară a schimbat cu desăvârşire natura şi forma, în cursul ultimului an. „Această activitate nu se mai manifestă la Stambul, şi la An■ gora, ca la Belgrad, Bucureşti şi Sofia, adică , în sensul unui comunism distructiv, sau a unei ideologii internaţionale oarecare. Moscova nu caută aci să facă să triumfe elementele , extremiste, nici să„ răstoarne guvernul“. In adevăr, guvernele din Angola au combătut cu o energie constantă orice tendinţe, din afară, sau din interior, de a bolşevism Turcia şi închisorile republicei Kemaliste sunt pline de agenţii propagandişti ai Internaţionalei a IlI-a. Cu toate acestea guvernul sovietist din Moscova nu a protestat nicodată împotriva politicei antibolşeviste a guvernului din Angola, ci a urmărit, pe cale diplomatică, să strângă şi mai mult relaţiunile de prietenie între Rusia şi Turcia. Se înţelege de la sine că faţă de interesele externe, comune în multe direcţiuni, Rusia şi Turcia au ajuns să închee, după un tratat de neutralitate, unul de siguranţă. Această prietenie rusoturcă, prezintă, desigur, importanţă în politica orientală şi, ea poate să ascundă pericole pentru pacea generală. I Pagini flEfl* "" **3 “ revoltă potolită prin bani Londra, 29Radotf. — Se pare că încercarea preşedintelui Diaz I de a pune capăt revoltei din Nicaragua, oferind îndemnizaţiuni băneşti conducătorilor rebeliunei va avea succes. Generalul Moncada, şeful forţelor revoluţionare, a avut eri o consfătuire cu amiralul american Latimer, studiind modalitățile de a înceta lupta, în schimbul a despăgubirilor oferite de Diaz. Rezultatele conferinţei imperiale DECLARAŢIILE D-LUI AMERY londra, 29 (Rador). — Ministrul coloniilor, d. Amery, în interviemul pe care l-a acordat em presei, a exprimat încrederea deplină în rezultatele obţinute la conferinţa imperială. Această conferinţă va marca o fază definition ind desportarea imperiului Marei Britanii, rămânând ca în viitor să fie notată ca cel mai mare eveniment istoric mondial petrecut în ultimii 50 ani. Acei, care s'au temut că rezultatele conferinţei vor implica o schimbare în puterea autorităţii centrale, vor recunoaşte astăzi că autoritatea centrală s’a menţinut şi se va menţine prin realitatea comună, prin idealuri tradiţionale şi interesele naţiunilor care au dorit să rămâne unite în imperiul Marei Britanii. ----------- □ - ----------. Mikadoul In agonie Londra, 29 (Rador). — Din Tokio se anunță, că împăratul Yoshikito s’ar afla în agonie. I—— Consiliul de miniștri de Duminică împroprietărirea cavalerilor ordinului , Mihai Viteazul“. - Modificarea legilor, cari limitează hotărârile miniştrilor şi ale consiliului de miniştri.— Restrângerea stării de asediu in Cadrilater.— Oprirea exodului turcilor din Dobrogea-Nouă Membrii guvernului s’au întrunit Duminică, 28 Noembrie, înainte de amiazi, într’un consiliu sub preşedinţia d-lui gen. Averescu. După desbateri de trei ore, în care s’au examinat, — precum suntem informaţi — toate chestiunile urgente şi însemnate la ordinea zilei, ni s’a dat, pentru in public, următorul: # I COMUNICAT „Consiliul a aprobat întocmirea unui proiect de lege pentru împroprietărirea cavalerilor ordinului „Bihaiu Viteazul“, cu 25 de hectare de pământ de fierr care. ... . . (Se va vândui prin proiect condiţiile de stăpânire şi de transmisiunea pământului la urmaşi. Cele ■ 25 ha. se vor da comasate, iar nu împrăştiate, în diferitele regiuni agricole ale ţării, unde statul mai dispune de pământ disponibil, de rezerve. Consiliul a hotărît examinarea diferitelor legi, in cari, organe fără răspundere limitează hotărîrile miniştrilor şi chiar ale consiliului de miniştri.Din lămuririle primite cu privire la înţelesul acestei hotărîri, reiese voinţa guvernului de a modifica aceste legiuiri, cari acordă prea mare autonomie sau independenţă acelor autorităţi, ca bunăoară, Consiliului superior administrativ, Casa pădurilor, Centrala cooperativelor săteşti şi aceea a băncilor populare, Oficiul de lichidare de pe lângă minderul de finanţe, Consilul de adiţie al c. f. r., R. M. S., etc. Guvernul voieşte să rezerve consiliului de miniştri şi miniştrilor de resort suprema judecată şi hotărire, ca şi putinţa de a schimba sau înlocui pe conducătorii, consilierii, îndrumătorii şi pe oricare din demnitarii hotărîtori din fruntea acestor instituţii, cari n’ar înţelege îndeajuns de bine să pue de acord hotărîrile instituţiilor acestora cu programul guvernului şi cu voinţa şi îndrumările consiliului de miniştri, înlocuirea acestor demnitari şi a acelora, cari în chip vădit sau ostentativ ar lucra împotriva hotăririlor guvernului şi ale miniştrilor respectivi sau cari ar zădărnici opera de guvernământ aşa cum e hotărită de consiliul de miniştri, se vor face cu alte persoane, pe cari guvernul le va aprecia, că înţeleg mai bine să lucreze în spiritul şi în consonanţă cu programul şi hotărîrile guvernului. Ni se adaugă, că se va examina fiecare legiuire de acest fel, a parte, şi că, totuşi, principiul general de autonomie al instituţiilor acestora nu va fi ştirbit, la temelia lui, prin modificările, ce se vor aduce de guvern acestor legi.. Din aceste lămuriri se văd limpede intenţiile guvernului, care în două cuvinte se numesc: „înlesnirea guvernărei“ sau „deslegarea cătuşelor“). Şi comunicatul se sfârşeşte astfel : „S-a hotărît a se lua măsurile necesare spre a face, ca starea de asediu din Cadrilater să fie corespunzătoare actualei situaţii mult ameliorate1’.Această hotărire este înţeleasă de guvern astfel, ca rigorile stărei de asediu să fie aplicate deaci înainte numai în localităţile şi regiunile din Cadrilater, în cari ele mai sunt socotite, necesare şi să fie ridicate în celelalte regiuni şi localităţi, în cari viaţa socială şi ordinea s’au îmbunătăţit până la normal). EXODUL TURCILOR Consiliul a examinat şi faptul, că o seamă din populaţia turcă din Dobrogea-Nouă şi-a vândut pământurile şi avutul gospodăresc şi voieşte să plece în Turcia, şi în alte ţări, unde interese de familie şi interese economice o atrag şi o chiama. Consiliul a hotărît să înlesnească părăsirea ţării numai acelor turci, cari dovedesc că sunt nevoiţi să plece pentru asemenea interese. Celorlalţi, cari sunt amăgiţi sau îndemnaţi de răuvoitori vicleni sau de agenţi defăimători ai ţării să-şi vândă avuţiile şi să plece în lume spre alte „pământuri ale făgăduinţei", guvernul a hotărît să fie convinşi să renite la părăsirea ţării, uneltitorii şi aţâţătorii sa fie prinşi şi daţi judecăţii şi sa se lămurească, în sfârşit, populaţiei turceşti din aceste ţinuturi că statul român înţelege să o ocrotească, să o preţuiască şi să o păstreze frăţeşte, între noi, fiindcă în trecutul îndepărtat, ca şi în vremurile din urmă, şi acum, ea a dat dovezi şi în oştire şi viaţa de stat, că este o populaţie vrednică, credinciosă şi bună, care merită să se bucure de cetăţenia română. Organele administrative din Dobrogea Nouă, au fost însărcinate cu executarea acestor hotăriri. CAZUL D-LUI ŞT. CICIO POPP Consiliul a discutat hotărârea Curţii de casaţie, prin care s-a respins cererea d-lui Ştefan Cicio Popp, de a i se recunoaşte calitatea de senator de drept, pe temeiul că d-sa ar fi prezidat Adunarea Naţională de la Alba-Iulia, care a hotărît unirea Ardealului cu România veche. Examinându-se dispoziţiile Constituţiei şi luându-se act şi de mărturia d-lui ministru Vasile Goldiş, care a participat la acea adunare, că d. Şt. C. Popp a fost numai vice-preşedinte, iar preşedinţia a avut-o regretatul Gheorghe Pop de Băseşti, consiliul a apreciat că hotărîrea Casaţiei a fost bine dată.» După ce s’au examinat şi rezolvat chestiunile curente şi s’au discutat evenimentele politice, cari frământă opinia publică şi parlamentul şi s’a ajuns la convingerea că liniştea şi buna rânduială domnesc, consiliul s’a sfârșit la ora 2 d. a. Emil Ciucianu T I In străinătate 6 lei8 Pagini Miercuri 1 Decembrie 1926 DIRECTOR STELIAN POPESCU Redacţiei Corup. cu provincia 2/98-35/31 ninil se asini '£.• 1 — Ie studiază în secret un plan de mobilizare — _ Berlin, 29. (Rador) — Ziarele de stânga publică informatiuni din care reese că în birourile secrete de recrutare ale Reichswehrului s’ar studia un plan de mobilizare generală. In cercurile parlamentare circulă svenn! — că, din cauza acestor revelațîuni asupra legăturilor dintre conducerea Reichswehrului și asociațiunile secrete, s-ar fi produs o încordare primejdioasă între ministerul armatei și ministerul de externe. Uneltirile Reichswehrului Negru Paris, 29. (Rador). — „Matin“ şi „Petit Journal“ reproduc informaţîunile publicate de „Berliner Tagblat“ denunţând recrudescenţa activităţii fostelor oreganizaţiuni ale Reichswehrului Negru. Aceste organizaţiuni funcţionează acum nestânjenite, mai ales în Silezia Ele au duplicate ale registrelor de mobilizare, ale căror animale au fost distruse din ordinul Comisiunii interstate de control, si pe baza acestor documente se străduesc să tregăjească o noua mobilizare, sub pretextul convocării la concursuri sportive. O nuntă la triburile marocane ASPECTE VERSAILLES de ELENA VĂGARESCU Versailles-ul trebuie văzut pentru prima oară intri o zi de vară, atunci când spaţiile sale largi se scaldă in plină lumină, iar reliefurile fragile din interiorul castelului, figura statuilor şi fondul vag al oglinzilor, îşi revelează amănunţimile delicate. Taina puternică şi complexă a Versailles-ului nu e niciodată mai impresionantă ca atunci. Suflet insezisabil, întemniţat în logică, Versailles-ul conţine toate aspectele frumosului: visul romantic şi exaltat, chinul nemărturisit, dorinţa îndeplinită, înaintând încet sub bolţile parcului, te-ai putea crede o clipă rătăcind într-o pădure oarecare, dacă nu ar fi acel suflu de voluptate subtilă ce emană din frunziş la chemarea misterioasă a unei forme albe de-abia întrezărite, sau a unui luminiş neaşteptat, închis între hotare stricte şi revelând armonia unui desen prodigios. Şi când, din acest adânc întunerec verde, păşeşti dintr’odată în sfera de strălucire a marmorelor şi a basiurilor, înţelegi că nicăieri ca aici nu s-a afirmat mai puternic conflictul paşnic şi etern dintre spirit şi materie, dintre dragostea fericită şi elixirul sumbru al melancoliei. Sub îmbinarea iscusită a boschetelor cu parfumuri stinse, pasiunile omului s'au întâlnit cu ale naturii şi au crescut împreună, pe măsură ce, înăuntru, se desfăşurau idile şi drame cu figura învăluită în umbră. Dar iată-ne la o răspântie, luminiş rotund în care se topesc cărările fermecătoare. Aici, lumina plesneşte brusc ca un mugur imens, armonizând fastul detaliilor şi al liniilor. Orizontul se deschide cu precizie, transcriind parcă un gest hotărît al gândirii, al voinţei, al acţiunii. E o simfonie a tuturor elementelor laolaltă. Pe vremea lui Ludovic al XVI-lea, toată masa aceasta de verdeaţă era încă tânără iar isbucnirile sglabii ale sevei îrtcă nu-şi permiteau capricii sălbatece şi desordonate. Versailles-ul trăia viaţa lui de o geometrică nobleţe, în liniile decretate de viziunea precisă a lui le Nôtre. Totul era nud cu glorie şi maiestate în şpaltul peste care regii Franţei îşi plimbau privirile. Totul trebuie să fi fost asemeni cu acest colţ fermecător, numit şi astăzi „la petite Provence“, de uinde soarele nu se depărtează decât în ultima clipă, pentru a-şi muia rochia de mare gală în basiurile învecinate. Restricţiunile impuse aici liberei desvoltări a naturii nu par a o fi stingherit, căci ea dăruieşte Versailles-ului, cu profuziune şi bunăvoinţă, aurorele sale cele mai bogate şi cele mai magice apusuri de soare, fericită, fără îndoială, că şi le poate reflecta la infinit în oglinzile de apă încadrate cu piatră şlefuită, rânduite căci Parcă tocmai de dragul aurorelor şi apusurilor jucăuşe. Nu cred să fie vreo sensibilitate bine educată care să nu datorească Versailles-ului sensaţiile şi nuanţele ei cele mai fecunde. Versailles-ul ne revelează imperios nouă înşine. Tonul peremptoriu al acestei geometrii concrete e atât de convingător, încât incoherenţa sufletească a vizitatorului e lesne canalizată şi nevoită să curgă sever intre maluri de lumină.iţi câţi prieteni printre poporul de statui ce doarme în cuiburi de frunziş! Un faun robust sau poate un Bacchus încununat cu ramuri de viţă cântă din flaut— şi ai impresia că sunetul imaterial agită frunzele jur împrejur. Mai departe, o zeiţă îmbrăcată cu muşchiu, ascunde sub aparenţa ei rustică un surâs ironic şi a multe ştiutor. Nici o stridenţă în lumea aceasta pentru care timpul a creiat o atmosferă de desăvârşită împăcare. Dintre paserile ce rătăcesc pe aici, doar aeroplanele tulbură armonia acestei vieţi domolite ce-şi macină amintirile. Aeroplanele însă vin şi pleacă. Numai basiurile rotunde, patrate ori poligonale îşi continuă scânteerea obosită peste care, cu atâta frumuseţe în gesturi ştiu să coboare frunzele defuncte. Doar statuile, cochete încă, suferă. Căci oglinzile de apă, adormind sub aşternutul de frunze, nu le mai reflectează conturul graţios. Vine toamna... Şi, pentru Versailles, toamna înseamnă conflictul surd, şi dramatic între statuile mereu cochete, mai trainice decât anotimpurile, şi frunzele obosite ce cad. Din Versailles se desprinde o întreagă ideologie şi o întreagă disciplină. Şi una şi cealaltă au încetat să fie actuale. Umbra regilor fastuoşi şi despotici e numai o umbră. Realităţile sunt aiurea- La Geneva de pildă, unde ne vom reîntâlni cu prieful articolului următor. ----------- □ ------------ i Exkaizerul e sănătos Paris, 29 (Rador). — Exkronprințul, care a fost în ultimele zile la Doom, a plecat ieri spre Germania. Se anunță că exkaizerul care suferia de gripă,, este acum complet restabilit. Groaznicul foc din Brussa — 200 PHAVALn NIMICITE — Constantinopol, 29 (Rador). — Un Incendia a distras, eri, la Brussa, 200 magatine. • o □ o • Moartea unui inventator Berlin, 29 (Rador). — Inventatorul american Browning a încetat din viață la Liége, unde asista la unele experienţe făcute la fabrica de arme a armatei belgiene. ----------pgo--------- Răscoale In republici americane Paris, 29 (Rador). — „Intransigeant" află Că mişcări revoluţionare ar fi izbucnit în Panama și Costarica. --------------------------- FILME Până acum douăzeci de ani, la capătul străzii d1 Iunie, se desfăşura o înfăţişare plină de pitoresc şi de... orientalism. Din fund, dealul Filaretului îşi întindea poalele spre oraş, tăiate de şoseaua ce şerpuia spre cimitirul Belu. Spre uzina de gaz mlaştine vaste, binecuvântată stafie balneară pentru bivoli şi prodigioasă cultură de ţânţari : nicăeii nu bântuiau frigurile ca în partea locului. In zilele de lucru, aspectul era mai totdeauna acelaş; ciobani cu oile; vacile păşteau în voe ; căruţe de ţigani nomazi, cu toate orăteniile bipede şi patrupede; ţigănci adunau oase ; beţivi adormiţi sub sălcii; pungaşi refugiaţi în stuf; un colţ necivilizat din Africa. Dumineca, animaţie. Bragagii, limonagii, ţigănci în jurul gropilor unde-şi fabricau floricelele, elevi alergând cu pistolul după Vrăbii, servitoare la braţ cu gardişti, ordonanţe făcând pe doicile ; şi la zile m.«ti, la Paşte, ile pildă, scrânciob, căluşei, chiote, petreceri, bătăi, înjunghieri, flaşnete, muzica lui Şoapte-Gâşte... *»••. ' ■ Aşa erau ele urâte locurile, încât, atunci când se făcea o înmormântare impozantă, cum a fost moartea lui Alexandru Lahovari şi Lascar Galargiu, trebuia să se curăţe zi şi noapte şoseaua şi împrejurimilele murdărie şi de vieţuitoare... Dar vine 1906. O expoziţie va simboliza propăşirea României sub gospodăria sugerată, însufleţită, intensificată timp de 40 ani de tezaurul de bun simţ şi de tenacitate al regelui Carol. Ministrul domeniilor, Ion Lahovari se pronunţă pentru câmpia Filaretului, la care vedea posibilitatea unei transformări minunate. Dar cine să facă minunea "( Doctorul Astrati reuşise cu Expoziţia Asociaţiei pentru înaintarea ştiinţelor. Deci, s'o facă d-nul Istraţi. Şi a făcut-o. Ia mai puţin de un an, Capitala a obţinut ceea ce vedeţi astăzi. Cine nu ştie ce-a fost acolo înainte, nu-şi poate da seama de măreţia operei, într’o ţară unde, alături de multe însuşiri, lipsesc, din nedefinire, spiritul de metodă şi forţa de perseverare, savantul profesor a dat un exmplu istoric de concepţie superioară, de realizare rapidă, de rezultat durabil. Sub focul însufleţirei lui, o pleiadă întreagă de arhitecţi, constructori, peisagişti, grădinari, etc., şi-au mobilizat inteligenţa, talentul, energia, şi au dat parcul Carol, locul de fală al Capitalei. Rareori cuvântul extraordinar şi-a putut avea o întrebuinţare mai nimerită decât aci. Acum s-a luat inţiativa să se ridice un monument patriotului, care şi-a afirmat sentimentele în fapte, nu în vorbe. E momentul să s’afirme recunoştinţa cetăţenească. Vrem să vedem şi ne place să sperăm că vom vedea pe locuitorii din jurul parcului Carol conştenţi de datoria lor. Prin marea operă a d-rului Istrati, toate acele locuri s’au asanat şi s’au înfrumuseţat. A dispărut pestilenţial datea de odinioară. Municipalitatea s-a văzut obligată să dea o atenţie specială acestor cartiere. Proprietăţile au crescut în valoare, chiriile tot aşa. Soldatul-necunoscut este în mijlocul lor. Ce onoare mai mare pot spera ? Continuu se fac pelerinaje pioase la mormântul naţional ; vizitatorii iluştri ai ţării defilează prin faţa lor ; parcul Carol este astăzi primul loc al primului oraş al ţării, unde se îndreptă atenţia şi paşii tuturor, mari şi mici, români şi străini. A ignora lucrul acesta, ar fi a desconsidera binele public. Nu cu discursuri se pot întări energiile. Răsplătind memoria celor cari au muncit pentru semeni, se vor determina alte devotamente. Altminteri, cetăţenii vor pierde dreptul de a reproşa oamenilor cu oficii publice lipsa de interes pentru oraş. Vrem să vedem pe locuitorii din acele cartiere, vrem să vedem primăria sectorului, ridicându-se la înălțimea acestei mari datorii civice, cu avântul cu care ilustrul român a răspuns atunci, ca nn totdeauna, la chemarea patriei, Don José. i Aspecte din fosta Capitală a Moravie Scrisoare din Brno Brno, Noembrie CLĂDIRILE MODERNE ŞI ZIDĂRIILE SECULARE Cel mai bun mijloc, ca să cunoşti o localitate nouă, când ai oarecare simţ de orientare pe care ţi-l dă experienţa, e să porneşti frumuşel pe jos. Viaţa respectivă îţi apare atunci în mod firesc, în culoritul ei just, cu micile incidente ale străzii, cu priveliştile ei totdeauna edificatoare şi nedeformate de trecerea în fugă. Oraşul Brünn a găsit mijlocul să armonizeze vastele clădiri moderne — mari bănci şi bogate magasine, — cu numeroasele vestigii medievale, bolţi posomorâte şi cenuşii case acoperite cu olane gălbui unde, la înguste ferestre ,râd roşii petale de muşcată, floare pe care sunt înclinat s’o cred de origină seculară. CEVA DESPRE CIRCULAŢIA DIN BRNO Strada începând chiar din dreptul gării, numită MasarikoVa, Vede, în zilele de lucru, o circulaţie intensă şi zgomotoasă, prin dreptul vitrinelor încărcate de produse cari fac, de mult, faima localităţii. Strada merge în sus, cu nume cari variază pe porţiuni, trecând prin Freiheitsplatz şi mai departe prin Lazankeho, ajungând cu numele de Cunikova, Intr’un cartier foarte corect aliniat unde s’a ridicat de curând un impozant palat al direcţiei poştei. Continentele se desenează în aur pe marele glob terestru simbolic sau deasupra intrării principale a palatului poştelor. i ■ 1 Lungi şi îngrijite vagoane de tramvai, văpsite galben închis şi având forma vagoanelor restaurante de cale ferată, trec, cu câte două sau trei remorci, încărcate de lume. Fiindcă ne-am oprit întâmplător la capitolul „circulaţiei“ să notăm că aci se merge numai pe stânga şi să adaugăm că nu există tracţiune animală.Oraşul Brno nu are trăsuri cu cai, şi cu atât mai puţin lamentabilele cutii cari se numesc tramvaiele cu cai din Bucureşti, de nemaivăzut azi nici la Belgrad, nici la Sofia şi nici măcar în îmbâcsitul Stambul. Brno are numai automobile şi tramvaie electrice. Numele străzilor stau scrise mari, citeţ, pe table smălţuite, nesemănând nici ele cu aşa zisele tăbliţe indicatoare şterse de mult, — dintr’o capitală căreia nu-i mai spunem numele şi unde un străin e în stare să ofere premii de zeci de mii de lei cui o putea în adevăr să citească ce e scris pe ele. Pe o altă principală arteră de circulaţie paralelă cu Masărikova, pe Svedska, trec deasemenea grupuri-grupuri, unele oprindu-se în grădina publică de aci. Chioşcul alb al grădinii, — unde vara cântă muzica şi e, fireşte, şi bufet, — stă închis, în vederea ierniii care, după regulele stablite, trebuia să-şi fi trimis până azi primii fulgi albi. Dar lumea, bucurându-se de vremea Încă bună, stă pe bănci, ronţăind nişte ciocolată a cărei hârtie n’o aruncă niciodată pe jos, sau respirând pur şi simplu... IN AMINTIREA MORŢILOR Ceva mai sus de Freiheitsplatz, in stânga e o piaţă unde, mirat întâi, am văzut sute de oameni, în majoritate femei, cumpărând jerbe de flori în crengi de brad sau coroane artificiale. Cunosc de mult dragostea pe care popoarele din apus o au pentru flori. Am înţeles însă, cinci minute in urmă, rostul coroanelor artificiale . Se apropia ziua morţilor. Şi poporul cechoslovac are şi el atâţia căzuţi în războiul care i-a adus recunoaşterea dreptului de a trăi liber... Cechoslovacia are, pentru marele idealist care a fost prezidentul Statelor Unite Wilson, un adevărat cult. Am văzut portretul acestui visător în politica mondială, pus în multa vitrine ca şi în sălile hotelurilor şi în restaurante, alături de chipul adevăratului întemeietor al Cechoslovaciei, d. Masarik. M. N. Teatrul din Brno (Brünn), fosta Capitală a Moravie! Congresul I.C. V. de la Focşani - Iau parte delegaţi din jud Putna şi judeţele limitrofe — Focşani, 28 Noembrie Astăzi, la locuinţa d-lui colonel invalid Cambureanu din Focşani, s-a ţinut o întrunire a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război (prin tutorii lor), la care au luat parte numeroase delegaiani din cuprinsul acestui judeţ şi din judeţele învecinate, spre a propune guvernului satisfacerea drepturilor lor. S-a arătat printre altele, diferenţa de soldă ce primeşte fiecare, în raport cu ofiţerii şi pensionarii militari, dându-se ca exemplu solda, unui căpitan invalid, care primeşte 4254 lei, faţă de un căpitan pensionat în urmă care primeşte 8808, în timp ce un căpitan activ primeşte suma de 9806. Tot asemenea se întâmplă şi cu celelalte grade superioare. Congresiştii se întreabă cu ce au greşit ei, că au devenit invalizi, contribuind la o Românie Mare, pe când toţi străinii s'au îmbogăţit şi camarazii lor de armă au o situaţie mult mai bună, deşi nu prea înfloritoare ? S’a discutat şi chestiunea gradelor inferioare, care sunt într’o completă mizerie, obijduiţi de toţi, şi cărora deşi pe hârtie li se dă câte o concesie, totuşi în realitate sunt îndepărtaţi de cei în drept, când nu cer nimic mai mult decât drepturile acordate prin legile existente. S-a redactat o moţiune care se va înmâna d-lui general Răşcanu, delegatul special al guvernului cu revizuirea legilor I. O. V. După terminarea congresului, participanţii au expediat următoarele telegrame : MS. REGELUI „Invalizii, văduvele şi orfanii de război, credincioşi Tronului, roagă pe Dumnezeu a Vă dărui sănătate spre a ne avea sub aripa ocrotitoare, revendicând dreptul la viaţă celor ce s'au jertfit pe câmpul de luptă“. D-LUI GENERAL AVERESCU, PRIM-MINISTRU Invalizii, orfanii şi văduvele de război, roagă pe D-zeu spre a va da sănătate ca să îndepliniţi promisiunea dată faţă de cauza noastră. D-LUI STELIAN POPESCU, DIRECTORUL ZIARULUI „UNIVERSUL" »Invalizii, orfanii şi văduvele de război se îndreaptă cu încredere şi acuma către Dv. pentru a le susţine justele lor drepturi. Dumnezeu să vă ajute. D-LUI I. LUPAŞ, MINISTRUL SĂNĂTĂŢII Invalizii, orfanii şi văduvele de război vă roagă ca să nu ne daţi uitării. D-LUI GENERAL MIRCESCU, MINISTRU DE RĂZBOI I. O. V. se adresează Dv., ca frate de luptă, spre a contribui şi acum la îndeplinirea justelor lor cereri. Dumnezeu să vă dea sănătate. D LUI GENERAL RAŞCANU, BUCUREŞTI Şi acum ca şi un trecut I. O. V. din jud. Putna şi cele limitrofe, îşi îndreaptă privirile şi sufletele lor către Dv., pentru a le da mână de ajutor frăţească şi a nu trece cu vederea dreptele lor cereri. *. Toţi şi-au arătat încrederea cea mai mare că actualul guvern şi parlament le vor da sprijinul necondiţionat. Coresp. I