Universul, ianuarie 1927 (Anul 45, nr. 1-24)
1927-01-01 / nr. 1
SINECURIŞTII Guvernul pare hotărît să suprime 75 la sută din numărul diurniştilor. Pare hotărît. Şi-l aşteptăm la lucru. Cu mult înnainte de pregătirea bugetului general al Statului, primul-mijistru Îşi luase angajamentul că nu va mai îngădui nici o numire de diurnist. Totuş, zilnic, „Monitorul Oficial“ a arătat după declaraţia primului-ministru alte numiri de diurnişti. Miniştrii nu stăteau la îndoială să aleagă între angajamentul şefului guvernului şi făgăduelile electorale, ca şi legăturile politice. Acestea din urmă dominau activitatea ministerială. Şi din acest punct de vedere socotim că şi acum, după votarea bugetului general, după necesarele pregătiri de a se reglementa încadrarea funcţionarilor şi unificarea salariilor, tot superstiţia electoralismului şi legăturile cu clientela politică vor dicta atitudinea mininiştrilor faţă de problema sinecurismului funcţionăresc. Problema aceasta s'a pus foarte adesea şi cu destulă tăria. Funcţionarii înşişi nu au şovăit o clipă să spună răspicat că sinecurrciştii, adică acei funcţionari numiţi Pe temeiul hatârurilor ca diurnişti, încurcă treburile, prejudiciată prestigiului funcţionăresc şi ,fac să tânjească situaţia generala“ a funcţionarului public. Din milioanele de lei care se cheltuiesc pentru favorizarea linei clientele politice, căreia i se dau funcţiuni publice pe care nu le îndeplineşte, s’ar putea într’o foarte interesantă măsură îmbunătăţi situaţia funcţionarilor de carieră. Dar aceasta nu s’a făcut. Sunt numiţi diurnişti, agenţi electotorali în posturi de inspectori generali, inspectori şi sub-inspectori. La ministerul de domenii de pildă, cu lefuri foarte mari şi cari nu îndeplinesc nici o însărcinare. Ba încă fac rău unor instituţii de la care sunt luaţi, de pildă de la şcoli, numimdu-se in locul lor suplinitori fără nici o pregătire şi fără nici o răspundere. D. ministru Manoilescu a făgăduit că nu vor mai fi numiţi alţi funcţionari Credem că a înţeles că nu vor mai fi numiţi nici diurnişti, deşi pe de altă parte suntem informaţi şi credem că d-sa nu ştie, că la unele instituţiuni se pregătesc numeroase numiri de funcţionari cu salarii respectabile, cari să fie plătite din... fonduri speciale. De aceea spuneam la început că guvernul pare hotărît să ia o atitudine în chestia sinecuriştilor şi nu-i hotărît, — fiindcă nu îndrăsneşte să atace în fond racila clientelei electorale şi favoritismului politic. B. Cecropide Talanti Mai iliman Roma, 29 (Rador). — Astăzi la orele 16 s'a semnat în palatul Chigi tratatul de conciliare şi de arbitragiu între Italia^ şi Germania. Din partea Italiei a semnat d.Mussolini, iar din rrt.* *a Germaniei ambasadorul, Neurath. ’ , Tratatul coprinde 16 articole. Părţile contractante se obliga să supună unei proceduri de conciliare diferendele cari ar putea surveni între ele și cari s ar fi putut fi rezolvate în mod amical pe cale diplomatică ordinară. In acest setop a fost constituită o comisie permanentă de conciliare. Dacă procedura de conciliare nu ar reuşi, diferendul ar mintea îi adusiinnaintea arbitrior sau înnaintea Curţii de Justiţie internaţională ales la Haga. Tratatul stabileşte cu previziune procedurile relative şi are o durată de zece ani. In chestia pânzelor Griorescu - Scandal politico-artistic la Bucureşti — Sub titlul acesta, cotidianul VEclaireur din Nissa publică în număru-i de la 21 Dec. următoarele comentarii privind: afacerea dispariţiei pânzelor Grigorescu : „Cinci pânze remarcabile, operă a celui mai ilustru dintre pictorii români, au dispărut în chip cu totul misterios din Muzeul Naţional din Bucureşti. Furtul acesta provoacă un adevărat scandal în Capitală. Se pare că sunt serioase motive să se creadă că întreaga colecţie de tablouri ar fi fost transportată la Moscova în 1916, când România s’a avântat în război. Această colecţie ar fi fost escamotată de către o personalitate care a profitat de situaţia sa spre a pune blana pe ea‘‘. Profit de morturarea aceasta spre a destăinui că chipul cum se ţineau la iteneu pânzele Grigorescu, a scandalizat pe toată lumea care le-a văzut: parte suspendate dar peste grămadă intro încăpere improprie, parte înghesuite intr’un subsol egrasios. Am atras în astă privinţă atunci atenţia regretatului Ştef. Sihleanu mi-a răspuns că aceasta nul priveşte, fiind în căderea ministerului artelor. Nu ştiu în căderea cui era sarcina conservării mai omeneşti a acestui tezaur naţional, dar ştiu bine că era o adevărată jale să’l vezi lăsat prafului şi egrasie. De aceea pe mine unul nu m’a surprins scandalul de astăzi şi nu mă surprinde nici răsunetul ce'l are în streinătate şi îndeosebi la Nissa unde se găsesc acum mulţi români, cari probabil că ştiu multe în această privinţă. V. B. -□ a □Secretele Cominternului Stokholm, 29.-- „Daganes Niheter" publică un articol despre organizaţia Comintenului. Autorul, dr. Karlgren, care este unul dintre cei mai buni cunoscători ai Rusiei sovietice, anunţă că în sânul Internaţionalei III, între altele, există şi o comisiune militară, lucrând în legătură strânsă cu statul major al armatei roşii. Scopul acestei comisii este să furnizeze arme comuniştilor din străinătate şi de a pregăti detaşamente militare proletare. In fiecare secţie a Cominternului există câte o organizaţie de spionaj şi contra spionaj. Bugetul Internaționalei III este acoperit, exclusiv, de către gnomul sovietic. Bugetul anual se urcă la 120 miliome franci francezi. Lupte grele în Brazilia Paris, 29 (Rador) .— „Matin“ • află din Buenos Aires că,eri, s’a dat o luptă înverşunată între insurgenţii brazilieni şi trupele guvernamentale Trei mii de rebeli, dispunând de mitraliere, au silit să bată în retragere forţele guvernamentale, compuse din • 2000 oameni, cari au lăsat 60 de morţi şi 200 răniţi pe câmpul de lupta.---------sos---------- Hethfrite naţionalştilor indieni Londra, 30 (Rador). — Congresul naţionaliştilor indieni, finut la Gauhahti, s'a terminat. Rezoluţiile adoptate indică o revenire parţială la principiile şefului naţionalist Bandhi, care preconizează întrebuinţarea exclusivă a produselor indiene și boicotarea mărfurilor străine. ----------o m a---------- Spionaj în Silezia superioara Paris, 29 (Rador). — Din Varşovia se anunţă că poliţia a descoperit o gravă afacere de spionaj în Silezia superioară. •---------o □ o--------— Muncitorii americani încep lupta împotriva comunismului Paris. — Ziarul rus „Poslednia Novosti" publică următoarea telegramă din New-York: .Federația muncitorilor din New-York a decis să înceapă o campanie intensivă contra comunismului. La 21 Decembrie a fost organizată în Beethoven-ham o mare întrunire, la care au luat parte reprezentanţii câtorva sute de organizaţii muncitoreşti din statele New-York, Boston, Chicago şi Filadelfia. întrunirea a votat o rezoluţie pentru înfiinţarea unui comitet permanent, care să lupte numai pentru combaterea comunismului. ----------□ ■ □----- Cu avionul din Anglia In India Londra, 30 (Radar). — Al treilea avion de pasageri plecat spre India a sosit eri după amiază la Malta, având printre călătorii pe sir Robert Hoare, ministrul aeronauticii. Primul avion, care a început cursa, a sosit eri la Basra, în perfectă stare. Printre pasageri se afla și d. Branker, directorul aeronauticii civile. ----------Ono--------- Procesul rebelilor din Albania CONDAMNAŢI LA MOARTE Tirana, 29. — La Scodra se judecă de câteva zile procesul, celor 690 arestaţi, acuzaţi că au luat parte în răscoala recentă din Albania de nord. Până în prezent au fost condamnaţi la moarte 5 acuzaţi şi la munca silnică vreo o 46. ----------o □ o---------- Guvernul grec Si esperanto Printr o recentă circulară a ministerului instrucţiunii publice din Atena, guvernul grec permite introducerea studiului limbii esperanto în toate şcolile normale, pentru învăţământul primar şi secundar. In acelaş timp, d. dr. Anacreon Staiudtiadis, unul dintre promotorii mișcării esperantiste în Grecia, a fost numit profesor și organizator al acestor cursuri. La palmar, pe lacul Cismiplu ■ Prepararea revanşei geme „Corriere dTtalia" din 25 Decembrie 1926, publică după un ziar din Paris întregul plan al înarmărilor din Germania şi modul cum ar fi să se ia rervanţa, după visurile naţionaliştilor din Berlin. DOUA MILIOANE DE COMBATANŢI După aceste revelaţiuni mica armată germană de o sută de mii de oameni, botezată „Reichswehr“, lăsată de tratatul din Versailles Germaniei drept contingent indispensabil pentru garantarea integrităţii ei, poate lua în mai puţin de o săptămână, proporţiunile unei masse uriaşe şi ameninţătoare. La aceşti o sută de mii de oameni, într’adevar, se vor putea adăuga, în mod automatic o sută cincizeci de mii de agenţi de poliţie de siguranţă şi numaidecât apoi două milioane de voluntari perfect instruiţi şi echipaţi, membri ai asociaţiunilor patriotice, ai asociaţiunilor de ofiţeri şi ai altor asociaţiuni deghizate, cu diferite numiri, azi în plină activitate. Oficii clandestine de recrutare stau gata să săvârşească fuzionarea acelor elemente diferite, după liste de conscripţie ce asociaţiunile sus arătate supun reviziei în fiecare lună. Instrucţia rezervelor este astfel organizată. Ofiţerii o primesc la cursurile speciale din şcolile lor; oamenii de trupă sunt instruiţi la cursuri săptămânale in cazărmi. Ceilalţi lipsiţi de orice instrucţiune sunt supuşi unui period de instrucţiune ce ţine patru până la douăsprezece săptămâni fie în „Reichswehr“ fie sub direcţiunea şefilor militari ai diferitelor asociaţiuni. Un oficiu central, anexat, în secret, direcţiunea oficiale a „Reichswehrului“ se găseşte în raport cu comandele unor anumite armate străine, ca aceia a Sovietelor. Vechiul stat major german, în aparenţă desfiinţat, funcţionează in legătură cu direcţiunea „Reichswehrului". ARMAMENTUL Tot după documentele revelatoare, Germania are arme din belşug, depozitate în casele private ale membrilor asociaţiunilor patriotice, în anume magazine, ascunse la mari domenii rurale, în unele cazărmi ale „Reichswehrului“ şi ale poliţiei de siguranţă, sau pitite în ascunzători cu porţile zidite Sunt cunoscute câteva asemenea ascunzători la Kestrng, la Königsberg, la Berlin, la Frankfurt. Mai vin apoi armele fabricate de case ce posed sucursale în străinătate, cu deosebire in Rusia. Fiecare membru al asociaţiunei patriotice posedă o puşcă de mic calibru, uşor de transformat în puşcă de război, şi numărul tuturor membrilor se urcă la vreo două milioane. RĂZBOIUL AERIAN ŞI AL GAZELOR Germania a realizat progrese excepţionale în ce priveşte aviaţiunea. Aceleaşi fabrici, cari în intrul ţării, construesc, cu autorizaţie in regulă, aeroplane comerciale sunt astfel construite încât se pot uşor transforma pentru uzul războiului Se ştie între altele că două firme „Junkers“ şi „Rohrbach“ construiesc, chiar acum, în Rusia şi în Danemarca aeroplane armate cu câte cinci mitraliere, capabile de a transporta bombe, torpede aeriane şi un echipaj de şase până la opt oameni. Recrutarea piloţilor este asigurată de asociaţiunile sportive şi parcurile de aviaţie sunt amenajate în cele mai mari centre din Germania. Nu mai încape îndoială că viitorul război are să fie războiul gazelor. Germania fabrică enorme cantităţi la Oppau şi Leuna şi anume gaze asfixiante din care cu gazul II s’au făcut deja de două ori experienţe pe câmpul de manevre dela Dockeritz. In afară de aceasta mai fabrică un produs de praf, care la simplul contact cu aerul devine toxic. Dar mai sunt gata şi arme de alt gen. La München şi la Johanniataan se construeşte un aeroplan care să fie dirijat prin telemecanică. Experienţe făcute pe câmpul de aviaţie clandestin, ce posedă „Reichswehnil“ la Waren şi Mecklenburg au avut din plin suces. Tot aşa şi în aprropierea Nürnbergului nişte experienţe făcute au dovedit posibilitatea de a paraliza motoarele aparatelor duşmane dirijând raze electromagnetice. Nişte aeroplane franceze în serviciul liniei Paris-Praga trecând pe la Nürnberg au fost victime ale efectelor acestor raze noul Examenul de definitivat al învăţătorilor şi învăţătoarelor de la şcolile primare şi grădinile de copii mici Lămuririle ministerului instrucţiunii — Ministerul instrucţiunii a trimis următoarele indicaţiuni tuturor revizorilor şcolari: In baza dispoziţiunilor din legea învăţământului primar şi din regulamentul de aplicare al aceleiaşi legi, toate revizoratele vor întocmi un tablou cu învăţătorii şi învăţătoarele de la şcolile primare şi învăţătoarele de la şcolile de copii mici (grădini de copii), cari la 1 Martie 1927 au trei ani de funcţionare efectivă cu titlul provizoriu în învăţământul rural şi care trebue să se prezinte la examenul de definitivat la data de mai sus, tablou care va fi înaintat inspectoratului şcolar regional respectiv. De asemenea, în acest tablou se vor trece şi învăţătorii şi învăţătoarele cari au fost respinşi de două ori la examen, pentru că n’au obţinut media cerută de lege (7.00) sau acei cari nu s’au prezentat de două ori nemotivat la examen. In tablou se va cuprinde numele învăţătorului şcoala unde funcţionează: starea civilă, şcoala normală pe care a absolvît-o, data şi numărul ordinului de numire cu titlul provizoriu, pedepsele suferite şi pentru al câtea oară este chemat la examenul de definitivat fiecare candidat. Candidaţii trebue să fie prezenţi în dimineaţa zilei de 1 Martie1927, la şcoala normală de la reşedinţa judeţului sau la şcoala care se va fixa ulterior. Nimeni nu se poate prezenta mai mult de trei ori la examenul pentru numirea cu titlu finitiv. Acei cari nici la al treilea exa- men nu au obţinut media şapte (7.00) sau au absentat de două ori şi odată au fost respinşi, fer respinşi de două ori şi absentat odată, sau au absentat de trei ori nemotivat, încetează în mod obligatoriu de a mai face parte din oortuvil didactic Toate aceste lucrări vor fi înaintate inspectoratelor şcolare regionale, spre a fi trimise preşedinţilor comisiunilor examinatoare de la şcolile normale ce se vor fixa, până la data de 15 Februarie 1927. ono-Epilogul verdictului dela Germersheim Paris, 29 (Rador). — Ziarele anunţă din Berlin, că pretextând verdictul consiliului de război francez, asupra incidentelor dela Germersheim, industriaşul rhenan Fritz Thyssen a demisionat din comitetul cartelului internaţional al oţelului. In scrisoarea de demisie adresată preşedintelui cartelului, Thyssen califică de nedemnă sentinţa de achitare a locotenentului Rouzier şi de condamnare a unor germani. ----------n * □--------- Ştiri din Grecia GUVERNUL SE CLĂTINĂ î Atena, 29. — Cu toate desminţirile oficiale, continuă să circule svonurile despre o acţiune de răsturnare a guvernului naţional Şefii republicani Cafaidaris, Mihalacopulos şi Papanastasiu ai avut o consfătuire în chestii militară. CE ZIC REGALIŞTII Atena, 29. — Şefii partidelor monarhiste, d-nii Metaras şi Tsaldaris, miniştri în actualul cabinet, au declarat că, conform cu scopul formărei cabinetului naţional, toţi şefii de partide urmează să se declare solidari în chestia militară. V . ^ CERERE A LUI PANGAL 4 p A Atena, 29. — Fostul dictat«r ?Aalos a făcut o cerere corni- j UI de anchetă cerând epice* pe motiv că termenul I «rasuLej p^yantivo a exylrat I ȘEFUL VE THEN: — Domnule ministru Vălleanu, ăi cu bilete de favoare dela d-voastră au umplut trenul. Unde-i punem pe cei cari au plătit ? D. MINISTRU VÂLEANU: La clasa IV cu ei!.. Proectul de lege privitor la garantarea şi reglementarea libertăţii de răspândire a ideilor şi opiniunilor — Câteva observaţiuni în ce priveşte redactarea şi redactorul său — In introducerea anteproectului, ^.areme aerul unei expuneri demotive, aflăm că d. V. V. Pellu este acela, care studiând în prealabil, doctrina, jurisprudenţa şi legislaţia comparată, a redactat două sute de articole, în care se ocupă detailat de multe şi variate chestiuni. După citirea articolelor Insă, se constată că viitoarea lege cuprinde dispoziţiuni mai mult sau mai puţin, in contingenţă cu viaţa noastră socială şi foarte puţin cercetate din punct de vedere al principiilor juridice. Noul legiuitor are inovaţiuni, nu numai în ce priveşte materia, dar inovează asupra principiilor fundamentale de drept. Să vedem cum şi ce inovează. In parg. 2 al secţiunea a Il-a de subcapitolul IV, a titlului II, legiuitorul se ocupă de rectificări, răspunsuri şi inserţii obligatorii După ce, intr’o serie de articole stabileşte dreptul de răspuns al celor pretinşi lezaţi, arată în art. 63, în cazul când răspunsul ■ este făcut la o inserţie, având de obiect discutarea obiectivă a activităţii unei anumite persoane, sau critica obiectivă a unei soluţiuni de interes general (art. 62), sau „inserţia nu era de natură a , aduce un prejudiciu direct de ordin moral sau material persoanei care se pretinde lezată etc.“, directorul răspunzător se va putea adresa tribunalului în termen de două zile libere de la notificarea răspunsului. Art. 64 arată ce se întâmplă dacă directorul responsabil, nu sa adresat in termenul de două zile libere justiției , este obligat să publice răspunsul. Pentru toți cei cari cunosc gazetăria, acest principiu, care tinde să ajungă lege, ar însemna : transformarea unei redacţii în- I tr’un contencios, permanent pe drumul i In rezolvarea acestor pricini. Noul legiuitor trebuie să ştie, că în fiece zi poşta unei gazete cuprinde, în regimul de azi, nenumărate răspunsuri şi explicaţiuni, cam sub regimul vitor desigur, că se vor transforma, in tot atâtea notificări. Iată-l deci pe directorul răspunzător, in alternativa de a umple gazeta de răspunsuri, sau să alerge toată ziua pe sălile tribunalului, spre a se conforma art. 63 din lege. Să vedem acum în ce constă inovaţia. D. V. V. Pelin transformă pur şi simplu pe reclamant în pârâi şi viceversa. In dreptul comun, dacă am aplica acelaş principiu ar veni cam aşa : X face Ini Y o notificare, prin care se pretinde proprietar al unui imobil stăpânit de acesta. Y trebue să dea fuga la tribunal in termen util și să dea în judecată pe X, pentru a-i combate pretențiile. In justiție, având rolul de reclamant va trebui să facă dovada negativă, adică aceea că X nu e proprietar. Să fie sigur noul legiuitor, că această dispozițiune, va creea cea mai formidabilă serie de şicane, pe care a cunoscut-o istoria dreptului, care pentru prima oară suferă o asemenea inovaţie fundamentală-In «tttbwM I « MplWald I de sub titlul IV, proectul se ocurtă de delictele de preşă săvârşite de publicaţiuni periodice. In art. 126 'se înşiră cazurile în cari directorul răspunzător, va fi urmărit pentru delictul de presă. Intre aceste Cazuri, aliniatul l prevede: „Dacă autorul, deşi cunoscut, se află în străinătate şi „nu s’a prezentat spre a fi judecat, în termen de 15 zile de ,,la deschiderea acţiunei publice“, directorul ii va lua locul în instanţa penală. Iată pe autor pus în plăcuta situaţia de a face un mic voiaj de agrement, fie chiar la Rusciuk şi aşteptând să treacă cele 15 zile legale, apoi să se înapoieze odihnit şi nevătămat, spre a repeta operaţia. Şi aci s'a inovat şi anume s’a desfiinţat judecarea în lipsă a inculpatului. Trebue ca inculpatul să fie de faţă, fiindcă altfel nu poate fi pedepsit, se pedepseşte directorul în locul său. Dar dacă şi directorului îi trece prin minte, că ar fi bine sa ia puţin aer in Elveţia de pildă, şi stă acolo vreo 15 zile, pe cine mai pedepseşti, domnule legiuipedepseşte cu asprime altele uiai îndepărtate- incftwţ’' Cum ? In acelaş sensul cu aceiaşi luminată cercetare, sunt redactate art. (19, 150 şi 15), având de obââci prescripţiunii în ce priveşte publicarea hotărîrilor condamnatoare. Şi acum va trebui să dăm în întregime textele. Art.149.— Dacă delictul a fost săvârşit printr’o publicaţiune periodică, directorul sau redactorul răspunzător al acelei publicaţiuni este dator a însera in întregime hotărîrea condamnatoare, fără de nici o intercalare sau comentar, în prima coloană a celei dintâiu pagini din acea publicațiune. Inserarea hotărîrilor condamnatoare va fi făcută în primul număr care urmează să apară dela data când hotărîrea rămăsese irevocabilă sau în termen de 5 zile libere dela această dată pentru publicațiunile cari apar zilnic. Art. 150.— Directorii sau redactorii răspunzători ai ziarelor cotidiane, in cazul prevăzut de art. 149 cari vor refuza să publice hotărîrile condamnatoare, vor fi pedepsiți cu amenda dela 2000—10 mii lei. Art. 151. Acei ce vor contraveni dispozițiunilor art. 149 vor fi petor? Poate aci principiul revine depsiti cu amenda de 5.000-20 la dreptul comun, pe director care nu e făptaş, îl va judeca şi in lipsă. Sub titlul V Capitolul I în art. 147, se vorbeşte despre recidivă şi se fixează sancţiunile. Vom da în întregime primele două aliniate ale art. 147. Art. 147. — Acei condamnați pentru unul sau mai multe delicte, prevăzute prin legea de față, dacă în termen de 3 ani, socotiți din ziua în care hotărârea condamnatoare a rămas irevocabilă, vor săvârși un nou delict pedepsit de această lege, se vor socoti ca recidivişti şi li se vor aplica maximum pedepsei prevăzut de lege pentru ultimul delict, la care se va adăuga încă o jumătate din acel maximum. Se va aplica îndoitul maximului pedepsei dacă ultimul delict a fost săvârşit în termen de trei ani de la data când condamnatul îşi executase în întregime prima pedeapsă sau de când fusese grațiat. Pentru a ilustra acest text, săi luăm un exemplu. I X este recidivist prevăzut îra primul aliniat. Adică recidivist la hotărîrea rămasă dfinitivă la 1 Decembrie 1927. Dacă până la T1 Decembrie 1930 se face vinovut de alt delict va fi condamnat în cazul când maximul pedepsei , doi ani, la trei ani , condamnat în aceea? zi pentru acelaș fapt, face închisoare 6 luni, adică până la 1 Iunie 1928. Dacă comite un alt delict până la 1 Iunie 1931, va lua 4 ani închisoare, adică dublul maximului. Deși faptul va fi ulterior primului, deşi faptele sunt aceleaş, va avea un un an în plus. Iată încă o serioasă inovaţie. Până acum, ştiam că principiile de drept, când fixează un termen de prescripţie îi pun un maxim, care se calculează matematic şi identic pentru toţi. Noul legiuitor însă favorizează recidiva mai proaspete 11 mii lei și cu închisoarea politic firească dela 5—15 zile. Care e concluzia acestor texte. Directorul, care nu vrea să publice de loc hotărîrea condamnatoare, va fi obligat sa plătească o taxă (legiuitorul o numește a-Amendă) dela 2000 la 10.000 lei, conform art. 150. ^ Pe un alt director, un geniu rău, îl îndeamnă să publice hotărîrea condamnatoare, însă nu în pagina 1 în prima coloană ci în coloana a 2-a, sau nu chiar în 5re libere, ci în şase. Ei bine, ştiţi ce ia făcut acest director? A contravenit dispoziţiunilor art. 149 şi atunci conform articolului 151, va plăti dela 5.000 la 20.000 lei amendă şi va suferi şi închisoare poliţieneassca dela. la 15 zile. Credcem că era bine, să nu se mai facă nici un fel de introducer, cât nici o inovaţie în proectul de lege. pro- ŞTEFAN C. BRAILOIU -OX 5XO Guvernul român şi doliul Japoniei . Drept răspuns la telegrama adresată guvernului Japoniei din partea guvernului român, ministru nostru de externe a primit următorul răspuns : _În numele guvernului imperial rog pe Excelenţa voastră să transmită guvernului regal viile noastre mulţumiri pentru sinceril sale condoleanţe cu ocazia decesului Maiestăţii Sale Impara-tului. (ss) Baron Shidehara Ministrul afacerilor străine