Universul, ianuarie 1927 (Anul 45, nr. 1-24)
1927-01-24 / nr. 19
Avocaţii parlamentari au înaintat d-lui ministru al justiţiei o petiţie, cerând să se trimeată tribunalelor o circulară, prin care să se recomande instanţelor amânarea proceselor corecţionale cu procedura necompletă peste rând — procedure la care magistraţii primelor instanţe se opun de ani în şir cu tărie, sub cuvânt că solicitarea ar fi contra legii. Ministrul a trimis întâmpinarea preşedinţilor de la secţiile tribunalului Ilfov, deocamdată numai lor, fiindcă e vorba mai mult de avocaţii parlamentari, împiedecaţi nejustificat, din cauza aşteptării zadarnice, să ia parte la dezbaterile Adunărilor — şi numai după ce d-nii magistraţi îşi vor da părerea, d-l Cudalbu va aviza. Fiindcă m’am ocupat de cestiune într’un articol publicat acum câţiva ani în Palatul Justiţiei, acum când e iar de actualitate, revin. Obicinuiţii audienţelor penale aud zilnic următorul dialog: AVOCATUL. — Domnule Preşedinte, procesul al 120-lea nu e in stare de judecată. Vă rog să ne daţi un termen. (Pentru cutare motiv). PREŞEDINTELE. — La rând. Ştiţi bine că procesele corecţionate nu se pot amâna de la începutul şedinţei. — 1! Şi avocatul jicnit se aşează umilit, ca să aştepte uneori până la şapte seara, împreună cu elternul reclamantul şi martorii... când procesul se amână tocmai pentru împrejurarea arătată de , auxiliarul Justiţiei la ora 1!! 1 . (Dacă un crar din oficiu N. R.) — N’avea decât să plece, şi să afle rezultatul pe urmă, obiectează unic observaţie absolut netemeinică, fiindcă avocatul trebue să-şi consulte condica la darea termenului, cerând altul, când e ocupat la altă secţie sau solicitând urgenţa, după natura afaceri. Dar să discutăm şi juridic şi să vedem pe ce text de lege se bazează tribunalele când refuză cu atâta Îndârjire „rugăciunile“ aşa de justificate ale avocaţilor, ţinute de altfel în seamă de Curţile de Apel şi chiar de Inalta Curte de Casaţie. Vechiul articol 91 din Procedura civilă glăsuia aşa : 1.La începutul fiecărei şedinţe se face mai intâi strigarea tuturor pricinilor puse la ordinea zilei. Se vor amâna toate cauzele in care este tot la aplicarea art. 1ot din acest cod sau acelea a căror amânare se cere etc... etc... Răposatul ministru al Justiţiei şi bunul organizator, care a fost Mihail Antonescu a venit cu un proect de lege modificator al acestui articol, votat de Parlament în Iulie 1921, cu cuprinsul următor: la Tribunalele de judeţe nu se va face apelul nominal prealabil ci la începutul şedinţei se pronunţă amânarea proceselor cerută de comun acord. La Curţi şi la Tribunale procesele in care procedura, după ilestarea grefei nu este îndeplinită, nu se vor mai trece pe lista de audientă ; ele se vor amâna în oficiu în camera de consiliu de către un magistrat care va putea da termenul in cunoştinţă părţilor prezinte, iar in urmă de tot, cu ocazia redării legii accelerării judecăţilor, pusă în aplicare sub regretatul Mărzescu, apelul nominal 5’a suprimat complet, iar presenţa pârtilor acoperă şi neîndeplinirea procedurii. Se aplică „accelerarea" şi In penal ? Nu. E absurd ca atunci când un avocat certifică identitatea unui inculpat sau a reclamantului, (părţi prezinte în instanţă, deşi procedura nu s'a îndeplinit) judecata să nu ţină seama de aceasta, dar totuşi e aşa. Regula e că acolo unde procedura penală nu prevede nimic — ca modul de lumânare a citaţiilor în procesele corecţionale, de pildă — se aplică legea civilă. Prin urmare, amânările proceselor neprevăzute prin legea accelerării — deci şi a corecţionalelor — se fac după ultimele prevederi ale legiuitorului în civil. „Legea se opune“ nu este o motivare, fiindcă acolo unde legea nu prevede, nici nu opreşte — şi n definitiv In cazuri de acestea ne adresăm logicei şi nu- j numi simţ, cu ajutorul cărora j judecătorul Înţelept hotărăşte. | Pentru ce să-şi piardă timpul ■ în aşteptare zadarnică zile în- tregi oameni ale căror ocupa- tiuni îi chiamă în altă parte ? ! Sunt martori cari văzând că procesul nu este în stare de ju- decată, şi totuşi nu sunt lăsaţi să plece acasă, — după două - trei aşteptări nejustificate pe să- lile tribunalului, nu mai vin când sunt chemaţi, trebuind în cele din urmă să se dea în con- tra lor, mandate de aducere. Pentru ce să respire toţi Justîţiabilii un aer viţiat, produs fatal al aglomerării, când sala ar putea fi descongestionată de la început ? Higiena nu contează ? Bietul ţăran martor, ca să dau I numai ••■un exemplu, fiindcă ju- ! decător’Ul s’a opus să amâne un proces, cu procedura necompletă, pierde trenul de după amiază şi e silit să doarmă la vr’un han. Cine’l despăgubeşte ? Inculpatul a greşit, şi în defi- nitiv trebue să-şi ispăşească păcatul. Dar reclamantul, martorii şi avocaţii cu ce s’au făcut vinovaţi să pătimească şi ei? Sunt atâtea argumente pentru■ satisfacerea cererii avocaţilor parlamentari — cerere sprijinită şi de Consliul de Disciplină al Baroului de Ilfov, în frunte cu Decanul lui — încât slaba motivare că s’ar putea fia un an odată N. R.) să sosească procedura în cursul dezbateriior, nu contează. Decât perseverare într’o direcţie greşită, control, severitate şi sancţiuni contra celor ce nu-şî fac datoria pentru îndeplinirea procedurilor, şi atunci toată lu- mea va fi mulţumită. Radu D. Rosetti Amânările în toretSional Viscol Croaznic în Prahova In unele părţi zăpada a atins 3 metri. Trenuri înzăpezite. Călătorii rabdă frig şi foame. Traseul telefonic şi telegrafic deranjat complet Ploeşti, 21. si Viscolul continuă cu furie în întreaga Prahova. Astă noapte a început un viscol puternic între Buzău—MiziL. Trenurile dinspre Moldova^ au putut numai cu mari greutăţi să ajungă până la Ploeşti. LINIA PREDEAL ÎNZĂPEZITĂ Situaţia cea mai grea este pe linia Predeal. Deschisă viscolului, linia aceasta, — o arteră din cele mai importante —, s'a înzăpezit. La Buda şi Băicoi, linia nici nu se mai cunoaşte, zăpada are o înălţime de aproape 1 metru. Trenul accelerat de Arad, plecat joi, la 1 din Bucureşti, s-a înzăpezit între Băicoi—Câmpina. In gara Băicoi se găseşte înzăpezit trenul 428, plecat joi la 9 din Bucureşti. Dincolo de Băicoi se găseşte înzăpezit trenul accelerat 201, rămas de joi la ora 2d. a. S'AU ÎNZĂPEZIT ŞI MAŞINILE DE AJUTOR , Delta Ploeşti s'au trimis două maşini de ajutor, care s'au în- , zăpezit şi ele lângă Buda, as- ■ tupând complet linia spre Băicoi. SOARTA CALATORILOR Călătorii aflaţi în aceste trenairi sîsîsI îs?» 1 tr9o situaţie di*i cele I mai grele ; pa lânssă ' frigiiî ce-l îndură sa ; mai adaugă şi lipsa de alimente. I La ora 2 d. a. ştiri ! de pe linia Băicoi a- ( rată că viscolul este ! în toni se încearcă sducerea călătorilor la Băicoi, am^e per pa rtea fi găzduiţi* îes apropiere fiind satul Fio- reşti. LINIA BUCUREŞTI—PLOEŞTI BLOCATA DE TRENURI In gara Prahova a rămas trenul 724 de Galaţi, plecat azi dimineaţă din Bucureşti, acceleratul pentru Iaşi, plecat la ora 9 seara din Bucureşti. în Buftea se găsesc trenul de persoane de Iaşi şi acceleratul de Galaţi, plecate azi dimineaţă din Bucureşti. In Periş se găseşte trenul de Oradea, plecat la 6 din Bucureşti şi pe întreg acest traseu situaţia este din cele mai grele. zăpada este enormă şi mijloacele de desfundare minime. Circulaţia cu Capitala este astfel complet închisă. S-au trimis două maşini şi un plug-motor. Operaţia de desfundare merge greu. Nu se ştie când va putea fi reluată circulaţia pe această linie. Călătorii suferă de frig şi foame, stând în tren de o zi şi o noapte.. IN GARA PLOEŞTI Gara Ploeşii e plină de călători, rămaşi aci de la trenurile, care nu mai circulă. Sunt garate in gară trenurile 42? Bucureşti-Oradea, expresul 31 care a plecat aseară la ora 9 din Bucureşti şi expresul 52 Cernăufi-Bucureşti. * După cum se poate vedea, dezastrul este fără precedent, fiind închise liniile Bucureşti- Predeal, linia Urziceni a fost închisă de asemenea, aci zăpada atingând in dreptul Ciosanilor, 3 metri înălţime. Linia Slănic, — unde viscolul este în toi, —a fost închisă astăzi la ora 12. Arrai rămas liberă linia pentru trenurile ce vin de la Buzău, dar care sunt oprite în stafia Ploeşti. Până nu se vor trimite ajutoare puternice din Bucureşti şi Buzău, situaţia nu se va putea îndrepta. Organele c. f. r. locale fac sforţări uriaşe pentru ameliorarea situaţiei. S-a dat ordin ca toata maşinile din depoul ElesiU să fie sub presiune şi organele ca f. r. concentrate. Echipe de lu- I crători se trimit mereu în direc- fia Băicoi şi Brazi. Linia însă abia se desfundă şi în mai puţin de un ceas se acoperă la loc. Se fac sforţări ca să fie aduţi la Ploeţti călătorii din trenurile înzăpezite la Băicoi. D. inspector Bădiceanu, şeful gărei Ploeţti, a luat dispoziţia ca la toate trenurile înzăpezite, maşinile să ţie sub presiune spre a încălzi garniturile. 22 Ianuarie In momentul când scrim aceste rânduri aflam că linia Predeal a fost desfundată de Zăpezi şi redată circulaţiei. La Brii la 21 Ianuarie Azi dimineaţă, o zăpadă în, sosită de viscol s-a deslănţuit asupra judeţului nostru. Mai mulţi pomi au fost desrădăcinaţi iar câteva case de la periferie au suferit stricăciuni. Liniile de tramvai au fost înzăpezite, iar circulaţia întreruptă. După amiază, în urma măsurilor luate, liniile au fost desfundate şi circulaţia reluată normal. Firul telefonic cu Capitala este întrerupt. Trenurile sosesc cu mare întârziere. Acceleratul Orleanu care urma să sosească Mercuri seara la Brăila, la ora 10, a sosit la ora 2 noaptea. Trenurile de persoane au suferit întârzieri de 8 şi 10 ore. W. P. R. a intrerupt circulaţia vaselor Dicaare Din cauza ceţei şi sloiurilor care curg pe Dunăre, direcţia navigaţiei fluviale române a întrerupt următoarele curse de vapoare : T.-Severin — Galaţi; Galaţi — Silistra; T.-Severin — Baziaş şi Calafat — Vidin. P. Bărăgan COMUNICAŢIA TELEFONICA ÎNTRERUPTA TRENURILE SOSESC CU MARI ÎNTÂRZIERI Constanţa, 20 Ianuarie in cursul nopţii de eri, s’a deslănţuit pe Bărăgan un puternic uragan. Organele P. T. T. din localitate ne informează, că între staţiile Ciulniţaşi Lehliu majoritatea stâlpilor de telegraf sunt căzuţi la pământ, din care cauză comunicaţia telefonică şi telegrafică între Constanţa-Bucureşti, Brăila şi Galaţi, e cu desăvârşire întreruptă. Telegramele oficiale au fost transmise prin radio, iar cele particulare expediate cu trenul. Pe întreaga întindere a Bărăganului s’a depus un strat gros de polei. Traseul de cale ferată a fost avariat. Câteva din clădirile staţiilor C. F. R. au fost desvelite de furia uraganului. In jud. Iaşi - CIOCNIREA DE LA LUNCA DE MIJLOC. — DOUI MORŢI NUMEROŞI HANIŢI. — RUPEREA UNUI TREN ACCELERAT Viscolul a încetat in județul Iaşi, însă ninsoarea continuă. Comunicaţia cu multe comune e aproape imposibilă. Trenurile sosesc cu enorme întârzieri . Acceleratul 602, plecat joi seara din Bucureşti, a sosit la Iaşi Sâmbătă dimineaţa. Deasemeni, expresul 61, plecat din Bucureşti Vineri ziua, a sosit azi. Din cauza viscolului si înzăpezirăor sau petrecut numeroase accidente. In apropiere de staţia Lunca da mijloc, lângă Palanca, s’a ciocnit un tr®n da mentă cu acceleratul 405, din Cluj. Patru vagoane, ambele locomotive şi vagonul de bagaj au fost stricate , doi pasageri au fost ucişi şi câţiva răniţi. Acceleratul Chişinău spre Bucureşti, plecat Vineri la 12 noaptea din Iaşi, urcând dealul Bârnovei, s-a rupt în două. Maşina cu câteva vagoane a înaintat spre Bârnova şi cu mare viteză au pornit la vale. Totuşi frânării strângând frânele, cu mari sforţări au reuşit să oprească vagoanele lângă cantonul 110, evitându-se o catastrofă. Panica pasagerilor a fost enormă. Trimiţându-se din Iaşi o locomotivă, a readus vagoanele la Bârnova, unde trenul spre Bucureşti a fost refăcut în stafia Corneşti, frânarul Ioan Săcăleanu a căzut sub rotile locomotivei și a fost ucis. Pe şoseaua Nicotină, săteanul Gh. Furnică, doborît de viscol, a murit îngheţat. I . Tren înzăpezit af II ISSf Must te] la Ilii Itt iii Ar fi fost bine, ca autorităţile să fi fost unitare. Dar n’au fost. Şi intr’adevăr, am fost surprinşi de o măsură luată de P. S. S. Episcopul Hotinului de a I fi numit o comisie de anchetă, care s’a purtat în chip brutal faţă de seminarul din Edineţi. S’a numit apoi o nouă comisie de anchetă, a ministerului cultelor. Aceasta urma să-şi înceapă lucrările dintr’o zi în alta. Totuşi comisia numită de Epis- copia Hotinului, — deşi fusese înştiinţat P. S. S. Episcopul, un om de inimă şi călăuzit de dorul de a milita pentru cauza naţională, în nordul Basarabiei, a luat măsuri întreade■văr vexatorii şi pentru şcoala românească din Edineţi şi pentru elevi şi pentru părintele director, împotriva căruia se aruncau nevolnice acuzaţii din punct de vedere naţional. Comisia Episcopiei a suspendat cursurile, a evacuat 40 elevi din seminar, cari n’aveau unde pleca şi evacuaţi, adică goniţi, n’aveau tinde să se adăpostească. Comisia Episcopiei s’a adresat şi parchetului, deşi P. S. Episcop, ştia că dintr’un ceas în altul trebuia să vină anchetatorii autorizaţi ai ministerului cultelor. Şi apoi ? Ministerul cultelor a găsit că ordinul de suspendare a cursurilor a fost nemotivat, că directorul nu trebue înlocuit şi că alte metode tari folosite de grăbita comisie a Episcopiei, nu-s potrivite. Trebuiau împiedicate toate acestea, cu atât mai mult, cu cât se ştiau, care sunt cauzele prigoanei contra directorului seminarului. Erau, că preotul N. Georgescu înţelegea să-şi facă datoria de român întreg întro atmosferă de oprelişte şi duşmănie. Ne-a durut, că n’au fost împiedicate, fiindcă ştim cât bine vrea să facă şi poate să facă P. S. Episcop Hotinului -----pî:rio-------— be. Ofiţeri portughezi exilaţi Paris, 21. (Rador). — Din Lisabona se anunţă, că astăzi au fost îmbarcați spre a fi deportaţi, pe insula Capului Verde, patru ofiţeri superiori, condamnaţi la exil, pentru că ar fi remis unor legaţiuni străine declaraţiuni, considerate antipatriotice. -------o □ o —-----Moartea unui celebu şahet Berlin, 21. (Rador). — La Paris a încetat din viaţă celebrul jucător de şah Janowski, care înainte de războiu câştigase câteva concursuri internaţionale. 26 grade sub zero in regiunea Doneţului Berlin. 21 (Rador). — In regiunea Doneţului, din cauza frigului aspru, care a trecut de 26 grade sub zero, exploatarea minelor de cărbuni a încetat cu desăvârșire. Odisseea schimbului pentru studenţi 1 I .. 8 Ministerul de finanţe, de a- j cord cu acel al instrucţiei pu- blice, vor cere consiliului de miniştri să autorizeze deschide- i c rea unui credit extraordinar necesar pentru reluarea servi- 1 ciului acordării schimbului va- 1 lutar pentru studenţii aflaţi în străinătate, în vederea specializării. Fondul disponibil pentru asemenea întrebuinţări s-a ter- minat. Şi am arătat la timp cum s'a terminat. Intre timp insă au intervenit discuţii interminabile între ministerul de finanţe şi ministerul instrucţiei, fiecare din ele socotindu-se singurul îndrituit să aibă în resortul său, serviciul schimbului studenţesc pe viitor. Din cauza acestor dispute şi veleităţi, ne-am pomenit cu rezultatul tragicomic, că atunci când s'au întocmit bugetele departamen- tale, fondul necesar valutei ştiu :udeniilor nu a fost prevăzut nici în bugetul ministerului de finanţe, nici în bugetul ministerului instrucţiei publice. Şi astfel, au rămas suspendaţi, la voia întâmplării, o bună parte din studenţii cari aveau toate îndreptăţirile să se bucure de avantagiile schimbului valutar în stăinătate. ----------pr o---------- Stresemann n'a anticipat evacuarea Rename! Berlin, 21. (Rador). — In legătură cu svonurile înregistrate In ultimul timp de ziarele, atât din Germania cât şi din Franţa, d. Stresemann a desminţit aserţiunile că d-sa ar fi vorbit vreodată de angajamente luate la Thoiry, In privinţa evacuării anticipate a Renaniei. Mil Win di Liliti Arestarea vinovaţilor — Paris, 22 (Rador).— In oraşul Wolmar din Letonia, o companie de infanterie comandată de un locotenent, a dezarmat in noaptea fie Jei, spre Vineri, poliţia şi garda orăşenească, apoi a ocupat birourile poştei, telegrafului şi stafiunei de cale ferata. Comandantul garnizoanei a reuşit însă să aresteze pe toţi ■ vinovaţii, cari au fost predaţi tribunalului militar. Incidentul n’a avut repercusiuni politice. , In toată ţara domneşte linişte. nea—ainl—MT«« Mai se dizolvă . Procesul panamsmul laponiei conspiratorilor catalani Londra, 22 (Rador). Din Tokio, se anunţă că ameninţarea dizolvării Parlamentului a fost înlăturată, deoarece opoziţia şi-a retras moţiunea de neîncredere în guvern. ----------p □ o--------- Sărbători creştineşti in Essia , Berlin, 22 (Rador). Din Moscova, se anunţă că de curând s’a publicat lista sărbătorilor legale. Pe lângă aniversările comuniste au fost reintroduse în rândul sărbătorilor şi unele sărbători creştineşti. | „.•e=e==rrO Ű Q-n.-s.njg» ,1 -------- • I INCIDENT Paris, 22 (Rador). — Eri a continuat procesul conspiratorilor catalani și al colonelului Riocciotti Garibaldi. In cursul ascultării martorilor, s’a petrecut un incident sgomotos, când a apărut la bară, martorul Sescharino, citat de Garibaldi Martorul a fost apostrofat de acuzatul Rizzoli, care i-a strigat cuvinte injurioase, învinuîndu-1 că ar fi spion plătit de fasciști și agent provocator. — „Numai din respect pentru justifie, nu te sugrum, aci pe loc", — i-a strigat Rizzoli. Sala a aplaudat sgomotos această esire. Martorul s’a retras fără a mai depune. Astăzi vor continua rechizitoriul fi pledoariilfc " * \ -o □ o- Arbitraj in conflictul dintre Statele Unite şi Mexic Paris, 21. (Rador). — Din Mexic se anunţă, că ministrul de externe a declarat in numele guvernului mexican că acceptă instituirea unui arbitraj pentru examinarea şi rezolvarea conflictului cu Statele Unite. Ziarele prevăd că se va ajunge la o soluţie pacinică a conflictului, deoarece simţimântul de justiţie, mai mult chiar decât inteligenţa va impiedica războiul între ambele state. Consiliul de miniştri Ce eri - Chestiunea despăgubirilor din Germania. - Propunerea d-lui ministru Lupaş. — Localul operei — Eridim., s’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţia d-lui g-ral Averescu. D. ministru al finanţelor, Ion Lapedatu, a făcut un raport asupra cuantumului de despăgubiri de război, pe care are să le încaseze statul român din Germania, în cursul anului acesta. Dl ministru al sănătăţii, dr. Lupaş, a stăruit ca din acea cotă, o parte să se dea pentru medicamente şi material sanitar. D. ministru Lupaş a făcut acelaş călduros apel ca şi la delegaţia economică Consiliul a hotărît ca această chestiune să fie cercetată de un consiliu mai restrâns şi fixată în cadrul precis al realizărilor. LOCALUL OPEREI S'a luat în discuţie chestiunea cumpărării teatrului Liric, în care e Opera Română, după ce consiliul tehnic superior va face evaluarea. D. ministru Goldiş a propus, ca tratativele pentru cumpărarea localului Operei să se ducă după ce se va pronunţa justiţia în procesul de evacuare, intentat de proprietar. Operei, SKODA ŞI RINGHOFPER ’ S’a discutat şi chestiunea schimbării termenelor din convenţia de plata datoriilor pe care le are statul faţă deoc. Skoda şi Ringkoffer, pentru reparaţii de vagoane şi maşini c. f. r. Cum în acest consiliu, au fost prea multe chestiuni de cifre şi nu toţi miniştrii sunt capabili de reţinerea cifrelor, această chestiune va fi discutată şi în consiliul viitor. Se ştie însă, că tratativele dintre d. Manoilescu şi reprezentanţii soc. Skoda şi Ringhoffer n’au dus la niciun rezultat Tratatul franco-român consolidează tratatele din 1919 Paris, (Rador). -r- Ziarele continuă să comenteze foarte favorabil tratatul franco-român. „Echo de Paris" sub semnătura lui Pertinax, scrie: „Acest tratat leagă strâns Franţa şi România, pentru menţinerea ordinei europene, stabilită în 1919. Prietenia dintre cele două ţări este atât de solidă, încât cu greu ar putea fi imaginată colaborarea mai întinsă formulată prin tratatul încheiat. Conferinţa dezarmării va lua notă cu folos anul acesta de textul tratatului : franco-român". „Journal des Debats", sub seminatura d-lui Auguste Gauvain, I scrie: „Intre Franţa şi România chestiunea Basarabiei rămâne de-finitiv rezolvată. Suntem fericiţi, că trenul încheiat strânge şi I mai mult legăturile cu o ţară de profundă cultură franceză. Simpatia reciprocă între ambele popoare s’a desvoltat necontenit de la recăpătarea independenţei României. D. Jacues Banville scrie în „Action Francaise" şi „Libertii": „Tratatul constituie un inel în plus în lanţul menit să consolideze tratatele din 1919 şi să prevină o răsturnare sau o tulburare a ordinei actuale. Franţa şi România îşi iau asupra lor sarcina pe care la un moment dat, Liga Naţiunilor ar putea-o refuza. Tratatul franco-român întăreşte reţeaua întru câtva slăbită a Pactului wilsonian“. „Le Temps" din 21 Ianuarie, I publică în extenso textul tratatului franco-român. In editorial, revenind asupra remarcabilului discurs al d-lui Diamandy, la Lyon, „Le Temps" adaugă că fireşte acorduri sunt încheiate şi realizate in adevăratul spirit al păcei, ce caracterizează toată politica franceză, în spiritul de la Geneva şi de la Locarnmite perfect strânsa ci nafiunilor având intenţi care sunt animate voinţă de a menţine Baza tratatelor existente. „Ele creiază — spune Temps" — legături noui şi durabile între poporul francez şi poporul român, care a manifestat totdeauna faţă de ţara noastră, cea mai de simpatie, care a fost alături de noi în marele război, şi căruia victoria comună îi asigură un rol atât de important în Europa Orientală. După cum am mai relevat, acordurile francoromâne nu implică ameninţări pentru nici o altă terţă putere, protocolul adiţional ce aminteşte angajamentul permanent de neagresiune din partea României faţă de Rusia sovietică, fiind semnificativ în această privinţă, şi ele constitue puternice instrumente de concordie şi pace pe baza dreptului creat de tratate*V „Ea Raporturile dintre Statele Unite şi Turcia Constantinopol, 21. (Rador). — Reprezentantul Statelor Unite la Constantinopol a plecat la Angola spre a discuta cu guvernul turc situaţia creată în relaţiunile dintre ambele state prin respingerea tratatului de la Lausanne de către Senatul american. I-II-I O căsătorie Intre două fete Budapesta, (Ceps.).— înaintea justiţiei maghiare a fost desbătut zilele acestea un caz care întrece orice creaţie a fanteziei şi care alături de celelalte fapte petrecute în societatea maghiară, documentează In mod fioros psihoza postbelică din Ungaria, ce dela războiu încoace nu numai că n’a prezentat vreun simptom de ameliorare, dar a născut lucruri din ce în ce mai groaznice, înainte cu doi ani. In Ianua- Irie, se prezintă în tren. Manei Jambel, o fată dintr’o familie bună, un tânăr frumos cu numele George Kajas. Tânărul a plăcut imediat fetii şi după o scurtă cunoştinţă şi o înţelegere prealabilă în privinţa dotei s’au căsătorit. După doi ani doamna Kajas a născut un copil şi s’a crezut că după aceasta viiaţa familiară va decurge mai liniştit. Intr’o noapte s’a întâmplat ca soţul ei să se întoarcă acasă beat şi să adoarmă pe jumătate desbrăcat. Spre marea ei mirare soţia lui s-a convins că tovarăşul ei de viaţă nu este decât dM o femee. A deşteptat imediat pe „soţul“ ei, care văzându-se descoperit, a declarat că având în vedere constituţia sexuală nu se putea purta altfel. Sofia a declarat cazul poliţiei şi bărbatul-femeie a fost arestat înaintea tribunalului, a eşit la iveală că Iulia Karas, numele adevărat al tânărului cu care Maria Jambol a făcut cunoştinţa Intre, o adormea aducându-i un bărbat străin, fapt care explică şi jMIStergar - la şcoala normală superioară din Paris pot urma şi femei — Candidate la agregare — Paris, 22 (Rador). Consiliul superior al instrucţiei publice a adoptat proectul relativ la admiterea candidatelor reuşite la concursul pentru şcoala normală superioară. Consiliul a decis că toate candidatele reuşite la concurs, vor fi admise să urmeze cursurile ca externe, putând lua masa la şcoală. Această deciziune clarifică situaţia d-rei Jacotin, care fiind clasificată a doua la ultimul concurs de admitere, n’a putut urma cursurile şcolii normale superioare, decât cu binevoitoarea autorizaţie a ministrului de instrucţie Herriot. Un alt proeot prevede drepturile femeilor de a concura la concursurile de agregaţiune. la -o □ oîn privinţa fortificaţiilor germane Paris, 22 (Rador. — Comitetul militar interaliat s'a întrunit ori şi a examinat nouile propuneri ale delegaţiei germane, in privinţa fortificaţiunilor orientale. Longevitate Ştefan Boroş (X) din Vrancea, are 100 ani şi deşi în perfectă stare de sănătate şi-a pregătit sicriul şi câţiva galbeni de aur , pentru cheltuelile de înmormântare. Lângă el un vecin de 86 ani, care ţine, să treacă de 100 de ani, spre a nu se lăsa mai prejos de vecinul său Boruş. J