Universul, ianuarie 1927 (Anul 45, nr. 1-24)

1927-01-01 / nr. 1

Anul XLV.—Kr. 1 - Sâmbătă 1 Ianuarie 1927 Bibliotecile rurale Toţi suntem de acord că dacă producţiunea agricolă este a v­­iftea inferioară in cantitate şi ca­litate — faţă de ceea ce avem dreptul a ne aştepta să dea pă­mântul nostru mănos şi braţele fruestre vân­joase — o cauză prin­­­cipală este şi lipsa educărei pro­fesionale a micului plugar­­care ari stăpâneşte — împreună cu Trista proprietate mijlocie — 92 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Si toţi trebuie să fiu­ de acord că intre mijloacele prin cari se poate face îndrumarea plugă­­rettică a sătenilor, unul din cele mai însemnate este scrisul, adică propaganda prin publicaţii. Din acest punct de vedere, pro­blema care se pun­e este : să dai ţăranilor cartea care le trebuie. Şi pen­tru că va mai trece vre­me până când săteanul să-şi cum­pere de la librărie — când vine la oraş — o carte de agricultură, trebuie înfiinţate biblioteci ru­rale. Iniţiativa particulară prea pu­tut sa manifestat pe acest teren. După război, chiar din 1920, „Casa şcoalelor şi a culturii popo­rului“ a înfiinţat o mie de bibli­oteci rurale. Acumi doi ani nu­mărul lor a fost sporit la patru mii. La toate aceste patru mii de biblioteci rurale, înfiinţate până acum doi ani se găsesc şi câteva cărţi de agricultură. Acum ni se anunţă că numărul bibliotecilor nu mic a fost sporit la zece mii. Deci, ceva mai mult decât una de fiecare comună rurală. Ar fi interesant acest progres şi iniţia­torii demni de toată lauda. Dar cercetătorii satelor ne spun că s’au trimis bibliotecilor noui în­fiinţate, cărţi fără nici un folos pentru săteni. Nu numai că ocupă rafturile de prisos, dar cu banii daţi pe ele se putea procura să­tenilor ărţi folositoare, în primul rând cărţi de plugărie. Cărţi şi alte publicafiuni agri­cole, nu vor fi azi prea multe, dar sunt câteva, cari, dacă ar fi adu­nate la fiecare bibliotecă rurală, ar aduce mult folos la îndruma­rea sătenilor spre o plugărie mai bună. Astfel, un grup din cei mai buni specialiști redactează „Bibli­oteca agricolă populară", din care au apărut 35 broşuri, tipărite în condiţiuni special© pentru săteni pe hârtie groasă, în stil popular şi bogat ilustrate. Editura „Cartea Românească“ face sacrificii ma­teriale pentru publicarea acestei biblioteci, pe care o vinde cu 7 lei cărţulia. Asociaţia culturală „Viaţă de ţară“, al cărei scop este numai popularizarea ştiinţelor agricole, scoate de patru ani cea mai bună revistă populară de agricultură şi anul acesta a tipărit un calen­dar, care este cea mai bună şi fo­lositoare carte de agricultură. Ve­­chea societate a agronomilor scoa­te şi ea o revistă pentru popor. Colaboratorii paginei noastre a­­gricole au deasemenea cărţi bune de agricultură, viticultură şi vi­­ni­fi­ca­ţie, pomicultură­ şi indus­trializarea fructelor, cultura legu­melor şi altele. Cel puţin acestea nu ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă rurală. Bibliotecile rurale sunt biblio­teci pentru săteni şi sătenii noş­tri toţi sunt plugari. Chiar învă­ţătorul şi preotul au mai multă nevoie de cărţi de plugărie, decât de cele de literatură. Cei cari înfiinţează şi supra­­veghiază bibliotecile rurale şi în special „Casa şcoalelor şi a cultu­rii poporului", trebuie să ţină seamă de această mare nevoie a satelor noastre de plugari. Daţi ţăranilor cartea care le trebuie. A. D. Carabei­­a După congresul de la Brăila La Brăila, s-a ţinut zilele trecute congresul agricultorilor. La noi în ţară un congres are întotdeauna la bază o nemulţu­mire sau ameninţarea unui pe­ricol. Până când nu ajunge cu­ţitul la os, nimeni nu se gânde­şte la congres. Şi fiindcă mun­citorii pământului sunt toţi in această situaţie, să vedem ce-i doare.­­In cee ce priveşte pe micul a­­gricultor, produsul lui a fost lă­sat în voia soartei. Fără mă­gării, unde să-şi adăpostească grâul, cu perceptorul la uşe, cu copiii după el cerându-i haine pentru iarnă, a fost nevoit să-şi ducă puţinul grâu la târg sau m­ai bine zis, la moară, care e singura piaţă a producţiunii ţă­răneşti. Morarul face preţul, ca­re nu corespunde nici pe depar­te preţului real. El are un pri­vilegiu neatins de nici un gu­vern : cumpără şi vinde cu ce preţ vrea. Vara aceasta s'a vân­dut vagonul de grâu între 40-50 mii Iei. Pentru ceilalţi proprietari, lu­crurile stau aproape la fel. Sin-­­ gura piaţă de desfacere este tot­­ morarul, căci deşi în drept ex-­ portul există,, în fapt este nul, din pricina taxelor de transport­­ şi de export. In faţa acestei situaţiuni, gu­vernul se limitează la promisi­uni, a promis şi promite încă protecţia recoltei săteanului, credite agricole, scăderea şi des­fiinţa*'^ taxelor de export. Pro­mite la fiecare întrunire, la fie­care congres câte ceva nou. Cel puţin dacă scade preţul se ri- ,­dică moralul. Dar promisiunile nu mai sunt suficiente. Astăzi echilibrul e rupt pentru agricul­tor, căci in vreme ce statul a urcat taxele pe căile ferate de patruzeci de ori, in vreme ce impozitele sunt calculate în aur, în vreme ce toată marfa și tot ce e necesar traiului a între­cut cu mult coeficientul de 40. in vreme ce pâinea se vinde pe una sută două zeci mii lei va­gonul de făină, grâul este de­parte de această cifră. Ce devine diferenţa de aproa­pe 50 mii lei, dintre preţul grâu­lui intrat în moară şi cel al făi­­nei vândută sub formă de pâine populaţiunii ? Fără nici un risc se realizea­ză un pr­ofit echivalent cu suma pe care o capătă producătorul. Şi atunci, de ce nu reacţionea­ză guvernul ? Din tot ce s‘a făgăduit nu s‘a făcut, nimic. S‘au făcut însă lu­cruri e nu t­­iu făgăduit, de pildă scumpirea­, transportului pre căile ferate (care a avut de efect imediat scăderea preţului grâului pentru producător) şi in special legea (ce va fiinţa dela 1 Ianuarie 1927) care triplează impozitul pe venitul proprietă­ţii agricole. Producătorul de grâu va avea de plătit de acum către stat aproximativ 19.500 lei, la vagon, prin cele 5 impozite ce lovesc produsul pământului şi anume: 1) impozitul asupra proprietăţii agricole, 2) taxa de 2 la sută la vânzare, 3) taxa de gară, 4) taxa de export şi 5) im­pozitul global. Această sumă raportată la preţul actual al grâului reprezintă 30 la sută. Dacă la această sumă se adau­gă cheltuielile de exploatare (în special când muncile se fac pe cale mecanică), şi asigurarea, ce mai rămâne ? Care ramură de activitate mai e lovită de atâtea impozi­te ! Căci în fond impozitul plă­tit de oricare transformator este suportat de consumator, urcân-­­ du-i-se preţul îndată ce un nou­­ Impozit sau sporirea unui im­pozit vechi, are loc. Atunci când Statul nu dă a-­­­tenţie producătorului agricol, când îl lasă speculat de bănci pentru banii necesari exploată­rii, speculat de comercianţii de unelte agricole cari cer pe o se­­cerătoare 80.000 lei, care acum trei ani se vindea cu 3.500, a­­tunci când regiuni întregi au rămas neînsămânţate din lipsă de seminţe, atunci când taxele de export se menţin şi transpor­tul pe căile ferate s-a ridicat la valoarea aur, când impozitul a­­gricol se va tripla şi derivatele petrolului, necesare motocultu­­rii, vor fi lovite cu taxe prohibi­tive, se poate oare spune că guvernul acordă protecţiune a­­gri­culturii . Un lucru este cert: in condi­­ţiunile de mai sus agricultura merge spre ruină şi odată cu ea şi economia generală a ţării noastre de plugari. Nicolae G. Vrăb­escu ----------o □ o---------­ Pomicultură Limitarea numă­rului varietăţilor Toţi cultivatorii cari doresc­­ să-şi facă un venit din cultura­­ pomilor roditori, trebue să se­­ convingă din capul locului că limitarea numărului de varietăţi este una din condiţiunile de re­uşită. Nu de mult, cel mai mare negustor de fructe din Berlin, a fost anume poftit la un congres internaţional de pomicultură din Viena, pentru a fi ascultat cu privire la organizarea comerţu­lui cu fructe. Intre altele, el a recomandat producătorilor: ,,Plantaţi cel mult câte două fe­luri din cei mai aleşi meri, peri, cireşi, persici, pruni, etc. şi adop­taţi peste tot acelaş metod de cultură“. Nu mai plantaţi aşa­dar 15 meri de 15 varietăţi, 30 de pruni de 20 şi 40 de peri de 30 varie­tăţi. Din punct de vedere comer­cial perdeţi foarte mult. Plantaţi hectare întregi cu o singură va­rietate cum fac americanii, cei mai iscusiţi gospodari de pe pă­mânt. Dânşii au câte 100, 200, 1000 şi 2000 hectare, plantate nu­mai cu persici, numai­ cu peri sau numai cu meri (de pildă peri numai din varietatea Williams, meri numai Renete de Canada). , Făcând astfel poric, '‘'tii vor obţine mari avantaje, attain ce priveşte îngrijirile ce urmează să se dea pomilor, cât şi recol­tare, asortare, împachetare şi desfacerea în străinătate. FERIŢI-VA POMII DEBILI ŞI DE INSECTE VĂTĂMĂTOARE Nimeni să nu-şi închipuie că dacă a terminat plantatul şi-a a­­sigurat rentabilitatea şi nu mai are nici o grijă. La rezultatul dorit, nu vom ajunge dacă nu vom îngriji pomii necontenit. De aceea, pomicultorul se va interesa totdeauna să-şi trateze pomii contra tuturor bolilor, in­sectelor ori paraziţilor care le pricinuesc pagube foarte mari. Mai întâi fructele pătate, vier­mănoase, crăpate ori pipernicite n'au nici o căutare, căci strică preţul. Astfel fiind, orice produ­cător trebue să ţină socoteală că e mult mai uşor şi mai cuminte de a-şi feri pomii şi a-i apăra de boli şi de insectele vătămă­toare, care se atacă şi compro­mite întreaga recoltă. D.*,că vreţi să combateţi alcoo­lismul, încurajaţi consumul vi­nului la sate.­­ (ARMAND GAUTIER) ! Săraţi mirelui Printre mijloacele de a con­serva nutreţurile contra umeze­­lei, săratul este in primul rând şi are in anii ploioşi, o impor­tanţă deosebită. Se ştie că sarea este un condi­ment, atât pentru vite cât şi pen­tru om. Toţi acei ce au vaci cu lapte, trebuie să adauge sare la raţia lor de hrană. Vitele consumând sare, mă-­ nâncă mai cu poftă şi deci sta-­­ rea lor generală, şi producţia se­­ măreşte. Sarea este trebuincioasă bunei­ funcţionări a organelor, în spe-­ cial a organelor de digestiune ; o găsim în sânge, în lapte, in toate secreţiunile. Sarea nu este numai un condi­ment, ea este un antiseptic şi un excelent agent de conservare al alimentelor. Dacă cosim nutreţurile pe timp ploios, dacă întindem şi strân­gem recoltele şi suntem siliţi să le înmagazinăm umede, se vor desvolta în ele fermenţi, cari le vor strica, pierzându-le calitatea. Dacă sarea este folositoare în anii normali, săratul nutreţuri­lor se im­pune când ele sunt deja alterate sau neuscate bine, înain­te de a fi puse în magazii. Se va răspândi peste nutreţ, pe măsură ce îl aşezăm peste fiecare strat, sare denaturată sau agricolă în cantitate de 10—12 şi chiar 15 kgr., la un car de nutreţ. Sarea agricolă nu este altceva de­cât sarea marină sau sarea gemă. Se numeşte „denaturată", pentru că Regia o denaturează, adăugându-i 1 la sută peroxid de fier, care îi schimbă culoarea, pentru a o putea astfel scuti de­­ taxa ce se plăteşte pentru sarea, de consumaţie. Peroxidul de fier­­ este nevătămător, ba chiar folo­sitor organismului, prin fierul II conţine. Nutreţul astfel sărat, în stra­turi, se păstrează în bună stare, chiar dacă a fost pus în maga­zie încă umed. Clorura de sodiu (sarea), care este un bun antiseptic, împie­dică dospirea şi mucegăirea. Iar nutreţul capătă un gust bun, care place vitelor şi le face poftă de mâncare. Săratul cere o cheltuială mică, faţă cu rezultatele bune ca dă. In loc de a da vitelor să lingă sare, stropim cu ea nutreţurile. Nu este nici o cheltuială în plus.­­ Ceva mai mult, împărţirea sărei in tot nutreţul şi îmbibarea lui, se fac mai bine, şi sarea este mai bine folosită. Săratul nutreţului se recoman­dă totdeauna : 5—8 kgr, la care în cazuri normale şi 10—15 kgr, când nutreţul este umed »sau supus stricăciune!. -----□♦n-----­ Faceţi ca fiecare plugar să-şi aibă pogonul de lucemii şi veţi fi rezolvit jumătate din proble­ma agrară. Exportul produselor agricole din Danemarca în ultimii trei ani (1923—1925), se poate rezu­ma astfel, în mii de coroane da­neze (o coroană daneză are azi 50 lei). Animale vii 89.443 în 1923, 150.000 în 1924 și 138.000 în 1925; vite tăiate, produsele aleatorii­­lor 484.406 în 1923, 531.905 în 1924 și 580.000 in 1925; unt, smântână, brânzeturi, 513.415 în 1923, 677.565 in 1924 și 620.000 in 1925; oua, 126.583 în 1923, 150.865 în 1924 și 125.000 în 1925; total în 1923, 1.213.847, 1.510.335 in 1924 şi 1.463.000 in 1925. Adică Danemarca exportă nu­mai produse de fermă în valoa­re de un miliard şi jumătate coroane daneze, sau 75 miliarde lei româneşti, adică de trei ori cât tot bugetul ţări­i noastre. Şi Danemarca este puţin mai ma­re ca Oltenia noastră. Exportul produselor agricole daneze este organizat de coope­rativele agricole de producţiu­­ne. Printre principalele coope­rative agricole din Danemarca trebue menţionate : a) COOPERATIVELE DE LAPTARIE erau la sfârşitul a­­nului 1925 un număr de 1.362. Biroul central al statisticei din Danemarca ne dă următoarele cifre cu priire la condiţiunile de luciu în lăptăriile cooperati­ve daneze: Numărul mediu de vaci, pe cooperativă, în 1914, a fost 967, 892 în 1923 şi 911 în 1924. Pro­ducţia anuală medie de lapte, pentru fiecare vacă (kgr.) a fost în 1914, 2.644, 2.720 în 1923 şi 2.848 in 1924; cantitatea de lap­te necesară pentru un kgr. de unt (litru) a fost 25,4 în 1914, 21,4 in 1923 şi 24,4 în 1924. Mai multe grupe de coopera­­tiv a­le laptării daneze au înfin­­ţat „asocaţii“ pentru exportul untului, rari sunt şi ele coo­­perat­e. Iată statistica dezvoltării lor. Numărul asociaţiilor a fost 6 în 1910, 11 în 1923 şi 14 în 1925; numărul de lăptării ade­rente au fost 223 în 1910, 537 în 1923 şi 580 in 1925; valoarea untului exportat (in mii imn­e coroane) a fost 32 in 1910, 192 în 1923 şi 190 în 1925; cantitatea de unt exportată (in milioane kgr.) a fost 40 in 1923 si 38 la 1925. Valoarea untului exportat în 1925, prin intermediul acestor societăți cooperative reprezintă 40 la sută din exportul total de unt din Danemarca. In 1918 „asociaţiile pentru ex­portul untului" au format „U­­niunea centrală a cooperativelor Daneze pentru exportul untu­lui“. Scopul acestei Uniuni a fost să se obţină preţuri cât mai bu­ne, să se îmbunătăţească cali­tatea şi să se favorizeze toate condiţiunile menite să sporeas­că exportul. b) COOPERATIVELE DE A­­BATORII. Imitând ,,Uniunea pentru exportul untului“, mai multe „abatorii cooperative" au format şi ele uniuni, pentru ex­portul produselor lor. Cea mai importantă este „Union Com­pany“ din Copenhaga, la care au aderat 18 abatorii coperati­­ve şi care se ocupă cu desface­rea slăninei şi produselor de a­­batorii în Anglia. c) COOPERATIVE PENTRU EXPORTUL OUALOR. In 1925, numărul galinaceelor în Danemarca se cifra la aproa­pe 20 milioane, adică în medie, 6 găini de cap de locuitor.­­ Această ramură a producţiu­­­­nei s’a desvoltat mai cu seamă­­ in cursul ultimilor 30 ani. Pri­mele asociaţii pentru creşterea raţională a păsărilor, s’au for­mat pela 1878. In 1925 se înfiinţează „Socie­tatea cooperativă pentru expor­tul ouălor" (Dansk Andels Aeg­­export), care dela început chiar a grupat mai bine de 14.000 membri. Afară de această societate, u­­nele abeatorii­ cooperative, s’au ocupat pe cont propriu cu ex­portul ouălor. Astfel că astăzi sunt In Danemarca două tipuri de cooperative pentru exportul ouălor: 1) Dansk Andels Aegex­­port, care grupează 650 cercuri locale, cu 50.000 societari și 2) Cooperativele ce depind de abea­torii, în număr de 7. Următorul tablou arată des­­voltarea mișcării cooperative pentru exportul de ouă. Soc. Andels Aegexport: 1914 cantitatea exportată 4.08 mil. kgr.; 1920 cant. exportată 3 mii. kgr.; 1923 cant. exportată 8.1 mii. kgr. 1924 valoarea totală 5.69 mil. cor.; 1920 valoarea totală 13.7 mil. cor.; 1925 valoarea totală 20,­ portată 2.83 mii. kgr.; 1920 can­titatea exportată 2.3 mii. kgr.; 1925 cantitaea exportată 5 mii. kgr. 1914 valorea totală 3.61 mii. cor.; 1920 valoarea totală 10.7 mii. cor.; 1925 valoarea totală 13.2 mii. cor. Scopurile principale ce-și pro­pune Societatea pentru exportul ouălor este: să obţină preţuri cât mai bune pentru ouăle da­neze pe pieţele străine, garan­tând cumprătoriilor o marfă proaspătă şi de calitate bună; să apere interesele producători­lor; să introducă metode raţio­nale pentru creşterea păsărilor, spre a obţine găini cu un ma­ximum de rendement. Ouăle se plătesc nu după număr, ci după greutate, pentru a încuraja pro­ducţia ouălor mari. Tot după greutate s­e plăteşte şii laptele, dat fiind că laptele mai greu este mai bogat în smântână. Socie­tatea plăteşte cheltuelile de transport pe cale ferată şi se însărcinează cu examinarea măriei şi cu ambalajul. Efectele economice ale acţiunii exercita­tă de societate, în materie de vânzare se pot rezuma în urmă­toarele trei puncte: 1) Ridicarea preţului şi îmbu­nătăţirea calităţii ouălor; 2) Determinarea de preţuri ge­nerale, valabile pentru toate ţă­rile, preţuri la cari comercianţii în en gros şi celelalte societăţi sunt obligaţi să se conformeze; 3) Expansiunea şi dezvoltarea creşterii păsărilor. In prezent ouăle ocupă al trei­lea rang în clasarea produselor agricole exportate de Danemar­ca. Rangul al patrulea 11 ocupă animalele vii. Bovinele reprezin­tă una din cele mai mari bo­găţii din Danemarca şi un ar­ticol de export activ. In 1925, existau 18 societăţi, federate In ,,Cooperativa centra­lă pentru exportul de vite“, cari au vândut 55.000 capete de vite, pentru o valoare de 28 milioane coroane (1.140 milioane) lei adi­că 1/5 din valoarea totală a ex­portului de vite (5.700 milioane lei). Hide dace cooperaţia­ ­ Cooperaţia agricolă organizează şi stăpâneşte ma­rele export al Danemarcei — Uzinele pentru con­diţionarea laptelui Oraşele mari consumând canti­­taţi însemnate de lapte, el e adus din diferite părţi ale regiunei şi soseşte pe piaţă ori falsificat ori alterat, din cauza lipsei de higie­na şi transport prea lung. Cum controlul e greu de făcut,­­ iar consumatorul de cele mai , multe ori e în imposibilitate să-şi dea seama dacă laptele e sau nu natural, oraşele mari au luat măsura înfiinţării de uzine pen­tru controlul si condiţionarea laptelui. In aceste uzine laptele mai în-­­­tâi e controlat , daca e falsificat­­ sau alterat. Apoi, tot în aceste­­ uzine se distrug si microbii. In a­­cest scop laptele e fiert la o tem­peratură ridicată (120 gr.) şi e dat in comerţ, sub denumirea de LAPTE STERILIZAT. Uzinele CARANTEAZA CA DA UN LAPTE HIGIENIC. Şi cum copiii şi în special su­gacii, aveau nevoie de un lapte higienic, aceste uzine păreau să fie salvatoare pentru ei. De aci o propagandă ca sugacii să fie hrăniţi numai cu lapte sterilizat. Aceasta cu atât mai mult cu cât, după analiza himică, laptele şi după sterilizare îşi păstra intactă valoarea nutritivă. Apoi prin ste­rilizare s’a dovedit mărirea di­­gestibilităţii şi asimilării lapte­lui, lucru important pentru su­gaci. înfiinţarea de uzine pentru con­diţionarea laptelui se impunea în primul rând pentru­ pugaci. In ultimul timp s-a descoperit că alimentele pentru a fi comple­te — ca să asigure dezvoltarea normală a organismului — mai trebue să conţină şi alte substan­ţe (în afară de cele cunoscute pâ­nă acum la analize chimice) nu­mite VITAMINE. Atunci s'a cercetat imediat dacă nu cumva vitaminele sunt distruse prin sterilizare. Rezulta­tul a fost pozitiv. Ca urmare s-au întreprins nu­meroase experienţe, spre a se constata efectul pe care îl poate avea laptele lipsit de vitamine. Şi s-au constatat tulburări foar­te grave la indivizii hrăniţi nu­mai cu lapte sterilizat. Printre altele el produce XEROFTAL­­MIA, SCORBUTUL INFANTIL ŞI RACHITISMUL. Astfel stând lucrurile, urmea­ză că sugacii nu mai pot fi hră­niţi cu lapte sterilizat. Şi doar pentru ei se creaseră în primul rând aceste uzine. Totuş de aci nu urmează ca ele să fie desfiinţate, ci SA LI SE DEA O ALTA ÎNDRUMARE, ŢINÂND SEAMA DE ROLUL­­ VITAMINELOR ŞI DE NECESI­TĂŢILE TIMPULUI. Prof. N. A. Dumitrescu­­ UNIVERSUL ÎNCEPÂND DIN SĂPTĂM­NA VIITOARE, VOM DA, ÎN ACEASTĂ PAGINĂ, O DES­­VOLTARE DEOSEBITĂ CHE­STIUNILOR COOPERATISTE. Cronica vinului încă nu putem şti cu precizi­­une la ce cantitate se ridică pro­ducţia totală de vin a anului cu­­rent. Totuş putem şti, cari sunt loca­lităţile unde s’a făcut vin anul acesta, şi unde nu s’a făcut. In podgoriile Putnei şi R.­Sărat producţiunea a fost slabă, din cauza manei şi secetei. La Drăgăşani recolta a fost sa­tisfăcătoare şi la marii şi la mi­cii producători, cari totdeauna vând mai eftin, din cauza lipsei de vase şi a capitalului de rezis­tenţă. La Drăgăşani, s’a vândut vinul nou cu 85 lei decalitru la vagon, astăzi se oferă cu 110 lei, vin de 10 grade. In genere, condiţiunile de vânzare prevăd a se plăti la predare 30 la sută în numerar, iar restul credit pe 90 zile. Podgoriile Aradului si Toronta­­lului, au avut anul acesta recolte slabe. Se oferă cu lei 115 decali­­trul, la vagon. Până la Bucureşti, din cauza scumpetei fructului pe p. L­­. revine la peste 140 lei de­­calitrul. In aceste regiuni sunt transactiuni puţine, din cauza lipsei de cumpărători. Basarabia a dat anul acesta re­coltă deficitară, însă calitativ su­perioară. Se vând vinuri de „spe­cialitate“, cu 12—13 grade la 160 lei dl. Depărtarea acestei regiuni de Bucureşti, face ca transportul pe c. f. r. să ridice costul vinului la peste 185 Iei decalitrul. Vinurii din Basarabia se îndreaptă mai ales spre Bucovina-Cernăuţi, un­de întotdeauna s’a căutat marfă superioară şi s’au oferit şi pre­ţuri mai bune. Tn regiunea Odobeşti—Panciu— R.­Sărat, a fost producţiunea nu­mai la marea proprietate. Şi aci sub 50 la sută fata de media obi­cinuită. Micii producători nu au făcut nici 10 la sută din produc­ţia medie. Aceasta a făcut ca anul curent, preţurile să fie mai ridicate. S’au vândut vinurile cu preţuri între 120—180 lei de calitrul, loco cra­mă. Negustori caii în viata lor nu au cumpărat vinuri dela marii producători, căci se obicinuise a specula nevoile și nepregătirea micului producător, azi au fost obligati a cumpăra dela marea proprietatea In genere, toamna aceasta, re­colta de pin a fost deficitară, însă cu totul superioară în ce priveşte calitatea şi tăria alcoo­lică. Maximum de preţ obţinut a fost 120 lei de calitrul la cramă, vin de 10 grade alcool. Cicero G. Garcia -----------□ 18 13........... De la Camera agri­colă Ialomiţa Luni 20 crt. a fost adunarea ge­nerală lunară a Consiliului Ca­merei agricole Ialomiţa. Au luat parte două zeci de membrii aleşi şi de drept, prefectul judeţului, consilierul agricol, administrato­rul financiar şi comisarul guver­nului. In afară de chestiunile curente, Consiliul a hotărît înfiinţarea u­­nor lucerniere în suprafaţa de 75 hectare, pentru producerea de să­mânţă. S­e va cere două vagoane de sămânţă de lucernă, din care cea mai mare parte se va da co­munelor rurale pentru înfiinţarea de lucerniere pe islazurile comu­nale. S’a luat măsuri pentru încasa­rea arenzilor, a subvențiilor pre­văzute în bugetele comunelor rti- 3 Iul Iii IUC­UREST! — Str. Bucur No. 14 — Vis-a.vis de pompierii Ra­du-Voc!â a înfiinţat un birou de vânzare er. detail, cu pre- I turile fabricei, pentru urmă- I toareie produse: VESTEbărbâ,e­t,damă POIL­OVERkl şi copii ROCHIŢE ii m 1 SVETERE ii li FULARE“»??..’ VESTOANES CHILOŢI S„ăm cosse şi bumbac • CRAVATE 71851 JERSEY î wm&M mm mm joacă la maşina D­v. doriţi să găsiţi laolaltă un motor pu­ternic şi silenţios* o caroserie elegantă şi confortabilă, uşu­rinţă şi siguranţă în conducere, atunci fără îndoială veţi prefera „Hupmobile-Six“. Reprezentant­ exclusiv„ ATLANTA“ s.A. 19 Str. C.A. Rosetti 7, București Telefon 82/10. Fabrica de tricotage I Nu mai există o ceafă prost rasă Taky-ul dizolvă părul. Briciul nu o poate face. Celebrele artiste : Mine N­u­guette Duflos, Spindly, Raquel Meller, Rahna, Napierk­owska etc. se miră că, cu moda părului scurt se mai întrebuinţează briciul in­comod, provocator de coşuri şi care face ca părul să recrească repede şi aspru, sau al depilatoa­­relor complicate şi rău mirosi­toare. „Cu taku-ul, zic ele, îndepăr­tăm în 5 minute tot părul şi pu­ful de prisos. Această cremă par­fumată, care o întrebuinţează aşa cum ese din tub, dizolvă părul; recreşte foarte încet şi sfârşeşte prin a dispare. Este foarte eco­nomică ; se întrebuinţează numai cât este necesar. In plus, Taky-ul lasă pielea albă şi moale şi este absolut inofensiv. Ce descoperire minunată !“ NOTA. — Găsiţi Crema Taky la toate Farmaciile, Drogneriile şi Parfumeriile din ţară, în caz când furnizorul Dv. nu o are, a­­dresaţi suma de Iei 100.— Depo­zitului Taky, Bucureşti Calea Victoriei No. 39, de unde o veţi primi franco la adresa Dv. COMITETUL PENTRU AJUTORAREA SINISTRAŢILOR SUB PREŞEDINŢIA M. S. REGINA a organizat LOTERIA PLUGARULUI Fiecare loz dă dreptul la două trageri: 1. O tragere pe fiecare judeţ cu câte şase câştiguri şi anu­­me: una vânturătoare, două grape flexibile şi trei pluguri. 2. O tragere pe fără cu patru câştiguri şi anume: una sece­­rătoare regătoare cu 2 perechi de boi, un par cu 2 boi, un plug cu 2 boi şi una vacă. Tragerile vor avea loc la 9 Ianuarie 1927 pe judeţe (în capi­talele de judeţ) şi la 23 Ianuarie 1927 pe ţară (la Bucureşti). Un loz cu zece numere costă 20 lei. Lozurile se găsesc de vânzare la Subcomitetele judeţene (Prefecturile de judeţ) şi comunale (Primării) pentru ajutorare# sinistraţilor. Cu 20 lei puteţi câştiga două din premiile de mai sus şi contribuiţi la ajutorarea semenilor voştri aflaţi în mare nevoie. /VVVVVVVVWVVWWVWVVWWWWtoAAAA Setielate Mul­guri ttin­ea Pietate Pilreieolel UBUREŞTI.­Str. sen. Badisteanu No. 13 blî.-flUBO­­­EŞTI CEL MAI BUN ULEI PENTRU CEL MAI SUN ULEI pentru MOTOARE DIESEL TRACTOARE MAŞINI INDUSTRIALE SI AGRICOLE din fabricaţiunea societăţilor: Steaua Română Astra Români Româno Americana sigură pe­r­fecta funcţionare a automobilelor şi ma­­şinelor. De vânzare la depozitele societăţei noastre la principalele garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din ţară. înlocuit: Semnele cu­18 !ETI la sobe de porţelan CĂRBUNI, COCS, LEMNE foc dus la domiciliu dela 500 kgr. în sus Greutate Garantată IUM Liynnth I­Ii-Calea Victoriei 128 PUBUCAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că la 31 Ianuarie 1927, ora 11 a. m­., la Ministerul de Industrie şi Comerţ, în cabinetul d-lui Direc­tor General al Valorificări se va ţine licitaţie cu oferte închise pentru vânzarea a cca. 20 vagoa­ne fontă şi oţel vechi ce se află la uzinele metalurgice din Cugir. D-nii concurenţi pot vedea cae­­tul de sarcini la biroul Tehnic din Direcţiunea Generală a Valorifi­că­rei. 3545 "AVANSUL” SISEIEÎII ÎN RATE TEL.82­18. CALEA MOȘILOR 63 C­UMPĂRAȚI Cadouri utile, frumoase si eftine de la Magazinul special de Articole Fotografice. L. WANDELMAHI­L-sor. FOTO SPORT Telefon 31119, str. Câmpineanu 6, București APARATE KODAK, fiDEBZ, CONTESSA-NETEL si ICA go ZEISS­UM Toate produsele făbricei AGFA — Patefoane tie voiaj și de maior — SINGURUL LABORATOR «la s* 'ilaritate execut; lu­crările cele mal artistic pentru datori. 7032 —Aparat^Cinema^ pentru film no nai Pomi roditori, oneji de pomi, arbori de alei si ornament brazi, trandafiri, plante de căpşuni, rădăcini de spa­ranghel, viţe altoite şi port altoi furni­­zări in calitatea superioara Ambross Fischer & Co. Pepiniere de pomi şi viţe altoite s.a jud. Jud. Alba Catalogul la cerere gratuit H­ARDTMUTQ Reclama este sub­etul comerţului

Next