Universul, ianuarie 1927 (Anul 45, nr. 1-24)
1927-01-01 / nr. 1
Anul XLV.—Kr. 1 - Sâmbătă 1 Ianuarie 1927 Bibliotecile rurale Toţi suntem de acord că dacă producţiunea agricolă este a viftea inferioară in cantitate şi calitate — faţă de ceea ce avem dreptul a ne aştepta să dea pământul nostru mănos şi braţele fruestre vânjoase — o cauză principală este şi lipsa educărei profesionale a micului plugarcare ari stăpâneşte — împreună cu Trista proprietate mijlocie — 92 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Si toţi trebuie să fiu de acord că intre mijloacele prin cari se poate face îndrumarea plugărettică a sătenilor, unul din cele mai însemnate este scrisul, adică propaganda prin publicaţii. Din acest punct de vedere, problema care se pune este : să dai ţăranilor cartea care le trebuie. Şi pentru că va mai trece vreme până când săteanul să-şi cumpere de la librărie — când vine la oraş — o carte de agricultură, trebuie înfiinţate biblioteci rurale. Iniţiativa particulară prea putut sa manifestat pe acest teren. După război, chiar din 1920, „Casa şcoalelor şi a culturii poporului“ a înfiinţat o mie de biblioteci rurale. Acumi doi ani numărul lor a fost sporit la patru mii. La toate aceste patru mii de biblioteci rurale, înfiinţate până acum doi ani se găsesc şi câteva cărţi de agricultură. Acum ni se anunţă că numărul bibliotecilor nu mic a fost sporit la zece mii. Deci, ceva mai mult decât una de fiecare comună rurală. Ar fi interesant acest progres şi iniţiatorii demni de toată lauda. Dar cercetătorii satelor ne spun că s’au trimis bibliotecilor noui înfiinţate, cărţi fără nici un folos pentru săteni. Nu numai că ocupă rafturile de prisos, dar cu banii daţi pe ele se putea procura sătenilor ărţi folositoare, în primul rând cărţi de plugărie. Cărţi şi alte publicafiuni agricole, nu vor fi azi prea multe, dar sunt câteva, cari, dacă ar fi adunate la fiecare bibliotecă rurală, ar aduce mult folos la îndrumarea sătenilor spre o plugărie mai bună. Astfel, un grup din cei mai buni specialiști redactează „Biblioteca agricolă populară", din care au apărut 35 broşuri, tipărite în condiţiuni special© pentru săteni pe hârtie groasă, în stil popular şi bogat ilustrate. Editura „Cartea Românească“ face sacrificii materiale pentru publicarea acestei biblioteci, pe care o vinde cu 7 lei cărţulia. Asociaţia culturală „Viaţă de ţară“, al cărei scop este numai popularizarea ştiinţelor agricole, scoate de patru ani cea mai bună revistă populară de agricultură şi anul acesta a tipărit un calendar, care este cea mai bună şi folositoare carte de agricultură. Vechea societate a agronomilor scoate şi ea o revistă pentru popor. Colaboratorii paginei noastre agricole au deasemenea cărţi bune de agricultură, viticultură şi vinificaţie, pomicultură şi industrializarea fructelor, cultura legumelor şi altele. Cel puţin acestea nu ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă rurală. Bibliotecile rurale sunt biblioteci pentru săteni şi sătenii noştri toţi sunt plugari. Chiar învăţătorul şi preotul au mai multă nevoie de cărţi de plugărie, decât de cele de literatură. Cei cari înfiinţează şi supraveghiază bibliotecile rurale şi în special „Casa şcoalelor şi a culturii poporului", trebuie să ţină seamă de această mare nevoie a satelor noastre de plugari. Daţi ţăranilor cartea care le trebuie. A. D. Carabeia După congresul de la Brăila La Brăila, s-a ţinut zilele trecute congresul agricultorilor. La noi în ţară un congres are întotdeauna la bază o nemulţumire sau ameninţarea unui pericol. Până când nu ajunge cuţitul la os, nimeni nu se gândeşte la congres. Şi fiindcă muncitorii pământului sunt toţi in această situaţie, să vedem ce-i doare.In cee ce priveşte pe micul agricultor, produsul lui a fost lăsat în voia soartei. Fără măgării, unde să-şi adăpostească grâul, cu perceptorul la uşe, cu copiii după el cerându-i haine pentru iarnă, a fost nevoit să-şi ducă puţinul grâu la târg sau mai bine zis, la moară, care e singura piaţă a producţiunii ţărăneşti. Morarul face preţul, care nu corespunde nici pe departe preţului real. El are un privilegiu neatins de nici un guvern : cumpără şi vinde cu ce preţ vrea. Vara aceasta s'a vândut vagonul de grâu între 40-50 mii Iei. Pentru ceilalţi proprietari, lucrurile stau aproape la fel. Sin- gura piaţă de desfacere este tot morarul, căci deşi în drept ex- portul există,, în fapt este nul, din pricina taxelor de transport şi de export. In faţa acestei situaţiuni, guvernul se limitează la promisiuni, a promis şi promite încă protecţia recoltei săteanului, credite agricole, scăderea şi desfiinţa*'^ taxelor de export. Promite la fiecare întrunire, la fiecare congres câte ceva nou. Cel puţin dacă scade preţul se ri- ,dică moralul. Dar promisiunile nu mai sunt suficiente. Astăzi echilibrul e rupt pentru agricultor, căci in vreme ce statul a urcat taxele pe căile ferate de patruzeci de ori, in vreme ce impozitele sunt calculate în aur, în vreme ce toată marfa și tot ce e necesar traiului a întrecut cu mult coeficientul de 40. in vreme ce pâinea se vinde pe una sută două zeci mii lei vagonul de făină, grâul este departe de această cifră. Ce devine diferenţa de aproape 50 mii lei, dintre preţul grâului intrat în moară şi cel al făinei vândută sub formă de pâine populaţiunii ? Fără nici un risc se realizează un profit echivalent cu suma pe care o capătă producătorul. Şi atunci, de ce nu reacţionează guvernul ? Din tot ce s‘a făgăduit nu s‘a făcut, nimic. S‘au făcut însă lucruri e nu tiu făgăduit, de pildă scumpirea, transportului pre căile ferate (care a avut de efect imediat scăderea preţului grâului pentru producător) şi in special legea (ce va fiinţa dela 1 Ianuarie 1927) care triplează impozitul pe venitul proprietăţii agricole. Producătorul de grâu va avea de plătit de acum către stat aproximativ 19.500 lei, la vagon, prin cele 5 impozite ce lovesc produsul pământului şi anume: 1) impozitul asupra proprietăţii agricole, 2) taxa de 2 la sută la vânzare, 3) taxa de gară, 4) taxa de export şi 5) impozitul global. Această sumă raportată la preţul actual al grâului reprezintă 30 la sută. Dacă la această sumă se adaugă cheltuielile de exploatare (în special când muncile se fac pe cale mecanică), şi asigurarea, ce mai rămâne ? Care ramură de activitate mai e lovită de atâtea impozite ! Căci în fond impozitul plătit de oricare transformator este suportat de consumator, urcân- du-i-se preţul îndată ce un nou Impozit sau sporirea unui impozit vechi, are loc. Atunci când Statul nu dă a-tenţie producătorului agricol, când îl lasă speculat de bănci pentru banii necesari exploatării, speculat de comercianţii de unelte agricole cari cer pe o secerătoare 80.000 lei, care acum trei ani se vindea cu 3.500, atunci când regiuni întregi au rămas neînsămânţate din lipsă de seminţe, atunci când taxele de export se menţin şi transportul pe căile ferate s-a ridicat la valoarea aur, când impozitul agricol se va tripla şi derivatele petrolului, necesare motoculturii, vor fi lovite cu taxe prohibitive, se poate oare spune că guvernul acordă protecţiune agriculturii . Un lucru este cert: in condiţiunile de mai sus agricultura merge spre ruină şi odată cu ea şi economia generală a ţării noastre de plugari. Nicolae G. Vrăbescu ----------o □ o--------- Pomicultură Limitarea numărului varietăţilor Toţi cultivatorii cari doresc să-şi facă un venit din cultura pomilor roditori, trebue să se convingă din capul locului că limitarea numărului de varietăţi este una din condiţiunile de reuşită. Nu de mult, cel mai mare negustor de fructe din Berlin, a fost anume poftit la un congres internaţional de pomicultură din Viena, pentru a fi ascultat cu privire la organizarea comerţului cu fructe. Intre altele, el a recomandat producătorilor: ,,Plantaţi cel mult câte două feluri din cei mai aleşi meri, peri, cireşi, persici, pruni, etc. şi adoptaţi peste tot acelaş metod de cultură“. Nu mai plantaţi aşadar 15 meri de 15 varietăţi, 30 de pruni de 20 şi 40 de peri de 30 varietăţi. Din punct de vedere comercial perdeţi foarte mult. Plantaţi hectare întregi cu o singură varietate cum fac americanii, cei mai iscusiţi gospodari de pe pământ. Dânşii au câte 100, 200, 1000 şi 2000 hectare, plantate numai cu persici, numai cu peri sau numai cu meri (de pildă peri numai din varietatea Williams, meri numai Renete de Canada). , Făcând astfel poric, '‘'tii vor obţine mari avantaje, attain ce priveşte îngrijirile ce urmează să se dea pomilor, cât şi recoltare, asortare, împachetare şi desfacerea în străinătate. FERIŢI-VA POMII DEBILI ŞI DE INSECTE VĂTĂMĂTOARE Nimeni să nu-şi închipuie că dacă a terminat plantatul şi-a asigurat rentabilitatea şi nu mai are nici o grijă. La rezultatul dorit, nu vom ajunge dacă nu vom îngriji pomii necontenit. De aceea, pomicultorul se va interesa totdeauna să-şi trateze pomii contra tuturor bolilor, insectelor ori paraziţilor care le pricinuesc pagube foarte mari. Mai întâi fructele pătate, viermănoase, crăpate ori pipernicite n'au nici o căutare, căci strică preţul. Astfel fiind, orice producător trebue să ţină socoteală că e mult mai uşor şi mai cuminte de a-şi feri pomii şi a-i apăra de boli şi de insectele vătămătoare, care se atacă şi compromite întreaga recoltă. D.*,că vreţi să combateţi alcoolismul, încurajaţi consumul vinului la sate. (ARMAND GAUTIER) ! Săraţi mirelui Printre mijloacele de a conserva nutreţurile contra umezelei, săratul este in primul rând şi are in anii ploioşi, o importanţă deosebită. Se ştie că sarea este un condiment, atât pentru vite cât şi pentru om. Toţi acei ce au vaci cu lapte, trebuie să adauge sare la raţia lor de hrană. Vitele consumând sare, mă- nâncă mai cu poftă şi deci sta- rea lor generală, şi producţia se măreşte. Sarea este trebuincioasă bunei funcţionări a organelor, în spe- cial a organelor de digestiune ; o găsim în sânge, în lapte, in toate secreţiunile. Sarea nu este numai un condiment, ea este un antiseptic şi un excelent agent de conservare al alimentelor. Dacă cosim nutreţurile pe timp ploios, dacă întindem şi strângem recoltele şi suntem siliţi să le înmagazinăm umede, se vor desvolta în ele fermenţi, cari le vor strica, pierzându-le calitatea. Dacă sarea este folositoare în anii normali, săratul nutreţurilor se impune când ele sunt deja alterate sau neuscate bine, înainte de a fi puse în magazii. Se va răspândi peste nutreţ, pe măsură ce îl aşezăm peste fiecare strat, sare denaturată sau agricolă în cantitate de 10—12 şi chiar 15 kgr., la un car de nutreţ. Sarea agricolă nu este altceva decât sarea marină sau sarea gemă. Se numeşte „denaturată", pentru că Regia o denaturează, adăugându-i 1 la sută peroxid de fier, care îi schimbă culoarea, pentru a o putea astfel scuti de taxa ce se plăteşte pentru sarea, de consumaţie. Peroxidul de fier este nevătămător, ba chiar folositor organismului, prin fierul II conţine. Nutreţul astfel sărat, în straturi, se păstrează în bună stare, chiar dacă a fost pus în magazie încă umed. Clorura de sodiu (sarea), care este un bun antiseptic, împiedică dospirea şi mucegăirea. Iar nutreţul capătă un gust bun, care place vitelor şi le face poftă de mâncare. Săratul cere o cheltuială mică, faţă cu rezultatele bune ca dă. In loc de a da vitelor să lingă sare, stropim cu ea nutreţurile. Nu este nici o cheltuială în plus. Ceva mai mult, împărţirea sărei in tot nutreţul şi îmbibarea lui, se fac mai bine, şi sarea este mai bine folosită. Săratul nutreţului se recomandă totdeauna : 5—8 kgr, la care în cazuri normale şi 10—15 kgr, când nutreţul este umed »sau supus stricăciune!. -----□♦n----- Faceţi ca fiecare plugar să-şi aibă pogonul de lucemii şi veţi fi rezolvit jumătate din problema agrară. Exportul produselor agricole din Danemarca în ultimii trei ani (1923—1925), se poate rezuma astfel, în mii de coroane daneze (o coroană daneză are azi 50 lei). Animale vii 89.443 în 1923, 150.000 în 1924 și 138.000 în 1925; vite tăiate, produsele aleatoriilor 484.406 în 1923, 531.905 în 1924 și 580.000 in 1925; unt, smântână, brânzeturi, 513.415 în 1923, 677.565 in 1924 și 620.000 in 1925; oua, 126.583 în 1923, 150.865 în 1924 și 125.000 în 1925; total în 1923, 1.213.847, 1.510.335 in 1924 şi 1.463.000 in 1925. Adică Danemarca exportă numai produse de fermă în valoare de un miliard şi jumătate coroane daneze, sau 75 miliarde lei româneşti, adică de trei ori cât tot bugetul ţării noastre. Şi Danemarca este puţin mai mare ca Oltenia noastră. Exportul produselor agricole daneze este organizat de cooperativele agricole de producţiune. Printre principalele cooperative agricole din Danemarca trebue menţionate : a) COOPERATIVELE DE LAPTARIE erau la sfârşitul anului 1925 un număr de 1.362. Biroul central al statisticei din Danemarca ne dă următoarele cifre cu priire la condiţiunile de luciu în lăptăriile cooperative daneze: Numărul mediu de vaci, pe cooperativă, în 1914, a fost 967, 892 în 1923 şi 911 în 1924. Producţia anuală medie de lapte, pentru fiecare vacă (kgr.) a fost în 1914, 2.644, 2.720 în 1923 şi 2.848 in 1924; cantitatea de lapte necesară pentru un kgr. de unt (litru) a fost 25,4 în 1914, 21,4 in 1923 şi 24,4 în 1924. Mai multe grupe de cooperativ ale laptării daneze au înfinţat „asocaţii“ pentru exportul untului, rari sunt şi ele cooperate. Iată statistica dezvoltării lor. Numărul asociaţiilor a fost 6 în 1910, 11 în 1923 şi 14 în 1925; numărul de lăptării aderente au fost 223 în 1910, 537 în 1923 şi 580 in 1925; valoarea untului exportat (in mii imne coroane) a fost 32 in 1910, 192 în 1923 şi 190 în 1925; cantitatea de unt exportată (in milioane kgr.) a fost 40 in 1923 si 38 la 1925. Valoarea untului exportat în 1925, prin intermediul acestor societăți cooperative reprezintă 40 la sută din exportul total de unt din Danemarca. In 1918 „asociaţiile pentru exportul untului" au format „Uniunea centrală a cooperativelor Daneze pentru exportul untului“. Scopul acestei Uniuni a fost să se obţină preţuri cât mai bune, să se îmbunătăţească calitatea şi să se favorizeze toate condiţiunile menite să sporească exportul. b) COOPERATIVELE DE ABATORII. Imitând ,,Uniunea pentru exportul untului“, mai multe „abatorii cooperative" au format şi ele uniuni, pentru exportul produselor lor. Cea mai importantă este „Union Company“ din Copenhaga, la care au aderat 18 abatorii coperative şi care se ocupă cu desfacerea slăninei şi produselor de abatorii în Anglia. c) COOPERATIVE PENTRU EXPORTUL OUALOR. In 1925, numărul galinaceelor în Danemarca se cifra la aproape 20 milioane, adică în medie, 6 găini de cap de locuitor. Această ramură a producţiunei s’a desvoltat mai cu seamă in cursul ultimilor 30 ani. Primele asociaţii pentru creşterea raţională a păsărilor, s’au format pela 1878. In 1925 se înfiinţează „Societatea cooperativă pentru exportul ouălor" (Dansk Andels Aegexport), care dela început chiar a grupat mai bine de 14.000 membri. Afară de această societate, unele abeatorii cooperative, s’au ocupat pe cont propriu cu exportul ouălor. Astfel că astăzi sunt In Danemarca două tipuri de cooperative pentru exportul ouălor: 1) Dansk Andels Aegexport, care grupează 650 cercuri locale, cu 50.000 societari și 2) Cooperativele ce depind de abeatorii, în număr de 7. Următorul tablou arată desvoltarea mișcării cooperative pentru exportul de ouă. Soc. Andels Aegexport: 1914 cantitatea exportată 4.08 mil. kgr.; 1920 cant. exportată 3 mii. kgr.; 1923 cant. exportată 8.1 mii. kgr. 1924 valoarea totală 5.69 mil. cor.; 1920 valoarea totală 13.7 mil. cor.; 1925 valoarea totală 20, portată 2.83 mii. kgr.; 1920 cantitatea exportată 2.3 mii. kgr.; 1925 cantitaea exportată 5 mii. kgr. 1914 valorea totală 3.61 mii. cor.; 1920 valoarea totală 10.7 mii. cor.; 1925 valoarea totală 13.2 mii. cor. Scopurile principale ce-și propune Societatea pentru exportul ouălor este: să obţină preţuri cât mai bune pentru ouăle daneze pe pieţele străine, garantând cumprătoriilor o marfă proaspătă şi de calitate bună; să apere interesele producătorilor; să introducă metode raţionale pentru creşterea păsărilor, spre a obţine găini cu un maximum de rendement. Ouăle se plătesc nu după număr, ci după greutate, pentru a încuraja producţia ouălor mari. Tot după greutate se plăteşte şii laptele, dat fiind că laptele mai greu este mai bogat în smântână. Societatea plăteşte cheltuelile de transport pe cale ferată şi se însărcinează cu examinarea măriei şi cu ambalajul. Efectele economice ale acţiunii exercitată de societate, în materie de vânzare se pot rezuma în următoarele trei puncte: 1) Ridicarea preţului şi îmbunătăţirea calităţii ouălor; 2) Determinarea de preţuri generale, valabile pentru toate ţările, preţuri la cari comercianţii în en gros şi celelalte societăţi sunt obligaţi să se conformeze; 3) Expansiunea şi dezvoltarea creşterii păsărilor. In prezent ouăle ocupă al treilea rang în clasarea produselor agricole exportate de Danemarca. Rangul al patrulea 11 ocupă animalele vii. Bovinele reprezintă una din cele mai mari bogăţii din Danemarca şi un articol de export activ. In 1925, existau 18 societăţi, federate In ,,Cooperativa centrală pentru exportul de vite“, cari au vândut 55.000 capete de vite, pentru o valoare de 28 milioane coroane (1.140 milioane) lei adică 1/5 din valoarea totală a exportului de vite (5.700 milioane lei). Hide dace cooperaţia Cooperaţia agricolă organizează şi stăpâneşte marele export al Danemarcei — Uzinele pentru condiţionarea laptelui Oraşele mari consumând cantitaţi însemnate de lapte, el e adus din diferite părţi ale regiunei şi soseşte pe piaţă ori falsificat ori alterat, din cauza lipsei de higiena şi transport prea lung. Cum controlul e greu de făcut, iar consumatorul de cele mai , multe ori e în imposibilitate să-şi dea seama dacă laptele e sau nu natural, oraşele mari au luat măsura înfiinţării de uzine pentru controlul si condiţionarea laptelui. In aceste uzine laptele mai în-tâi e controlat , daca e falsificat sau alterat. Apoi, tot în aceste uzine se distrug si microbii. In acest scop laptele e fiert la o temperatură ridicată (120 gr.) şi e dat in comerţ, sub denumirea de LAPTE STERILIZAT. Uzinele CARANTEAZA CA DA UN LAPTE HIGIENIC. Şi cum copiii şi în special sugacii, aveau nevoie de un lapte higienic, aceste uzine păreau să fie salvatoare pentru ei. De aci o propagandă ca sugacii să fie hrăniţi numai cu lapte sterilizat. Aceasta cu atât mai mult cu cât, după analiza himică, laptele şi după sterilizare îşi păstra intactă valoarea nutritivă. Apoi prin sterilizare s’a dovedit mărirea digestibilităţii şi asimilării laptelui, lucru important pentru sugaci. înfiinţarea de uzine pentru condiţionarea laptelui se impunea în primul rând pentru pugaci. In ultimul timp s-a descoperit că alimentele pentru a fi complete — ca să asigure dezvoltarea normală a organismului — mai trebue să conţină şi alte substanţe (în afară de cele cunoscute până acum la analize chimice) numite VITAMINE. Atunci s'a cercetat imediat dacă nu cumva vitaminele sunt distruse prin sterilizare. Rezultatul a fost pozitiv. Ca urmare s-au întreprins numeroase experienţe, spre a se constata efectul pe care îl poate avea laptele lipsit de vitamine. Şi s-au constatat tulburări foarte grave la indivizii hrăniţi numai cu lapte sterilizat. Printre altele el produce XEROFTALMIA, SCORBUTUL INFANTIL ŞI RACHITISMUL. Astfel stând lucrurile, urmează că sugacii nu mai pot fi hrăniţi cu lapte sterilizat. Şi doar pentru ei se creaseră în primul rând aceste uzine. Totuş de aci nu urmează ca ele să fie desfiinţate, ci SA LI SE DEA O ALTA ÎNDRUMARE, ŢINÂND SEAMA DE ROLUL VITAMINELOR ŞI DE NECESITĂŢILE TIMPULUI. Prof. N. A. Dumitrescu UNIVERSUL ÎNCEPÂND DIN SĂPTĂMÂNA VIITOARE, VOM DA, ÎN ACEASTĂ PAGINĂ, O DESVOLTARE DEOSEBITĂ CHESTIUNILOR COOPERATISTE. Cronica vinului încă nu putem şti cu preciziune la ce cantitate se ridică producţia totală de vin a anului curent. Totuş putem şti, cari sunt localităţile unde s’a făcut vin anul acesta, şi unde nu s’a făcut. In podgoriile Putnei şi R.Sărat producţiunea a fost slabă, din cauza manei şi secetei. La Drăgăşani recolta a fost satisfăcătoare şi la marii şi la micii producători, cari totdeauna vând mai eftin, din cauza lipsei de vase şi a capitalului de rezistenţă. La Drăgăşani, s’a vândut vinul nou cu 85 lei decalitru la vagon, astăzi se oferă cu 110 lei, vin de 10 grade. In genere, condiţiunile de vânzare prevăd a se plăti la predare 30 la sută în numerar, iar restul credit pe 90 zile. Podgoriile Aradului si Torontalului, au avut anul acesta recolte slabe. Se oferă cu lei 115 decalitrul, la vagon. Până la Bucureşti, din cauza scumpetei fructului pe p. L. revine la peste 140 lei decalitrul. In aceste regiuni sunt transactiuni puţine, din cauza lipsei de cumpărători. Basarabia a dat anul acesta recoltă deficitară, însă calitativ superioară. Se vând vinuri de „specialitate“, cu 12—13 grade la 160 lei dl. Depărtarea acestei regiuni de Bucureşti, face ca transportul pe c. f. r. să ridice costul vinului la peste 185 Iei decalitrul. Vinurii din Basarabia se îndreaptă mai ales spre Bucovina-Cernăuţi, unde întotdeauna s’a căutat marfă superioară şi s’au oferit şi preţuri mai bune. Tn regiunea Odobeşti—Panciu— R.Sărat, a fost producţiunea numai la marea proprietate. Şi aci sub 50 la sută fata de media obicinuită. Micii producători nu au făcut nici 10 la sută din producţia medie. Aceasta a făcut ca anul curent, preţurile să fie mai ridicate. S’au vândut vinurile cu preţuri între 120—180 lei de calitrul, loco cramă. Negustori caii în viata lor nu au cumpărat vinuri dela marii producători, căci se obicinuise a specula nevoile și nepregătirea micului producător, azi au fost obligati a cumpăra dela marea proprietatea In genere, toamna aceasta, recolta de pin a fost deficitară, însă cu totul superioară în ce priveşte calitatea şi tăria alcoolică. Maximum de preţ obţinut a fost 120 lei de calitrul la cramă, vin de 10 grade alcool. Cicero G. Garcia -----------□ 18 13........... De la Camera agricolă Ialomiţa Luni 20 crt. a fost adunarea generală lunară a Consiliului Camerei agricole Ialomiţa. Au luat parte două zeci de membrii aleşi şi de drept, prefectul judeţului, consilierul agricol, administratorul financiar şi comisarul guvernului. In afară de chestiunile curente, Consiliul a hotărît înfiinţarea unor lucerniere în suprafaţa de 75 hectare, pentru producerea de sămânţă. Se va cere două vagoane de sămânţă de lucernă, din care cea mai mare parte se va da comunelor rurale pentru înfiinţarea de lucerniere pe islazurile comunale. S’a luat măsuri pentru încasarea arenzilor, a subvențiilor prevăzute în bugetele comunelor rti- 3 Iul Iii IUCUREST! — Str. Bucur No. 14 — Vis-a.vis de pompierii Radu-Voc!â a înfiinţat un birou de vânzare er. detail, cu pre- I turile fabricei, pentru urmă- I toareie produse: VESTEbărbâ,et,damă POILOVERkl şi copii ROCHIŢE ii m 1 SVETERE ii li FULARE“»??..’ VESTOANES CHILOŢI S„ăm cosse şi bumbac • CRAVATE 71851 JERSEY î wm&M mm mm joacă la maşina Dv. doriţi să găsiţi laolaltă un motor puternic şi silenţios* o caroserie elegantă şi confortabilă, uşurinţă şi siguranţă în conducere, atunci fără îndoială veţi prefera „Hupmobile-Six“. Reprezentant exclusiv„ ATLANTA“ s.A. 19 Str. C.A. Rosetti 7, București Telefon 82/10. Fabrica de tricotage I Nu mai există o ceafă prost rasă Taky-ul dizolvă părul. Briciul nu o poate face. Celebrele artiste : Mine Nuguette Duflos, Spindly, Raquel Meller, Rahna, Napierkowska etc. se miră că, cu moda părului scurt se mai întrebuinţează briciul incomod, provocator de coşuri şi care face ca părul să recrească repede şi aspru, sau al depilatoarelor complicate şi rău mirositoare. „Cu taku-ul, zic ele, îndepărtăm în 5 minute tot părul şi puful de prisos. Această cremă parfumată, care o întrebuinţează aşa cum ese din tub, dizolvă părul; recreşte foarte încet şi sfârşeşte prin a dispare. Este foarte economică ; se întrebuinţează numai cât este necesar. In plus, Taky-ul lasă pielea albă şi moale şi este absolut inofensiv. Ce descoperire minunată !“ NOTA. — Găsiţi Crema Taky la toate Farmaciile, Drogneriile şi Parfumeriile din ţară, în caz când furnizorul Dv. nu o are, adresaţi suma de Iei 100.— Depozitului Taky, Bucureşti Calea Victoriei No. 39, de unde o veţi primi franco la adresa Dv. COMITETUL PENTRU AJUTORAREA SINISTRAŢILOR SUB PREŞEDINŢIA M. S. REGINA a organizat LOTERIA PLUGARULUI Fiecare loz dă dreptul la două trageri: 1. O tragere pe fiecare judeţ cu câte şase câştiguri şi anume: una vânturătoare, două grape flexibile şi trei pluguri. 2. O tragere pe fără cu patru câştiguri şi anume: una secerătoare regătoare cu 2 perechi de boi, un par cu 2 boi, un plug cu 2 boi şi una vacă. Tragerile vor avea loc la 9 Ianuarie 1927 pe judeţe (în capitalele de judeţ) şi la 23 Ianuarie 1927 pe ţară (la Bucureşti). Un loz cu zece numere costă 20 lei. Lozurile se găsesc de vânzare la Subcomitetele judeţene (Prefecturile de judeţ) şi comunale (Primării) pentru ajutorare# sinistraţilor. Cu 20 lei puteţi câştiga două din premiile de mai sus şi contribuiţi la ajutorarea semenilor voştri aflaţi în mare nevoie. /VVVVVVVVWVVWWVWVVWWWWtoAAAA Setielate Mulguri ttinea Pietate Pilreieolel UBUREŞTI.Str. sen. Badisteanu No. 13 blî.-flUBOEŞTI CEL MAI BUN ULEI PENTRU CEL MAI SUN ULEI pentru MOTOARE DIESEL TRACTOARE MAŞINI INDUSTRIALE SI AGRICOLE din fabricaţiunea societăţilor: Steaua Română Astra Români Româno Americana sigură perfecta funcţionare a automobilelor şi maşinelor. De vânzare la depozitele societăţei noastre la principalele garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din ţară. înlocuit: Semnele cu18 !ETI la sobe de porţelan CĂRBUNI, COCS, LEMNE foc dus la domiciliu dela 500 kgr. în sus Greutate Garantată IUM Liynnth IIi-Calea Victoriei 128 PUBUCAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că la 31 Ianuarie 1927, ora 11 a. m., la Ministerul de Industrie şi Comerţ, în cabinetul d-lui Director General al Valorificări se va ţine licitaţie cu oferte închise pentru vânzarea a cca. 20 vagoane fontă şi oţel vechi ce se află la uzinele metalurgice din Cugir. D-nii concurenţi pot vedea caetul de sarcini la biroul Tehnic din Direcţiunea Generală a Valorificărei. 3545 "AVANSUL” SISEIEÎII ÎN RATE TEL.8218. CALEA MOȘILOR 63 CUMPĂRAȚI Cadouri utile, frumoase si eftine de la Magazinul special de Articole Fotografice. L. WANDELMAHIL-sor. FOTO SPORT Telefon 31119, str. Câmpineanu 6, București APARATE KODAK, fiDEBZ, CONTESSA-NETEL si ICA go ZEISSUM Toate produsele făbricei AGFA — Patefoane tie voiaj și de maior — SINGURUL LABORATOR «la s* 'ilaritate execut; lucrările cele mal artistic pentru datori. 7032 —Aparat^Cinema^ pentru film no nai Pomi roditori, oneji de pomi, arbori de alei si ornament brazi, trandafiri, plante de căpşuni, rădăcini de sparanghel, viţe altoite şi port altoi furnizări in calitatea superioara Ambross Fischer & Co. Pepiniere de pomi şi viţe altoite s.a jud. Jud. Alba Catalogul la cerere gratuit HARDTMUTQ Reclama este subetul comerţului