Universul, februarie 1927 (Anul 45, nr. 24-48)

1927-02-01 / nr. 24

L.A- -*■ shl ii I__4.« 1927 Sărbătorirea d-lui Paul Gusti Cincizeci de ani de regizorat la Teatrul Naţional din Capitală — ,,GREŞALA LUI DUMNEZEU“, piesă in 4 acte de d. Caton Theodorian­ ­ Teatrul Naţional din Capitală A sărbătorit eri seară, cu un mai vrednici slujitori ai săi, pe d. Paul Gusti, cu o­caziunea îm­plinirii a cincizeci de ani de vrednică şi creştinească activi­tate ca régimen. Vorbitori aparţinând diverse­lor organizaţii culturale şi ar­tistice, ca şi reprezentant­ al o­­ficialitălii şi ca şi publicul nu­meros şi foarte ales care umplea sala Naţionalului, au tinut să se asocieze la călduroasa manifes­taţie făcută d-lui Gusti. La sărbătorire au asistat, in­tre alte persoane, d-nii miniş­tri V. Goldiş, Trancu-Iaşi şi Pe­­troviei D. P. GUŞTI fost deosebit, pe unul din „Greşala lui Dumnezeu“, de Caton Theodorian S’a reprezintat, la început, ca premieră, piesa in patru acte „Greşeala lui Dumnezeu“, a d-lui Caton Teodorian. Tema piesei d-lui Theodorian­­ este din cele mai delicate şi mai mişcătoare, limba foarte îngri­jită,­­ plină pe alocuri de ori­ginalităţi. In ce priveşte tratarea, auto­­­­rul dovedeşte, dealungul celor­­ patru acte, subliniate intenţiuni­­ dramatice, parţial realizate. Jocul artiştilor, cu ocaziunea premierei „Greşelii lui Dumne­­zeu", face necesară o serie de observaţ­iuni. Având mereu conştiinţa, par­că, a festivităţii In cadrul căreia piesa era plasată, artiştii s’au simţit datori să păstreze un aer solemn şi grav, până şi tn sce­nele de avânt şi de pornire ti­nerească. Mâinile au fost ţinute, amândouă, tn buzunare, şi s'a vorbit pe un ton cât mai jos cu putinţă, chiar în scenele tn cari tânărul Horia Cantemir (d. Băl­sa pasionala la picioarele gin­gaşei şi vioarei Marga Doicu (d-ra Puia Ionescu). Deprinderea adâncă şi inexpli­cabilă a tinerilor personagii con­­trasta cu ţinuta foarte precipi­tată a d-nei Doicu, jucată de d-na Sorana­ Ţopa, sporind im­presia generală de nenatural. Singur d. Soreanu, cu mijloa­ce de maestru, a ştiut să râmă­nă în nota justă a rolului său, foarte greu şi obositor, reuşind să realizeze chiar momente emo­ţionante. Bună vecinătate i-a făcut d-ra Puia Ionescu prin­tr’un joc cald şi plin de colora­tură, dovedind prin atitudini, prin mişcări şi până şi prin to­nalităţile vocei, că d-na Maria Giurgea, — pensionara fără voie şi fără vreme, — a făcut şcoală fericită la Naţional. Punerea în scenă, foarte reu­şită, de d. Gusti; decorurile, foarte fericite, de pe schiţele d-lui Traian Cornescu. Uliii lim I ispil Lei una mie kgr lemne de fag Sărbătorirea Cortina, căzută după actul al XV-lea, s'a ridicat după o scurtă pauză, spre a lăsa să se vadă, pe scenă, adunat intreg persona­lul Teatrului National, cu re­­prezintanţi ai oficialităţii şi al organizaţiilor artistice, având un mijloc pe d. Gusti. In aplauzele îndelungate şi subliniate ale publicului din sală, care saluta astfel pe valo­rosul director de scenă, a luat cuvântul cel dintâi, d. ministru Goldiş. Evidenţiind personalita­tea şi aportul sărbătoritului in întemeierea şi dezvoltarea tea­trului românesc, d. ministru al artelor i-a remis, in numele mi­nisterului, suma de 300.000 lei. D. Anibal Teodorescu, prima­rul Capitalei, aducându-i şi d-sa călduroase elogii, l-a remis, in numele Comunei Bucureşti, ac­tul prin care d. P. Gusti e îm­proprietărit pe un loc in str. Ana Da­vi­­la. Din partea Teatrului Naţional din Capitală, a vorbit d. director Alex. Hodoş, care i-a oferit 200 mii lei. OMAGIUL CAMARAZILOR ŞI AL ASOCIAŢIILOR ARTISTICE Au vorbit, după aceea, scoţând un relief munca Încordată, plină de modestie dar şi de merit a sărbătoritului, d. Caton Teodo­­rian, in numele „Soc. Autorilor dramatici“, I. Vasilescu-Valjean, Emil Fagure, in numele ,,Aso­ciaţiei criticilor dramatici", maestrul C. Nattara, în numele directorilor de scenă ai Naţio­nalului din Bucureşti, evocând epoca plină de idealism dar şi de amare greutăţi a începutu­rilor teatrului românesc, A■ De­­metria, din partea ,,Sindicatu­lui anismun ararmatic“ şi unei; C. Tănase, In numele soc. artiş­tilor ,,S­­ena“; d. I. Livescu, pro­fesor la Conservatorul de artă dramatică şi directorul Teatru­lui Naţional din Chişinău; d Profil, din partea Teatrului Na­ţional din Craiova; d. Radu De­­metrescu, din partea Naţiona-­­ lului din Iaşi; d. I. Manolescu,­­ din partea teatrului „Regina Maria“; 1. Iancovescu, din par­tea teatrului „Fantasio“ şi d. . Sică Alexandrescu, din partea­­ „Teatrului Mic“. Mulţi dintre vorbitori au o­­ferit d-lui Guşti, cu acest prilej, şi diverse daruri RĂSPUNSUL D-LUI GUSTI Foarte mişcat, a vorbit, cel din urmă, sărbătoritul, d. P. Gusti, arătând că, după cincizeci de ani de activitate de teatru, — activitate înapoia scenei, — iese in fine azi, pentru întâia oară, pe scenă. Munca făcută in acest inter­val, — a spus d-sa, — a fost re­alizată următor unui drum drept, tras cu cinste şi cu dra­goste de frumos. Azi, când in forme de neuitaii, i se aduce o recunoaştere a ac­tivităţii sale, nu poate să-şi as­cundă via emoţiune care-l cu­prinde. Plin de recunoştinţă adâncă, faţă de oficialitate, de presă, de camarazi şi de marele public, sărbătoritul a încheiat expri­­mându-şi marea bucurie pe care o simte, văzându-se atât de o­­norat, in ceasul când intră in amurgul vieţii. Publicul a ovaţionat îndelung pe sărbătorit, părăsind teatrul la ora 1 jun, noaptea. M. NEGRU Arestare» lui Terenteis Bulgaria Sofia, 29. — In plasa Popovii judeţul Şumen, au fost arestaţ doi indivizi suspecţi de origini rusă. Ziarul oficios ..Svobiţda. Reci** scrie că unul dintre ei nu fi Terente. ----------a«o—— Inchierea unei convenţii aeriene între Cehoslo­­vacia şi Germania Fraga (Ceps). —Convenţiunea aeriana germană-cehoslovacă, pentru a cărei realizare s’a lu­crat un timp îndelungat, a fost încheiată în ziua de 22 Ia­nuarie. Acest tratat cuprinde stipula­ţiuni de ordin general care formează baza juridică a relaţiilor aeriene între ambele etate. A doua parte a convenţiei prevede crearea de linii aeriene permanente în următoarele di­recţiuni : 1) Praga-Dresda care va lega linia Berlin-Copenhaga­­, Mohne cu linia Vienei-Praga ; 2) Glei­vitz-Brnia Viena ; 3) Pra­­ga-Saska-Kamenice şi Bresko- Praga—München. Călătoriile pe aceste linii vor costa puţin mai scump de­cât cele în vagoane cl. I, Pra­ga- -Berlin : în aeroplan va costa 700—800 coroane cehe. ---------1, Q o----­ Reglementarea ? circulaţiei in Capitală La prefectura poliţiei Ca­­pitalei s’a ţinut eri d. a., c­u consfătuire, sub preşidenţia­­ d-lui general Nicoleanu.­­ Au diat parte d-nii ing. r Sabareanu, consilier comu­nal, inspector Capelear'?, I ‘ şefu' diviziei circulaţiei şi­­! Cuzin. S’a discutat chestiunea re­­n­­glementării circulației auto- II buzelor și fixarea traseelor. Femeile polonezi participă la apărarea na­ţională a ţârii Varşovia (Ceps). — O delega­ţie de 23 reprezentante a diferi­telor organizaţii feminine din Polonia a fost primită de mare­şalul Pilsudsld. Mareşalul s-’* întreţinut cu membrele delegaţ unii asupra participării femeilo­­i mişcarea cetăţenească de apă­rare naţională. In discuția cax a avut ioc s'a arătat o deplin umitate de vederi în chestiunii principiului și s’au analizat be cele organizării practice pentr­­u deplinirea scopului urmărit. ___n­r.­­ ■ ■ ■.... utpsa ne ittu­ro în Qermania Berlin, 29 (Rador). — Numă­rul celor fără de lucru din Ge­­­r­mania a sporit in prima jumă­tate a lunei Ianuarie cu cinci la sută, atingând cifra de 1-834.000. Parlamentul maghiar s’a deschis cu mare fast — Discursul regentului Horthy Budapes­ta, 29 .Rador). — As­tăzi la amiază s’a deschis Par­lamentul cu un ceremonial stră­lucit. Archiepiscopul primat al Un­gariei, cardinalul Csernoch, a o­­ficiat ui serviciu devin în bise­rica încoronării, în p­ezenţa re­prezentantului Regentului, a membrilor guvernului şi ai celor două Camere cum şi a Corpu­lui diplomatic In acelaş timp s-au oficiat servicii religioase la bisericile celorlalte confesiunii. Drapelul naţional a fost arborat deasupra Parlamentului, pe ju­mătate, în semn de doliu din cauza tratatului de pace de la Trianon. Piaţa dinaintea Parla­mentului era plină de lume. Membrii celor două Camere şi-au făcut apariţia în ţinută de gală purtând doliu la haine. In ju­rul estradei rezervată Regentu­lui, au luat loc membrii guver­nului, archiducii, arhiepiscopul primat şi înalţii demnitari. D­ISCURSUL REGENTULUI Regentul a sosit la amiază, a­­nunţat de numeroase fanfare. Luând foc pe estradă, Regentul a pronunţat următorul discurs de deschidere : Malina de astăzi e o zi de săr­bătoare, de­oarece Parlamentul s’a întrunit din nou, în confor­mitate cu spiritul Consti­tuţiei noastre istorice. Trebuie să ne amintim cu recunoştinţă de ac­ri­vitatea celor două Adunări na­ţionale. •Cari, cu mare devotament, au îndeplinit în mod interimar munca legislativă. Istoria impar­­­­ţială va vorbi de lucrările lor dificile, efectuate în împrejurări excepţional de grele. Acum, feri­cita consolidare a ţării permite restabilirea sistemului celor două Cernere, corespunzător tradiţiu­­nilor naţionale. Dintre lucrările realizate de a­­■hinările naţionale, merită să fie menţionată mai ales refacerea financiară. Sforţările desfăşura­te de naţiune pentru a ajunge la aceasta, dovedesc forţa vitală indescriptibilă a poporului un­gar Capitalul internaţional a recunoscut de asemenea succesul restaurării financiare, oferind credite tot mai largi Contactul dintre Ungaria şi străinătate, progresând in toate domeniile, a permis ca opinia publică străină să capete o ima­gine clară şi a nedreptăţilor de­­ care a fost lovită Ungaria şi de­­ situaţia actuală a ţării Fiecare­­ vede că şi Ungaria, aspiră la 1 fffineiuliS. nrtn­rr-unpa «la bune relaţii şi cu fiecare stat. Raporturile Ungariei cu veci­nii nu puteau fi raporturi de bu­nă vecinătate, decât după trece­rea imud anumit timp. Ungaria face tot posibilul spre a eferi o atmosferă de bună vecinătate. Sub unele raporturi, sforţările noastre au fost încoronate de succes Actualmente continuă negocierile pregătitoare cu Iu­goslavia în vederea inchire­rii unui pact de arbitraj si a regu­larii chestiunilor economice. In legătură cu aceasta e ne­voie de negocieri cu Italia pen­tru reglementarea accesului Un­gariei la Adriatica prin Fiume. Ungaria va continua să desfă­şoare contactul pacific cu străi­nătatea şi se va sili necontenit să obţină egalitatea de drept printre naţiuni. Aşteptăm de asemenea o schimbare a stărei actuale, in sensul că, potrivit stipulaţiuni­­lor tratatului de la Trianon, co­­misiunea interaliată de control mi­tar în Ungaria să fie desfiin­ţată Pacea exterioară ţării trebuie completată prin pacea socială internă şi prin solidaritatea na­ţională a diferitelor pături şi clase ale societăţii ungare. După decepţiunile şi dezamăgirile care au urmat promisiunilor strălu­cite ale revoluţiei, cea mai mare parte din lucrătorii unguri au înţeles, că îmbunătăţirea condi­­ţiunilor de viaţă şi satisfacerea mai întinsă a nevoilor intelec­­tuale, nu este cu putinţă decât în acord cu celelalte clase. Legiuitorul va avea datoria să creeze instituţiuni sociale ş­i eco­nomice cari să încurajeze o a­­semenea uniune a claselor şi să asigure astfel continuitatea şi pacea fără tulbura­rea produc­ţiei economice Invocând binecuvântarea Ge­rului asupra lucrărilor voastre, declar Parlamentul deschis". □ Citiţi ziarul ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR, de Marţi 1 Februarie 1927, cu ur­mătorul sumar : Tainele Cucului, prof. A. Bă­­dărău; Hteliogravura, ing. N. Ga­­ne; cum se orientează porum­beii, Moţul; Prin Africa necu­noscută, J. Baum; Teoria elec­tronică C­dor Buchholtzer; O legătură originală de cărţi, C. Rovenţa; Leopardul „Diavol“, Moșul; Păzi­torii idolilor; Prin Italia, Plum-Plum; Arborele eu­­caliptus, Lecsca; Rezultatul con­­cursului I-iu. Red.: Rubrica ci­titorilor. umnusus 9 Mişcarea culturală In Capitală. - Coordonarea şi unif­icarea muncii. - Principii şi directive călăuzitoare Iniţiative luată de prim­ar muni­cipiului Bucureşti, de a prilejui con­ducătorilor asociaţiunilor culturale, consfătuiri lunare pentru limpezirea concepţiei de muncă şi unificarea mijloacelor de lucru, a dat admirabile rezultate. Opera s’a impus cu atât mai mult atenţiune­, cu cât este pusă sub auspiciile conducătorului spiri­tual a! românismului. Prea Sfântului Patriarh dr. Miron Cristea. O REUNIRE IMPUNĂTOARE Vineri seara, la ora 6, consfătuirea de la primăria municipiului Bucureşti, reunise pe reprezentanţii a patruzeci de atenee populare, câminuri cultu­rale si cercuri preoţeşti, in frunte cu marile institutiuni de tradiţie cum sunt: „Soc. ortodoxa naţională a fe­meilor române",­­ reprezentată prin d-na Alexandrina Cam­penzino şi d-na Caragea „. ..Liza naţională a fe­meilor române“ prin d-nele Pia An­­­mănişteanu, Sanda Matei şi Stella Vladescu; „Casele Naţionale“ prin d. Theodor Castrişanu, delegatul d-lui general Ion Manolescu; „Fundaţia culturală Principele Carol“ prin d. Gh. Muzur; „Graiul Românesc" prin d. prof. Simion Mândrescu; „Univer­sitatea populară-Văleni“; „Liga cul­turală“ şi teatrul Popular prin d. prof. Ion Sân-Giorgiu; „Casa şcoalelor“ prin d. G. Lungulescu. ..Asociaţia misionară a studentimei creştine" prin d. Fr. Ciurescu, preşedintele lor e «te. . Adunarea a fost prezidata de P I S S. Tft Simedrea reprezentantul şi vicarul S-tei Patriarhii si de d. Mile Berceanu. I Au luat parte prin reprezentanti­­ lor, deasem­eni: soc. culturale: Ti­neretea, Vrancea, Viata studenteas­că, Turda. Ateneeie populare: Ion Creangă, G-ral Golescu, Andrei Mu­reşeanu, Plevna, Regina Maria. G-ra Dragalina, Dr. C. Angelescu, Popa­­ Soare, Nicolae Iorga. „Obor”. Cui­­­bul cu barză. Tei, Diebin, Spiru­ Ha­ret. Cultura Grozăveştilor, Antim I­vireanu. Popa Nan, Cotroceni, M­hai Vodă, Ghencea. Neamul Goleştilor Alexandru Vlahuţă. Enăchita Văcă­rescu. Principele Carol, „Propaganda Sanitară". Căminurile culturale: Că­rămidarii de Jos. Mihail Popescu. Că­minul Nostru: Cercurile culturale Pantelimon, Grivița, Dobroteasa , Lucaci, Buciumul, etc.­­ O NOUA CONCEPTIE DE VIATA 1 D. Mih. Berceanu deschizând şe­dinţa, schiţează nevoia unei nou concepţii de viaţă pentru neamu nostru. Amintind ideile dominante ■ care s'au discutat in trecuta şedint­ă şi care stau la baza mişcării, cer­e coordonarea activităţii cultural-reli­gioase, născută dintr'o nevoie adân simţită in evoluţia neamului noştri Arătând cum educaţia trecută a cul­tivat numai inteligenţa, cere atenţi­une pentru emotivitatea care-i isvort tuturor înfăptuirilor mari şi care s poate cultiva mai sigur prin biseric şi credinţa strămoşească. D-sa în cheie aducând elogii I. P. S. Patriarh I care a înţeles această mare proble­mă de educaţie naţională şi o spri­jina temeinic. D-na Alexandrina Cantacuzino cer să se întocmească programe, din ca­re să se desprindă o Învăţătură a­plicabilă vieţii sociale şi­ naţionale precum şi program artistic popular întocmit de somităţile artei noaste ca maestrul Enescu, etc.­­ D. I. Sân-Giorgiu, propunând o co­­­ordonare a tuturor forţelor culturale ,­­ emite părerea ca reprezentanţi ate­neelor populare să­­ urmeze cursuri­ de vară la Vălenii de Munte, ia tea­­rul Popular să-şi extindă activi­tatea la periferie.­­ D. general­­ Jitianu dă pildă Cra- | Iova şi Oltenia, unde teatrul Naţio- ' nal s'a scoborit în massa ţărănimei, făcând operă educativă. D-sa arată ţelurile mari ce trebue urmărite. Pr. N. Rădulescu remarcă străduin­ţa d-lui Berceanu de a armoniza su­fleteşte valorile culturale şi spirituale ale neamului, fapt care a dus la rod­nica conlucrare dintre cler şi corpul didactic. D. Şerban Popa cere să dispară orice egoism si concurenţă intre in­stituţiile culturale. Cere conducători­lor ateneelor­ să fie model de cinste, muncă şi devotament. D-na Pla Alimănisteaimu emite pă­rerea­ că la această operă să fie che­maţi si scriitorii români. Crede, ca ajutoarele băneşti date de oficiali- ,­tate, să fie impărtite in mod egal. " D. prof. Simion Mândrescu schi­ţând un interesant program de soţi­­vita­te, arată marele rol pe care­ l-a­m avut şi-l are în educaţia raţională ! soc. „Ortodoxă naţională a femeilor­­ române”, sub raportul spiritual ş­­f „Liga naţională a femeilor ro­­âne", Iprim reînvierea civilizaţiei populare româneşti, forţe ce trebue să aibi primul rol la ateneele populare D. Teodorescu-Tincu arată menirea ateneelor de a ridica cra­turalmente cartierul, in care au luat naştere şi dă sănătoase sugestii asupra mijloa­celor de urmat In realizarea acestui scop. La rugămintea d-lui col. invalid Zăvoianu, de a se da ospitalitate si asistenta morală congresiştilor inva­lizi şi văduvelor de război, d. inspec­tor şcolar St. Negulescu face căldu­ros apel pentru o cit mai largă a­­­­sistentă faţă de suferinzii glorioşi ai­­ neamului. I D. Virgil Leonte a vorbit de activi­tatea soc. „Viața studenţească", ofe­rind concursul echipelor ei artistice ateneelor. , D. Em. Păscutescu-Orlea face inte­resante comunicări asupra psiholo­giei auditoriului şi dă indicatl ani de metodele de urmat in îndrumarea populaţiei periferice. Păr. prof. G. Crețu cere o cât mai intensa colaborare intre cler şi copiil didactic prin sprijinirea reciprocă a acţiunilor culturale şi spirituale. D. Popescu-Răcari documentează nevoia unei centralizări sub forma u­­nui organ de informaţiuni in legătură­­ cu mişcarea, organ care să dispună de forţe de rezervă intelectuale şi artistice. D. Gh. Lunguleacu dă solutiuni de ordin practic, ca fiecare manifestare să poată desăvârşi un scop moral, social si national. D-na Eliza Alexandrescu cere ca mişcarea culturală să aibă in vedere copilul, organizând serbări pentru el. Propune sărbătorirea marelui pe­dagog al omenirei. Pestalozzi, cu pri- I lejul centenarului său. După ce mai fac comunicări d-nii I dr. I. Stratulatiu, I. Teodorescu, Theodor Castrişanu şi d. Gh Mugur, care promite să prezinte un program de activitate, P. S. S. Tft Simedrea, vicarul Sf-tei Patriarhii, a rezumat­­ discuţiunile avute, prin punctele de­­d I­finitiv câştigate şi anume: ■ ] a) Educaţia să aibă o bază reli­■ ' gioasă. . b) Reînvierea străvechilor locuri ■ rom’neşt’ prin atene». . c) înfiinţarea unui "birou central, care să servească drept agent de le­­­­gătură între toate unităţle răspândite , pe frontul cultural a­l Bucureștilor întărite prin votul general. ! Intrunirea s'a sfârșit la ora 9. r„ i.. Lefunamiekgr. lemne de cer Importate la domi­­eiiio grgo­aie garantată V­INDE Comenzile se pri­­tr. I izeanu No. 22 Tchaldîmnmn ?tl!TM *3«.«'!« W«r ralpt VictoriPi 17 Telefon R '98 Călugărul Negru FUNICULAR decanville. Instalaţiuni de trans­­port, forestiere, miniere, indus­triale, proiectează şi execută Inginer dipl. Ş­efan Elvftes Braşov, str. Castelului 11­1 1. Tel. 499 59 Lei Masa TREI FELURI serviciu curat, serveşte D-na Georgescu str. bascar Catargiu 12 (Piaţa Amzii) 21 SALVATOR C&RDSST MEDICAL fondat în anul 1903 . Medici specialiști pentru bon vmmKB si sifilis BOALE de FIELE­ratamentul blenoragiei cronic prin m­toade electroterapeuticu­lectrotermie pentru prostatiu Vretroscopie ontrolu. Diagnosticului clinic pjf ANALIZA SAU 3ELEI v ai lichidului cefalo-rachidial ferov 0/1«, LUramicroscopii Fusariul Itoman 9 I Lfinga Teatru­ Naţional - Bucureşi orsup n-t - * -c leie'o-' x ii Bu r* I.f'SiHAlOVICS Qenito urtitare, tyrtititis si insuficenga saxuala Diathermie. Electrotherapie. CUte şi Uretbroscopie sentru boli de băşică, blenoragii noi şi cronice cu compli­caţii, crostatite, stricturi, etc. Consult 12—1 — 3—8 p m­. Hr. Bd­tf.'riere 3_____ Or. StfJiKl’Of'OI. GENITO-URINARE, SIFILIS, PIELE Electroterapie p. blenoragii cronice, prostatite, stricturi, impotentă, etc. Cons. 8—10 şi 2—7 S’A MUTAT Str. Doamnei 16 (fost Paris). Tel. 38/68, 7363 BLENORAGIA Nouă sau veche cu toate complica­ţiile ei la bărbaţi şi femei se vindecă foarte repede şi radical prin injecţii cu medicamente noul. Blenoragia nouă se vindecă prin câteva injecţiuni. Stricturile cronice dispar repede fără sondă. Consult. 9—12 și 1—8. Doctor Tulliu Blanc. Grivița 1 5. 6 Br. ET'Mai’tin vechiul specialist reîntors In Capitală vindevă NEURASTENIA, RISTERIA, (Ti­miditatea, M.elancolia, Insomnia, Somnolenta, Paralisia. Tremură» turi. Ticuri, Nevralgia, Reuti­stism­­jughitul. Vărsături, Impotenta. Incontinenţa de urină după syste­­mul rof. Bershoini \'acy, Du­bois (Rente), ericion ( ar­is). HIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului Tratamentul Co­piilor întârziat’, impulsivi, vicioşi, ELSC1R0TERA£IIA .Tratamentul radical ntoder si SYHLISUEUl Calea Victoriei 33 fost 47» Casa Frascaţi Cons. 9 11 si 2­­7 PGÎiCititiO VrIATA Bucureşti. CALEA GRIVîTEi No. ie; Medici specialisti, vindeca rădic«­ Sifilisul, BLENORAGIA şi alte boli la b­ărbaţi şi Femei Ana Iza Sângelui, injectran' fără iurere ’onsuli toată ziua ■ Cabinet-dentar Dr. I.Mitulescu csi co­rod­atur­­a înatitutii ce­lebrului Profesor Kuril, din Berlin Specialist in boale de piept dă con­sultaţiuni şi face examinări cu noule aparate de raze Könige.­. în str. Gituz (fosta Covaci) No. 19 Etaj 1, intre orele 9 jum — 0 jum. Te­lfon­ul 125 ELENORAGIA acută şi cronică, oricât ar fi de ve­che, cu toate complicaţiile ei (bă­şică, prostată, etc.), la bărbaţi şi fe­mei, vindecă radical şi foarte repede, printr’un tratament absolut nou, fără spălaturi şi fără sonde U-rul JUSTIN NEUMAN, B-dul Carol No. 54, Con­­sult. 8—13 a. m. și 1—8 .L m. 7368 Dr. sFö£§At.JJ”. Specialist in diagnosticul boalelor de stomac, intestine, plămâni și inimă arinRazele S (Roentgen) Tratează tumorile prin Raze pro­funde. Diathermie și ultra-violete. Consult. 9—12, 2—5, str. G-ral Er. Grigorescu 3 (Armas). Tel. 40­68 Dr L. BEftNEA specialist în boale şi operaţiuni de OCHI, NAS, GAT şi URECHL Consult, îl—12. 4—6. Calea Mo­şilor 90 (prin Sf. Gheorghe). Te­­lefon ?8/12. DOAMNA DOCTOR AUREIsiAR&LK­Y S­ AST­A Mamos, Boli de femei Strada Alexandru Lahovarjr 29 (în apropierea Ateneului) Consult 3—6 d. a. Telefon 19/31. _________ 6536 Bolile. Rănile oricum numite vindecă radical s tihita cârtitor geniului Kühne, fără medica­mente, fără operaţie. Stabilimentul kuhnist al medicului Simionescu, Bu­cureşti, str. 11 Iunie 7. Consultaţii, primirea bolnavilor interni 5—7 seara. Provincie, străinătatea informaţii co­respondentă prospect gratis. Citiţi Sâmbătă acest anunciu mărit, 7328 Dr. D. JACOBY Speciafiz­­ la V­ena VENERICE, SIFIUS, PIELE Strada Teilor S (în dosul spitalului Coltea) Consult 8 — 10a.m. 2— 8 seara 78­6 MAȘINA de CÂNTAT ti ti tina expresie i teetotal stim Cele mai perciunate nepnacerea naturala PLACI TOT CE ESTE MAI NOU PRETURILE CELE MAI EFTINE reresi cataloage VANE­­RE $1 3­4 RATE LU­ARE Reprezentanţa si Depozitul Ge­neral ptr România a UZLJELOR ODEON 79 Calea VICTORIEI, 79 (vis-a-vis de Bicerica Alba) SUCURSALA1 B-DUL ELISABETA 1 Sub Graj­d Hotel cu Boulevard Cernăuţi, Str ROMANA II Observaţi la cumpărare marea fabricai „ODEON“ Cereţi Cataloage adevăratele pudre de orez1 in cutii de metal Tizurs d'Amour, Tsyka PRODUSE RECOMANDATE S Crime. Commna (cremă grasă) Creme Defic La „Le Jade" (cremă uscată) ROGER & GALLET PARIS ubastre ş i albe calitatea ga­­rantată pre­­cum şi orice fel de sticlărie u.udd in en­ gros HERRMANN & G-ie Bucureşti Str. Sapientei No. 13 PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa gene­rală că la Dir. Serv. de Studii şi Construcţii al Cassei Muncii c. f. r. Str. General Berthelot Sp. 8 se vor ţine următoarele licita- I ţi­uni publice : In ziua de 3 Martie 1927, ora 10 pentru construirea unui pavi­lion tip 16 refăcut în staţia Si­­meria. In ziua de 3 Martie 1927, ora 10, pentru construirea a 6 pavi­lioane tip 12 in staţia Bacău. In ziua de 4 Martie 1927, ora 10, pentru construirea unui pa­vilion tip 2 în staţia Buzău. In ziua de 4 Martie 1927, ora 11 pentru construirea a 12 pavilioa­ne tip­ 10 şi a 8 pavilioane tip 12 în staţia Iargara. In ziua de 5 Martie 1927, ora­­ 11 pentru construirea unui dor­­j mitor tip 27, în staţia Paşcani. Licitaţia se va ţine în confor­­mitate cu art. 72—83 din legea Comptabilităţii publice. Ofertele sigilate se primesc recomandate prin poştă pe a­­dresa de mai sus. Plicul cu oferta şi plicul cu recipiem de garanţie provizorie­­ de 4 la sută din valoarea oferte- i lor vor fi închise într’un alt plic sigilat şi se vor trimite recoman­dat. Devizul măsurătoare seria de planuri condiţinile generale pentru lucrări publice, cadtul de sarcini contractul tip etc. pre­cum şi d­oe alte informaţiuni, se pot lua in fiecare zi de lucru în­tre ora 12:13 la adresa de mai sus. Ofertele rămân valabile 2 luni de la data ţinerii licitaţiei. Ad. No. 4421­927 Mo. 3604 Direcţiunea Cassei Muncii a F. R. eltiporni piţelli?!­a Mstrttor Altoite cele mai renumite va­rietăţi («arte dezvoltate «elec­ţiunile garantate, vinde Pepine­­rele Fenouil Algeria. La can­tităţi mari se face preţuri spe­ciale. Comenzile şi acompturile se vor adresa d-lui Nicolae Di­­mian, proprietar Odobeşti. 7331 DISTOL VINDECA SIGUR Gălbează la 01 şi VITE MARI Feriţura de imitaţiuni fără valoare. Pe fiecare capsulă originală scrie „Distol" Refuzaţi capsulele fără această inscripţie. Oi­lanuri li firnicii şi Drogherii Depozit General F at BIBIC SP9DREIM­­ Ct. Bssorefti Bgl. EDubsti 12 Etaj I DICTUM germană-română se ca­ntă la NOEL Calea Victoriei 105,­­ unde veți găsi cele mai noi modale de Centuri, Corsete elastice de cauciuc şi de mătase* Soutiens-gorge, de la casa Claveric-Faris, precum Chi­loţi histerici, Bandaje pen­tru întru­musecare, Ciorapi şi Benzi pentru varice, Dreptate, Bandaje şi Cen­turi medicale, etc. şi toate articolele în legă­tură cu higiena corpului Cumpăraţi culorile 73 ’-2 Inbracăminte bărbătească pentru toate vârstele, toate profesionile şi toate in­­prejurările. PRIMA FABRICA CEHOSLOVACA de haine bărbăteşti S. A. STR. BERZEI 94196 Sucursala 3d, ELISABETA 8 Sucursala Galaţi, STR. DOMNEASCA 30 Costume smocking căptuşite cu mătase Lei 6­r.0 -6150 Pantaloni separaţi Paltoane-Demi Paltoane Cimono, Baglane, Parcfesiuni Costume fine şi obişnuite Costume sport etc. etc. NEVRAIG1NE ’’’URI­ST REMEDIU SIGUR CONTRA’. DURERILOR DE CflP­­ NERVOASE. REUMATICE - MIGRENE OGâZIME RARA!!!! Cisme de cauciuc englezeşti, pentru şoferi, muncitori, canala­­gii şi petrolişti, LEI 600 PERECHEA, numai câteva zile, la „RECORDUL“, ATELIER DE VULCANIZARE ŞI REPARA­­ŢIUNI DE ŞOŞONI ŞI GALOŞI, 62, Calea Văcăreşti, via-a-vis de Calea Dudeşti (Tramvaiele: 11, 19, 16, 4, 18). 7336 Vrarjelxolrează prin jur rezervar, Dawzit Fabrica NiCCHAE IONESCU Clopote Polîcandre şi Sfeşnice vechea casă de încredere — Str. Pitagora 20 Bucureşti­­R«Vâitea Fraţii Arsene Cluj Al. Anca Rădăuţi. (Bucovina). Braha Se găsesc gata clopote de cea mai superioară calitate, garan­tate pe 50 ani, înţelegerea şi prin s­crisori. Telet 54163 SE CAUTĂ de catre o casă importantă de mercerie din Capitală funcţionari de birou putându-se ocupa şi cu vânzarea la c­hişeu, se cere ca să cunoască şi limba germană. Ofertele cu indicat­iunea pretentiunilor se vor adresa la scen­­ia „Vera“ str. Sărin­dar 6 sub „Standart“. MareTRANSPORT Kraser­ii Sui­­lor. Dacă doriţi să aveţi o siluetă dis­tinsă şi un corp sănătos, vizitaţi noul Institut de om Iran din Str. Brezoianu No. 4 de VITE (Etaj I)

Next