Universul, aprilie 1927 (Anul 45, nr. 75-98)
1927-04-01 / nr. 75
f „Asigurarea Românească“ Societatea Anonimă Română de Asigurări Generale Capital social şi Reserve Lei 56 881.600 şi afiliata sa „Asigurarea Ţărănească“ Societate Anonimă Română pentru Asigurarea Avutului şi Gospodăriei Ţărăneşti Capital Social lei 12.000.000 Bucureşti stp. Luterană IVo. 4 . Procedându-se în vna de 27 Martie 1927, la orele 10 a. m* la sediul Societăţei, In faţa comisiilei de trageri, alcătuită cu delegat din vechiul Regat şi Provinciile alipite şi a unui mare număr de asiguraţi la a 79-a tragere lunară pentru amortizarea poliţelor de asigurare populară s'au amortizat polite Pentru suma de: Lei 450.000 ! Im cele 39 trageri lunare ce au avut loc până în prezent, s’au amortizat ti plătit polite de asigurare populară in suma de: TI; Lei 6.815.000 strada Decestrada Politai« amortizata la 27 Uartie 1927 sunti TARIF A. (IS an!) Lai 20400 a d-lui Julian Natanson, Bucureşti, strada Decebal nr. 9, cu poliţa nr. 9159. Lai 20.000 a d-nei Maria F. Schwartz, Fălticeni, strada Mare nr. 34, cu poliţa nr. 66635. Lei 20.000 a d-lui Arnold Spiess, Bucureşti, strada Luterană nr. 18, cu poliţa nr. 53064. Lei 20.000 a d-nei Paraschiva Rădulescu zisa Zola, Bucureşti, str. Turda nr. 11, cu poliţa nr. 16550. Lei 20.000 a d-lui Leondra Polopol, Bucureşti, Splaiul Bolintineanu nr. 16, cu poliţa nr. 7321. Lei 20.000 a d-lui Vasile Bordeanu, P.Neamţ, strada Dărmăneşti, nr. 2, cu poliţa nr. 10533. Lei 20400 a d-lui Vasile Dumitrescu, Ploeşti, str. Carol I, nr. 7, cu poliţa nr. 82837. Lei 204100 a d-nai Iuliana Conrad, Bucureşti, str. Cazarmei, nr. 56, cu poliţa nr. 20644. Lei 20400 a d-nei Debora Caiman, Bucureşti, strada Artei, nr. 12, cu poliţa nr. 11469. Lei 20.000 a d-nei Olga Gheorghe Ioneu, Cernăuţi, reg. 3 grăniceri, cu poliţa nr. 61658. Lei 20.000 a d-lui Ioan Borcoman, Bucureşti, str. Cămpineanu, nr. 28, cu poliţa nr. 39899. Lei 20400 a d-nei Maria Niculescu, Bucureşti, strada Rozelor nr. 24, cu poliţa nr. 48763. Lei 20400 a d-lui Constantin Ciolanu, Bucureşti, str. Sf-ţii Apostoli nr. 49, cu poliţa nr. 49382. Lei 20400 a d-lui Ghiţă Pătraşcu, Galaţi, str. Ţintei nr. 20, cu poliţa nr. 23874. Lei 20400 a d-lui Petre Hristescu, Bucureşti, calea Victoriei nr. 222, cu poliţa nr. 22959. Lei 20400 a d-lui Ilie Stângăcia, Piteşti, strada Şerban-Vodă nr. 81, cu poliţa nr. 58131. Lei 20400 a d-lui Ştefan Ştefănescu, Bucureşti, calea Rahovei Nr. 370, cu poliţa nr. 67172. Lei 10400 a d-lui Alexandru Clenciu, Bucureşti, strada Părului nr. 12, cu poliţa nr. 14167. Lei 10.000 a d-lui Mihail Math, Cluj, calea Moţilor tur. 129, cu poliţa nr. 4277. Lei 10.000 a d-rei Giusepina Calagero, Galaţi, strada Portului, cu poliţa nr. 2655. Lei 10400 a d-rei Ecaterina Oancea, Bacău, strada Busuioc, cu poliţa nr. 3932. Lei 10400 a d-nei Maria A. Popescu, com. Ciumaţi, Judeţul Prahova, cu poliţa nr. 268. Lei 5.000 a d-rei Ecaterina Antonescu, R.Gărat, strada Carol nr. 32, cu poliţa nr. 351. Lei 5.000 a d-rei Edea Natensohn, Tighina, str. Mateevici nr. 62, cu poliţa nr. 4360. TARIF B. (10 ani) Lei 20400 a d-lui Mihai Feher, şofer, Creditul Minier Moren, cu poliţa nr. 9039. Lei 20400 a d-lui Lt Alexandru Oana, Tg.-Mureş, depozitul sanitar Corp. VI armată, cu poliţa nr. 10.732. Lei 10.000 a d-rei Maria Nedelcu Nicu, corn. Comana judeţul Vlaşca, cu poliţa nr. 1484. Deasemeni, Soc. »ASIGURAREA ROMANEASCA" • " . •« Şi »ASIGURAREA TARANEASCA" primesc asigurări şi In ramurile: Incendiu, Grindină, Mortalitatea vitelor, Viaţă cu examinare medicală, In moneda ţârei şi în valută forte, Transport, cu prime de concurenţă. DIRECŢIUNEA GENERALA ţă- Magazuil finnl fis WrlsiMs a! Mai P. 1.1. Strada Poştei No. 2 — BUCUREŞTI — fctaj I Palatul Casei de Economie Credit şi Ajutor P. T. T. Se aduce la cunoştinţa Generală că In vederea Sezonului apropiat Magasinul General de îmbrăcăminte al Corpului P. T. T., este asortat cu cele din urmă noutăţi în Stofa da Dama pentru Rochi, Tailleur, şi Pardesiuri, Stofa Bărbăteşti, Ungaria tfarbateasca şi da Dama, Haina Gata etc. Secţiune specială pentru încălţăminte de Bărbaţi şi de Dame ultimele noutăţi in această ramură. SALON DE MODE Pălării de Damă culmeie modele începând de la Lei 450 Transformări şi Modificări recepând de la Lei 200 Atelier de Croitorie Bărbătească sub conducerea unui Maestru bine reputat Secţiune specială de Galanterie Bărbătească şi de Dame ca Ciorapi, Mânuşi, Pălării Bărbăteşti, etc. Haine gata pentru COPII Corpul P. T. T. se bucură de avantaje speciale Motoare „Scmueder“ Benzină-Petrol 3, 4, 6, 8, 12 şi 16 cai solide, economice ieftine Deposit ING. 1. RECHENBERG Bucureşti, Str. Carol 9 Vindem Moşia Seţu (fără subsol) linia Buzău Nehoiu 420 pogoane arabil, livezi, fâneaţă, pădure, islaz, gara la conac, poziţie splendidă, 6.000.000 valoare. Moştenitori: Ştefan Jitianu 7946 Pandurului. Buzău mean şi ÎNCĂLZIRE PRIN de presiune înaltă şi Compound pentru orice presiune pentru extragerea aburului intermediar pentru orice combustibil Economie mare. — Amortizare rapidă. PSiS la 80% epuizare al întregului combustibil JHENSCIEL &SCHE G. m. b. M. C&SSEL Reprezentant gen- p Românii:. n. SIMONS Bucureşti I Str. General Gh. Manu No. 28 73. CHIBE TANSPORT de * VITE Altoite cele mai renumite varietăţi foarte desvoltate selecţiunile garantate, vinde Pepinerele Fenouil Algeria. La cantităţi mari se face preţuri speciale. Comenzile şi ncompturile se vor adresa d-lui Nicolae Dimini proprietar Odobeşti. 7331 Cant reprezentanţi serioşi. Aprovizionaţi-vă de pe acum de sărbători din marele şi bogatul asortiment de CONFECŢIUNI PENTRU COPII modele noi, Pardesiuri de stofă, Rochiţe de stofă şi de lână, Costumaşe pentru băeţi BASCL PintilOCHE, Articole de botez, Ciorapi* ŞOSETE, Mănuşi, Genţi, etc. Centrala Lipscani 83 şi Sucursala Lipscani 21 niversul Copiilor orgast Casele de economie n’au de it 120 milioane în depozit. Singurul mijloc de a finanța a război ar fi o emisiune a ancnatelor tchervonetz. Dar asăzi Tchervonetz-ul a pierdut im vre-o 3/5 (trei cincimi !) din sterea sa de cumpărare. O luă emisiune extraordinară ar reduce la zero. Guvernul sovietic va trebui sef să ducă în timpul unui răzoi extern, un alt război intern npotriva populaţiei ca să o siască cu ajutorul mitralierelor al baionetelor să predea alimente şi vite armatei. Ajungem aci la factorul politc şi psichologie , acelaal raniturilor dintre guvernul bolvic şi populaţie. Nemulţumirea populară e gnerală. După informaţiile oflate organizaţia „Ceka‘* consită că elementele bolşevice sut numeroase chiar în urmata rşie. „Ceka“ spune că aproape 3% dintre ofiţeri aparţin orgaizaţiilor anticomuniste clanestine. E drept că ceilalţi 80 sunt consideraţi ca „siguri sau el puţin, indiferenţi“ (sic). Dar atunci cum se poate exlica faptul că, acum câteva sptămâni autorităţile sovietice a concediat dintr’odată 15.000 e ofiţeri din armata roşie ? Starea morală a soldaţilor nu nici ea favorabilă regimului omunist. Cea mai mare parte din rotaţi sunt de la ţară. Dar ţăanii s-au izolat moralmente de egimul bolşevic. Cuvintele de odine comunistă : „Trăiască reoluţia mondială“ sau „trăiască mierea sovietelor“ nu mai pot spiti pe nimeni în Rusia. „Tendinţele populare nu mai asă nici o îndoială, — declară ategoric generalul Denikin, — poporul obosit de războiul uion- Lial şi de războiul civil, poporul are nu şi-a vindecat încă rănie, care se consacră cu totul nuncii sale de toate zilele şi optei sale îndârjite împotriva egimului comunist care îi sileşte viaţa şi îi ruinează producţia, acest popor a şi răspuns a apelul şefilor urâţi de ei, printun murmur înăbuşit şi po aocurea, printre sfidare brutală: „Destul ! Vom împlânta baietetele noastre în pământ. Sau o vom întoarce împotriva comuniştilor“. Rezumând situaţia materială ,imorala a guvernului bolşevic, feneralul Denikin ajunge la concluzia că orice eventual război ntre Soviete şi vecinii lor va trebui să se termine printr-o înfrângere completă a bolşevismului. „Şefii bolşevici înţeleg aceasta foarte bine şi desigur că simt o teamă de animale pentru propria lor viaţă. Dar speranţele smintite şi pasiunea lor de jucători orbiţi îi împinge spre inevitabil... Luptele intensiine între conducătorii sovietici şi impasul economic in care se găsesc pot grăbi ultima lor aventură, adică, războiul* . Generalul Denikin crede că pentru patrioţii ruşi singurul, mijloc de a prevenirăzboiul, « să răstoarne puterea bolşevica înainte ca ea să nu rişte această ultimă aventură, care nu poate decât aduce noui nenorociri asupra poporului. Grigore Alexinsky fost deputat Ultimele modele 1927 Elegante *oiSde Eftine pentru Bărbaţii Dame, Copii A. C. TANTASESCU H.Miffiereanu&Die Calea Victoriei No. 112 (in faţa Bisericei Albe) Vânzarea în rate la Înlesnirea“ Bulevardul Brătianu 26 (lângă Biserică Italiană) 55 Publicaţie Regimentul 2 Artilerie Grea, cazarma Malmaison,ne la 9 Aprilie 1927 ora 10, licitare publică conf. art. 72—83 din legea contabilităţii publice, cu oferte Închise şi garanţie de 10 la sută, pentru aprovizionarea cantităţii de 100 vagoane lemne de foc. Caetul de sarcini se poate vedea în orice zi de lucru dela 7 Jum.—12 și 14—18. Comand, reg. 2 Artilerie Grea 8005 Colonel, Bărcălăbescu Căpriori pănă la 6.50 Lei 1850 m Scânduri asterială 4 m ,, 1500 „ Sipci 312 . 1200 „ Tâmplărie dela „ 2200 „ Dușumele geluite Lei 68 și 95 m* Parchete de stejar Lei 260 m* Vinde Fabrica de Dușumeie Buiucv. Ferdinand, 99. Tel 53*27 trjMrvPi 14. 16 17 s! 1b' „Er | CELMPI IEFTIN 51 Mfll BINE I ASORTAT CU TOATEMflRj FURILEJHNL FÄRÄDOBÂNDĂ BUCUREȘTI, STR.SFINTIIOR 16 Eti | IMTRAREAMIN STR.MAVROGHENI UNIVERSUL Partea civilă, în apel, are drept de opoziție ? Curtea de casație s. NI a rezolvat Mare o interesantă chestiune de drept şi anume : dacă partea civilă, are dreptul de a face opoziție contra sentinţei tribunalului — ca instanță de apel — pronunțată în lipsă. Recursul a fost făcut de d. I. Dumitrescu din Mizil, condamnat de judecătoria, ocolului local la 4000 lei amendă și 10.000 lei despăgubiri; de tribunalul Buzău redus, în apel — în lipsa reclamantului — la 1000 lei amendă și cu totul, în ce privea despăgubirile ; și obligat apoi, din nou, la despăgubiri, de către tribunal, prin admiterea opoziţiei reclamantului parte civilă. Recurentul a susţinut, că tribunalul, admiţând opoziţia părţii civile a violat autoritatea lucrului judecat. Fiindcă, sub raport penal, procesul era definitiv rezolvat prin aceea că ministerul public pusese concluziuni în cauză , iar sub raport civil dreptul de opozie a fost suprimat, atât prin legea accelerărilor cât și prin art. 79 al legii Curţi de casație. înalta Curte însă, după câteva zile de deliberare, și constatând că prevederile articolelor 197 și 203 din legea de procedură penală sunt încă în vigoare, — nefiind, în niciun fel, modificate, de legile de procedură şi de organizare, ulterioare — a respins recursul ca neîntemeiat, confirmând deci că şi partea civilă are drept de opoziţie la sentinţa pronunţată în lipsă de tribunal, ca instanţă de apel, în cauze penale. Abuz de încredere D. procuror Zamfirescu a trimis în judecată, pentru faptul prevăzut și pedepsit de art. 322—323 cod penal (abuz de încredere), pe Heinrich Sternberg, colais-voiajor al firmei Finkelstein din str. Câmpineanu 20. Inculpatul a încasat însemnate sume de bani — circa 350 mii lei — dela clienţii patronulu său în contul furniturilor de mărfuri comandate. In loc să predea însă cassei banii încasat, el şi i-a însuşit păgubind astfel şi casa la care servea şi pe comercianţii client dela cari primise aconturile. Procesul fraudelor de la cooperativa „Ieftenirea traiului“ din Olteniţa Centrala cooperativelor de producţie şi consum pornise ae bune în justiţe, contra conducătorilor cooperativei „Ieftenirea traiului" din Olteniţa, pentru vina neregulatei administrări a fondului de lei 414.457 lei. Fapta bănuiţilor a fost încadrată în disp. art. 140 cod penal (delapidare de bani publici) agravata cu circumstanța aplicării art. 17 din legea cooperativelor. Astfel, au fost trimiși în judecată , ca autor principal, Neagu Zaharescu, conducătorul cooperativei, iar ca solidar responsabili de paguba bănească a instituţiei, d-nii Niculae Şeitan, C. O. Chirtu, Anghel Brodea, Ilie Dincescu, V. Fundenaru, Nae Perju şi C. Păiş, membri în consiliul de administraţie al cooperativei. Judecătoria ocolului Olteniţa, însă, a condamnat pe Zaharescu la un an închisoare corecională, iar pe ceilalţi i-a scos de sub urmărire, restrângând răspunderea solidară pentru despăgubirile cuvenite instituţiei numai asupra consiliului de directe, adică asupra d-lor Şeitan, Chirtu şi Brotea. Contrar acestei hotărîri părţile au făcut apel. Acesta sa judecat Mare la trib. Ilfov s. N. în completul d-lor judecători N. Georgian, Gheorghiade şi procuror Alivra, prilejuind ample dezbateri.Tribunalul a amânat pronunţarea sentinţei la 2 Aprilie crt. încasator de asigurări, incorect D. jude instructor Negrea a dat ordonanţa definitivă de urmărire, pentru abuz de încredere, împotriva încasatorului Athanasie Popescu, din serviciul soc. „Franco-Română de Asigurări”, învinuit, că a primit numeroase sume de la asigurat, în contul primelor lunare, dar şi-a însuşit banii risipindu-i în diverse petreceri. ■ oOo-Dină incendii in jud. Conului Galaţi, 30 Martie Un incendiu a izbucnit la proprietatea d-nei Marioara Stoian din com. Independenţa, jud. Covurlui. Flăcările, alimentate de un vânt puternic, au cuprins şi casa agentului sanitar şi un magazin de coloniale. Primele ajutoare au fost date de pichetul ceferist al gării „Independenţa’’. Întreaga comună în picioare a încercat salvarea mobilierului numeroşilor chiriaşi S’a telegrafiat la Galaţ, cerându-se ajutoare. O serie de pompieri a plecat la faţa locului. Măsurii® de localizare au mere foarte greu, pompierii fiind nevoiţi să seaprovizioneze cu apă direct din Siret.. . • . La faţa locului, au sosit cu automobilul d. Grigore Tatovici, prefectul judeţului şi căp. Lupescu, comandantul comp. de jandarmi. După câteva ore de muncă grea focul a fost localizat. Pagubele sunt mari. f. Alt incendiu s-a declarat la depozitul de pae de pe moşia d-lui Valienatos din com. Şiviţa. Focul a luat naştere din neglijenţă. Paele apar#neau div. III tren din Gala#. ------------□ * p------------ Examenele ceferiştilor minoritari La examenele de limba română, ce sau ţinut la Oradea cu ceferiştii minoritari, au fost respinşi peste 100 de candidaţi, fiind dovediţi că n’au nici cele mai elementare cunoştinţe de limba română. Examenele celor de la Cluj nu s'au terminat încă. Starea timpului BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 30 Martie 1927 IN ROMANIA, ora 8 a. m. — Cerul acoperit în întreaga ţară, vânt destul de tare pe alocuri puternic din regiunea nordestică şi ploae în partea de vest. Temperaturile au scăzut simţitor, prin Basarabia semnalându-se în timpul nopţii Îngheţelari. Presiunea atmosferei în scădere variază azi între 751 mm. la Alba Iulia şi 765 mm. la Sărata în Basarabia, iar temperaturile între 15 gr.—17 gr. prin Ardeal şi 4 gr. în restul ţării. LA BUCUREŞTI-Filaret, ora 8 a. m. — Presiunea atmosferei 760 mm., temperatura 11 gr., umiditatea 78 la sută. Cerul acoperit şi vântul dela ENE cu 7 mps., temperatura maxima de ori 23 gr., minima de azi 8 gr. TIMPUL PROBABIL dela 30 la 31 Martie, ora 13. — Cerul se va menţine acoperit şi precipitaţiuni vor cădea în nord est sub formă de lapoviţă şi în restul ţării ploae. Vânt din sectorul estic puternic în jumătatea estică și pe litoral. Temperaturile în scădere în nordest In cursul nopți îngheţ slab. , —**»'□ « D-----■ - EZ. Intr'o chestie te onoare Domnului loan I. Lapedatu, Fost Ministru po liotei Esplanad Stimate Domn. D-l General Adjutant Florescu loan simţindu-se grav insultat printr’un pretins referat al Dvs. citat de ziarul „Cuvântul" cu nr. 719 din 26 Martie 1927 prin articolul „Cazul Florescu şi al altora” şi din care reese că atât d. Gongopol care ar fi citit referatul cât şi d. Enacovici căruia i-aţi fi declarat că d. General Florescu v'a propus a cumpăra armele prin intermediul unei D. Pirendi pe care nu-l cunoaşte şi de al cărui nume abia acum ia cunoştinţă, ne-a însărcinat a vă cere lămuriri, asupra acestui fapt care atinge grav onoarea d-sale. In acest scop, cu onoare vi rugăm să binevoiţi a ne pune in contact cu doi prieteni in dvs pentru grabnica soluţionare a acestei chestiuni. Primiţi vă rugăm stimaţi Domn, asigurarea sentimentulu nostru cel mai bun. (ss) A. D. Florescu Calea Victoriei No. 20: Colonel D. Sturza 26 Martie 1927, ora 19. Hotel Esplanade Bucureşti B-dul Academiei No. 8 Domnului Alexandru Florescu Calea Victoriei No. 20: Bucureşti Stimate Domn. Răspunzând scrisorii dvs. di. crt., primită de mine ori, după reîntoarcerea mea la Bucureşt îmi permit a vă comunica pentru informarea Dvs. şi a d-l. Colonel Sturza că nu mă sun răspunzător pentru cele ce seri alţii în presă şi prin urmare , astă dată regret a nu putea uimi ca în cazul precedent, invităm dvs.Primiţi vă rog atât Dvs. cât a d. Colonel Sturza asigurarea sertimentelor mele cele mai bune. 28. III. 1927.(ss) 1. Lapedatu Iubite Prietene. Pentru îndeplinirea mandatului, ce ne-ai încredinţat, îţi tretem în copie scrisoarea ce ai adresat d-lui loan Lapedatu pn cum şi răspunsul D-sale, la diversul nostru. Din această scrisoare, reese c d. Lapedatu nu se solidarizea; • cu cele scrise in „Cuvântul’’ ■ deci nu se crede obligat a da satisfeţie pentru cele scrise alţii. I 1 Cum d-sa, în diferendul trecut ţi-a dat deplină satisfacţie, pr ■ declaraţia făcută de martorii să • sUntem de părere că incidentul i închis. ! In ceea ce priveşte ziarul „Civântul” nu am mai întrepriimei un demers în urma comunicarii ce ne-ai făcut că autoritiţile militare superioare ti-au interzis a mai trimite martori pentri ceea ce scrie acel ziar. Primeşte, te rog, iubite prietene, expresia sentimentelor noastre cele mai afectuoase și la înaltă stimă. (ss) Al. D. Florescu "*) Coletul D. Sturza Loco Edilitatea la Galaţi JALEA BADALANULUI VII Idai rău ca în cartierele mărginaşe ale Bucureştilor. Să ne gândim mai serios la asanarea acestui cartier. Locuit de muncitori de la gară şi din port, acest cartier îţi face impresia unei Veneţii de caricatura, căci nare cu Veneţia de s sub cerul Adriaticei altă asemă- " nare decât întinsul apelor revăr- 5 sate. Pe ambele părţi ale străzii „principale“ zac obraznice no- F roaiele, ce nu se usucă niciodată. Pe stânga văd o baltă imensă , împestriţată de gunoaie. Iată şi „gara" Galaţi Dunărea, pentru traficul de cherestea. Pe aci e şi digul Brateşului, ce se leagă cu apa Dunării în zile de inundaţii. ( Intrăm în cartierul Tiribomba. , Cine i-o fi dat cartierului acest nume de mardeiasă celebritate ? , Primăria nu i-a dat consacrare oficială, dar numele a prins, nicimeni neprotestând împotriva lui. Un domeniu întins, curţi largi acoperite cu apă, chichineţele în paiantă par niscai vase plutitoare. Sunt legate de stradă prin punţi lungi, ce merg până în prispa caselor. Alt mijloc n’au oamenii ca să iasă în stradă. Vai, de lumea de pe-aci, de copii mai ales ! Oamenii aceştia au făcut mare greşeală, pe cât am aflat Proprietarii caselor au fost hamali în port şi aveau case bunişoare, dar le-au vândut pe preiţuri urcate şi şi-au cumpărat alte locuri de case pe-aci, cu sume mai mici, bine înţeles, ca să prăpădească restul banilor, pe semne, în chefuri şi stricăciuni. Ajungem la linia Galaţi-Reni. Şi aci apă provenită din infiltraţii, apă veche, zăcută, roşie- iotică şi verzuie. Se vede partea din deal a Galaţilor, singura regiune civilizată şi sănătoasă. In partea joasă a Galaţilor stă să- ' racimea. Frigurile palustre bântuie aci foarte des, iar toamna trebue să fie o ţânţărime de spaimă. Mereu se făgăduesc îndreptări, căci sunt doar câteva sute de alegători, cari ispitesc pe politiciani. Ar fi bine să se împiedice construirea de noui locuinţe în acest cartier atât de pedepsit. Populaţia nu-şi dă seama şi construeşte chiar fără autorizaţie comunală, dar aceasta nu însemnează că nu poate fi împiedicată s-o facă. Pe vremuri, în aceste locuri, erau grădinarii întinse. Astăzi, se comit crime de la ora 8 seara în sus. E o adevărată aventură să pătrunzi în toiul nopţii. Numai apă amestecată cu lintiţă şi cu zoaie. In Octombrie vin alte ape mari, ce împrospătează pe cele de azi, prea mult zăcute. Ce trebue să fie spre primăvară, la topirea zăpezilor ? Când bate vântul simţi aerul infect. Mă întreb : ce va fi la vară, în arşiţa lui Cuptor ? In faţa mea se întinde un lac să mergi cu luntrea. Mai departe, un pod mare şi lat, făcut de locuitori pentru trecerea căruţelor. Alte punţi mai mici leagă casele de uliţi. Aci a fost cuibul bandiţilor prinşi de curând, cari au săvârşit cringe în Bucureşti şi in alte părţi. Suntem la sfârşitul preumblării prin Bădălan şi Tiribomba. Acest nume aflu acum că i-a fost dat de un tâmplar, în zilele de după război. Şi iată-ne iarăş In dreptul ra- finăriei „Pallas“, de unde se vede impunătoare catedrala episco- I pală. _w 1 Arta română , la Londra ■ Se comunică din Londra: D-na Titulescu a dat o mare re-cepţie cu prilejul deschiderii expo- , ziţiei de pictură a d-şoaicei Elena Popea. Printre invitaţi erau: d-na Baldwin, soţia primului ministru britanic, Lady Chamberlain, Lady Tyrrel, soţia secretarului general permanent de la Foreign Office, Lady Maud Hoare, soţia ministrului aviaţiei, Mrs. Ashley, soţia ministru- fiiului comuniicaţiilor, Lady Dunedin, , Lady Lawrence, Lady ’"Cory, ambasadorul Franţei, ambasadorul Italiei, precum şi aproape tot corpul diplomatic. Expoziţia de pictură a d-şoarei Popea a avut im mare succes. Ziarele, in frunte cu Times, s’au exprimat in termeni elogiosi despre pictura d-nei Popea. „Times“ (1 Martie) scrie : „D-na Elena Popea, romancă, expune pentru prima dată în Iara aceasta, este o bună elevă a lui I Cézanne. Aceasta însă nu-i prejudi- I ciază întru nimic propria sa persona- I litate. Ea este, hotărît stăpână pe un sistem de pictură care consista în a trata un ansamblu de lucruri, ex. I cluzând detaliile şi adaptându-le unei • compoziţii în care formele solide şi calităţile atmosferice formează „ ounitate. Această technică îi dă putinta să imprime convenţionalismului un accent personal, care are ceva din delicateţa femenină”. Manchester Guardian (4 Martie) se arată şi mai entusiast. El scrie, între altele: Două pânze mari intitulate „Păstori români“ sunt compoziziţiuni delicioasa Atât coloritul, cât şi technică tot sunt excelente“. Chipurile păstorilor grupaţi pe un fond de albastru palid al munţilor , sunt pline de viaţă şi orginaitate. CMelaite subiecte străine (Domul tn■ valizilor) nu au veselia viguroasă care caracterizează, cu atâta farmec, suniectele româneşti“. Tot aşa de favorabil se exprimă Westminster Gazette, Pilv Sketch, etc. şi întreaga presă britanică. ----------o Do----------- Adunarea anuală religioasă Asociaţia creştină a femeilor române a cunoscut Dumineca aceasta clipe de adevărată bucurie vrednică de numele ei şi de atenţia publicului. Adunate în aula Academiei de înalte studii comerciale, tinerele ei membre şi-au ţinut adunarea anuală religioasă în prezenţa I. P. S. S. Patriarhul României O zi de primăvară luminoasă, o zi de împrospătare a sufletului întreg. In sala cea, nouă a Academiei spaţioasă, numai aer şi lumină, a venit lume de pretutindeni, nu ca la o coifferinţâ cu făgădueli, ci cu totul altă râvnă, altă curiozitate şi dorinţă de reculegere. In bluzele lor albe cu legături albastre, fetele Asociaţiei, lucrătoare şi studente, eleve şi funcţionare au fost o înviorare dintru început. D-na Moscuna, directoarea şcoalei profesionale gr. II a îngăduit corului acestei instistuţiuni să cânte cântările religioase, cari s’au revărsat curate şi pline de inspiraţie sub măestrita conducere a d-nei Cucu, ca şi cele conduse de d-nele Eufr. Popescu şi Iosif au înălţat sufletele şi le-au deschis primitoare cuvântului lui Dumnezeu, împărtăşit auditoriului de S. S. L. Lor preoţii Marin Ionescu şi Toma Chiricuţă. Când păr. T. Chiricuţă a rostit cuvintele Sf. Evanghelii: „Unde veţi fi adunaţi doi în numele Meu, acolo voi fi şi eu“, toată lumea a simţit fiorul prezenţei lui Dumnezeu. ... Simplu, cald şi sincer creştin, aşa cum e în toată modestia lui, sufletul tineretului din A C. F. aşa a fost impresionantul cuvânt al d-nei Sanda Matei. Ruptă dintr’o viaţă trăită la picioarele crucei, chemarea pe care a adresat o inimilor tineretului, le-a Înfiorat de o încredere nouă, de o nădej-de puternică, ce le va încălzi in lupta an cu an reîncepută în vălmăşagul vieţei de muncă. Au cucerit pe toată lumea adâncimea şi puterea inspiratei, minunata poezie a cuvântului şi farmecul nespus al gestului şi glasului celei ce vorbea pentm copiii lui Dumnezeu. Ceurată bucurie rară şi preţioasă aduc asemenea clipe celor ce urmăresc viitorul ce ni se făureşte ! Ar fi o adevărată bimfacere să vezi răspândinduse mişcări asemenea, pătrunse în adânc de credinţă activă şi pilda femeilor cu adevărat pioase trebue să ne oprească un foc. E o datorie să li se închine o parte din atenţia atât de fărâmicită pe nimicnicii, căci ele sunt la post. O demonstraţie a “iiUUUUi yUjJuiai ítíúÁááeSO Sâmbătă, 26 Martie s‘a serbat la Ateneul Român, Festivalul Jubiliar de 25 de ani al autistului Coraacu, căruia i s‘a făcut o caldă manifestaţie pentru trecutul lui tachinat cântului popular românesc din toate ţinuturle. I 1). Lungul eseu, conferenţiarul Casei şcoalelor, a ţinut o cuvântare despre vechimea şi simbolul cânturilor şi jocurilor româneşti D-nii Brancomir şi Conabie de la teatrul Naţional au rostit versuri La piano, sub inspectorul muzicilor, d. Damian. Soc. „Scena Artiştilor“ al cărui membru fondator e sărbătoritul, prin d. Pierre d'Allick, preşedintele iniţiator, după cuvinte bine simţite, a prezentat sărbătoritului un ceas cu o placă de aur cu inscripţia : „Sindicatul Artiştilor” prin d. Gh. Popescu, secretar, a oferit o coroană de lauri şi o adresă din partea sindicatului. D-na Gaja Tudor, secretara societăţii scriitoarelor române, i-a oferit artistului flori şi printr-o cuvântare frumoasă a amintit de succesele artistului Corăscu la serbările din Ardeal şi de entuziasmul puiblicu- lui pentru muzica naţională. ------------□ * □----------- L In staţia Piatra-Olt s’a ciocnit trenul expres , cu o maşină de manevră . Eri, acceleratul 205, plecat regulat din Piatra-Olt, s’a ciocnit, la ieşirea din staţie, cu o maşină de manevră. In urma acestei ciocniri, locomotiva acceleratului a fost a- 5 variată, iar un vagon, care era ataşat la maşina de manevră, a deraiat. Dintre călători a fost rănit uşor d. Vasile Popescu, şef de biurou la cfr. Vinovaţi sunt: şeful ajutor • Căplescu Ion, impiegatul exterior Brestoiu Petre, acarul Militaru Marin şi şeful de manevră Dumitrescu Mihai, cu întreaga partubă Annimul, 75 Viber 11 Aprilie 1927 I frumoasă serbare cuturala la tiuiea Invitată de către Liga Culturală, Oţia Buftea, soc. cult. „Tinereţea“ linut Duminică, 27 c., o foarte reată şezătoare artistică-culturală, inea localitatea D. N. Batzaria, preşedintele soc. Fineretea", a vorbit despre : Din bracteristica poporului român“, scornt în evidenţă, cu deosebire, vitea acestui neam, calităţile lui suersoare şi uimitoarele progrese ce făcut într'un timp scurt. Din programul artistic, care a luat frumoase amintiri publicului au- Itor, s'au relevat : D-ra Eliza Iacoescu, d-nii Al. Zitti şi Gabriel Tăase, declamaţii, d-ra Tirty Ihekedtz, canto, d. Al Păunescu, vioară. Bine jucată comedia lui V. Alecandri : „Arvinte şi Pepelea“, d-nii I. Mussulis şi St. Ionescu, interpreți principali, au fost mult aplaudaţi. D. Dinu, directorul gimnaziului din Jurftea,. ,mulţumeşte d-lui Batzaria şi membrilor societăţii cari au organiat această frumoasă serbare, aduând elogii acestei societăţi culturale ■entru rodnica şi neobosita ea muncă o depune pe tărâmul cultural. -----------□ * □------------. 0 paraşută românească 1 r.^“r*. a'* *n a numeroşi ofiţeri de aviaţie, s’a experimen- tat la Cotroceni o paraşută, invenţie românească, datorită sculptorului George S. Popoiu, care are la bază şi studii speciale de aviaţie. Paraşuta a fost asvârlită dela D m. înălţime cu greutate moartă. Paraşuta s’a deschis după 5 m„ ceea ce dovedeşte bune calităţi. Experienţa s’a făcut din îndemnul d-lui ministru de război, care înţelege să ajute totdeauna iniţiativele româneşti. Un melden! de tramvai la Timişoara Timişoara 29 D. maior Ganea Ion, de la cercul de recrutare Timişoara, a voit să se urce într’un vaton de tramvai, care mergea n plină viteză, In piaţa Regele Ferdinand. D. maior s’a împielicat în sabie şi a căzut sub ■oatele remorcei tramvaiului, are î-au retezat piciorul drept și l-au zdrobit pe cel stâng. Profesorul Rene Brasev a dus de rănit imediat la spital, unde medic colonel Dumitriu i-a imputat piciorul drept de la genunchi. MOARTEA VICTIMEI Timişoara, 30 Martie Maiorul Ioan Ganea, victima eeidentului de tramvai comunitar, a încetat astă noapte din faţă, la spitalul militar din Tilişoara, înmormântarea se va face câine. CITITIs „Veselia“ - ------------□ * □----------- Pentru medicul-şef al municipiului Timişoara 29 Martie D, medic şef dr. Octavian Proşteanu, este rugat de cetăţenii oraşului Timişoara să inspecteze lăptăria comunală, unde laptele, ce se vinde publiului, se păstrează în vase neigienice. Cu această ocazie, d-sa va mai constata că laptele şi derivatele lui, ce se pun în consumaţie publică, sunt lucrate cu aparate ruginite, fapt ce a dat naştere la multe intoxicaţii. Suntem siguri, că după inspecţie ,, dr. Proşteanu va dipune imediata închidere a acestui nou focar oficial de boli până când această instituţie comunala va fi înzestrată cu vase și aparate higienice. _____________ H. P. Noui ctitori ai mânăstirei Brâncoveanu Consiliul parohial de la biserica Braşov-Cetate, a votat suma de 100 mii lei pentru restaurarea şi întregirea sfântului locaş istoric al lui Brâncoveanu, din corn. Sâmbăta de sus. Tot pentru acelaş scop a mai dăruit şi d. Antoniu Mocsony de Foen suma de 10.000 lei, iar institutul de credit și economii „Albina“ din Sibiu, suma de 50 mii lei. Suma totală a dăruirilor bede până astăzi, log« 'Ai milion 862,000 b' » ’ » Ml