Universul, aprilie 1927 (Anul 45, nr. 75-98)

1927-04-01 / nr. 75

f „Asigurarea Românească“ Societatea Anonimă Română de Asigurări Generale Capital social şi Reserve Lei 56 881.600 şi afiliata sa „Asigurarea Ţărănească“ Societate Anonimă Română pentru Asigurarea Avutu­­lui şi Gospodăriei Ţărăneşti Capital Social lei 12.000.000 Bucureşti stp. Luterană IVo. 4 . Procedându-se în vna de 27 Martie 1927, la orele 10 a. m* la sediul Societăţei, In faţa com­isiilei de trageri, alcătuită cu delegat din vechiul Regat şi Provinciile alipite şi a unui mare număr de asiguraţi la a 79-a tragere lunară pentru amortizarea poliţelor de asigurare populară s'au amortizat polite Pentru suma de: Lei 450.000 ! Im cele 39 trageri lunare ce au avut loc până în prezent, s’au amortizat ti plătit polite de asigurare populară in suma de: TI­; Lei 6.815.000 strada Dece­strada Politai« amortizata la 27 Uar­tie 1927 sunti TARIF A. (IS an!) Lai 204­00 a d-lui Julian Natan­son, Bucureşti, strada Dece­bal nr. 9, cu poliţa nr. 9159. Lai 20.000 a d-nei Maria F. Schwartz, Fălticeni, strada Mare nr. 34, cu poliţa nr. 66635. Lei 20.000 a d-lui Arnold Spiess, Bucureşti, strada Luterană nr. 18, cu poliţa nr. 53064. Lei 20.000 a d-nei Paraschiva Rădulescu zisa Zola, Bucureşti, str. Turda nr. 11, cu poliţa nr. 16550. Lei 20.000 a d-lui Leondra Polo­pol, Bucureşti, Splaiul Bolinti­­neanu nr. 16, cu poliţa nr. 7321. Lei 20.000 a d-lui Vasile Borde­anu, P.­Neamţ, strada Dărmă­­neşti, nr. 2, cu poliţa nr. 10533. Lei 20400 a d-lui Vasile Dumitrescu, Ploeşti, str. Carol I, nr. 7, cu poliţa nr. 82837. Lei 204100 a d-nai Iuliana Conrad, Bucureşti, str. Cazarmei, nr. 56, cu poliţa nr. 20644. Lei 20400 a d-nei Debora­­ Caiman, Bucureşti, strada Artei, nr. 12, cu poliţa nr. 11469. Lei 20.000 a d-nei Olga Gheorghe Ioneu, Cernăuţi, reg. 3 gră­niceri, cu poliţa nr. 61658. Lei 20.000 a d-lui Ioan Borcoman, Bucureşti, str. Cămpinea­nu, nr. 28, cu poliţa nr. 39899. Lei 20400 a d-nei Maria Niculescu, Bucureşti, strada Roze­lor nr. 24, cu poliţa nr. 48763. Lei 20400 a d-lui Constantin Ciolanu, Bucureşti, str. Sf-ţii Apostoli nr. 49, cu poliţa nr. 49382. Lei 20400 a d-lui Ghiţă Pătraşcu, Galaţi, str. Ţintei nr. 20, cu poliţa nr. 23874. Lei 20400 a d-lui Petre Hristes­cu, Bucureşti, calea Victoriei nr. 222, cu poliţa nr. 22959. Lei 20400 a d-lui Ilie Stângăcia, Piteşti, strada Şerban-Vo­dă nr. 81, cu poliţa nr. 58131. Lei 20400 a d-lui Ştefan Ştefănescu, Bucureşti, calea Rahovei Nr. 370, cu poliţa nr. 67172. Lei 104­00 a d-lui Alexandru Clenciu, Bucureşti, strada Pă­rului nr. 12, cu poliţa nr. 14167. Lei 10.000 a d-lui Mihail Math, Cluj, calea Moţilor tur. 129, cu poliţa nr. 4277. Lei 10.000 a d-rei Giusepina Calagero, Galaţi, strada Portului, cu poliţa nr. 2655. Lei 10400 a d-rei Ecaterina Oancea, Bacău, strada Busuioc, cu poliţa nr. 3932. Lei 10400 a d-nei Maria A. Popes­cu, com. Ciumaţi, Judeţul Prahova, cu poliţa nr. 268. Lei 5.000 a d-rei Ecaterina Antonescu, R.­Gărat, strada Carol nr. 32, cu poliţa nr. 351. Lei 5.000 a d-rei Ed­ea Natensohn, Tighina, str. Mateevici nr. 62, cu poliţa nr. 4360. TARIF B. (10 ani) Lei 20400 a d-lui Mihai Feher, şofer, Creditul Minier Moren, cu poliţa nr. 9039. Lei 20400 a d-lui Lt Alexandru O­ana, Tg.-Mureş, depozitul sa­nitar Corp. VI armată, cu poliţa nr. 10.732. Lei 10.000 a d-rei Maria Nedelcu Nicu, corn. Comana judeţul Vlaşca, cu poliţa nr. 1484. Deasemeni, Soc. »ASIGURAREA ROMANEASCA" • "­­ . •« Şi »ASIGURAREA TARANEASCA" primesc asigurări şi In ramurile: Incendiu, Grindină, Morta­litatea vitelor, Viaţă cu exami­nare medicală, In moneda ţâ­rei şi în valută forte, Transport, cu prime de concurenţă. DIRECŢIUNEA GENERALA ţă- Magazuil finnl fis WrlsiMs a! Mai P. 1.1. Strada Poştei No. 2 — BUCUREŞTI — fctaj I Palatul Casei de Economie Credit şi Ajutor P. T. T. Se aduce la cunoştinţa Generală că In vederea Sezonului apropiat Magasinul General de îmbrăcă­minte al Corpului P. T. T., este asortat cu cele din urmă noutăţi în Stofa da Dama pentru Rochi, Tailleur, şi Pardesiuri, Stofa Bărbăteşti, Unga­ria tfarbateasca şi da Dama, Haina Gata etc. Secţiune specială pentru încălţăminte de Bărbaţi şi de Dame ultimele noutăţi in această ramură. SALON DE MODE Pălării de Damă cu­lmeie modele începând de la Lei 450 Transformări şi Modificări recepând de la Lei 200 Atelier de Croitorie Bărbătească sub conducerea unui Maestru bine reputat Secţiune specială de Galanterie Bărbătească şi de Dame ca Ciorapi, Mânuşi, Pălării Bărbăteşti, etc. Haine gata pentru COPII Corpul P. T. T. se bucură de avantaje speciale Motoare „Scm­ueder“ Benzină-Petrol 3, 4, 6, 8, 12 şi 16 cai solide, economice i­eftine Deposit ING. 1. RECHENBERG Bucureşti, Str. Carol 9 Vindem Moşia Seţu (fără subsol) linia Buzău Nehoiu 420 pogoane arabil, livezi, fâ­­neaţă, pădure, islaz, gara la co­nac, poziţie splendidă, 6.000.000 valoare. Moştenitori: Ştefan Jitianu 7946 Pandurului. Buzău mean şi ÎNCĂLZIRE PRIN de presiune înaltă şi Compound pentru ori­ce presiune pentru extragerea abu­­­­rului intermediar pentru orice combustibil Economie mare. — Amor­tizare rapidă. PSi­S la 80% epuizare al întregului combustibil JHENSCIEL &SCHE G. m. b. M. C&SSEL Reprezentant gen- p Românii:­­. n. SIMONS Bucureşti I Str. General Gh. Manu No. 28 73. C­HIBE TANSPORT de * VITE Altoite cele mai renumite va­rietăţi foarte desvoltate selec­­ţiunile garantate, vinde Pepine­­rele Fenouil Algeria. La can­tităţi mari se face preţuri spe­ciale. Comenzile şi ncompturil­e se vor adresa d-lui Nicolae Di­­mini proprietar Odobeşti. 7331 Cant reprezentanţi serioşi. Aprovizionaţi-vă de pe acum de sărbători din marele şi bogatul asortiment de CONFECŢIUNI PENTRU COPII modele noi, Pardesiuri de stofă, Rochiţe de stofă şi de lână, Costumaşe pentru băeţi BASCL Pin­tilOCHE, Articole de botez, Ciorapi* ŞOSETE, Mănuşi, Genţi, etc. Centrala Lipscani 83 şi Sucursala Lipscani 21 niversul Copiilor o­rgast Casele de economie n’au­ de it 120 milioane în depozit. Singurul mijloc de a finanța a război ar fi o emisiune a ancnatelor tchervonetz. Dar as­­ăzi Tchervonetz-ul a pierdut im vre-o 3/5 (trei cincimi !) din sterea sa de cumpărare. O luă emisiune extraordinară ar reduce la zero. Guvernul sovietic va trebui sef să ducă în timpul unui răz­­oi extern, un alt război intern npotriva populaţiei ca să o si­­ască cu ajutorul mitralierelor al baionetelor să predea ali­­mente şi vite armatei. Ajungem aci la factorul poli­­tc şi psichologie , acela­­al ra­­niturilor dintre guvernul bol­­­vic şi populaţie. Nemulţumirea populară e gn­­erală. După informaţiile ofl­­ate organizaţia „Ceka‘* cons­­ită că elementele bolşevice sut numeroase chiar în urmata rşie. „Ceka“ spune că aproape 3% dintre ofiţeri aparţin orga­­izaţiilor anticomuniste clan­­estine. E drept că ceilalţi 80 s­unt consideraţi ca „siguri sau el puţin, indiferenţi“ (sic). Dar atunci cum se poate ex­­lica faptul că, acum câteva sptămâni autorităţile sovietice a concediat dintr’odată 15.000 e ofiţeri din armata roşie ? Starea morală a soldaţilor nu­­ nici ea favorabilă regimului omunist. Cea mai mare parte din rot­aţi sunt de la ţară. Dar ţă­­anii s-au izolat moralmente de egimul bolşevic. Cuvintele de odine comunistă : „Trăiască re­­oluţia mondială“ sau „trăiască mierea sovietelor“ nu mai pot spiti pe nimeni în Rusia. „Tendinţele populare nu mai asă nici o îndoială, — declară ategoric generalul Denikin, — poporul obosit de războiul uion- Lial şi de războiul civil, poporul are nu şi-a vindecat încă răni­­e, care se consacră cu totul nuncii sale de toate zilele şi optei sale îndârjite împotriva egimului comunist care îi si­­leşte viaţa şi îi ruinează pro­­ducţia, acest popor a şi răspuns a apelul şefilor urâţi de ei, prin­t­un murmur înăbuşit şi po a­­ocurea, printre sfidare brutală: „Destul ! Vom împlânta baie­­tetele noastre în pământ. Sau o vom întoarce împotriva com­u­­niştilor“. Rezumând situaţia materială ,i­morala a guvernului bolşevic, feneralul Denikin ajunge la con­cluzia că orice eventual război ntre Soviete şi vecinii lor va trebui să se termine printr-o în­­frângere completă a bolşevismu­lui. „Şefii bolşevici înţeleg a­­ceasta foarte bine şi desigur că simt o teamă de animale pentru propria lor viaţă. Dar speranţele smintite şi­ pa­siunea lor de jucători orbiţi îi împinge spre inevitabil... Lup­tele intensiine între conducătorii sovietici şi impasul economic in­ care se găsesc pot grăbi ultima lor aventură, adică, războiul* . Generalul Denikin crede că pentru patrioţii ruşi singurul, mijloc de a preveni­­războiul, « să răstoarne puterea bolşevica înainte ca ea să nu rişte această ultimă aventură, care nu poate decât aduce noui nenorociri a­­supra poporului. Grigore Alexinsky fost deputat Ultimele modele 1927 Elegante *oiSde Eftine pentru Bărbaţii Dame, Copii A. C. TANTASESCU H.Miffi­ereanu&Die Calea Victoriei No. 112 (in faţa Bisericei Albe) Vânzarea în rate la Înlesnirea“ Bulevardul Brătianu 26 (lângă Biserică Italiană) 55 Publicaţie Regimentul 2 Artilerie Grea, cazarma Malmaison,­­ne la 9 Aprilie 1927 ora 10, licitare pu­blică conf. art. 72—83 din legea contabilităţii publice, cu oferte Închise şi garanţie de 10 la sută, pentru aprovizionarea cantităţii de 100 vagoane lemne de foc. Caetul de sarcini se poate ve­dea în ori­ce zi de lucru dela 7 Jum.—12 și 14—18. Comand, reg. 2 Artilerie Grea 8005 Colonel, Bărcălăbescu Căpriori pănă la 6.50 Lei 1850 m Scânduri asterială 4 m ,, 1500 „ Sipci 312 . 1200 „ Tâmplărie dela „ 2200 „ Dușumele geluite Lei 68 și 95 m* Parchete de stejar Lei 260 m* Vinde Fa­brica de Dușumeie Buiucv. Ferdinand, 99. Tel 53*27 trjMrvPi 14. 16 17 s! 1b' „Er | CELMPI IEFTIN 51 Mfll BINE I ASORTAT CU TOATEMflRj FURILEJHN­L FÄRÄDOBÂNDĂ BUCUREȘTI, STR.SFINTIIOR 16 Eti | IMTR­AREAMIN STR.MAVROGHENI UNIVERSUL Partea civilă, în apel, are drept de opoziție ? Curtea de casație s. NI a rezol­vat Mare o interesantă chestiune de drept şi anume : dacă partea civilă, are dreptul de a face o­­poziție contra sentinţei tribuna­lului —­ ca instanță de apel — pronunțată în lipsă. Recursul a fost făcut de d. I. Dumitrescu din Mizil, condam­nat de judecătoria, ocolului local la 4000 lei amendă și 10.000 lei despăgubiri; de tribunalul Bu­zău redus, în apel — în lipsa reclamantului — la 1000 lei a­­mendă și cu totul, în ce privea despăgubirile ; și obligat apoi, din nou, la despăgubiri, de că­tre tribunal, prin admiterea opo­ziţiei reclamantului parte civilă. Recurentul a susţinut, că tri­bunalul, admiţând opoziţia păr­­ţii civile a violat autoritatea lu­crului judecat. Fiindcă, sub ra­port penal, procesul era defini­tiv rezolvat prin aceea că mi­nisterul public pusese concluziuni în cauză , iar sub raport civil dreptul de opozi­e a fost supri­mat, atât prin legea accelerărilor cât și prin art. 79 al legii Curţi de casație. înalta Curte însă, după câte­va zile de deliberare, și consta­tând că prevederile articolelor 197 și 203 din legea de procedură penală sunt încă în vigoare, — nefiind, în niciun fel, modificate, de legile de procedură şi de or­ganizare, ulterioare — a respins recursul ca neîntemeiat, confir­mând deci că şi partea civilă are drept de opoziţie la sentinţa pro­nunţată în lipsă de tribunal, ca instanţă de apel, în cauze penale. Abuz de încredere D. procuror Zamfirescu a tri­mis în judecată, pentru fap­tul prevăzut și pedepsit de art. 322—323 cod penal (abu­z de în­credere), pe Heinrich Sternberg, colais-voiajor al firmei Finkel­­stein din str. Câmpineanu 20. Inculpatul a încasat însemnate sume de bani — circa 350 mii lei — dela clienţii patronulu său în contul furniturilor de mărfuri comandate. In loc să predea însă cassei banii încasat, el şi i-a în­suşit păgubind astfel şi casa la care servea şi pe comercianţii client dela cari primise acontu­rile. Procesul fraudelor de la cooperativa „Ieftenirea traiului“ din Olteniţa Centrala cooperativelor de pro­ducţie şi consum pornise ae bune în justiţe, contra conducătorilor cooperativei „Ieftenirea traiului" din Olteniţa, pentru vina­ nere­gulatei administrări a fondului de lei 414.457 lei. Fapta bănuiţilor a fost înca­drată în disp. art. 140 cod­ penal (delapidare de bani publici) a­­gra­vata cu circumstanța aplică­rii art. 17 din legea cooperative­lor. Astfel, au fost trimiși în ju­decată , ca autor principal, Nea­­gu Zaharescu, conducătorul coo­perativei, iar ca solidar responsa­bili de paguba bănească a insti­tuţiei, d-nii Niculae Şeitan, C. O. Chirtu, Angh­el Brodea, Ilie Din­­cescu, V. Fundenaru, Nae Perju şi C. Păiş, membri în consiliul de administraţie al cooperativei. Judecătoria ocolului Olteniţa, însă, a condamnat pe Zaharescu la­ un an închisoare corecională, iar pe ceilalţi i-a­ scos de sub ur­mărire, restrângând răspunderea solidară pentru despăgubirile cu­venite instituţiei numai asupra consiliului de directe, adică a­­supra d-lor Şeitan, Chirtu şi Brotea. Contrar acestei hotărîri părţile au făcut apel. Acesta sa judecat Mare la trib. Ilfov s. N­. în com­pletul d-lor judecători N. Geor­gian, Gheorghiade şi procuror A­­livra, prilejuind ample dezba­teri.Tribunalul a amânat pronun­ţarea­ sentinţei la 2 Aprilie crt. încasator de asigurări, incorect D. jude instructor Negrea a dat ordonanţa definitivă de urmărire, pentru abuz de încre­dere, împotriva încasatorului A­­thanasie Popescu, din serviciul soc. „Franco-Română de Asigu­rări”, învinuit, că a primit nu­meroase sume de la asigurat, în contul primelor lunare, dar şi-a însuşit banii risipindu-i în diver­se petreceri. ■ oOo-Dină incendii in jud. Conului Galaţi, 30 Martie Un incendiu a izbucnit la pro­prietatea d-nei Marioara Stoian din com. Independenţa, jud. Co­­vurlui. Flăcările, alimentate de un vânt puternic, au cuprins şi ca­sa agentului sanitar şi un maga­zin de coloniale. Primele ajutoare au fost date de pichetul ceferist al gării „In­dependenţa’’. Întreaga comună în picioare a­­ încercat salvarea mobilierului numeroşilor chiriaşi S’a telegrafiat la Galaţ, ce­­rându-se ajutoare. O serie de pompieri a plecat la faţa locului. Măsurii® de localizare au mere foarte greu, pompierii fiind ne­voiţi să se­­aprovizioneze cu apă direct din Siret.. . • . La faţa locului, au sosit cu au­tomobilul d. Grigore Tatovici, prefectul judeţului şi căp. Lupes­­cu, comandantul comp. de jan­darmi. După câteva ore de muncă grea focul a fost localizat. Pagubele sunt mari. f. Alt incendiu s-a declarat la depozitul de pae de pe moşia d-lui Valienatos din com. Şiviţa. Focul a luat naştere din negli­jenţă. Paele apar#neau div. III tren din Gala#. ------------□ * p------------­ Examenele ceferiştilor minoritari La examenele de limba româ­nă, ce sau ţinut la Oradea cu ce­feriştii minoritari, au fost res­pinşi peste 100 de candidaţi, fi­ind dovediţi că n’au nici cele mai elementare cunoştinţe de limba română. Examenele celor de la Cluj nu s'au terminat încă. Starea timpului BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 30 Martie 1927 IN ROMANIA, ora 8 a. m. — Cerul acoperit în întreaga ţară, vânt destul de tare pe alocuri puternic din regiunea nordesti­­că şi ploae în partea de vest. Temperaturile au scăzut simţi­tor, prin Basarabia semnalân­­du-se în timpul nopţii Îngheţ­elari. Presiunea atmosferei în scădere variază azi între 751 mm. la Alba Iulia şi 765 mm. la Sărata în Basarabia, iar tempe­raturile între 15 gr.—17 gr. prin Ardeal şi 4 gr. în restul ţării. LA BUCUREŞTI-Filaret, ora 8 a. m. — Presiunea atmosferei 760 mm., temperatura 11 gr., umiditatea 78 la sută. Cerul a­­coperit şi vântul dela ENE cu 7 mps., temperatura maxima de ori 23 gr., minima de azi 8 gr. TIMPUL PROBABIL dela 30 la 31 Martie, ora 13. — Cerul se va menţine acoperit şi precipita­­ţiuni vor cădea în nord est sub formă de lapoviţă şi în restul ţării ploae. Vânt din sectorul estic puternic în jumătatea esti­că și pe litoral.­ Temperaturile în scădere în nordest In cursul nopți îngheţ slab. , —**»'□ « D-----■ - ­ EZ. In­tr'o chestie t­e onoare Domnului loan I. Lapedatu, Fost Ministru po liotei Esplanad Stimate Domn. D-l General Adjutant Flores­cu loan simţindu-se gra­v insul­tat printr’un pretins referat al Dvs. citat de ziarul „Cuvântul­" cu nr. 719 din 26 Martie 1927 prin articolul „Cazul Florescu şi al altora” şi din care reese că a­­tât d. Gongopol care ar fi citit referatul cât şi d. Enacovici că­ruia i-aţi fi declarat că d. Ge­neral Florescu v'a propus a cum­­păra armele prin intermediul u­­nei D. Pi­rendi pe care nu-l cu­­noaşte şi de al cărui nume abia acum ia cunoştinţă, ne-a însărci­nat a vă cere lămuriri, asupra acestui fapt care atinge grav o­­noarea d-sale. In acest scop, cu onoare vi rugăm să binevoiţi a ne pune in contact cu doi prieteni in dvs pe­ntru grabnica soluţionare a a­cestei chestiuni. Primiţi vă rugăm stimaţi Domn, asigurarea sentimentulu nostru cel mai bun. (ss) A. D. Florescu Calea Victoriei No. 20: Colonel D. S­tur­za 26 Martie 1927, ora 19. Hotel Esplanade Bucureşti B-dul Academiei No. 8 Domnului Alexandru Florescu Calea Victoriei No. 20: Bucureşti Stimate Domn. Răspunzând scrisorii dvs. di­­. crt., primită de mine ori, dup­ă reîntoarcerea mea la Bucureşt îmi permit a vă comunica pen­tru informarea Dvs. şi a d-l. Colonel Sturza că nu mă sun răspunzător pentru cele ce seri alţii în presă şi prin urmare , astă dată regret a nu putea uimi ca în cazul precedent, invităm dvs.Primiţi vă rog atât Dvs. cât a d. Colonel Sturza asigurarea ser­timentelor mele cele mai bune. 28. III. 1927.(ss) 1. Lapedatu Iubite Prietene. Pentru îndeplinirea manda­tu­lui, ce ne-ai încredinţat, îţi tr­­etem în copie scrisoarea ce ai adresat d-lui loan Lapedatu pn cum şi răspunsul D-sale, la di­versul nostru. Din această scrisoare, reese c d. Lapedatu nu se solidarizea; • cu cele scrise in „Cuvântul’’ ■ deci nu se crede obligat a da sa­­­tisf­eţie pentru cele scrise­­ alţii. I 1 Cum d-sa, în diferendul trecu­t ţi-a dat deplină satisfacţie, pr ■ declaraţia făcută de martorii să • sUntem de părere că incidentul i închis. ! In ceea ce priveşte ziarul „Ci­vântul” nu am mai întreprii­­­mei un demers în urma comun­i­carii ce ne-ai făcut că autoriti­­­ţile militare superioare ti-au i­n­terzis a mai trimite martori pen­­­tri­ ceea ce scrie acel ziar.­­ Primeşte, te rog, iubite priet­e­ne, expresia sentimentelor noa­s­tre cele mai afectuoase și l­a înaltă stimă. (ss) Al. D. Florescu "­­*) Coletul D. Sturza Loco Edilitatea la Galaţi JALEA BADALANULUI VII Idai rău ca în cartierele mărginaşe ale Bucureştilor. Să ne gândim mai serios la asanarea acestui cartier. Locuit de muncitori de la gară­­ şi din port, acest cartier îţi face­­ impresia unei Veneţii de carica­­t­­ura, căci nare cu Veneţia de s sub cerul Adriaticei altă asemă- " nare decât întinsul apelor revăr- 5 sate. Pe ambele părţi ale străzii­­ „principale“ zac obraznice no- F roaiele, ce nu se usucă nici­odată.­­ Pe stânga văd o baltă imensă , împestriţată de gunoaie. Iată şi „gara" Galaţi Dunărea,­­ pentru traficul de cherestea. Pe aci e şi digul Brateşului, ce se­­­ leagă cu apa Dunării în zile de inundaţii. ( Intrăm în cartierul Tiribomba. , Cine i-o fi dat cartierului acest nume de mardeiasă celebritate ? , Primăria nu i-a dat consacrare oficială, dar numele a prins, nic­­­i­meni neprotestând împotriva lui. Un domeniu întins, curţi largi acoperite cu apă, chichineţele în paiantă par niscai vase plutitoa­re. Sunt legate de stradă prin punţi lungi, ce merg până în prispa caselor. Alt mijloc n’au oamenii ca să iasă în stradă. Vai, de lumea de pe-aci, de copii mai ales ! Oamenii aceştia au făcut mare greşeală, pe cât am aflat­ Proprietarii caselor au fost ha­mali în port şi aveau case buni­­şoare, dar le-au vândut pe pre­­i­ţuri urcate şi şi-au cumpărat­­ alte locuri de case pe-aci, cu­­ sume mai mici, bine înţeles, ca să prăpădească restul banilor, pe semne, în chefuri şi stricăciuni. Ajungem la linia Galaţi-Reni. Şi aci apă provenită din infil­traţii, apă veche, zăcută, roşie- i­o­tică şi verzuie. Se vede partea din deal a Galaţilor, singura re­­­giune civilizată şi sănătoasă. In partea joasă a Galaţilor stă să- ' racimea. Frigurile palustre bân­tuie aci foarte des, iar toamna trebue să fie o ţânţărime de spaimă. Mereu se făgăduesc în­dreptări, căci sunt doar câteva sute de alegători, cari ispitesc pe politiciani. Ar fi bine să se îm­piedice construirea de noui lo­­cuinţe în acest cartier atât de pedepsit. Populaţia nu-şi dă seama şi construeşte chiar fără autoriza­ţie comunală, dar aceasta nu în­­semnează că nu poate fi împie­dicată s-o facă. Pe vremuri, în aceste locuri, erau grădinarii întinse. Astăzi, se comit crime de la ora 8 seara în sus. E o adevărată aventură să pătrunzi în toiul nopţii. Nu­mai apă amestecată cu lintiţă şi cu zoaie. In Octombrie vin alte ape mari, ce împrospătează pe cele de azi, prea mult zăcute. Ce trebue să fie spre primăvară, la topirea zăpezilor ? Când bate vântul simţi aerul infect. Mă în­treb : ce va fi la vară, în arşiţa lui Cuptor ? In faţa mea se în­tinde un lac să mergi cu luntrea. Mai departe, un pod mare şi lat, făcut de locuitori pentru trece­rea căruţelor. Alte punţi mai mici leagă casele de uliţi. Aci a fost cuibul bandiţilor prinşi de curând, cari au săvârşit cringe în­­ Bucureşti şi in alte părţi.­­ Suntem la sfârşitul preum­blării prin Bădălan şi Tiribomba. Acest nume aflu acum că i-a fost dat de un tâmplar, în zilele de după război. Şi iată-ne iarăş In dreptul ra-­­ finăriei „Pallas“, de unde se vede impunătoare catedrala episco- I pală. _­w 1 Arta română , la Londra ■ Se comunică din Londra: D-na Titulescu a dat o mare re-­­­cepţie cu prilejul deschiderii expo- , zi­ţiei de pictură a d-şoaicei Elena Po­pea. Printre invitaţi erau: d-na Baldwin, soţia primului ministru britanic, Lady Chamberlain, Lady­­ Tyrrel, soţia secretarului general per­manent de la Foreign Office, Lady Maud Hoare, soţia ministrului a­­viaţiei­,­ Mrs. Ashley, soţia ministru- f­iiului comuniicaţ­iilor, Lady Dunedin, , Lady Lawrence, Lady ’"Cory, amba­sadorul Franţei, ambasadorul Italiei, precum şi aproape tot corpul diplo­matic. Expoziţia de pictură a d-şoarei Popea a avut im mare succes. Zia­rele, in frunte cu Times, s’au expri­mat in termeni elogiosi despre pic­tura d-nei Popea. „Times“ (1 Mar­tie) scrie : „D-na Elena Popea, ro­­­mancă, expune pentru prima dată în I­­ara aceasta, este o bună elevă a lui I Cézanne. Aceasta însă nu-i prejudi- I ciază întru nimic propria sa persona- I litate. Ea este, hotărît stăpână pe un sistem de pictură care consista în­­ a trata un ansamblu de lucruri, ex­. I cluzând detaliile şi adaptându-le unei • compoziţii în care formele solide şi­­ calităţile atmosferice formează „ o­­­unitate. Această technică îi dă putin­­­­ta să imprime convenţionalismului un­­ accent personal, care are ceva din­­ delicateţa femenină”. Manchester Guardian (4 Martie) se­­ arată şi mai entusiast. El scrie, în­tre altele: Două pânze mari intitu­late „Păstori români“ sunt compozi­­ziţiuni delicioasa Atât coloritul, cât şi technică tot sunt excelente“. Chipurile păstorilor grupaţi pe un fond de albastru palid al munţilor , sunt pline de viaţă şi orginaitate.­­ CMelaite subiecte străine (Domul tn­­■ valizilor) nu au veselia viguroasă care ca­racterizea­ză, cu atâta farmec, suniectele româneşti“. Tot aşa de favorabil se exprimă Westminster Gazette, Pilv Sketch, etc. şi întreaga presă britanică. ----------o Do----------- Adunarea anuală religioasă Asociaţia creştină a femeilor române a cunoscut Dumineca aceasta clipe de adevărată bucu­rie vrednică de numele ei şi de atenţia publicului. Adunate în aula Academiei de înalte s­tudii comerciale, tinerele ei membre şi-au ţinut adunarea anuală religioasă în prezenţa I. P. S. S. Patriarhul României O zi de primăvară luminoasă, o zi de împrospătare a sufletu­lui întreg. In sala cea, nouă a Academiei spaţioasă, numai aer şi­ lumină, a venit lume de pretutindeni, nu ca la o coifferinţâ cu făgădueli, ci cu totul altă râvnă, altă curio­zitate şi dorinţă de reculegere. In bluzele lor albe cu legă­turi albastre, fetele Asociaţiei, lucrătoare şi studente, eleve şi funcţionare au fost o înviorare dintru început. D-na Moscuna, directoarea şcoalei profesionale gr. II a îngăduit corului acestei instistuţiuni să cânte cântările religioase, cari s’au revărsat cu­rate şi pline de inspiraţie sub măestrita conducere a d-nei Cucu, ca şi cele conduse de d-nele Eufr. Popescu şi Io­sif au înălţat sufletele şi le-au deschis primitoare cuvântului lui Dum­nezeu, împărtăşit auditoriului de S. S. L. Lor preoţii Marin Io­­nescu şi Tom­a Chiricuţă. Când păr. T. Chiricuţă a rostit cuvin­tele Sf. Evanghelii: „Unde veţi fi adunaţi doi în numele Meu, acolo voi fi şi eu“, toată lumea a simţit fiorul prezenţei lui Dum­nezeu. ... Simplu, cald şi sincer creştin,­ aşa cum e în toată modestia lui, sufletul tineretului din A C. F. aşa a fost impresionantul cuvânt al d-nei Sanda Matei. Ruptă din­­tr’o viaţă trăită la picioarele cru­­cei, chemarea pe care a adresat o inimilor tineretului, le-a Înfiorat de o încredere nouă, de o nădej-­­de puternică, ce le va încălzi in lupta an cu an reîncepută în vălmăşagul vieţei de muncă. Au cucerit pe toată lumea a­­dâncimea şi puterea inspiratei, minunata poezie a­ cuvântului şi farmecul nespus al gestului şi glasului celei ce vorbea pentm copiii lui Dumnezeu. Ce­­­urată bucurie rară şi pre­ţioasă aduc asemenea clipe ce­lor ce urmăresc viitorul ce ni se făureşte ! Ar fi o adevărată bim­facere să vezi răspândindu­­se mişcări asemenea, pătrunse în adânc de credinţă activă şi pilda femeilor cu adevărat pioase trebue să ne oprească un foc. E o datorie să li se închine o parte din atenţia atât de fărâmicită pe nimicnicii, căci ele sunt la post. O demonstraţie a “iiUUUUi yUjJuiai ítíúÁááeSO Sâmbătă, 26 Martie s‘a serbat la Ateneul Român, Festivalul Jubiliar de 25 de ani al autistului Coraacu, că­ruia i s‘a făcut o caldă manifestaţie pentru trecutul lui tachinat cântului popular românesc din toate ţinutu­­rle. I 1). Lungul eseu, confer­enţiarul Ca­sei şcoalelor, a ţinut o cuvântare despre vechimea şi simbolul cântu­rilor şi jocurilor româneşti D-nii Brancomir şi Conabie de la teatrul Naţional au rostit versuri La piano, sub inspectorul muzici­lor, d. Damian. Soc. „Scena Artiştilor“ al cărui membru fondator e sărbătoritul, prin d. Pierre d'Allick, preşedintele ini­ţiator, după cuvinte bine simţite, a prezentat sărbătoritului un ceas cu o placă de aur cu inscripţia : „Sin­dicatul Artiştilor” prin d. Gh. Pope­­scu, secretar, a oferit o coroană de lauri şi o adresă din partea sindica­tului. D-na Gaj­­a Tudor, secretara so­cietăţii scriitoarelor române, i-a o­­ferit artistului flori şi printr-o cu­vântare frumoasă a amintit de suc­cesele artistului Corăscu la serbările din Ardeal şi de entuziasmul puiblicu-­­ lui pentru muzica naţională. ------------□ * □-----------­ L In staţia Piatra-Olt­­ s’a ciocnit trenul expres , cu o maşină de manevră . Eri, acceleratul 205, plecat re­gulat din Piatra-Olt, s’a ciocnit,­­ la ieşirea din staţie, cu o ma­­­­şină de manevră. In urma acestei ciocniri, loco­­­motiva acceleratului a fost a- 5 variată, iar un vagon, care era ataşat la ma­şina de manevră, a deraiat. Dintre călători a fost rănit uşor d. Vasile Popescu, şef de biurou la cfr. Vinovaţi sunt: şeful ajutor • Căplescu Ion, impiegatul exte­­­­rior Brestoiu Petre, acarul Mi­litaru Marin şi şeful de mane­vră Dumitre­scu Mihai, cu în­treaga partub­ă Annimul, 75 Viber 1­1 Aprilie 1927 I frumoasă serbare cuturala la tiuiea Invitată de către Liga Culturală, Oţia Buftea, soc. cult. „Tinereţea“ linut Duminică, 27 c., o foarte rea­­tă şezătoare artistică-culturală, in­­ea localitatea D. N. Batzaria, preşedintele soc. Fineretea", a vorbit despre : Din bracteristica poporului român“, sco­­rnt în evidenţă, cu deosebire, vite­­a acestui neam, calităţile lui su­­ersoare şi uimitoarele progrese ce făcut într'un timp scurt. Din programul artistic, care a lu­­at frumoase amintiri publicului au- Itor, s'au relevat : D-ra Eliza Iaco­­escu, d-nii Al. Zitti şi Gabriel Tă­­ase, declamaţii, d-ra Tirty Ih­eke­­dtz, canto, d. Al Păunescu, vioară. Bine jucată comedia lui V. Alec­­andri : „Arvinte şi Pepelea“, d-nii I. Mussulis şi St. Ionescu, interpre­­ți principali, au fost mult aplaudaţi. D. Dinu, directorul gimnaziului din Jurftea,. ,mulţumeşte d-lui Batzaria şi membrilor societăţii cari au organi­­at această frumoasă serbare, adu­­ând elogii acestei societăţi culturale ■entru rodnica şi neobosita ea muncă o depune pe tărâmul cultural. -----------□ * □------------. 0 paraşută românească 1 r.^“r*. a'* *n a numeroşi ofiţeri de aviaţie, s’a experimen- t­­at la Cotroceni o paraşută, invenţie românească, datorită sculptorului George S. Popoiu, care are la bază şi studii speciale de aviaţie. Paraşuta a fost asvârlită dela D m. înălţime cu greutate moar­tă. Paraşuta s’a deschis după 5 m„ ceea ce dovedeşte bune calităţi.­­ Experienţa s’a făcut din în­demnul d-lui ministru de război, care înţelege să ajute totdeauna iniţiativele româneşti. Un melden! de tramvai la Timişoara Timişoara 29 D. maior Ganea Ion, de la cercul de recrutare Timişoara, a voit să se urce într’un va­­ton de tramvai, care mergea n plină viteză, In piaţa Regele Ferdinand. D. maior s’a împie­­licat în sabie şi a căzut sub ■oatele remorcei tramvaiului, are î-au retezat piciorul drept și l-au zdrobit pe cel stâng. Profesorul Rene Brasev a dus de rănit imediat la spital, unde­­ medic colonel Dumitriu i-a imputat piciorul drept de la genunchi. MOARTEA VICTIMEI Timişoara, 30 Martie Maiorul Ioan Ganea, victima eeidentului de tramvai comunit­­ar, a încetat astă noapte din faţă, la spitalul militar din Ti­­lişoara, înmormântarea se va face câine. CITITIs „Veselia“ - ------------□ * □-----------­ Pentru medicul-şef al municipiului Timişoara 29 Martie D, medic şef dr. Octavian Proşteanu, este rugat de cetă­ţenii oraşului Timişoara să in­specteze lăptăria comunală, un­de laptele, ce se vinde publ­iu­­lui, se păstrează în vase neigie­nice.­­ Cu această ocazie, d-sa va mai­­ constata că laptele şi derivatele lui, ce se pun în consumaţie pu­blică, sunt lucrate cu aparate ruginite, fapt ce a dat naştere la multe intoxicaţii. Suntem siguri, că după in­­­­specţie ,, dr. Proşteanu va di­­pune imediata închidere a ace­stui nou focar oficial de boli până când această instituţie co­munala va fi înzestrată cu vase și aparate higienice. _____________ H. P. Noui ctitori ai mânăstirei Brâncoveanu Consiliul parohial de la bise­rica Braşov-Cetate, a votat su­ma de 100 mii lei pentru res­taurarea şi întregirea sfântului locaş istoric al lui Brâncovea­­nu, din corn. Sâmbăta de sus. Tot pentru acelaş scop a mai dăruit şi d. Antoniu Mocsony de Foen suma de 10.000 lei, iar institutul de credit și economii „Albina“ din Sibiu, suma de 50 mii lei. Suma totală a dăruirilor be­­de până astăzi, log« 'Ai milion 862,000 b­' » ’ » Ml

Next