Universul, mai 1927 (Anul 45, nr. 99-123)
1927-05-01 / nr. 99
Im DMM crape ita armare h Nu e de prisos să repetăm adevărurile. Chiar şi cele mai cunoscute sunt uitate de multe ori, chiar şi cele mai banale sunt nesocotite. O noţiune impresionează nu în raport cu cantitatea de adevăr ce conţine, ci în raport cu stăruinţa pusă spre a fi repetată. Printre erorile circulatorii ale democraţiei sunt câteva cari au rătăcit judecata mai multor genaraţiuni generoase; aproape întreg tineretul celor din urmă 50—60 de ani, a crezut în următoarele propoziţii transformate în aforisme: „Naţionalismul este un reacţionarism adversar al democratismului“; „Militarismul este o concepţie antidemocratică şi de bază reacţionară“; „Capitalismul este acela care sprijină înarmarea popoarelor şi întreţine spiritul naţional“. Aceste erori au întâmpinat credit fiindcă nicăeri pe planetă democratismul integral nu era aplicat. Toate statele erau burgheze, toate erau capitaliste, partidele socialiste începătoare erau slabe şi n’aveau nicăeri destulă putere ca să impună vederile lor la cârma Statului. Şi astfel generaţiune după generaţiune trăiau în speranţa zilei viitoare, care, odată cu înălţarea partidelor socialiste la conducere va aduce şi realizarea mariloraspiraţiuni: dezarmarea generală şi internaţionalismul pacificator. Pai iată că evenimentele saltă deodată din ritmul lor de atâta vreme ,iar un stat, cel mai înapoiat până atunci, — Rusia, — trece ca o nălucă de la cezarismul alb la definitiva organizare a socialismului integral. Când Lenin, în fruntea maximaliştilor, a răsturnat guvernul lui Kerensky — socialist şi el— programul învingătorului era: desfiinţarea diplomaţiei secrete, desfiinţarea armatei permanente, încetarea războiului şi o libertate deplină a tuturor naţionalităţilor din imperiu, ca să-şi aleagă forma de guvern şi independenţa regională. Câţi ani au trecut de atunci? Nici zece. Şi nici unul din postulatele lui Lenin nu a fost trecut în realitate. Ceva mai mult, departe ca noul stat revoluţionar să fie caracterizat prin postulatele socialismului integral şi departe ca acest stat să însemneze un puternic element de pacificare în mijlocul unei lumi capitaliste hrăpăreţe şi belicoase, Rusia sovietică este astăzi cea mai urgentă primejdie militarista a lumii. Pe când unele ţări: Germania, Ungaria, Bulgaria se înarmează clandestin, sfiincios oarecum şi protestând întotdeauna despre intenţiile lor pacinice, Rusia singură se înarmează ostentativ şi întreţine atmosfera războinică ori unde poate. Rusia este astazi un întins laborator militar. Uzinele ei pentru industria chimică apar zilnic, iar presa guvernului face apeluri deschise şi grăbite pentru ca toate oraşele să aibă uzina lor şi toţi cetăţenii să le întreţie şi să le sporească. înarmarea naţiunii întregi este suprema grijă a guvernului sovietic, şcolile sunt militarizate, toţi şcolarii sunt transformaţi în ofiţerii de rezervă sub cuvânt că, ameninţată, Rusia trebue să se apere, colosul nordic se pregăteştefebril pentru atac. Citiţi cele din urmă telegrame. înaltul comandament al armatei roşii este remaniat: ordinea de bătaie schimbată pe toate fronturile, iar comisarul la războiul Vorosilov, vorbind acum în urmă La Moscova despre puterea militară a Rusiei, a pus în evidenţă marile progrese realizate de aviaţia sovietelor, întărirea flotei, care este astăzi mai puternică decât a tuturor vecinilor. Până şi despre militarizarea femeilor a vorbit comisarul sovietic de la război. In China focul a fost aprins de Rusia, iar ideea redeşteptării popoarelor asiatice la independenţă prin arme este opera democraticei Rusii. Democratică integrală, Rusia este astăzi, ia coratoriul războinic al planetei şi Rusia lui Lenin este singura ţară europeană care refuză să participe la conferinţa dezarmării. Iar România este vecina acestei uzini în fierbere_ CONSTANTIN BACALBAŞA frapai bolşevic picrainea la larsâî şi fasarea Flota roşie de pe ferea Neagră — Congresul bolşevic panucrainean, ţinut în cursul lunii Aprilie la Harcov, are o deosebită însemnătate pentru noi, fiindcă cu această ocazie au fost atinse două probleme ce ne interesează deopotrivă, anume problema Basarabiei şi flota roşie de pe Marea Neagră. Presa rusească dela Odesa, care a înregistrat pe larg discu-țiunile congresului panucraienan lela Harcov, ne aduce ştirea că unii oratoris’au ocupat şi de recenta ratificare de către Italia a protocolului privitor la unirea Basarabiei. Cel mai categoric în această chestiune a fost delegatul flotei roşii de pe Marea Neagră, „tovarăşul“ Stepanov. Intre altele, numitul delegat subliniază, că ultimele evenimente politice externe sunt dominate de gestul Italiei, care a consacrat „ocupaţia hoţească“ a Basarabiei din partea României. Acest fapt scoate în evidenţă înseninătatea flotei roşii de pe Marea Neagră, care trebuie să-şi sporească forţele din ce în ce mai mult. De altfel, a adăugat „tovarăşul" Stepanov, cine recunoaşte că numai sub aripa protecttoare a flotei de război poate să se desvolte marina comercială a sovietelor ? Asistenţa aprobând prin furtunoase aplause cuvintele lui Stepanov, acesta a încheiat cu declaraţia solemnă : „Avem destule torpiloare cu care să înecăm lumea capitalistă , iar dacă guvernul va ordona flotei roşii să pornim la atac, ne vom împlini datoria până la urmă. Din declaraţia, tovarăşului Stepanov, caşi ale altor oratori de la congresul din Harcov rezultă că flota roşie de pe Marea Neagră se întăreşte din zi în zi, o realitate pe care trebue s’o privim drept în faţă. Suntem o ţară al cărei viitor politic şi economic este legat de Marea Neagră. Fără porturi militare şi mai ales fără o flotă puternică nu ne vom putea niciodată şti liniştea şi bogăţia asigurate. La străduinţele statului să se adauge cele ale opiniei publice româneşti. L. T. B. --------------□ * * □-------------D. Goldiș la Roma Roma, 29 (Hador). — D. ministru Goldiș a avut ori o lungă întrevedere cu d. mareșal Badoglio. -□ * n------------- CURIOZITĂŢI CASATORII SCURTE: Simplificarea formalităţilor divorţului în Rusia a scurtat durata căsătoriilor. Douăzeci şi cinci la sută din acestea au ţin mai mult de trei săptămâni. Perioada cea mai favorabilă căsătoriilor este săptămâna când se plătesc salariile lucrătorilor. După trei săptămâni, când se sfârşesc paralele, se sfârşesc şi căsătoriile. Ispita divorţului e cu atât mai mare, cu cât soţii despărţiţi au voe să se căsătorească la câteva zile după divorţ Vă închipuiţi ce este cu copiii părăisiţi, cu mamele fără soţi, cu prostituţia. „Paradisul“ lui Rakovski. O SUTA ŞAIZECI ziare şi reviste apar în Franţa în limbi străine, şi anume : 30 în italieneşte, 24 în englezeşte, 21 în ruseşte, 18 în nemţeşte, 10 în spanioleşte, 14 în poloneză, 8 în armeneşte, 7 în experante, 4 în ungureşte, 3 în greceşte, 3 în ucrainană, câte 2 în flamandă, arabeşte, anumită „ido“, şi câte una în irlandeză, idiş, georgiană, ceho-slovacă, româneşte, sârbeşte, suedeză, mexicană şi malgaşă. .MAI TARE CA NOI. Numa Tant, din Dunkerque, rue du Milieu, a primit o scrisoare datată „Roubaix, 10 August 1914“ şi comunicând că „totul e calm în oraş şi fiecare îşi vede de treabă“. O călătorie de 13 ani pentru o scrisoare, între localităţi atât de apropiate, este un record apreciabil. «------—- □ * □-----------— ississipii îşi continui opera de distrugere New-York. 23 (Rador). — Revărsarea fluviului Mississipi continuă. Dr. Hower, ministrul comerţului, a fost trimis de preşedin- t tele Coolidge să studieze situa- iţia în regiunile inundate. înapoiat la New Orleans, d. Hower a declarat că problema cea mai urgentă e ajutorarea refugiaţilor și refacerea agricolă în regiunile inundate. ” Fabricarea armelor pe cale privată Geneva, (Rador). — Comitetul de redacţiune constituit în Martie trecut, de comisiunea specială pentru pregătirea unui proect de convenţiune asupra fabricării private de arme, muniţiuni şi materiale de război, s’a întrunit la Geneva dela 19—20 Aprilie sub preşedinţia contelui Bernsconorf (Germania). Comitetul a examinat amendamentele prezentate de legaţiunile belgiană, britanică, italiană, japoneză şi olandeză, constatând că aceste amendamente se inspiră în general de principii diferite, unele vizând exclusiv controlul fabricării private, altele publicitatea, fabricaţiunii de arme în general. In aceste condiţiuni, comitetul de redacţiune a redactat un anteproect, prezentând la anumite articole texte alternative asupra cărora comisiunea specială va avea să decidă. La TIME şi Primim: „Ministerul muncii aduce la cunoştinţa generală că, în conformitate cu dispoziţiile legii repausului duminical (art. 2 şi 7), ziua de 1 MAI este statornicită ca „sărbătoare legală“, cu repaos complet, adică în această zi vor fi închise şi măcelăriile, mezelăriile, lăptăriile, brutăriile, franzelăriile, pescăriile, prăvăliile de zarzavat, fructe, cum şi instalaţiile de băi publice. Publicul este deci rugat a se aproviziona din timp cu articolele necesare consumaţiunii zilnice“. Gonda avisti la moarte in Lituslaia Kovno, 28. — Curtea marţială a pronunţat astăzi sentinţa în procesul contra fostului deputat socialist Pajaujes şi alţi 21 acuzaţi. Pajaujes şi 2 ofiţeri au fost condamnaţi la moarte, acuzaţi la închisoare de la 1—12 ani, iar ceilalţi au fost achitaţi. A. O fotografie curioasă Vasul american „Slissishipî“ trese prin casa Panama. Cîîri canalul acesta e foarte strâmt și malurile foarte Înalte, nu se zărește din apropiere, decât partea superioara a vaporului. Picia! de vedere a Ilianiei în ches&a Albaniei — Casmi comenteazâ zitarrul „Times" — Londra, 28 (Rador).— Ziarul „Times“. In editorialul de azi, face un rezumat asupra a ceea ce ziarul declară a fi punctul de vedere italian în chestiunea Albaniei Ziarul face istoricul situaţiei reamintind că la începutul lunii Aprilie Sir Ronald Graham, ambasadorul Marei Britanii la Roma, a comunicat d-lui Mussolini părerile lui Sir Austen Chamberlain relativ la criza dintre relaţiunile italo-iugoslave, în legătură cu chestiunea albaneză. In cercurile competinte din Londra, dela început s’a exprimat opinia, că această chestiune poate fi rezolvită prin negocieri directe între guvernele italian şi iugoslav, in special, în cazul când guvernul iugoslav va manifesta un spirit împăciuitor în chestiunea mult întârziată a ratificării convenţiunilor de la Nettuno. Dar, că ar fi poate de dorit, pentru evitarea în viitor a unor eventuale fricţiuni, de a "profita de ocazia care se prezintă în scop de a face o revizie întreagă a situaţiunii creiată prin tratatul încheiat la Tirana, între Italia şi Albania. Răspunsul d-lui Mussolini, care a fost întârziat prin absenţa sa de la Roma, în timpul sărbătorilor Paştilor, este cunoscut acum la Londra. In legătură cu acest răspuns, ziarul ,,Times“ observă, că punctul de vedere al guvernului italian este că — din moment ce faptele cari au determinat încheierea tratatului de la Tirana au motivat necesitatea pentru apărarea guvernului lui Ahmed Zogu, nu mai există în prezent nici un incident care ar putea fi luat în discuţie. Raporturile dintre Roma şi Belgrad n’au suferit nici o întrerupere , iar orice expozeu de fapte pe care ministrul Iugoslaviei la Roma ar dori să-l facă guvernului italian, va fi primit în cel mai amical spirit. Tratatul de la Tirana, a fost încheiat cu toate acestea între Italia şi Albania în deplinul exerciţiu al drepturilor lor suverane, interferenţele respective au fost în întregime explicate înaintea ratificării tratatului de către Parlamentul albanez , şi din moment ce acest tratat nu este îndreptat împotriva nici unui stat, guvernul italian consideră că chestiunea revizuirii tratatului nu poate fi invocată. In cercurile bine informate londoneze s-a precizat conţinu că singura cale de interes a guvernului britanic privitor la chestiunea italo-albaneză, a fost calea de încurajare amicală a oamenilor de stat dela Roma şi Belgrad, în direcţia aplanării între dânşii a diverselor puncte în litigiu. N’a fost nici un moment vorba despre o eventuală intervenţie, mediaţie sau presiune din partea guvernului britanic. ■ o □ o - ■ 9immt Miatmtmmmrmisrmm Conferinţa Micit înţelegeri Fraga, 28. — Conferinţa Micii înţelegeri se va deschide la 14 sau 15 Mai, la Marienbad sau Joachimsihal. ------------o □ o----------- taoslavia cere lămuriri asupra tratatului italo-maghiar Belgrad, 28. — In cercurile politice se svoneşte că guvernul iugoslav ar fi cerut guvernului maghiar explicaţiuni asupra conţinutului şi importanţei tratatului italo-maghiar. Guvernul iugoslav ar mai fi întrebat dacă Ungaria este dispusă să încheie cu Iugoslavia un tratat de amiciţie şi arbitraj conform propunerii sale anterioare. ------------p □ o----------- FILME Aristide Briand este un eminent om de Stat şi un strălucit orator. Dar Franţa, pepinieră permanentă de ilustraţii, a mai avut şi mai are oameni politici de mare capacitate şi de mare talent. De ce unii s’au bucurat numai după moarte de expansiunea simpatiilor care sărbătoresc acum cei douăzeci şi cinci de ani de viaţă publică ai lui Briand ? Cum a bătut el recordul : de 10 ori prim-ministru şi de nu ştiu câte ori ministru ? Secretul a avut totdeauna ce-a vrut, fiindcă n'a cerut niciodată ce i s’a dat. Dar reţeta e greu de aplicat. Ca să-ţi reuşească, trebue întâi să fii valoare reală, nu etichetă pretenţioasă pe cufăr gol, şi al doilea să nu suferi de neastâmpărul caracteristic politicei din unele ţări apropiate de Franţa ca sânge, dar ceva mai depărtate ca răbdare.... Luptător viguros şi totuş lipsit de personalităţi, atacând şi apărându-se pe liniile mari, cu un dispreţ impunător pentru meschinăriile cari nu-ţi folosesc şi nu strică nimănui ; şi mai presus,de toate, de o sinceritate ce sporeşte la cal simpatiile şi paralizează subit antipatiile. Dovezi, câte vreţi. Iată una. După ce s’a retras din magistratură, a făcut socialism. Dar socialism de esenţa Viviani şi Millerand, care n’a pus în contradicţie nici pe cel dintâi când a inaugurat ministerul muncii în cabinetul Waldeck-Rousseau şi câd a luat răspunderea războiului ca prezident de consiliu , nici pe cel de-al doilea când a venit la ministerul de război şi când sa suit la preşedinţia republicei. Odată în parlament, evoluează. Ca raportor al legii de separaţiune a bisericei, se afirmă superior tuturor combatanţilor în marea chestie. Ministru de interne, se izbeşte de o grevă la un serviciu public de prima necesitate. Intervine, explică, roagă — nu reuşeşte. Ia taurul de coarne, reprimă, nu iartă — reuşeşte. Mare tărăboi în Cameră. Titanul cuvântului, Jaures, ia ofensiva fulgerătore şi punându-şi nădejdea răsturnării ministrului, intr un gest ameţitor, asvârlă un toc spre banca ministerială, strigând : — Iată pana cu care scriai la gazeta mea în favoarea grevelor!.. Acum te-ai repezit contra lor !... Iatăi contradicţia, iată omul!... Impresie enormă. Ce-ar fi făcut un ministru care nu era de rasă ? Ar fi făcut ce vedeţi şi ce auziţi. Ar fi pus talentul în slujba sofismelor, ca sa ’ncerce îngăimări şi să inunde cu explicaţiile. Ce nu se poate jus- tifica aparent pe lume ? Aş ! î Briand s’a sculat şi a strigat — Ai dreptate. Mă găsesc într o gravă contradicţie. De ce ? Fiindcă de dincolo de baricadă nu vezi ce este dincoace de ea. Când nai decât răspunderea vorbelor, e una; când ai răspunderea statului, e alta. Condamnaţi-mă dacă vreţi pentru ce credeam atunci; nu mă va condamna nimeni pentru ce fac acum ! Impresie formidabilă. Titanul a rămas pe fotoliu, ministrul a rămas în picioare — pentru totdeauna. Don Jose Două acorduri ale comisiei internaţionale a Dunării - Delegaţii României şi a Iugoslaviei au semnat sub rezervă - Paris, 29 (Rador). — Din iniţiativa comisiunei reparaţiilor, conferinţa delegaţilor României, Iugoslaviei, Franţei, Angliei, Olandei şi Germaniei în comisiunea internaţională a Dunărei a încheiat două acorduri fixând condiţiunile de reluare şi de organizare a serviciului împrumutului ungar 5 la sută aur din 1895, cunoscut sub denumirea de împrumutul porţilor de fer. In virtutea acordurilor semnate, Comisiunea internaţionlă a Dunărei va remite în fiecare an cassei comune a purtătorilor de titluri din datoria publică austro-ungară, produsul net al axelor percepute pe sectorul Porfilor de fer. Delegații României și Iugoslaviei au semnat, sub rezerva ratificării ulterioare din partea guvernelor lor, mai ales în ce privește clauza prin care aceste guverne ar trebui să garanteze insuficiența eventuală a produsului taxelor. vîîtoz»9 ai d-lui M. G* WELLS, din ciclul „DRUMUL OMENIRMR*, a cărui maicare o vom începe în numânul viitor, va paria tiiiui Ie așteaptă fericirea ? In acest articol, marele scriitor răspândește o vervă și o fanteme, cari nu sunt întrecute decât de originalitatea sa. Recensământul Nooi instrucţini al ministerului de interne Ministerul de interne a trimis tuturor prefecturilor noul dispoziţiei) cu privire la recensământ. Asm, ministerial anunţă că este imperios cerut, ca la completarea buletinului de familie (menaj) să se ţină seamă, de situaţia de fapt a familiei, aşa cum se găsea la data de 24 Aprilie 1927, întrucât recensământul se consideră făcut într’o singură zi, în tot cuprinsul ţării. Persoanele, care la data recensământului se aflau în străinătate, vremelnic, în misiune, pentru studiu, pentru interese personale, etc.) vor fi trecute în buletinul de familie, la domiciliul lor, din ţară, ca şi când ar fi de fapt acasă. Insă cei plecaţi şi stabiliţi definitiv în străinătate cu familia lor nu vor fi înscrişi în buletin. Intre persoanele angajate în serviciul unei familii, trebuie socotiţi toţi cei care conlocuesc cu cel angajat (de exemplu soţul servitoarei ori soţia servitorului, sau lucrătorului, copiii lor, etc.). Dacă numai unul din ei locueşte la familia unde este angajat, iar ceilalţi (soţia, copiii, etc.) stau în altă locuinţă, în aceiaş sau în altă localitate, în buletinul de familie al patronului va figura numai acel angajat iar membrii familiei lui proprii se înscriu în buletinul de la domiciliul lor real. Prin „musafiri (oaspeţi) aflaţi în trecere“ se înţeleg acele rude sau prieteni, cari au venit ocazional să stea provizoriu la o familie. Ei vor fi însumaţi numeric la punctul 10 din buletinul familiei, la care se găsesc de fapt de cel puţin zece zile şi vor fi de asemeni trecuţi nominal, cu toate amănuntele cerute, pe a doua faţă a aceluiaş buletin, la punctul 3. Dacă însă sunt veniţi de mai puţină vreme, urmează să fie înscrişi în buletinul familiei lor, din comuna unde au domiciliul legal. Tot asemenea în ce privesc „persoanele aflate în gazdă“. Este vorba în acest caz de cei cari închiriază cameră cu luna sau cu anul, în vre-o familie, plătind sau nu întreţinerea completă (pensiune), cum ar fi de exemplu elevi, studenţi, ofiţeri, funcţionari, etc. originari din alte localităţi. Ei vor fi însumaţi numeric tot la punctul 10 din buletinul familiei unde domiciliază, în oraşul în care sunt stabiliţi, dacă se găsesc acolo la data recensământului, precum şi pe verso aceluiaş buletin se trec nominal, ca toate amănuntele la punctul 3. Dacă au plecat de sărbători în sânul familiei lor proprii, în localitatea unde aceasta domiciliază, urmează neapărat să figureze în buletinul din cotma lor originară. In tabloul nominal, de pe a doua faţă a buletinului, în coloana „situaţia în familie“, se trec la punctul 1 toate persoanele cari fac menajul împreună. In ce priveşte coloana de pe verso buletinului a supuşilor străini vor fi înscrişi în acea coloană ca străini, specificându-se cei ce anume supuşenie au, toţi cei cari se găsesc pe teritoriul ţării la data recensământului, locuind aci pe baza unui paşaport al unui Stat străin, sau posedând bilet de liberă petrecere eliberat de serviciile de poliţie şi siguranţă, sau cari au intrat clandestin în Ţară, ori au pierdut actele de călătorie şi se găsesc în preajma obţinerii unor duplicate, acte noi, ete. Tot asemenea vor fi trecuţi (ca străini) cu specificarea statului căruia aparţin, toţi cei cari au adresat ministerului justiţiei cerere de naturalizare, care n’a fost încă rezolvată definitiv sau a fost respinsă. Persoanele din Ardeal, Banat, Bucovina şi Basarabia, care la data Unirii cu patria-mamă (9 Aprilie 1918 pentru Basarabia şi 1 Decembrie 1918 pentru celelalte ţinuturi), deşi aveau apartenenţa (indigenatul, domiciliul administrativ) întruna din comunele acelor regiuni, dar care, din diferite împrejurări n’au fost înscrise în registrul de naţionalitate al comunei respective (o misiune, absenţă), aşa că n’au încă clarificată situaţia lor cetăţenească, nu vor completa coloana „cetăţenia“ din buletin. o do- „Mustul sara ferbe“ "eudalian Sega Făgăduise de mult scriitorul şi ziaristul Octavian Goga să-şi strângă în volum, articolele în chestia naţională, publicate în revista „Ţara Noastră“. Şi le-a strâns sub titlul „Mustul, care ferbe“. E desigur sugestiv titlul , dar şi cuprinsul e interesant. Potrivit disciplinei noastre, apreciată cu osârdie de opinia publică, am relevat adesea și altă dată am comentat, unele dinideile desbătute în articolele d-lui Goga, articole care formează volumul „Mustul, care ferbe“. Am combătut, sau am lăudat ce a scris ziaristul Goga, cu deplină sinceritate, după cum ideile ’. Sale de ziarist militant pe tărâmitoiul naţionalismului, intrau, sau nu în cadrul vederilor noastre, ci erau înfăţişate cu o vigoare, care să le impună, atenţiei pu- blice, ori poate că uneori se credeam în dezacord cu realizările, ce se râvneau. Socotim însă, că au apărut articolele d-lui Goga laolaltă, în volum, dând putinţa cititorilor să găsească o linie unitară de cugetare, tocmai după ce autorul în calitate de ministru, a rostit recent două remarcabile discursuri, la Cameră şi la Senat, şi în ambele discursuri ministrul Goga a fost perfect de acord cu ziaristul Goga, asupra chestiunii naţionalizării oraşelor şi asupra politicei etnice. Noi socotim, că acesta, este într’adevăr un merit, dovedind ministrul, că e călăuzit de aceeaşi conştiinţă de ziarist luptător şi că gloria trecătoare de a fi purtători, răspunderii politice într'o atmosferă de vacarm al intereselor, al necesităţilor de străjuirea ordinei, de îndrumarea manifestărilor naţionale şi combaterea vânjolelii difamatorilor, nu păleşte nici sentimentalitatea, nici avântul, nici cugetarea ziaristului, care-şi face din scris, mijloc de împrăştierea adversarilor. Da, socotim, că Octavian Goga are meritul, că şi ca ministru, îşi păstrează ideile de ziarist, militant naţionalist, rupând din când în când săgeţi şi împotriva confraţilor săi, cari stau deacurmezişul părerilor sale, sau cari-1 combat, fiindcă în numele libertăţii presei şi pe temeiul principiilor democratice, dreptul ziaristului de a-şi spune părerile, sau ale altora, este fără doar şi poate, un drept şi o datorie cetăţenească. In acest sens, înţelegem noi lupta de idei. D. Goga are un punct de vedere. Alţii, pe care şi el îi arată ca adversari ai ideilor lui, au alt punct de vedere, îşi desfăşoară şi unii şi alţii arsenalul, în luptă. Dar să fie acel arsenal idei ! Ideea scumpă, ideea, care face parte integrantă din conştiinţa ta, poate să fie dârză, să violenteze pe a adversarului. Şi nici nu se poate să nu tindă la năruirea ideei adversarului. Dar să fie redata în formă urbană. Şi credem, că de cele mai multe ori degenerarea discuţiilor din presa noastră, e rezultatul lipsei de grijă, şi de respect pentru îmbrăcarea ideilor în forme cuvenite. Ideile d-lui Octavian Goga au putut să pară unora tari şi chiar să fi determinat aprecierea, că au fost înfăţişate aspru. Din punct de vedere al formei, credem că articolele d-lui Goga reprezintă o pilduire ca limpezime, ca respect de graiul românesc, ca impozant respect al sincerităţii gândului. •*: Din punct de vedere al fondului, e desigur mai greu să sintetizăm în câteva rânduri cuprinsul unui volum, în care sunt articole de luptă, dar şi de îndrum vr -• Totuş vom încerca să subliniem, că d. Goga a văzut leni pedo, just şi întreg, rezultatul logic al războiului de întregire , principiul naţionalităţii. Poporul român în mod conştient îşi pune la contribuţie energiile, pe care datori sunt reprezentanţii cârmuirilor să le canalizeze, nu să le înăbuşe, să le facă să prospere şi să le înlăture tot mărăcinişul, adus de desrădăcinaţi, profitori sau musafiri vagabonzi. Oraşele în nouiile provincii sunt înstrăinate, căci sub vechiul regim nu s’au putut stabili la oraşe românii. Dar reparaţia a început. Din sate, pornesc românii la oraşe. Numărul şcolarilor de la ţară sporeşte la şcolile din oraş. Majoritatea studenţilor sunt fii de săteni. Şi apoi freamătul studenţimnii, care poate uneori să se manifeste prea tinereşte, e freamătul tinerimei. Promovarea ideilor întru afirmarea caracterului etnic al ţării şi stăruinţa întru mani- I festarea însuşirilor proprii ale tiuiumului treime să alcătuiască râvna şi munca adevăraţilor luptători, pentru cauza naţională, înlăturând narcoticele umanitarismului de pripas şi punând la prunct vaetele democraţiei călătoare, care uneori nu cruţă niciun mijloc, nici clevetirea, nici difamarea, de a-şi exhiba coeficenţii competinţei zgomotoase. Faţă de naţionalităţile conlocuitoare — minorităţi — poporul de baştină îşi afirmă drepturile lui istorice şi-şi respectă datinele şi tradiţia, arătând că ştie să cinstească, ce i se cinsteşte, că ştie să fie frate şi gazdă onestă ;• că România nu e numai ocrotitoarea minorităţilor, ci şi un punct de atracţie al unor elemente parazitare. Pe străinii de neam, de rasă, de limbă, legaţi de pământul ţării, de instituţiile şi propăşirea ei, ţara îi ocroteşte. Faţă de elementele parazitare, are datoria să se îngrijească şi să ia măsuri de apărare. E un scurt rezumat al oriaţărilor de la baza articolelor d-lui Goga. E înfăţişarea unui proces firesc, care trebue ajutat să se rezolve. Sunt idei curente, care nu se poate să nu fie aprobate. Sunt în volumul d-lui Goga şi părţi referitoare la presă. In acest domeniu, un luptător ca d-sa a putut să-şi sângereze adversarii ; a putut să se gândească la măsuri tari de răpunere. Sunt păreri, asupra cărora poate fi discuţie , dar sunt păreri care poartă pecetea sincerităţii. Poţi să nu le împărtăşeşti, poate să simţi îndatorirea de a le combate, poate să pară în concordanţă cu înţelesul expresiei „mână prea tare“, ca să nu-şi găsească realizarea. „Mustul, care ferbe“ e volumul unui gazetar de mare talent, care şi-a fixat sincer crezul şi stărueşte să şi-l împrăştie. B. C. -o * □-~ . Metiahalaa (Hui Briand ) interesul păcii mondiale Paris, 28 (Rador). — Cu ocazia aniversării de 25 de ani de activitate politică, d. Briand a primit numeroase mesagii din străinătate, din partea personalităţilor politice şi diplomatice, a grupărilor internaţionale şi asociaţiunilor pacifice. D. Stresemann a trimis o telegramă de felicitări şi de urări. D. Briand, mulţumind d-lui Stresemann, a declarat că socoteşte ultimii doi ani, printre cei mai rodnici în activitatea sa politică, deoarece în aceşti ani, alături de d. Stresemann s’a străduit să realizeze un acord în interesul Franței, al Germaniei și al păcii mondiale. Accidentulunui transatlantic Italian Berlin, 28 (Rador’. — Vaporul italian „Columbia“, venind de la Genova la Neapole, unde urma să ia pasageri, din cauza ciocnirii cu două vase cu pânze, a fost lovit de cheie, suferind grave, avarii. Debarcându-se pasageri vasul a trebuit să fie dus în șantier, spre a fi reparat. Vaporul „Columbia", e unul dintre trans- atlanticele mari ale Italiei 1