Universul, mai 1927 (Anul 45, nr. 99-123)

1927-05-01 / nr. 99

­NI V6 4 Ah ­ - o­t AUTOKOBIUSTI les­ti’i*ce amabil puteti avea un I ia!» .UHUIT Execu­ție ireproşabilă. Durabilitate garantată Preturi excepționala L­E01IDA & Go. Bucureşti, Ce£ea Victoriei 53 Si la Taaîa magazineie da Automobile —****~,TM~m~" ..«■»*• lMr ~M<Him l(|m iimn,!,! Puterea de viată o dă „Nervoflui ul Mara“ cu efect suveran la toate boalele de nervii Excitări, insomnie, migrene, tre­­murătură, cal­itat­e de inimă nervoasă, la­rică, iri­­taţie, supărare şi oboseală. 4 sticle Lei 520. Farmacia la Sit. MARIA, Lugoj Secţia 12 Spesele In regie proprie ELVEŢIANĂ PESCH , primul ATELIER SPECIAL pentru B­UCUREŞTI STR. GENERAL BER­THELOÎ25 f »’cVyr FANTAnEU y Suc. Timişoara, strada Pop de Birofli, 9 V­iticultori ! Cacă voiţi să cruţaţi viile voastre de mână şi distrugere, stropiţi-le la timp şi îndestulător, nefă­când economii şi întrebuinţând numai adevăratul SpFâf de CUPID ffirantas) c*.sîa­^HACKECHNIE s§ „IMAPLE“ (3 Frunze de viţă intr’un triunghiu) De vânzare la principalii nagisîari din tara sau la „$ULde?” S. L B. Str. C. A. BoSotti h 3 Baaures!L „Elâcisocjsîo S.HH „ )j »I ii „WatSOR &Y dueli” S.A.R.- Bucureşti- Brăila-Balaui lași. f­­­lisat- mărcile P1AR1NS lâSUl RENUMITE Gramoîoaas si Plăci „Columbia“ Hote şi Inetruuseuie Muzicale KAI BFTIMB CA CRSSJ&SE QA’îlV Pas. Vilagros Ho. 5 „UuKUN Vis-a-vis de Poliţie Ii3 mmmmmwsr eaxat im&wsfsxuam MAȘINI pă tra TISIE din CIIEHT mrecmri si pentru fabricarea de cărămizi din beton, bloturi scobit de la plăci din ciment-masal’, tsrazzo-granitoit, și de tromare. Tipar,p­entru tunuri din beton, inele de făntâne etc. Prima v’p&ele de ciment pentru Industria ciment­­ui „SOCHMA“ Maşini de construcţiuni şi radiatoare S. A. Braşov, Str. Înfundată li­risuca­ Telefon 578 Înainte de cumpăraţi maşini, vizitaţi depozitul nostru, bine asortat. Prospecte şi oferte gratis! Rep­azentanţa Generala pentru cu­­reşti­­ne 1. WEINBERGE­t, Str. semicercului No 8 7 59 ai jjj ^iX!S^^K3»î3££ffiâ@Za®» (r»TMTMTMTM" CUTI! PENTRU APARATE RADIO stejar mat, lustru,­ maho.i toate mărimile găsit» la „INDUSTRIA LEMNULUI« Bucureşti Str. Depirăţeanu­ No. 19 lângă Gara de Nord y^IPSESM DE pjţ£ ESTE NE­NTRik­y^uNIFEIT151^ SE GÂSIESTE ÎN TOATE NUANȚELE IA FARMACII «DROGHERII 51 PARFUMERI! tm&M­imwmE % %­■ Fără concurență 1 38 Metrul tenet Francez lat 80 cm, desene garan­tate la spălat. © 'Pânzărie, mătăsuri, stofe, ciorap , vinde cel mai convenabil ORGHIDM Strada Pânzari 11 BIKU823T1 Casă fondată in 1878 ESTE ELIXIRUL D£ SĂNĂTATE El mi a redat sănătatea pierdută și ma întinerit și căci el confine: suc proaspat de nuci de colla, extract de coji de china,de foi de coca,şi fosfati sub forma glice­­rofosfat de calciu. IMI©.®©© I DE STICLE DE vândute intr'un singur an este dovada eficaci­tăţii şi efectelor lui sa­lutare. El combate: Anemia,Chlorosa,Slă­biciunea nervosâ.sup­­menajul .debilitate se­­nină.amețeli.vâjăieli în cap.chloroau scur- TM geri la femei,etc.etc. | ÎDevânzare la Farmacii și Drogherii1 tmivERm Congresul pretorilor sondări — Discuţii violente. — Şedinţa secretă — Constanţa, 28 Aprilie. După cum am anunţat, de eri au început la Constanţa desba­­terile congresului profesorilor se­cundari. înainte de deschiderea congresului, episcopul Gseronie a oficiat un tedeum la Catedrală, binecuvântând lucrările congre­sului. Cu acest prilej a vorbit d. Cu­­culescu, ajutor de primar, care, în numele municipiului, a urat congresiştilor bun venit. A răspuns d. Fodor, mulţu­mind P. S. S. episcopului Geron­­i­mie şi primăriei pentru primirea­­ ce li s’a făcut. „ Congresiştii au plecat apoi la­­ Casinou unde au început discu­ţiile. Biroul congresului l-au for­mat d-nii: I. Clinciu preşedinte; Victor Anastasiu şi I. Fodor vice­preşedinţi; I. Garabet, I. Corio­­lan, d-na Ianculescu şi d-şoara Pancu, secretari. Toată dimineaţa congresiştii au discutat, în mod violent, art. 12 din statutul asociaţiei privitor la mmiimmamsmmmBsxamaumm modul de votare şi la persoanele cărora le este acordat dreptul de vot. Articolul prevede că au d­rep­­tul la vot numai delegaţii comi­tetelor. La congres participă vreo 120 profesori, cari nu pot lua ho­tărîri în numele celor peste 25 mii profesori secundari. Dacă votează numai delegaţii comite­telor înseamnă că pot vota nu­mai 10 persoane, iar restul să fie excluşi. Nelămurindu-se a-­­­ceastă chestiune, discutarea ei s-a amânat pentru după amiază. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa de după amiază s’a deschis la ora 4, sub preşedin­ţia d-lui Clinciu. S’au verificat împuternicirile delegaţilor comi­tetelor. S’a luat din nou în discuţie art. 12, cu care prilej s’a dat iarăşi atacuri violente şi perso­nale, ceeace a obligat biroul să decreteze şedință secretă. FOinreci mm vi IHTSNZSTOZi pentru ti© vii (anoisaRS) SIHI pentru TO3A Composiţie pentruLagăre Siconale-Mellih­in­s-Foala şi cicosi pentru Fursh­ Curels de transMisiune aiOGMS pentru loara Asbest 0!:n­oh?fit si Sta pentru garajStirl Sa­g SsteSfi Sa Magazinul de Ferarie ISN­ 1. 08LGSAN Bucureşti Strada Ooiţei 14 Viţ© da via Până la 10 Mai încă se poate planta şi înlocui lipsurile, nu perdeţi anul, cereţi îndată ca­talogul nostru general chiar şi dacă nu plantaţi în anul acesta, pentru că găsiţi multe lucruri folositoare în el, care să trimite gratis la cerere. Pepiniera de viţe altoite FODOR GABOR-Focşani 8297 A­nunţ de vânzare la moşia Berteşti de Jos din judeţul Brăila, gara Cioara 800 miei. A se adresa la Administraţia Succesiunei Prin­cipelui G. Ştirbey, Bucureşti str. Lascar Catargi­u sau la Admi­­nistraţia Moşiei 8303 Se caută UN FUNCŢIONAR-casier cu cauţiune materială şi referinţe de primul rang, cunoscând lu­crările de birou şi limba româ­nă şi germană. Ofertele cu co­piile certificatelor se vor adresa la ziar sub „Casier“ căsuţa Situaţia timpului, după ultimele rapoarte telegrafice, primite de la consilieratele agricole la zilele de 19-20 Aprilie 1927 L­A MUNTENIA ŞI OLTENIA R..SARAT : A plouat puţin în ziua de 17 în întreg judeţul Se­mănăturile suferă de secetă şi răceală. BUZĂU : Au căzut ploi aproa­pe în întreg judeţul, în zilele de 16, 17 Aprilie şi puţină zăpadă. Semănăturile se resimt din cau­za timpului rece. Vânturi mari. DÂMBOVIŢA : A plouat bine în întreg judeţul în ziua de 17 Aprilie. MUSCEL: Au căzut ploi par­ţiale şi generale în întreg judeţuL ARGEŞ : A căzut ploaie gene­rală în întreg judeţul în canti­tate suficientă. Semănăturile bune. VALCEA: In tot judeţul au căzut ploi generale şi abundente intre 16 şi 18 Aprilie. MEHEDINŢI: Au căzut ploi generale la 17 şi 18 Aprilie în cantitate suficientă. ROMANAŢI: Au căzut ploi timp de două zile. TELEORMAN : A căzut ploaie pe ziua de 16 ajutând mult se­mănăturilor. VLAŞCA : A­ căzut ploaie ge­nerală şi abundentă în zilele de 17 şi 18 Aprilie. IALOMIŢA : Au căzut ploi în cantitate suficientă în zilele de 16 şi 17 Aprilie. BRAILA : Au căzut ploi gene­rale în tot judeţul în zilele de 16 şi 17 Aprilie. PRAHOVA : A căzut ploaie în ziua de 17 Aprilie în întreg ju­deţul. In nordul judeţului a plouat aproape în fiecare zi. In sud se simte nevoie de ploaie. DOLJ : In luna Aprilie au că­zut ploi mărunte aproape în fie­care zi. ILFOV : A căzut ploaie în tot cuprinsul judeţului în noaptea de 16 spre 17 Aprilie precum şi în cursul zilei de 17 Aprilie. n. DOBROGEA TULCEA : A plouat bine şi în­cet în tot judeţul timp de 24 ore. DUROSTOR: A ploua în zi­lele de 17 şi 18 Aprilie (ploaie măruntă), pământul a fost bine răzbit. CALIACRA: A căzut ploaie măruntă în ziua de 16 Aprilie iar la 17 vânt puternic, frig şi puţină ploaie. CONSTANŢA : A plouat foar­te bine în tot judeţul.­ ­ III. MOLDOVA BASARABIA ŞI BUCOVINA DOROHOI: Au căzut ploi în cantitate suficientă. Temperatu­ra scăzută. BOTOŞANI : Au căzut ploi in zilele de 2, 7, 9 şi 12 Aprilie dar în insuficientă cantitate. IAŞI : Au căzut ploi însă in­suficiente. Timpul secetos şi fri­guros. FALCIU: Lipsă de ploi. Timpul secetos. TUTOVA : Au căzut ploi de la 1—20 Aprilie. Vânturi mari, frig, biruină. COVURLUI: Ploaia din 17 A­­prilie înceată şi măruntă a ame­liorat situaţia semănăturilor. TECUCI: In tot cursul primă­­verei a căzut o singură ploaie. NEAMŢ : Au căzut ploi în zi­lele de 14 şi 15 ap­roape în can­titate suficientă. BACAU : Au căzut ploi în zi­lele de 6 şi 7 Aprilie generale în insuficientă cantitate. PUTNA : A căzut ploaie în mică cantitate la 17 Aprilie. Timpul este friguros. CAHUL : Au căzut ploi par­ţiale urmate de vânturi reci în zilele de 6 şi 7 Aprilie. In gene­ral timpul secetos. CETATEA-ALBA: Au căzut­­ ploi în zilele de 17, 18 Aprilie. Aceste ploi au fost la timp pen­tru semănături. LAPUŞNA : Au căzut ploi In zilele de 26 Martie şi 11 Aprilie. Se simte nevoie de ploi generale şi în cantităţi mai mari. HOTIN : Au căzut ploi la 1, 4, 6, 9, 12, 14, 16 Aprilie. ORHEI : N’a plouat. Tempera­tura se menţine scăzută. Puţine vânturi. SOROCA : In întreg judeţul a căzut suficientă ploaie. Pă­mântul îndeajuns umed. Din cauza răcelii, vegetaţia stă pe loc. TIGHINA: Timpul secetos, rece. Ploi n’au căzut. CÂMPULUNG : A plouat în zilele de 1, 2, şi 7 Aprile în can­titate suficientă. In ziua de 12 Aprilie deasemenea a căzut pu­ţină ploaie. CERNĂUŢI: Au căzut ploi în zilele de 1, 7 şi 9 Aprile. RĂDĂUŢI: Au căzut ploi în zilele de 5, 9, 10, 11, 12 fii 14 ‘ — ____________ -VASLUI: N’a căzut ploaie de­­ 20 zile. ISMAIL: A plouat în ziua de 16 în tot judeţul. Timpul rece, cerul noros. SUCEAVA: Au căzut ploi în zilele de 2, 3, 7, 9 şi 13 Aprilie, făcând bine semănăturilor. FĂLTICENI : Au căzut ploi în zilele, de 17, 18 şi 19 Aprile BĂLŢI : Au căzut ploi în zi­lele de 31 Martie şi 4 Aprilie. Nu se simte nevoie de ploaie. STOROJINEŢ : Au căzut ploi la 1 Martie şi 6 Aprilie. IV. TRANSILVANIA ALBA : A plouat puţin în ziua de 17 Aprilie. Se simte nevoie de ploaie. BIHOR : Au căzut ploi abun­dente până la 15 Aprilie. De la 15 la 18 Aprilie timpul frumos. NASAUD : Au căzut ploi a­­bundente în întreg judeţul, în cursul lunei Aprilie. BRAŞOV : In ultimul timp a căzut puţină ploaie. Timpul se menţine uscat. CARAŞ : In ultimul timp au căzut ploi generale şi în can­titate suficientă. SEVERIN: Au căzut ploi la 29- 31 Martie. 4, 5 şi 11 Aprilie. CIUC: N‘au căzut ploi până la 17 Aprilie. Pe ziua de 17 a nins. MARAMUREŞ : Au căzut ploi la 16 Aprilie. Dela 16 cald. SALAJ : Au căzut ploi în în­treg judeţul în 8 şi 15 Aprilie. Dela 15 timpul s'a răcit. SATU-MARE : A căzut ploaie la 15 Aprilie. Pământul umed mai mult de­cât trebue. TARNAVA-MARE : Au căzut ploi în luna Aprilie. Majoritatea au fost parţiale. In ziua de 7 ploaie torenţială cu manifestări electrice şi grindină. TARNAVA-MICA : Au căzut ploi de la 7—16 Aprilie. In cursul lunei Martie ploi suficiente. Temperatura variabilă (cald, frig, brumă). Se simte nevoie, de căldură. Pământul suficient li­med. TREI­ SCAUNE: Au căzut ploi parţiale, zilnic, de la. 8—15 Apri­lie. TURDA: Au căzut ploi în cursul lunei Aprilie în cantitate insuficientă. Frigul a fost dăună­tor semănăturilor din care Cau­ză chiar însămânţările sunt în­târziate. ARAD : Au căzut ploi gene­rale de la 1—12 Aprilie. FAGARAŞ : Au căzut ploi în zilele de 16 şi 17 Aprilie. MUREŞ : Au căzut ploi gene­rale în zilele de 4, 7, 8, 12, 13, 16, 17 Aprilie. SOMEŞ: Au căzut ploi tiale în zilele de 13, 14, 15 Apri­lie prielnice semănăturilor. In zilele de 18 şi 19 a căzut brumă cauzând pagubă pomilor. ODORHEI : Au căzut ploi par­ţiale la 29 Martie, 2, 5, 12, 13 A­­prilie, iar la 17 ploaie generală. Semănăturile sunt frumoase. CLUJ : Au căzut ploi abun­dente la 12, 13 şi 17 Aprilie. SIBIU : In cursul lunei Apri­lie a plouat în ziua de 17, ceea ce a ajutat mult semănăturilor. TIMIȘ-TORONTAL : A căzut puţină ploaie în zilele de 7, 13, 14 și 15 Aprilie. Vegetaţia nor­mală. o □ o Prâ­nzul de la legaţia Franţei D. Raoul Clinchant, ministrul Franţei la Bucureşti, a oferit joi seara un prânz, în saloanele le­gaţi­unii din str. Lascar Catargiu. Au asistat d-na şi d. de Salis, ministrul Elveţiei; d. Collas, mi­nistrul Greciei; d. G. Derussi, fost ministru; d-na şi d. general Nicoleanu, prefectul poliţiei, d-na de onoare Simona Lahovary, d-na şi d. col. Canibal, d-na şi d. dr. Leonte, d-na şi d. Meny, d-na Simon, d. V. Trifu, d. consul Do­­bre, d. Gironde, secretarul legaţi­­unii, d-na Marta Mitilineu şi d-ra Cuţarida. Vizita escadrei italiene la Constanta Eri am anunţat, că la 8 Mai soseşte la Constanţa o escadră italiană. Escadra se compune din con­trator picioarele „Ricasoli“ şi „Nicotera“. Vasele se vor duce la gurile Dunării şi vor sta în apele noa­stre pe timpul sesiunii Comi­­siunii Europeene a Dunării, pro­­obiceiul 28 Aprilie T Anni 11V - Hr. 99 Hoxalnică 1 l£l 1927 axele ce se vor pune p­rin noua lege a drumurilor — Cum se va face prestaţia In natură — Din declaraţiile ce ne-a făcut ieri d. C. Meissner, ministrul lu­crărilor publice, cititorii au vă­zut că pentru a­ se putea începe opera de refacere a drumurilor, proectată prin noua lege, se vor pune taxe noui, numite taxe de folosinţă. Produsul lor anual s’ar ridica cam la vreo 2 miliarde şi jumă­tate lei, sumă mare din punct de vedere al impunerii, dar nu tot aşa de mare dacă o raportăm la sumele uriaşe ce le necesită îmbunătăţirea actuală a stării ne­norocite în care se află drumu­rile noastre. Din proectul de lege, am ex­tras datele de mai jos, privitoare la taxe şi la felul cum se va face prestaţia în natură. MIJLOACELE PENTRU ACO­PERIREA CHELTUELILOR Art. 47.— Proectarea, construc­ţia şi întreţinerea drumurilor de interes general cu toate depen­dinţele lor se face de către Stat, prin organele sale și cu mijloa­cele ce se vor pune la dis­poziție acestor organe din fondu­rile statului. Legea prin care se clasează un drum de interes general va asi­gura și fondurile necesare pen­tru construcție. Art. 48.— Sumele necesare pen­tru întreținerea drumurilor de interes general se vor prevedea in bugetele anuale ale ministe­rului lucrărilor publice. Aceste sume se vor acoperi atât din veniturile generale ale sta­tului cât şi din veniturile spe­ciale ale drumurilor de interes general, care provin din : a) Concesionarea dreptului re­­galian de cărăuşie publică pe drumurile de interes general. b) Taxele ce se vor percepe pentru instalaţiuni şi ocupaţiuni de orice fel pe corpul drumuri­lor de interes general. c) Produsul vânzării jerbei, fructelor, arborilor uscaţi, etc. de pe acostamentele şi zonele a­­celoraşi drumuri. d) Amenzile pentru contraven­­ţiuni la legea de faţă şi la legea pentru circulaţiunea automobile­lor, constatate în afară de raza comunelor urbane. Art. 49. — In bugetul ministe­rului lucrărilor publice se va prevedea şi un fond special pen­tru acoperirea cheltuelilor de întreţinere, amenajarea, îmbună­tăţirea şi reconstrucţia drumuri­lor existente şi a dependinţelor lor conform cerinţelor moderne de circulaţie. Art. 50. — Pentru alimentarea fondului specificat la articolul precedent, ministerul de finanţe este autorizat a percepe taxele anuale următoare : a) 250 lei de fiecare cap de contribuabil. b) 250 lei de fiecare vita tră­gătoare sau de călărie până la 10 vite, 150 lei între 100 şi 20 vite şi 100 lei de la 20 vite în sus. c) 50 lei de fiecare vehicul cu tracţiune animală, servind numai la exploatări agricole. d) 300 lei de fiecare vehicul cu tracţiune animala, care ser­veşte şi pentru cărăuşie publică. e) Pentru vehiculele cu trac­ţiune mecanică şi cu bandaje e­­lastice, inclusiv motocicletele, de fiecare cal putere sau tracţiune de cal putere . Dela 1—10 cai putere câte lei 200, ce trece peste 10 până la 20 cai putere câte 300 lei şi ce trece peste 20 cai câte 400 lei. f) Pentru vehiculele cu trac­ţiune mecanică şi bandaje de cauciuc pline, odată şi jumătate ta­xele, de la aliniatul precedent. g) Pentru vehiculele cu trac­ţiune mecanică şi cu bandaje me­talice rigide sau articulate, care fac cărăuşie, de două ori taxele de la aliniatul e. h) 1000 lei pentru fiecare re­morcă cu bandaje elastice şi 2000 lei pentru fiecare remorcă cu bandaje metalice. j) . 1 leu pentru fiecare kilo­gram de benzină uşoară. k) . 0,50 lei pentru fiecare kilo­gram de benzină grea şi moto­rină. l) . 2 lei pentru fiecare kilo­gram de ulei mineral m) . 10% din valoarea cameri­­lor şi bandajelor de cauciuc in­gram­ de ulei mineral. Art. 51. — Tinerii din trupe cu schimbul călare, care îşi ad­ministrează singuri averea pe tot timpul activităţei şi pe primii doi ani de rezervă când sunt o­­bligaţi a păstra calul la domici­liu, vor fi scutiţi de taxa de dru­muri personală, de taxa de dru­muri pentru cal şi în plus de taxele de drumuri pentru două vite trăgătoare şi pentru o că­ruţă, care nu face cărăuşie pu­blică. De aceiaşi scutire, în afară de scutirea de taxă pentru calul de călărie, vor beneficia şi tinerii recrutaţi pentru grăniceri, jan­darmi şi marină, care îşi admi­nistrează singuri averea pe­­ tot timpul activităţei şi pe primii doi ani de rezervă. Când ei nu-şi administrează singuri averea, părinţii lor se bucură de aceste scutiri, însă numai pe timpul de activitate. Art. 54. — Proiectarea, con­­strucţiunea şi întreţinerea dru­murilor de interes local precum şi amenajarea drumurilor natu­rale se face de către administra­ţiile judeţene pentru drumurile judeţene şi de către comunele respective pentru drumurile co­munale şi cele naturale, cu mij­loacele prevăzute în bugetele lor. Aceste mijloace sunt următoa­rele : Pentru judeţe: a) . O parte din produsul co­telor adiţionale asupra impozitu­lui pe proprietăţi. b) . Cota parte ce se cuvine pen­tru drumuri, din taxele pe bău­turi spirtoase şi brevete de li­cenţă. C). Podiuitor­u­ şi veniturile speciale prevăzute la art. 48 care provin de la dru­murile judeţene.­­ d). Subvenţiile sau cotizaţiile provenite de la întreprinderi in­dustriale care se vor stabili în fiecare caz, în raport cu folosin­ţa drumurilor de toate categori­ile peste uzura normală. e) . Subvenţiile acordate de mi­nisterul lucrărilor publice. f) . Donaţii şi alte venituri în­tâmplătoare. Pentru comune : a) . O parte din produsul co­telor adiţionale asupra impozi­tului pe proprietăţi. b) . Veniturile podurilor cu taxe şi veniturile speciale prevă­zute la art. 48, care provin de la drumurile comunale. c). Subvenţii eventuale acor­date de judeţ. d). Donaţii şi alte venituri în­tâmplătoare. PRESTAŢIILE IN NATURA Art. 55. — In afară de mij­loacele arătate la articolul pre­cedent pentru comune și în caz când acele mijloace ar fi insu­ficiente pentru necesitățile dru­murilor comunale, sau când co­munele ar fi în imposibilitate să execute cu bani anumite lucrări sau aprovizionări de materiale, consiliile comunale pot hotărî ca locuitorii sa presteze pentru dru­muri cel mult două zile de lucru în natură. Art. 56. — Toţi locuitorii co­munelor rurale având vârsta de 21 ani împliniţi sunt obligaţi să lucreze în natură pentru dru­murile comunale zilele hotărîte de consiliul comunal respectiv, conform articolului precedent după ce încheerea consiliului a fost aprobată de delegaţia per­manentă a Consiliului judeţean. Locuitorii care n-­ au vite tră­gătoare vor executa lucrul cu braţele, iar cei cu vite trăgătoa­re vor efectua transporturi cu căruţele. Munca se va executa numai în interiorul comunei, iar transpor­turile cu carul nu se­­vor putea face decât la o depărtare de cel mult 10 kilometri de satul unde locueşte prestatorul. Când într’o comună se hotă­răşte aplicarea prestaţiei, femei­le, minorii şi societăţile, cari au vite trăgătoare proprii sau ave­re personală, se vor impune la prestaţie după aceleaşi norme ca şi ceilalţi locuitori. Sunt scutiţi de aceste obligaţi­uni . Locuitorii cap au vârsta de 60 ani împliniţi, preoţii şi monahii de orice rit, precum şi învăţă­torii, dacă nu vor avea vite tră­gătoare. Pretorii, magistraţii, medicii de circumscripţii, agenţii sanitari şi veterinari şi factorii poştali. Primarii, notarii şi secretarii comunelor rurale. Toţi agenţii drumurilor. Ingi­neri, conductori, agenţi technici, picheri, şefi cantonieri şi canto­nieri. Militarii grade inferioare în activitate. Părinţii tinerilor din trupa cu schimbul călare şi a tinerilor­ re­crutaţi pentru grăniceri, jan­darmi şi marină pe timpul acti­­vităţei. Copii de familie care au mai mult de 6 copii minori în viaţă. , Infirmii lipsiţi de mijloace şi recunoscuţi ca atare printr-un proces verbal dresat de primar cu preceptorul fiscal. Invalizii şi văduvele de război. Art. 57. — Epocile de lucru şi preţuirea în bani a zilelor de prestaţie se fixează de Consiliul comunal şi se aprobă de delega­­ţiunea judeţeană, cu avizul Ser­viciului de poduri şi şosele ju­deţean. Art. 58. — Ori cine se poate libera de obligațiunea de a pres­ta în natură, plătind valoarea zi­lelor datorite sau punând pe un altul să lucreze în locul său. Art. 59. - Echivalentul în bani al prestației care nu se execută în natură, va alimenta fondul drumurilor comunale. Art. 60. — înscrierile locuito­rilor pentru prestaţie se fac nu­mai odată pe an, între 15 Oc­tombrie şi 15 Noem­brie, de că­tre o comisiune compusă din no­tarul comunei, preceptorul fiscal şi un agent al drumurilor sub sup­ravegherea primarului comu­nei. Tablourile astfel întocmite se vor afişa la primăriile comunelor respective de la 15—30 Noem­­brie. Cei nemulţumiţi se vor adresa judecătoriei de ocol în cuprinsul acestui termen şi judecătoria va hotărî în ultima instanţă cel mult până la 1 Ianuarie. Tablourile rămase definitive vor fi valabile pentru tot anul, fiecare fiind dator să execute prestaţia sau să plătească valoa­rea ei în bani, în categoria în care se găsea când a fost înscris. Art. 61. — Notarii, perceptorii şi agenţii drumurilor însărcinaţi cu întocmirea tablourilor dela articolul precedent sunt respon­sabili de exactitatea acestor ta­blouri. Dacă neexactităţile constatate nu ar proveni din rea credință, ei se vor pedepsi cu amendă dela 500—1000 lei, iar dacă se vor do­vedi că au lucrat cu rea credin­ţă, se vor pedepsi cu închisoare dela 1—6 luni. Art. 62. — In fiecare an, pri­marul comunei împreună cu or­ganul technic respectiv, având in vedere lucrările ce sunt de executat în cursul anului, va în­tocmi până la 15 Ianuarie repar­tiţia locuitorilor comunei, la a­­cele lucrări. Aceste repartiţii se vor aproba de către delegaţia permanentă judeţeană până la 15 Februarie, după ce se va fi luat şi avizul Serviciului de poduri şi şosele judeţean. JDACOfli* -TrTi~Tpvur.;'* ta­tea ar cere, repartiţiile se pot modifica cu aprobarea aceluiaşi organ şi cu aceleaşi formalităţi. Odată cu aprobarea repartiţi­ilor delegaţia permanentă va a­­proba şi cantităţile de lucru cu care se pot achita zilele de lu­cru în natură. Repartiţiile aprobate s se vor înapoia comunelor, împreună cu tabloul cantităţilor de lucru spre a fi afişate la primăriile respec­tive spre cunoştinţa obştească. Jxxmiitorii vor fi chemaţi la lucru de către primrul comunei în epocile fixate în conformitate cu art. 57 şi cei ce nu vor răs­punde la chemare vor fi îndato­raţi a achita în bani valoarea zilelor impuse. Art. 63. — Funcţionarii comu­nali şi agenţii drumurilor, care vor fi întrebuinţat pe locuitori la alte lucrări decât cele prevăzute în repartiţie, se vor pedepsi de judecătoria de Ocol competintă cu amendă dela 500—5000 lei, in afară de dreptul pentru comună si pentru locuitori, de a­ cere despăgubiri pentru daunele a­­duse. Dacă acele abuzuri se vor să­vârşi in folosul lor personal, vi­novaţii se vor pedepsi conform art. 140 şi 144 din codul penaL 1 CONCESIONARI PENTRU CA­, RAUSIE PUBLICA, PENTRU FOLOSIREA VREME­NICA A CORPULUI DRUMURILOR ȘI PENTRU ÎNFIINȚAREA PO­DURILOR CU TAXA Art. 72. — Dreptul de a face transporturi de bagaje și călători pe drumurile de orice categorie, se acordă de stat prin ministe­rul lucrărilor publice. Odată cu aprobarea acestor transporturi, se va fixa itinera­­riul, condiţiunile de circulaţie ale vehiculelor şi taxele cuvenite administraţiilor drumurilor. Art. 73. — Drepturile conce­sionarilor, care au în vigoare contracte încheiate cu Direcţiu­nea general P. T. T. se vor res­pecta până la expirarea acelor contracte. Dacă Direcţiunea ge­nerală P. T. T. va avea interes să menţie mai departe serviciul de poştă pe acele drumuri, mi­nisterul lucrărilor publice va a­­corda dreptul de a face trans­porturi de călători şi bagaje, prin licitaţie publică, cu obliga­ţia ca concesionarul să facă gra­tuit transporturile care privesc poşta. In cazul acesta in condiţiunile de concesionare se va specifica şi tariful pentru călători şi bagaje pe itinerariul concesionat. Cu începere dela punerea In aplicare a acestei legi, sumele cu­venite din acordarea concesiuni­lor noi cât și a celor existente, se vor vărsa la administrația res­pectivă a­ drumurilor pentru care s’au acordat concesiunile. At. 74. — Transporturile de mărfuri cu vehicule cu tracţiune mecanică pe drumurile de orice categorie nu se vor putea face decât în baza unei autorizaţii speciale dată de administraţia respectivă a drumurilor, în care se va specifica greutatea maxi­mă admisibilă a vehiculului în­cărcat şi condiţiunile de circula­t.­Când itinerariul pe care ur­mează să-l parcurgă vehiculul cuprinde şi un drum de interes general, autorizaţia de circulaţie se va da numai de ministerul lu­crărilor publice pentru întreg i­­t­iner­ariul. De asemenea, dacă itinerariul de parcurs cuprinde numai dru­muri judeţene şi comunale, au­torizaţia se va da numai de ad­ministraţia judeţeană. Art. 78. — Orice cerere de con­strucţie a unui pod cu taxe, se va adresa prin administraţia dru­murilor pe care se cere înfiinţa­rea unei astfel de lucrări, dele­­gaţiunei judeţene, împreună cu planurile, memoriul descriptiv şi un deviz estimativ al lucrărei precum şi taxele ce se vor per­cepe, termenul pentru care se cere concesiunea şi suma oferită pentru folosinţa, drumurilor de acces. Aprobarea concesiunei se va da prin deciziune ministerială după ce se va fi luat avizul Direcţiu­ne­ generale de poduri şi şosele. La expirarea termenului pen­tru care s’a acordat concesiunea, toate lucrările executate de con­cesionar trec în domeniul public al drumurilor pe care au fost e­­xecutate. Cel mai bun ziar de mode nu poate fi de­cât UNIVERSUL SON PATRON JOURNAL Singurul care oferă tipare mărime naturală pentru orice fel de toaletă. In fiecare număr se pot găsi câte 30—40 modele diferite din cele mai nostime şi moderne. Preţul 12 lei exemplarul sau 600 lei abonamentul. Fapta lăudabila. Universitatea din Cluj a fost autorizată să accepte donaţiunea făcută de Liga culturală, secţia Cluj, şi care constă din suma de 10.000 lei anual, pentru a se în­fiinţa o bursă anuală „Bursa Vasile Bogrea". Comitetul şcolar din satul Epu­­reni, com. Ungureni (Botoşani), a fost autorizat să primească do­naţiunea făcută de d-nele Elena Manea şi Maria Bogdan Ciomac şi d. Anton Manea, proprietari din Botoşani, care constă intr’un imobil compus din clădiri şi te­ren de 5.400 mp., situat în satul Epureni, cu condiţia ca să ser­­vească pentru şcoală, care n pnmi „Advocat Andrei Manea,’ „ *

Next