Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)

1927-06-01 / nr. 124

h, mmmärnn prezintă cunoscătorilor noile sale MODELE care se pot examina la Inginer N. THEODOR 60R0DEZCHI Caiea Victoriei 89 ■wniTW—aa—a—cataaH—^ EXPOZIȚIA. Str. Lucaci 31 i “r. U;.â; '• v* vff Sä-«*gpf. DESFIINȚÂND RAYONUL DE HANTALE DE PLOAE BlUffiurlai Rusească cai. victoriei 50 vinde sub preț de cost direct publicului, tot stocul de stofă cauciucată şi mantale imperm­iabile . ________________pentru bărbaţi, dame şi copii. AU SOSIT n A 8 şi 6 CILINDRI CELEBRELE F­­ilirK TOATE MĂRIMILE AUTOMOBILE * ^ « TOATE MODELELE VIZITAŢI EXPOZIŢIA ILIESCU BRANICEMI. Strada C. A. ROSSETI, 3. REPREZENTANTA GENERALA PENTRU ROMANIA PL­ACI si CROMOFOANE COLUMBIA \ Ultimele noutăţi găsiţi la SARAI S. A. v ‘ , Detail, Calea Victoriei 90 Telefon 335 156 Engros. \ € OUMICK pectm AECERATOARE, COSITOARE, GREBLE, Singurul depozit '*—• *«——•­ București Str. Smârdan 20 Brăila — Craiova Lei 395 limitem la cerere prin poştă şi contra ram*­­urs, următoarele obiecte pentru garderoba bărbătească, de la fabrică de primul rang­ :1) Trei metri stofă de lână pentru un elegant costum­ bărbătesc| lăţimea 142 cm.) In orice culoare­ deseurcm­oderne. 2) Trei metri zefir italian tn desene si culori din cete mal moderna. ' 8) Trei perechi ciorapi bărbătești In culori diferite. . 4) Una cravată bărbătească elegantă mercerizată jumătate mătase. leite aceste obiecte le trimitem pentru suma de Lei 895 \ Aceleași în calitate „Extra” on Lei 1075. „ „ „ „Prima” cn Lei 1285. „ „ „ „ B. cn Lei 1675. Premiu gratuit l La comanda a S complecte oferim gratuit căptureatfi pentru fiecare costum. Expedierea se face fără acont si contra ramburs. Ambalajul si transportul in cont. Fără nici un rises in caz când obiec­­tele nu plac se iau Înapoi şi se restitue imediat suma trimişi Comenzile se vor adresa la­ „METEOR” - IAŞI Strada I. C. Brătianu No. 12 ■m EMAIL CU ULEI şi NITROCELULOZA CARL TIEDEMANN FULVERIZATOARE CU AIR COMPRIMAT S­ISTEM PREA H­edmbbecht şi KnoerneR Demonstraţii Gratuite Ing. HERM. ZOLDY Str. LOGAR GUENET 3, Tel. 334­52 De rochi de vară româneşti cu croială modernă, rochile, iscuze, mantouri, perne, covoare, scoarţe, panouri, la Şcoala de artă românească a Doamnei fdrcăşanu» Str. Vasile motoare DIESEL IN 4 TIMPI cu 51 fApa Compresor DE LA 15 LA1200 CAI EFECTIVI DTN g^tN­E UE GULDNER MOTOREN GESELLSCHAFT r- ÄSCHÄFFENBURQ MULTE SUTE DE MOTOARE FURNIZATE IN TARA f el e MAI SOLIDE I TI r MAI PUTIN COMPLICATE LULL MAI ECONOMICE CONDITIUNI DE PLATA USOARE • _ bippetentant general ING. JoStF REICH EN BERG ST&.­CAROL 19 - BUCURESTI - TELEP 1­4­6/41 m Fabrica „COMETA ii Strada Vultur 12 — 14. Telefon 319/32 Tramvai 3, 16 Staţia Romulus sau Tabacu ,, 11, 19 Staţia Anton Pan Desfiinţând depozitul din Calea Moşilor 45 lflmilA fabricatele sale en-gros şi en­­vIBIUG detail In LOCALUL FABRICEI MAŞINI de br­utărie, negre, albe emailate şi de faianţă, SERPENTINE pentru apă caldă, MOBILE şi UMBRELE DE GRĂDINĂ MOBILE de fier, Sobe. MARE FAB­UCA GE.IASA de maşini centrifugale pentru lapte, caută pentru exploatarea aparatelor sale cen­trifugale cu motor (de o producţiune de SOD până la 3000 litrii pe oră) o firmă bine introdusă la industriile de Lăptarie ca reprezentant general. Ofertele se vor adresa sub 1.­597 la Ru­dolf Mosse 5. A. Bucureşti Victoriei 31. ECONOMIA* CASNICA Str. SFINŢILOR 38 SINGURUL de vinzăr­IN RATEI Sub conducerea «lui P. Popescu-Răcari UE II DEPOZIT PROUD Stoffe bărbăteşti și de damă, mătase, albituri, zeffiruri, opa­­iuri, ciorapi, prosoape, batiste,­ plapumi, ete. 8521 MAGAZIN ROMANESC ! UNIVERSUL incHiniari! SCHIMBUL BURSA OFICIALA De DEVIZE Devize l­lPETROLIFERE ROMANE |!=s==!!=;!^ Mr|quveri_____LA PARIS_____ ________Oferite Uenite| «­Mm ,{£}&­­ Paris . . . 6,64 —> ~ Londra. . — — 809,50 New-York 166,76 — — Zürich . . 82,19 — — Praga . . 4,94 — — Bruxelles. 23,60 — — Viena. . 23,50 - — Cursurile de la Zurich și Londra sunt cele de Sâmbătă. ’ Pe ziua de 30 Hal BURSA Bucureşti, 30 Mai TÂRGUL OFICIAL , Renta împroprietăririi 48 1/2; Banca Naţională optată 5900 ; Banca comerţului Craiova 940, 45 ; Banca de Credit 1040 ,50, 35, 40 ; Banca Fortuna 510, 20 ; Ban­ca Pieţei 670; Banca Româneas­că optată 800, 805 ; Idem pui 720, 10, 700; Banca Podgoria Odobeşti 510; Banca Minelor 570; Astra Română 3550; Con­cordia 1325 ; Credit minier optat 1920, 900, 10­­15, 890, 85, 90, 95 ; Idem pui c. v. (șase luni) 1765, 80 ; Idem (nouă luni) 1815, 800, 785 ; I. r. d. p. optat 690, 95, 90, 85 ; Petrol Block 400 ; România Petroliferă 270; Clădirea Ro­mânească 500 ; Mica 565 ; Reşiţa 470; Creditul extern 500, la târgul liber După Închiderea bursei oficiale, cursurile au oscilat între cifrele de mai jos: a doua cifră indică, totdeauna, ultimul curs de înche­iere, sau cursul la care efectele au rămas oferite. Cursurile cu astenie sunt cursuri noui încheiate în bursa oficială; celelalte sunt ultimele cursuri anterior rămase. Oblig. jud. 4.1/2% 57—59 Oblig. jud. 5% 50—51 Corn. Buc. 4% 45—55 Corn. Buc. 5% 49 1/2—50 1/2 Scris. urb. Buc. 5% 50—50.1/2 Scris. urb. Iași 5% 47.1/2-47.3/4 Scris. f. rur. 5% 49.1/4—49.3/4 Bonuri Casa Rurală 5% 55—60 ObL soc. Soc. et. 5% 58—60 BĂNCI *B-ca Nat. opt.ex.cup. 5800—5900 Idem pui c. v. cup. 5450—5550 M. Blank ex. cup. 1130—1140 B-ca Agricolă ex. cup. 200—205 *B-ca rom. vechi ex. cup. 800—8 to •Idem pui ex. cup. 700—720 B-ca. de scont ex. cup. 335—345 Viticola ex. cup. 365—375 *B-ca cred.rom.ex.cup. 1030—1040 Sindic, agric. Ialomița 110—120 B-ca of. Roam. deplic. 2800-2850 * B-ca generală ex. cup. 470-400 *Com. Craiova ex. cup. 940—945 Franco română ex. cup. 360—370 B-ca sind. Ilfov­ ex. cup. 510—520 Țărănească 100—110 Ce realiștilor ex. cup. 365—375 •B-ca Minelor 560—570 B-ca Carpaților ex. cup. 360—370 Albina 840-860 Banca comercială rom. 700—720 PETROLIFERE *Astra română 3450—3500 Steaua română 2000—2050 Speranța opt. ex. cup. 1350—1400 Speranța pui ex. cup. 950—975 Petrol Românesc 1150—1200 Idem pui un vărs. 700—725 •Petrol Block 390—400 Rom. belg. de petr. opt. 550—575 Generala Petroliferă 165—175­­Concordia 1300—1325 •Credit, min. opt. 1880—1895 *Pui c. v. (9 luni) 1780—1790 •Idem (6 luni) 1760—1770 •I. R. D. P. opt. 680-690 Idem pui c. v. 620—630 Pui (3 vărs.) 490—500 Redeventa 350—360 Sospiro 155—165 Forajul 300—320 •România petr. ex. cup. 260—270 Petrol București 900—925 Petrol Govora 1040—1050 Subsolul rom. (3 vărs.) 350—360 Idem c. v. NAVIGAȚIE 410—420 SOC. DE ASIGURARE Dacia România 4950—5000 Generala ex. cup. 2100—­.125 Naționala­­—980—1000 Agricola ex. cup. 905—975 Urania 2450—2500 Steaua României 960—980 DIFERITE SOCIETĂȚI Cartea românească Postav Buhuşi •Credit extern Forestiera Drajna ‘Clădirea rom. * Mica Carpatina ex. cup. •Reşiţa ex. cup. Soc. „Universul“ Fabrica Letea ex. cup. 840—850 Soc. narilor hoteluri 950—975 S. T. B. ex. cup. 505—515 Soc. loc. eft. ex. cup. 220—230 Govora Călimănești 140—150 Creditul technic 410—420 EFECTE CU DOBANDA FIXA Impr. unirii 5 % 56—57 Impr. ref. 5% 54—55 Impr. national 5 % 61—61.1/2 *Renta Impr. 5% 48K—48/4 România Maritima Brăila Dunărea S. R. L. 815—840 100—110 140—150 670­ 685 Soc. Creditul Industrial 850—875 440—450 430—440 490—500 620­ 630 940-480 560—570 455—465 460—480 2450—2500 Pil nil In țară Brăila 30 Meii Sau vândut : 104 care porumb 415—430; 8 care de orz 680 ; 6 care de grâu 825—865; 6 care ovăz 660—675 ; 2 care mei 680. Cota apelor Dunării pe ziua de 30 Mai Baziaş Drencova Orşova T. Severin Cetate Calafat Bechet Corabia T. Măgurele Zimnicea Giurgiu Olteniţa Călăraşi Cernavoda Hârşova Brăila Galaţi Tulcea Ismail Chilia Nouă 342 290 362 433 412 410 413 402 357 442 449 470 415 415 448 406 392 256 246 209 PORTURILE 29 Mai 340 290 362 434 413 410 419 408 362 448 455 480 416 418 448 406 392 256 244 209 30 Mal Ştiri . S-a aprobat ca municipiul Ploeşti, că contracteze la Casa de depuneri un împrumut de 30 milioane lei, pe termen de 2 ani, cu dobândă de 7 la sută anual. Suma aceasta se va întrebuin­ţa la desăvârşirea lucrărilor ca­nalului colectiv principal şi ale bazinului de decantare, iar pri­sosul se va întrebuința­­pentru PATOje. , ■ ! " mmma *•"' Vânzare de avere mobilă Confirmate de trib. Ilfov, sec­ția de notariat 6927/926.­ Se va vinde prin li­citație publică averea mobilă a d-lui inginer Esser Anton din Bu­curești, str. Berthelot 10, aceasta până la concurenta de 58.578 lei 40 bani, spre despăgubirea firmei „Agefip“ S. A. ca creditoare. Popriri efectuate de corpul de portărei Ilfov din ordinul trib. Ilfov, secția de notariat 11610/927. — S’a făcut poprire atât în mâinele Societ. de asigu­rare Dacia România, cât și în mâinele Societ. de asigurare ge­nerală prin directa asupra ori­căror sume de bani, efecte valori sub orice formă şi titlu ar avea­­ de dat debitorului Beniamin Le- I vental din corn. Foleşti, jud. Bălţi,­­ Creditor M. Idalovici. Datoria 50 de mii lei cu proc. cheltueli. 5757/925. Idem în mâinele Băn­­cei Româneşti prin reprezentanţii săi legali pe orice sume de bani, efecte, titluri, sau orice valoare are de primit sub orice titlu de­bitor Dumitru Alexe din str. Maica Domnului 29 colt cu str. Scheul de Jos. Creditoare Maria Niculescu din str. Labirint 210. Datoria 500 lei lunar pensie ali­mentară: 10725­ 927. Idem în mâinele Ca­sei de Depuneri pe valoarea reci­­pisei7839 şi 42367/927 prima de lei 41.157 şi a 2-a de lei 40854 pre­cum şi orice sume, bunuri, mobile efecte, ce are sau va avea să dea, debitorilor Ion Cristescu şi Marin Panaitescu din Bucureşti strada Brânzari 13. Creditoare Soc, în nume colectiv pe comerţul şi in­dustria lemnului N. Schlesingher şi I. M. Sega. Datoria 49.900 lei cu dobânzi şi cheltueli. 11756/927. Idem în mâinele Mi­nisterului de Război prin repre­zentanţii săi legali cu sediul în Buc. pe jumăta­te din salariul şi accesoriile cuvenite debitorului local. V. Sorescu din corpul II armată serviciul intendentei. Cre­dit Silvia Sorescu. Datoria câte I -----| Anul XLV.—Hr. 124 Bercari 1 m­aie 1927 M——BBiiiiiiiuinitil BaaBg—ia Institutul Social Român , „Orăşean şi sătean“­­ — Conferinţa d-lui profesor I. Simionescu —­ ­ 1— . . s .§­ Duminica trecută,­­ a avut loc pen­ultima conferinţă din ciclul „Sat şi oraş“ al Institutului Social Român. A vorbit d. profesor I. Simionescu des­pre : „Orăşean şi sătean“. D-sa a făcut două mărturisiri : în­tâi că va vorbi despre orășeanul si săteanul român ; al doilea, că legile biologice stau la baza celor sociolo­gice chiar când specificul omenesc încearcă să le deturneze, căci legă­tura Intre om si mediu este indele­bilă. Adevărata caracteristică a orașelor stă In felul de viaţă al locuitorilor, marcat de concentrarea vieţii în timp $i spaţiu. Cee­a ce diferenţiază specificul ora­şelor noastre, e viaţa lor embrionară, legată încă de nomadismul pastoral ,— fiindcă noi ne aflăm în faza In care satul predomină. Capitala însăş a ţării e de scurtă durată. Propriu zis, suntem In perioada de formaţiune a oraşelor. D. Simionescu a exemplificat felul formării oraşelor, care cu vremea nu­mai a devenit „schimbul, conceptul (cultura) şi Statul (politica)“ — după expresia lui Sored (introduction ă l'é­­conomiie moderne). D-sa a insistat a­­­saupra mediului oraşelor şi, scăzând cota străinilor, minoritarilor şi a ma­halalelor, a arătat că rămân, în cel mai bun caz, 6—7 la sută români din populaţia Intregei ţări;­ 6—7 la sută cari deţin cultura tării. Acest element e format din boerii autohtonii, străini împământeniţi şi o parte din suprafaţa satelor atrase la oraş Unificarea acestor componente e un proces de plămădeală todetun­­gată, care a dat naştere orăşeanulii din vechiul regat antebelic (căci după război s’a pornit o transformare, a­­n­ume iruperea elementului băştinaş la oraş). .Cu închegarea elementelor oră­şeneşti au venit măsurile de promo­vare a intereselor lor : seria de legi favorabile şi în prim rând culturaliza­re. Rezultatul lor a fost un fel de i­­zolare, un egoism citadin şi, mai mult, o înstrăinare sufletească de natură culturală. Panta aceasta a avut de ur­mări diformităţi materiale şi morale din Punct de vedere naţional, care se vădesc de la arhitectura „paiaţelor“ comu­nale până la vitrinele librăriilor. Con­secinţa morală s’a tradus în acea sta­re de lâncezire, de lipsă de energie, pentru asanarea mediului şi gâlcovi­­tură pentru iniţiativele locale. D. Simionescu preconiza o recu­legere spre a se concentra energiile acolo unde trebue. Cu atât mai mult, cu cât asemenea priză de moliciune, e pasageră, e un fenomen psihologic universal-omenesc, avândiu-şi explica­rea în apatia ce urmează evenimente­lor mari. „Aşa­dar nu putem pierde­ speranţa de îndreptare şi îndreptarea­ consistă în schimbarea­­educaţiunii în­­tr-o directivă morală şi mai ales na­­ţională“. Cât despre sătean şi sat, con­ferenţiarul afirmă că aceştia formează ţara românească. Ţăranul a rămas ar­­hiaic, întocmai ca cel de pe Columna ltd Traian. Intelectualii români, stilizaţi da cultura occidentală, stau înaintea să­teanului ca în faţa unui sfinx. D. Simionescu a dovedit o iubiră profundă pentru tărâmul român, cât şi o cunoaştere deplină şi un amănun­te a vieţii sale. D-sa a găsit expresii­ şi nuanţe evocatoare în portretizarea apologetică a ţăranului şi a conturat vizual tabloul satelor arhaice cu me­­diiul Iot, din toate provinciile. „Să­teanul român e acelaş: oriunde ti veti căuta. Cusururi are, desigur. Dar comparaţi-l efectiv şi-l veţi găsi cel mult înaintea altora. Căci aproape nu există popor în Europa care să fi îndurat chinurile lui şi atunci vă veţi explica cusururile lui“. Cu multă pă­trundere şi înţelegere, d-sa a anali­zat acuzaţiile ce i se aduc tărâmului: e leneş, hoţ, beţiv, viclean. Tărâmul român se găseşte în starea­ de arhaism care-i este mijlocul de a­­păra­re şi conservare , e starea biolo­gică de închistare în care el şi-a trăit viaţa specifică, latent, în creaţiu mila lui propriu­. Şi din aceste temelii, d­e răbdare şi mulţumirea cu puţin se vor desface devenirile viitorului. Săteanul român e o energie latentă. De îndată ce se schimbă condiţiile, el dă dova­dă de valorile ce le întrupează. Cu exemplificări latente şi cu expunere lirică, d. conferenţiar a dovedit iste­ţimea ţăranului cu schimbarea mediu­lui. Orăşeanul şi săteanul nu sunt nu­mai două lumi deosebite dar și două lumi aproape total străine. Starea de fapt e aceasta. Două clase într’um Stat, dintre care' una suprapusă, nu duc la nici un fel de creațiune unitară, proprie si '#■ p­rească unui popor. Ce rămâne de fă­cut ? se întreabă d. Simionescu. „Da­toria orășenilor e să întărească în­rădăcinarea cu firea arhaică şi mai presus să se scoboare la sate ca să transforme energia latentă în energie dinamică. E o necesitate imperioasă naţională şi de umanitate ca u­n po­por arhaic să cunoască, lumina cultu­rii spre a da umanităţii ceea ce poatfi el da din geniul său“. ■­ Duminica viitoare va vorbi d. Vini­filă Brătianu despre „Solidaritatea în­tre sat şi oraş, în Statul român", în­cheiând ciclul conferinţelor Institutu­lui. Oradea culturală ____________ ] „Ideia Naţională", o conferinţă a n*Im prof. univ. V G. Cădere Sub auspiciile nonii organiza­tului culturale, ce-a luat fie cu­rând fiinţă ad. — „Cercul mili­­tar-civil*’ d. prof. univ. V. G. Că­dere, dela facultatea de drept din Oradea, a desvoltat o inte­resantă conferinţă cu subiectul „Ideia Naţională“. Este uşor de înţeles că subiec­tul este atrăgător prin însăşi noţiunea ce exprimă, mai ales aci în părţile mărginaşe ale ro­mânismului şi de aceea este ex­plicabil că am putut semnala o entuziastă participare a publi­cului nostru românesc din Ora­dea, aşa cum de puţine ori s’a putut vedea la vre-o astfel de manifestare culturală . Conferenţiarul pornind de la întrebarea: „care este cetăţea­nul tip al României Mari de azi“, constată că el nu există încă, ci este în formaţiune, — şi de aci, expune etica lui eviden­ţiind că alături de acel patri­moniu de gândire, ce constitueşte raporturile imateriale ale con­solidării neamului stă acţiunea patriotică a oamenilor conducă­tori ai zilei. Aflându-ne în epo­ca acelor inerente tatonări spre o nouă viaţă de stat, constatăm că suntem în pragul de a părăsi „romantismul sentimental“ pen­tru activismul raţionalist. Li­bertatea şi forţa de caracter, alături de virtutea statului în organizarea siguranţei lui, sunt cel două condiţii ce trebue satis­făcute pentru „a pătrunde la i­deia­ naţională”. Pentru aceasta se cere : înfrângerea slăbiciunilor individuale şi căutarea, — stă­ruitoare — a caracterelor, întru­­cât ideia naţională se întemeia­­ză ■ numai pe ideia de caracter, ce cuprinde în sfera ei, talent şi inteligentă. Exemplifică aceste constatări cu generaţia întâiei uniri de la 1859, când massa poporului na luat parte la înfăptuirea ei ci numai acele caractere, puţine la număr, trecute în panteonul is­toriei şi de aci concluzia că pen­tru faptele mari istorice nu tre­­buesc mulţi oameni. Conferenţiarul expune apoi te­oriile naţionaliste profesate de Ch. Maurras, S. Bărnuţiu, N. Ior­­ga, O. Goga, şi examinează situ­aţia individului politic pătruns de ideia naţională şi care nu se poate concepe separată de statul politic. In ce priveşte siguranţa exter­nă, ea­ se poate asigura uşor, con­fruntând şi identificând politica externă a ţării cu misiunea ei storică, care nu se schimbă decât cu veacurile, iar siguranţa inter­nă în care trebue să se n­işte statul nostru naţional se asigură prin întărirea ordinei interne, condiţionată de trei mari idei : practica democraţiei, drepturile naţionale şi ideia monarhică. Conferenţiarul expune în cu­lori vii „boala politicianismului“ care a cuprins brusc pe practi­cienii democraţiei. Din aceasta, decurg rele imense pentru orga­nizarea modernă a satelor şi o ex­exmplifică cu „comunismul“. Po­litica fiind arta, care se ocupă dezinteresat de binele naţional, conduce la idea drepurilor naţio­nale în înţelesul ca fiecare să fie aşezat în locul de conducere care i se cuvine conform capa­citatei formate la şcoala naţională aju­tată efectiv de biserică şi de fa­milie. Toate acestea conlucrând la­o­laltă vor promova acea so­lidaritate necesară dintre indi­vizi na­ţi­unei, acea disciplină co­lectivă cari singure conduc sta­tul spre progres. Cât priveşte i­­deia monarhică, vedem din isto­ria naţională că pop­orul rămân­e să o tradiţie —* monarhic şi de aci constatarea că „dinastia este un simbol activ al vieţei naţionale cu care se identifică. ♦ Restul programului şezătoarei de la „Cercul Militar-Civil“ a fost o adevărată surpriză pen­tru auditor. Bucăţile cântate de d. căp. Constantinescu, acompa­niat la pian de studentul I. Anca, („Groza“ de Dima şi „Băr­bierul de Sevilla“) l-au arătat ca pe un frumos talent, care, nu ştim, pentru ce a stat ascuns pâ­nă acum. Iar ansamblul coral şi instrumental condus de d. prof. Hubic ne-a desvăluit câteva mi­nunate perle din cântecele po­porane din Bihor­ul nostru ori­ginal, precum şi calităţile coru­lui său. Ch. o □­o- Vizita mar contratorpiloare Italiene la Brăila Brăila, 30 Mai Sâmbătă dim, au sosit în por­tul nostru contratorpiloarele ita­liene Nicotera şi Ricassoli, ve­nind de la Galaţi. Duminică la ora 10, s-a făcut o solemnitate pioasă la mormin­tele eroilor italieni şi români, căzuţi pentru întregirea neamu­lui. Au luat parte reprezentanţii­ autorităţilor civile şi militare. D. locot, comandor Cernea a rostit în limba, italiană un dis­curs, relevând vitejia soldaţilor italieni pentru apărarea patriei. „Mormântul lor, — conchide d. I locot, comandor Cernea, — va­ fi ’ un altar pe care va arde întot­­­­dea­una focul sacru al latinită­­­­ţii. Sforţările noastre comune­­ pentru pace şi libertate vor fi­­ întotdeauna trăsura de unire în­tre sufletele surorei celei mari Italia şi România. Luni dimineaţă cele două con­tratorpiloare au părăsit portul nostru. Razultatul resensImantuirii populaţiei BISTRIŢA ( Transilvania)­­ a constatat, că oraşul Bistri­ţa are un număr de 14293 locui­tori, " împărţiţi pe origine etnică, sunt : Români, 5314; Saşi, 4687; Unguri, 1632; Evrei, 2228; alte naţionalităţi, 432. -□ O sinucide?— Târgovişte, 29 Mai.— Azi d. a., la trecerea trenului de marfă ru­ rul 1407, între staţiile Ţepeş- Vodă şi Fieni, o femee, a cărei identitate nu s’a putut stabili, s'a aruncat înaintea trenului. Trenul neputând fi oprit, a trecut peste corpul necunoscutei, omorând-o pe loc. Autoritățile fac cercetări pen­tru stabilirea identităţii neferi­citei sinucigaşe.

Next