Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)
1927-06-01 / nr. 124
h, mmmärnn prezintă cunoscătorilor noile sale MODELE care se pot examina la Inginer N. THEODOR 60R0DEZCHI Caiea Victoriei 89 ■wniTW—aa—a—cataaH—^ EXPOZIȚIA. Str. Lucaci 31 i “r. U;.â; '• v* vff Sä-«*gpf. DESFIINȚÂND RAYONUL DE HANTALE DE PLOAE BlUffiurlai Rusească cai. victoriei 50 vinde sub preț de cost direct publicului, tot stocul de stofă cauciucată şi mantale impermiabile . ________________pentru bărbaţi, dame şi copii. AU SOSIT n A 8 şi 6 CILINDRI CELEBRELE FilirK TOATE MĂRIMILE AUTOMOBILE * ^ « TOATE MODELELE VIZITAŢI EXPOZIŢIA ILIESCU BRANICEMI. Strada C. A. ROSSETI, 3. REPREZENTANTA GENERALA PENTRU ROMANIA PLACI si CROMOFOANE COLUMBIA \ Ultimele noutăţi găsiţi la SARAI S. A. v ‘ , Detail, Calea Victoriei 90 Telefon 335 156 Engros. \ € OUMICK pectm AECERATOARE, COSITOARE, GREBLE, Singurul depozit '*—• *«——• București Str. Smârdan 20 Brăila — Craiova Lei 395 limitem la cerere prin poştă şi contra ram*urs, următoarele obiecte pentru garderoba bărbătească, de la fabrică de primul rang :1) Trei metri stofă de lână pentru un elegant costum bărbătesc| lăţimea 142 cm.) In orice culoare deseurcmoderne. 2) Trei metri zefir italian tn desene si culori din cete mal moderna. ' 8) Trei perechi ciorapi bărbătești In culori diferite. . 4) Una cravată bărbătească elegantă mercerizată jumătate mătase. leite aceste obiecte le trimitem pentru suma de Lei 895 \ Aceleași în calitate „Extra” on Lei 1075. „ „ „ „Prima” cn Lei 1285. „ „ „ „ B. cn Lei 1675. Premiu gratuit l La comanda a S complecte oferim gratuit căptureatfi pentru fiecare costum. Expedierea se face fără acont si contra ramburs. Ambalajul si transportul in cont. Fără nici un rises in caz când obiectele nu plac se iau Înapoi şi se restitue imediat suma trimişi Comenzile se vor adresa la „METEOR” - IAŞI Strada I. C. Brătianu No. 12 ■m EMAIL CU ULEI şi NITROCELULOZA CARL TIEDEMANN FULVERIZATOARE CU AIR COMPRIMAT SISTEM PREA Hedmbbecht şi KnoerneR Demonstraţii Gratuite Ing. HERM. ZOLDY Str. LOGAR GUENET 3, Tel. 33452 De rochi de vară româneşti cu croială modernă, rochile, iscuze, mantouri, perne, covoare, scoarţe, panouri, la Şcoala de artă românească a Doamnei fdrcăşanu» Str. Vasile motoare DIESEL IN 4 TIMPI cu 51 fApa Compresor DE LA 15 LA1200 CAI EFECTIVI DTN g^tNE UE GULDNER MOTOREN GESELLSCHAFT r- ÄSCHÄFFENBURQ MULTE SUTE DE MOTOARE FURNIZATE IN TARA f el e MAI SOLIDE I TI r MAI PUTIN COMPLICATE LULL MAI ECONOMICE CONDITIUNI DE PLATA USOARE • _ bippetentant general ING. JoStF REICH EN BERG ST&.CAROL 19 - BUCURESTI - TELEP 146/41 m Fabrica „COMETA ii Strada Vultur 12 — 14. Telefon 319/32 Tramvai 3, 16 Staţia Romulus sau Tabacu ,, 11, 19 Staţia Anton Pan Desfiinţând depozitul din Calea Moşilor 45 lflmilA fabricatele sale en-gros şi envIBIUG detail In LOCALUL FABRICEI MAŞINI de brutărie, negre, albe emailate şi de faianţă, SERPENTINE pentru apă caldă, MOBILE şi UMBRELE DE GRĂDINĂ MOBILE de fier, Sobe. MARE FABUCA GE.IASA de maşini centrifugale pentru lapte, caută pentru exploatarea aparatelor sale centrifugale cu motor (de o producţiune de SOD până la 3000 litrii pe oră) o firmă bine introdusă la industriile de Lăptarie ca reprezentant general. Ofertele se vor adresa sub 1.597 la Rudolf Mosse 5. A. Bucureşti Victoriei 31. ECONOMIA* CASNICA Str. SFINŢILOR 38 SINGURUL de vinzărIN RATEI Sub conducerea «lui P. Popescu-Răcari UE II DEPOZIT PROUD Stoffe bărbăteşti și de damă, mătase, albituri, zeffiruri, opaiuri, ciorapi, prosoape, batiste, plapumi, ete. 8521 MAGAZIN ROMANESC ! UNIVERSUL incHiniari! SCHIMBUL BURSA OFICIALA De DEVIZE Devize llPETROLIFERE ROMANE |!=s==!!=;!^ Mr|quveri_____LA PARIS_____ ________Oferite Uenite| «Mm ,{£}& Paris . . . 6,64 —> ~ Londra. . — — 809,50 New-York 166,76 — — Zürich . . 82,19 — — Praga . . 4,94 — — Bruxelles. 23,60 — — Viena. . 23,50 - — Cursurile de la Zurich și Londra sunt cele de Sâmbătă. ’ Pe ziua de 30 Hal BURSA Bucureşti, 30 Mai TÂRGUL OFICIAL , Renta împroprietăririi 48 1/2; Banca Naţională optată 5900 ; Banca comerţului Craiova 940, 45 ; Banca de Credit 1040 ,50, 35, 40 ; Banca Fortuna 510, 20 ; Banca Pieţei 670; Banca Românească optată 800, 805 ; Idem pui 720, 10, 700; Banca Podgoria Odobeşti 510; Banca Minelor 570; Astra Română 3550; Concordia 1325 ; Credit minier optat 1920, 900, 1015, 890, 85, 90, 95 ; Idem pui c. v. (șase luni) 1765, 80 ; Idem (nouă luni) 1815, 800, 785 ; I. r. d. p. optat 690, 95, 90, 85 ; Petrol Block 400 ; România Petroliferă 270; Clădirea Românească 500 ; Mica 565 ; Reşiţa 470; Creditul extern 500, la târgul liber După Închiderea bursei oficiale, cursurile au oscilat între cifrele de mai jos: a doua cifră indică, totdeauna, ultimul curs de încheiere, sau cursul la care efectele au rămas oferite. Cursurile cu astenie sunt cursuri noui încheiate în bursa oficială; celelalte sunt ultimele cursuri anterior rămase. Oblig. jud. 4.1/2% 57—59 Oblig. jud. 5% 50—51 Corn. Buc. 4% 45—55 Corn. Buc. 5% 49 1/2—50 1/2 Scris. urb. Buc. 5% 50—50.1/2 Scris. urb. Iași 5% 47.1/2-47.3/4 Scris. f. rur. 5% 49.1/4—49.3/4 Bonuri Casa Rurală 5% 55—60 ObL soc. Soc. et. 5% 58—60 BĂNCI *B-ca Nat. opt.ex.cup. 5800—5900 Idem pui c. v. cup. 5450—5550 M. Blank ex. cup. 1130—1140 B-ca Agricolă ex. cup. 200—205 *B-ca rom. vechi ex. cup. 800—8 to •Idem pui ex. cup. 700—720 B-ca. de scont ex. cup. 335—345 Viticola ex. cup. 365—375 *B-ca cred.rom.ex.cup. 1030—1040 Sindic, agric. Ialomița 110—120 B-ca of. Roam. deplic. 2800-2850 * B-ca generală ex. cup. 470-400 *Com. Craiova ex. cup. 940—945 Franco română ex. cup. 360—370 B-ca sind. Ilfov ex. cup. 510—520 Țărănească 100—110 Ce realiștilor ex. cup. 365—375 •B-ca Minelor 560—570 B-ca Carpaților ex. cup. 360—370 Albina 840-860 Banca comercială rom. 700—720 PETROLIFERE *Astra română 3450—3500 Steaua română 2000—2050 Speranța opt. ex. cup. 1350—1400 Speranța pui ex. cup. 950—975 Petrol Românesc 1150—1200 Idem pui un vărs. 700—725 •Petrol Block 390—400 Rom. belg. de petr. opt. 550—575 Generala Petroliferă 165—175Concordia 1300—1325 •Credit, min. opt. 1880—1895 *Pui c. v. (9 luni) 1780—1790 •Idem (6 luni) 1760—1770 •I. R. D. P. opt. 680-690 Idem pui c. v. 620—630 Pui (3 vărs.) 490—500 Redeventa 350—360 Sospiro 155—165 Forajul 300—320 •România petr. ex. cup. 260—270 Petrol București 900—925 Petrol Govora 1040—1050 Subsolul rom. (3 vărs.) 350—360 Idem c. v. NAVIGAȚIE 410—420 SOC. DE ASIGURARE Dacia România 4950—5000 Generala ex. cup. 2100—.125 Naționala—980—1000 Agricola ex. cup. 905—975 Urania 2450—2500 Steaua României 960—980 DIFERITE SOCIETĂȚI Cartea românească Postav Buhuşi •Credit extern Forestiera Drajna ‘Clădirea rom. * Mica Carpatina ex. cup. •Reşiţa ex. cup. Soc. „Universul“ Fabrica Letea ex. cup. 840—850 Soc. narilor hoteluri 950—975 S. T. B. ex. cup. 505—515 Soc. loc. eft. ex. cup. 220—230 Govora Călimănești 140—150 Creditul technic 410—420 EFECTE CU DOBANDA FIXA Impr. unirii 5 % 56—57 Impr. ref. 5% 54—55 Impr. national 5 % 61—61.1/2 *Renta Impr. 5% 48K—48/4 România Maritima Brăila Dunărea S. R. L. 815—840 100—110 140—150 670 685 Soc. Creditul Industrial 850—875 440—450 430—440 490—500 620 630 940-480 560—570 455—465 460—480 2450—2500 Pil nil In țară Brăila 30 Meii Sau vândut : 104 care porumb 415—430; 8 care de orz 680 ; 6 care de grâu 825—865; 6 care ovăz 660—675 ; 2 care mei 680. Cota apelor Dunării pe ziua de 30 Mai Baziaş Drencova Orşova T. Severin Cetate Calafat Bechet Corabia T. Măgurele Zimnicea Giurgiu Olteniţa Călăraşi Cernavoda Hârşova Brăila Galaţi Tulcea Ismail Chilia Nouă 342 290 362 433 412 410 413 402 357 442 449 470 415 415 448 406 392 256 246 209 PORTURILE 29 Mai 340 290 362 434 413 410 419 408 362 448 455 480 416 418 448 406 392 256 244 209 30 Mal Ştiri . S-a aprobat ca municipiul Ploeşti, că contracteze la Casa de depuneri un împrumut de 30 milioane lei, pe termen de 2 ani, cu dobândă de 7 la sută anual. Suma aceasta se va întrebuinţa la desăvârşirea lucrărilor canalului colectiv principal şi ale bazinului de decantare, iar prisosul se va întrebuințapentru PATOje. , ■ ! " mmma *•"' Vânzare de avere mobilă Confirmate de trib. Ilfov, secția de notariat 6927/926. Se va vinde prin licitație publică averea mobilă a d-lui inginer Esser Anton din București, str. Berthelot 10, aceasta până la concurenta de 58.578 lei 40 bani, spre despăgubirea firmei „Agefip“ S. A. ca creditoare. Popriri efectuate de corpul de portărei Ilfov din ordinul trib. Ilfov, secția de notariat 11610/927. — S’a făcut poprire atât în mâinele Societ. de asigurare Dacia România, cât și în mâinele Societ. de asigurare generală prin directa asupra oricăror sume de bani, efecte valori sub orice formă şi titlu ar avea de dat debitorului Beniamin Le- I vental din corn. Foleşti, jud. Bălţi, Creditor M. Idalovici. Datoria 50 de mii lei cu proc. cheltueli. 5757/925. Idem în mâinele Băncei Româneşti prin reprezentanţii săi legali pe orice sume de bani, efecte, titluri, sau orice valoare are de primit sub orice titlu debitor Dumitru Alexe din str. Maica Domnului 29 colt cu str. Scheul de Jos. Creditoare Maria Niculescu din str. Labirint 210. Datoria 500 lei lunar pensie alimentară: 10725 927. Idem în mâinele Casei de Depuneri pe valoarea recipisei7839 şi 42367/927 prima de lei 41.157 şi a 2-a de lei 40854 precum şi orice sume, bunuri, mobile efecte, ce are sau va avea să dea, debitorilor Ion Cristescu şi Marin Panaitescu din Bucureşti strada Brânzari 13. Creditoare Soc, în nume colectiv pe comerţul şi industria lemnului N. Schlesingher şi I. M. Sega. Datoria 49.900 lei cu dobânzi şi cheltueli. 11756/927. Idem în mâinele Ministerului de Război prin reprezentanţii săi legali cu sediul în Buc. pe jumătate din salariul şi accesoriile cuvenite debitorului local. V. Sorescu din corpul II armată serviciul intendentei. Credit Silvia Sorescu. Datoria câte I -----| Anul XLV.—Hr. 124 Bercari 1 maie 1927 M——BBiiiiiiiuinitil BaaBg—ia Institutul Social Român , „Orăşean şi sătean“ — Conferinţa d-lui profesor I. Simionescu — 1— . . s .§ Duminica trecută, a avut loc penultima conferinţă din ciclul „Sat şi oraş“ al Institutului Social Român. A vorbit d. profesor I. Simionescu despre : „Orăşean şi sătean“. D-sa a făcut două mărturisiri : întâi că va vorbi despre orășeanul si săteanul român ; al doilea, că legile biologice stau la baza celor sociologice chiar când specificul omenesc încearcă să le deturneze, căci legătura Intre om si mediu este indelebilă. Adevărata caracteristică a orașelor stă In felul de viaţă al locuitorilor, marcat de concentrarea vieţii în timp $i spaţiu. Ceea ce diferenţiază specificul oraşelor noastre, e viaţa lor embrionară, legată încă de nomadismul pastoral ,— fiindcă noi ne aflăm în faza In care satul predomină. Capitala însăş a ţării e de scurtă durată. Propriu zis, suntem In perioada de formaţiune a oraşelor. D. Simionescu a exemplificat felul formării oraşelor, care cu vremea numai a devenit „schimbul, conceptul (cultura) şi Statul (politica)“ — după expresia lui Sored (introduction ă l'économiie moderne). D-sa a insistat asaupra mediului oraşelor şi, scăzând cota străinilor, minoritarilor şi a mahalalelor, a arătat că rămân, în cel mai bun caz, 6—7 la sută români din populaţia Intregei ţări; 6—7 la sută cari deţin cultura tării. Acest element e format din boerii autohtonii, străini împământeniţi şi o parte din suprafaţa satelor atrase la oraş Unificarea acestor componente e un proces de plămădeală todetungată, care a dat naştere orăşeanulii din vechiul regat antebelic (căci după război s’a pornit o transformare, anume iruperea elementului băştinaş la oraş). .Cu închegarea elementelor orăşeneşti au venit măsurile de promovare a intereselor lor : seria de legi favorabile şi în prim rând culturalizare. Rezultatul lor a fost un fel de izolare, un egoism citadin şi, mai mult, o înstrăinare sufletească de natură culturală. Panta aceasta a avut de urmări diformităţi materiale şi morale din Punct de vedere naţional, care se vădesc de la arhitectura „paiaţelor“ comunale până la vitrinele librăriilor. Consecinţa morală s’a tradus în acea stare de lâncezire, de lipsă de energie, pentru asanarea mediului şi gâlcovitură pentru iniţiativele locale. D. Simionescu preconiza o reculegere spre a se concentra energiile acolo unde trebue. Cu atât mai mult, cu cât asemenea priză de moliciune, e pasageră, e un fenomen psihologic universal-omenesc, avândiu-şi explicarea în apatia ce urmează evenimentelor mari. „Aşadar nu putem pierde speranţa de îndreptare şi îndreptarea consistă în schimbareaeducaţiunii într-o directivă morală şi mai ales naţională“. Cât despre sătean şi sat, conferenţiarul afirmă că aceştia formează ţara românească. Ţăranul a rămas arhiaic, întocmai ca cel de pe Columna ltd Traian. Intelectualii români, stilizaţi da cultura occidentală, stau înaintea săteanului ca în faţa unui sfinx. D. Simionescu a dovedit o iubiră profundă pentru tărâmul român, cât şi o cunoaştere deplină şi un amănunte a vieţii sale. D-sa a găsit expresii şi nuanţe evocatoare în portretizarea apologetică a ţăranului şi a conturat vizual tabloul satelor arhaice cu mediiul Iot, din toate provinciile. „Săteanul român e acelaş: oriunde ti veti căuta. Cusururi are, desigur. Dar comparaţi-l efectiv şi-l veţi găsi cel mult înaintea altora. Căci aproape nu există popor în Europa care să fi îndurat chinurile lui şi atunci vă veţi explica cusururile lui“. Cu multă pătrundere şi înţelegere, d-sa a analizat acuzaţiile ce i se aduc tărâmului: e leneş, hoţ, beţiv, viclean. Tărâmul român se găseşte în starea de arhaism care-i este mijlocul de apărare şi conservare , e starea biologică de închistare în care el şi-a trăit viaţa specifică, latent, în creaţiu mila lui propriu. Şi din aceste temelii, de răbdare şi mulţumirea cu puţin se vor desface devenirile viitorului. Săteanul român e o energie latentă. De îndată ce se schimbă condiţiile, el dă dovadă de valorile ce le întrupează. Cu exemplificări latente şi cu expunere lirică, d. conferenţiar a dovedit isteţimea ţăranului cu schimbarea mediului. Orăşeanul şi săteanul nu sunt numai două lumi deosebite dar și două lumi aproape total străine. Starea de fapt e aceasta. Două clase într’um Stat, dintre care' una suprapusă, nu duc la nici un fel de creațiune unitară, proprie si '#■ prească unui popor. Ce rămâne de făcut ? se întreabă d. Simionescu. „Datoria orășenilor e să întărească înrădăcinarea cu firea arhaică şi mai presus să se scoboare la sate ca să transforme energia latentă în energie dinamică. E o necesitate imperioasă naţională şi de umanitate ca un popor arhaic să cunoască, lumina culturii spre a da umanităţii ceea ce poatfi el da din geniul său“. ■ Duminica viitoare va vorbi d. Vinifilă Brătianu despre „Solidaritatea între sat şi oraş, în Statul român", încheiând ciclul conferinţelor Institutului. Oradea culturală ____________ ] „Ideia Naţională", o conferinţă a n*Im prof. univ. V G. Cădere Sub auspiciile nonii organizatului culturale, ce-a luat fie curând fiinţă ad. — „Cercul militar-civil*’ d. prof. univ. V. G. Cădere, dela facultatea de drept din Oradea, a desvoltat o interesantă conferinţă cu subiectul „Ideia Naţională“. Este uşor de înţeles că subiectul este atrăgător prin însăşi noţiunea ce exprimă, mai ales aci în părţile mărginaşe ale românismului şi de aceea este explicabil că am putut semnala o entuziastă participare a publicului nostru românesc din Oradea, aşa cum de puţine ori s’a putut vedea la vre-o astfel de manifestare culturală . Conferenţiarul pornind de la întrebarea: „care este cetăţeanul tip al României Mari de azi“, constată că el nu există încă, ci este în formaţiune, — şi de aci, expune etica lui evidenţiind că alături de acel patrimoniu de gândire, ce constitueşte raporturile imateriale ale consolidării neamului stă acţiunea patriotică a oamenilor conducători ai zilei. Aflându-ne în epoca acelor inerente tatonări spre o nouă viaţă de stat, constatăm că suntem în pragul de a părăsi „romantismul sentimental“ pentru activismul raţionalist. Libertatea şi forţa de caracter, alături de virtutea statului în organizarea siguranţei lui, sunt cel două condiţii ce trebue satisfăcute pentru „a pătrunde la ideia naţională”. Pentru aceasta se cere : înfrângerea slăbiciunilor individuale şi căutarea, — stăruitoare — a caracterelor, întrucât ideia naţională se întemeiază ■ numai pe ideia de caracter, ce cuprinde în sfera ei, talent şi inteligentă. Exemplifică aceste constatări cu generaţia întâiei uniri de la 1859, când massa poporului na luat parte la înfăptuirea ei ci numai acele caractere, puţine la număr, trecute în panteonul istoriei şi de aci concluzia că pentru faptele mari istorice nu trebuesc mulţi oameni. Conferenţiarul expune apoi teoriile naţionaliste profesate de Ch. Maurras, S. Bărnuţiu, N. Iorga, O. Goga, şi examinează situaţia individului politic pătruns de ideia naţională şi care nu se poate concepe separată de statul politic. In ce priveşte siguranţa externă, ea se poate asigura uşor, confruntând şi identificând politica externă a ţării cu misiunea ei storică, care nu se schimbă decât cu veacurile, iar siguranţa internă în care trebue să se nişte statul nostru naţional se asigură prin întărirea ordinei interne, condiţionată de trei mari idei : practica democraţiei, drepturile naţionale şi ideia monarhică. Conferenţiarul expune în culori vii „boala politicianismului“ care a cuprins brusc pe practicienii democraţiei. Din aceasta, decurg rele imense pentru organizarea modernă a satelor şi o exexmplifică cu „comunismul“. Politica fiind arta, care se ocupă dezinteresat de binele naţional, conduce la idea drepurilor naţionale în înţelesul ca fiecare să fie aşezat în locul de conducere care i se cuvine conform capacitatei formate la şcoala naţională ajutată efectiv de biserică şi de familie. Toate acestea conlucrând laolaltă vor promova acea solidaritate necesară dintre indivizi naţiunei, acea disciplină colectivă cari singure conduc statul spre progres. Cât priveşte ideia monarhică, vedem din istoria naţională că poporul rămâne să o tradiţie —* monarhic şi de aci constatarea că „dinastia este un simbol activ al vieţei naţionale cu care se identifică. ♦ Restul programului şezătoarei de la „Cercul Militar-Civil“ a fost o adevărată surpriză pentru auditor. Bucăţile cântate de d. căp. Constantinescu, acompaniat la pian de studentul I. Anca, („Groza“ de Dima şi „Bărbierul de Sevilla“) l-au arătat ca pe un frumos talent, care, nu ştim, pentru ce a stat ascuns până acum. Iar ansamblul coral şi instrumental condus de d. prof. Hubic ne-a desvăluit câteva minunate perle din cântecele poporane din Bihorul nostru original, precum şi calităţile corului său. Ch. o □o- Vizita mar contratorpiloare Italiene la Brăila Brăila, 30 Mai Sâmbătă dim, au sosit în portul nostru contratorpiloarele italiene Nicotera şi Ricassoli, venind de la Galaţi. Duminică la ora 10, s-a făcut o solemnitate pioasă la mormintele eroilor italieni şi români, căzuţi pentru întregirea neamului. Au luat parte reprezentanţii autorităţilor civile şi militare. D. locot, comandor Cernea a rostit în limba, italiană un discurs, relevând vitejia soldaţilor italieni pentru apărarea patriei. „Mormântul lor, — conchide d. I locot, comandor Cernea, — va fi ’ un altar pe care va arde întotdeauna focul sacru al latinităţii. Sforţările noastre comune pentru pace şi libertate vor fi întotdeauna trăsura de unire între sufletele surorei celei mari Italia şi România. Luni dimineaţă cele două contratorpiloare au părăsit portul nostru. Razultatul resensImantuirii populaţiei BISTRIŢA ( Transilvania) a constatat, că oraşul Bistriţa are un număr de 14293 locuitori, " împărţiţi pe origine etnică, sunt : Români, 5314; Saşi, 4687; Unguri, 1632; Evrei, 2228; alte naţionalităţi, 432. -□ O sinucide?— Târgovişte, 29 Mai.— Azi d. a., la trecerea trenului de marfă ru rul 1407, între staţiile Ţepeş- Vodă şi Fieni, o femee, a cărei identitate nu s’a putut stabili, s'a aruncat înaintea trenului. Trenul neputând fi oprit, a trecut peste corpul necunoscutei, omorând-o pe loc. Autoritățile fac cercetări pentru stabilirea identităţii nefericitei sinucigaşe.