Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)
1927-06-09 / nr. 130
Anni ILV.-Ro. 130 lol 9 Innie 1927 neorgaaiizarea armatei Iraseceze In Camera franceză s'au desbătut legile militare, cari formează o tetralogie. Prima parte, votată, regulează organizarea naţiunii în timp de război ; ea este acum la Senat. Celelalte trai părți tratează despre reorganizarea armatei, despre recrutare şi despre cadre. S-a discutat reorganizarea armatei franceze. Chiar de la începutul desbaterilor, un deputat bolşevist ceru amânarea. Moscova nu admite ca Franţa să aibă o armată care Moţiunea de amânare a fost respinsă. Totuşi şi socialiştii nu au avut curajul de a lua parte Franţei contra duşmanilor săi. Discuţia generală fiind deschisă, d. Maginot, fost ministru de război, prezintă o expunere tehnică a chestiunii, clară şi cuprinzătoare, care este urmărită cu mare interes. În primul rând, o repede privire asupra trecutului . După ce oratorul a făcut să se voteze serviciul de 18 luni şi regruparea armatei în 52 divizii, trupele franceze se găseau într'o situaţie dificilă, provenită din cauza eforturilor formidabile ce le suportase. «’ In total, 61 divizii pentru 650 mii oameni, efectiv bugetar , unitățile erau scheletice şi instrucţia se făcea rău. Reducându-se la jumătate numărul diviziilor şi cuun sfert numărul efectivelor, se făcea realinarea necesară, în măsura posibilităţii. Armata franceză astfel regrupată, a permis a face faţă celor mai grele obligaţiuni militare, ocuparea Ruhr-ului, apărarea Marocului şi a Siriei. Organizarea care a dat astfel de rezultate nu merita numai critici şi cu atât mai puţin merita, prin faptul că, condiţiunile cari nu fost prevăzute pentru funcţionarea sa, n’au fost îndeplinite. Armata a fost lăsată să se dezorganizeze, neefectuându-se efortul necesar pentru a se accelera recrutarea militarilor de meserie și pentru a se aplica pe deplin serviciul de 18 luni. .In rezumat, legea nu a fort * 1 * 3 * 5 aplicată în spiritul în care a fost votată. D. Maginot, a declarat următoarele : „Trei proecte sunt de faţa cami, câte trele, se sprijină pe principiul naţiunei armate. „Nu voiu vorbi de contra-proectul colonelului Fabry, deoarece autorul său gândeşte să-l retragă dacă obţine ca proectul guvernului să fie modificat, in sensul pe care-l doreşte. „Rămâne deci proectul guvernului şi cel Renaudel. „Nici unul nu mă încântă, dar între amândouă dau preferinţă proectului guvernului, deoarece face efortul de a da ţării armata care, cu forme noui, rămâne în cadrul armatelor permanente, în timp ce proectul Renaudel tinde a înlocui sistemul miliţiilor, cu cel al armatelor permanente. „Prietenii mei şi cu mine, credem că, în starea actuală a Europei şi lumii întregi, numai o armată permanentă poate asigura Franţei o forţă de care are nevoe“. După o critică foarte strânsă a sistemului Renaudel, care prezintă intre alte neajunsuri şi acela de a furniza efective neîndestulătoare, fostul ministru de război, conchide în favoarea proectului guvernului. Bineînțeles, aduce obiecţiuni pe care d. Senac, dealtfel le-a semnalat în raportul său. Spre exemplu, un număr de divizii prea ridicat, în raport cu numărul de oameni de cari dispune. D. Maginot aproba proectul in ceea ce priveşte acoperirea : „Cum să găsim rău, zice d-sa, ca în caz de nevoe să facem faţă necesităţii de a întări acoperirea, deoarece este bine hotărît, că niciodată nu vom face decât a ne apăra şi că toţi considerăm un război agresiv, drept o crimă. „In rezumat, proectul guvernului cu toate imperfecţiunile sale ne face impresia de a putea fi aplicat în condiţii satisfăcătoare pentru siguranţa statului, totuş cu condiţia de a avea personalul civil şi militar în număr suficient". ■ ...... Improprietărirea cavalerilor ordinului Mihai Viteazul'' Arn 4 din legea de improprierire a Cavalerilor ordinului Mihai Viteazul“ spune: „Copiii căruia i s'a atribuit totul este bligat a despăgubi pe ceilalţi daţi de partea ce li s'ar cuveni lot". Dacă de ex. în urma cavaleului mort au rămas trei copii, artea ficăruia în lot este de 8 a., şi ceva. Cum un ha. se vine azi cu cel mult 50.000 lei, ha., partea unuia face 50.000 X 8 — 400.000 l a celuilalt încă 400.000 lei dăcă partea de despăgubire In ani, la care ceilalţi doi fraţi au reptul, este de 800.000 lei. Cum aceşti bani trebuesc plătiţi, de cel care a luat locul fralor săi — conform art. 150 diagea agrară — în cinci ani, realtă, că el are de plătit fraţir săi, pe fiecare an, 160.000 lei , ci 160.000 X 5 . 800.000. De unde va lua el în fiecare an ceşti bani ? Să cultive singur leu, ca să producă, nu poate, fiidcă nu are vite, nici unelte, ici buni pentru muncă. Nu rămâie decât a-l arenda. Cum azi n ha. se arendează cu 5000 lei, va lua ca arendă pe an, pentu cele 25 ha„ 75.000 lei Cum a plăti el pe fiecare an, în timp e cinci ani, câte 160.000 lei, cerlalţi fraţi ai săi ? Deci neputnd plăti, ceilalţi fraţi vor cere scăderea lui din proprietar alotului, cum cere tot art. 30 dincea agrară. Din cauză că nici unul din ■aţi nu va avea bani pentru a lăţi părţile fraţilor, nici unul in fraţi nu va lua asupra satul, neavând nici un folos. Uciderea din posesor al lotului se a întâmpla fiecărui dintre fraţi, majoritate săraci, cum sunteu copiii de militari. Daci inposibilitatea de aplicare a principiului de stăpânire al lotului e un singur fiu, cum cere legea, cest neajuns va dispare dacaegulamentul ar dispune, ca în,servenea caz, lotul se va stăâni in devălmăşie de toţi fraţii. Art. 2: „In Ardeal, Banat, Vişana şi Maramureş cavalerii or fi împroprietăriţi cu 25 juăre*. înainte de a se vota legea a care nu ştiam această dirporţiune, eram hotărît să cer îmroprietărirea pe frontiera de est, înspre Ungaria, unde cred ar fi fost mai mare nevoe de lemente ofiţereşti din vechiul îgat. . . t x înţeleg ca cineva să facă aeasta pentru a avea foloase, dar entru mai puţin nu înţeleg. »* idcă un iugăr având 5755 m. p„ 5 jugăre fac 25 X 5755 = 14 ha. 5875 mpeci cu 10 ha. şi jumătate adică a 21 pogoane mai puţin ca înteriorul ţării. Ungaria a adunat din întreaga ură pe cei mai şovinişti unguri, fiţeri şi trupa, şi i-a împropnelrit pe frontiera noastră. La ei, din contră, prin condiţiu exprese puse în legi, se caută a idepărta pe români de frontiei Ungariei. La noi se ignorează împroprietărirea pe frontieră nu are de scop numai plugul și a trebui ca prin regulament să se îndrepte această greșeală a legii , să se zică , că 25 jugăre sunt pentru interior, iar cei cari ar voi să se ducă pe frontieră vor avea dreptul la împroprietărire pe frontiera Ungariei, la 25 hectare.General N. Mărășescu ------------□ ♦ ------------ Diverse Statistici de tragere antiaeriene Dacă dăm crezare unui rapor, întocmit de colonelul Barms, din armata americană, numărul de avioane dobortte de artileria antiaeriană, în timpul marelui război, s’ar ridica: în Italia la 129 avioane; in Germania 1520; în Franţa 600. Rapoartele engleze dau următoarele indicaţii asupra numărului de lovituri necesar artileriei antiaeriene, pentru a dobori un avion: înainte de 1917, nu este nici o statistică; in 1917, 8080 lovituri; în 1918, 4,550 lovituri, ultima lună din 1918, 1500 lovituri. Armata americană, cu toate că a fost in acţiune numai câteva luni, ar fi necesitat numai un număr de 605 lovituri, pentru a doborî fiecare din cele 58 avioane ce sunt la activul său. Din potrivă, statisticile franceze dau drept consumaţie de minuiţiuni în Franţa, de fiecare avion doborit în 1916, 11.000 lovituri, in 1918, 7500 lovituri. Asemenea deosebiri în cifre, arată cât de greu este de a stabili adevărul în materie de statistici militare. □ □ Buletin extern INCORPORAREA TINERILOR RECRUŢI FRANCEZI. — Recruţii francezi, cari aparţin primei fracţiuni din contigentul 1927, au fost încorporaţi. Efectivul este de 137.565 tineri pentru toate armele şi serviciile armatei franceze. UN MONUMENT RIDICAT PENTRU ENGLEZII MORŢI IN RĂZBOI, PE TERITORIUL FRANCEZ. — In Franţa, în localitatea, Le Cateau, a fost inaugurat un monument comemorativ pentru cei 16.000 de soldaţi englezi morţi, in războiul mondial, din I-a divizie a corpului expediţionar britanRuaire a luptat pe frontul occidental. Armata engleză a fost reprezentată, la desvelirea monumentului, prin generalul sir Arthur Holland, iar armata franceză prin mareşalul Foch. Generalul englez a spus între altele: „Noi şi urmaşi noştri, îşi vor aduce aminte că, libertatea este moştenirea asigurată numai acelor popoare care au curajul să o apere“. Iar mareşalul Foch a terminat discursul său: „Trebue ca unirea săvârşită în război să dureze şi în timp de pace, condusă pentru acruai ideal, munca asigurată prin ordine şi libertate“. IN MEMORIA SOLDAŢILOR ENGLEZI. MORŢI IN FLANDRA. — In Flandra, la cimitirul britanic Tyn- Cop, la Passehandaele, au fost identificaţi 12.800 soldaţi englezi şi s’a ridicat o arcadă monumentală, care cuprinde 45.000 nume de luptători englezi dispăruţi, la războiul mondial, pe câmpul de luptă al regiunii. BUGETUL DE RĂZBOI AL ARMATEI TURCEŞTI. — Bugetul armatei de uscat, de apă şi al aeronauticei militare turceşti, a fost votat, cu care prilej ministru de război a declarat, între altele: „Armata noastră continuă lucrările şi pregătirile sale, fiind gata să-şi poată îndeplini datoria de apărarea ţării, oricând poporul ar cere-o. Puterea rmatei noastre poate fi socotită ca desăvârșită. Intru Împlinirea datoriei »le de mâini". UNIVERSUL C rostituţie utilitara care nu mai poate corespunde menirei sale înaintaşii oştirei noastre, după exemplul marilor aninate europene, s’au străduit să pună la dispoziţia cadrelor oştirei (ofiţeri, reangajaţi şi funcţionari civili) o casă de ajutor, care să procure cadrelor împrumuturi in contul soldei sau pensiunei, cu o dobândă modestă; împrumuturi pe garanţii de efecte a Statului; ajutoare în caz de nenorociri (accidente, incendiu, boală în familie etc.) şi posibilitatea de a-şi creia un mic capital, prin reţineri permanente din soldă şi depuneri de sume spre fructificare. Mai târziu, Casa a fost organizată pe baze mai largi, aşa încât să poată acorda împrumuturi pentru procurarea de cai şi să facă oficiul de asigurare a cailor proprietate. Marele Rege Carol I, un profund cunoscător al nevoilor materiale a ofiţerilor, a lăsat prin testament frumoasa sumă de 1 milion, botezată cu numele de „Fondul ofițeresc, Regele Carol pentru a se acorda împrumuturi până la 5000 Iei, ceea ce reprezintă, acum 12 ani, o sumă apreciabilă, cu care se putea, acoperi o mare nevoe în viaţa ofiţerului. Privită în general, activitatea Casei militare, de la înfiinţare şi până în preajma războiului, se poate spune că n’a putut atinge rezultatele vizate de intereetorii ei, din mai multe motive. Scriptele Casei militare sunt elocvente în această privinţă. Să examinăm situaţia Casei militare şi modul cum îşi îndeplineşctemenirea, după război. CASA MILIATRA CA INSTITUT DE CREDIT După dispoziţiunile statuare, Casa acordă împrumuturi membrilor ei, cu o dobândă nominală de 6 la sută. Am zis nominală pentru că în realitate Casa ia membrilor o dobândă de peste 15 la sută. Această dobândă urcată, se explică prin aceea că dobânda se percepe, la început, pentru un an întreg, iar rambursarea în rate a datoriei, începe cu prima lună în care s’a contractat împrumutul, aşa încât aceeaşi fracţiune de capital, prin rulaj, ajunge să producă casei 2—3 dobânzi nominale de 6 la sută. Ca o dovadă că faptele stau aşa, mă voiu seni de însăşi cifrele bilanţului casei. In acest bilanţ se arată că suma de 16.000.000 împrumutată a membrilor, în cursul anului au produs un venit de peste 2 mii. 200 mii. Dacă ar fi fost dobânda de 6 la sută, nu putea să producă venit de cât vreo 950.000 lei. Din acest punct de vedere e absolut necesar să se producă o clarificare, în sensul următor: Ori, să se prevadă un statute, dobânda reală, pe care cassa o realizează, pentru a se șterge mirajul celor 6 la sută, nominal. Ori, să se treacă îndată la calculul dobânzilor pe luni, cum se produce rambursarea. Prin urmare, condiţiunile de creditare a Casei militare sunt aproape de două ori mai oneroa- se ca cele ale Băncei Nationale, care ia debitorilor numai 8 la sută beneficiu. In afară de această dobândă urcată, de peste 15 la sută pe an. Casa militară mai ia Imprumutătorului 2 la sută din valoarea capitalului, sub titlul de cheltueli de administraţie. Voiu mai menţiona că nici o bancă din lume, nu percepe peste dobânda declarată, sume sub fonma cheltuelilor de administraţie. Prin urmare, prin aceşti 2 la sută, dobânda reală trece de 17 la sută pe an. Aceasta n’ar fi nimic. Dobânda de 17 la sută e, în orice caz, sub dobânda curentă pe piaţă. Ceea ce lezează grav interesele membrilor Casei ,este faptul că ofiţerul, reangajatul, sau funcţionarul civil, când vine să se împrumute la Casa Militară, vine în calitate de asociat al Casei, cu un capital depus anticipat. Acest capital rezultă din depunerile permanente, lunare, şi care, totalizate de la toţi membrii, dă însăşi cifra capitalului casei. Pentru acest capital care, la o mare parte din membrii trece de 10.000 lei, casa militară acordă, ca beneficiu, 3 la sută. CASA MILITARĂ CA INSTITUT DE ECONOMIE Din depunerile permanente pe care ofiţerul le varsă Casei şi cu dispoziţiunea statuară ca să i se acorde la acest capital al depunerilor permanente, nimai o dobândă, de 3 la sută, niciodată un ofiţer nu poate să-şi creeze un capital susceptibil de a-i înlesni situaţia ca pensionar. Niciun ofiţer membru al Casei, cu 35 ani serviciu, nu poate avea, astăzi, un capital mai mare de 30.000 lei. Această sumă este echivalentă cu un costum de haine civile sărăcăcioase. Prin urmare, Casa militară, ca institut de economie, Înlesneşte posibilitatea ofiţerului, eşti la pensie, să-şi procure un costum de haine civile. Aceasta in cazul când acel ofiţer a devenit membru al Casei de la gradul de Sub Lt. şi în cazul când n'are datorii prin intgrujputuri. CASA MILITARĂ CA INSTITUT DE AJUTORARE Citind darea de seamă a Casei, mărturisesc că, am ezitat să cred în cifrele din bilanţ. Mi s'a părut că e o greşeală de tipar. Recurgând la adunarea sumelor şi constatând că cifrele sunt repetate, m'am convins, că realitatea este aşa cum a redat-o tiparul. In cursul anului 1925 s’au acordat următoarele sume ca ajutoare: 1) La ÎS ofiţeri şi familiile lor, 16.000 lei, adică în mediu cam câte 1000 lei de ofiţer. 2) La15 reangajaţi şi funcţionari, 20.000 lei, adică vreo 600 lei de fiecare. Toate acestea constituesc o crudă ironie. Renunţ de a trage vreo concluzie. CASA MILATRAGA INSTITUT DE ASIGURARE Cu toate sumele pe care ministerul de război le varsă anual Casei militare, Casa nu poate face decât asigurări de maximum zece mii lei pentru un cal (când valoarea unui cal e în mediu 25.000). Pentru această asigurare, Casa ia ofiţerului, proprietar de cal asigurat, 360 lei anual. Se va părea că suma e mică faţă de cei zece mii de lei acordaţi ca despăgubire. Voi spune însă că în Bucureşti există societăţi de asigurarea cailor, care acordă 50.000 Iei ca despăgubire pentru un cal, încasând de la proprietarul calului numai 400 lei anual. Casa militară nu corespunde menirei ei. Faţă de cele arătate mai sus, se impune următoarea întrebare: Care-i soluţia? De această chestie ne vom ocupa un numărul viitor. Buletin informativ □ Sâmbătă 11 şi Duminică 12 iunia a. r. se va serba, cu deosebită solemnitate, aniversarea a 30 de ani de viaţă ai „Revistei infanteriei"*. Vor lua parte: d. general Paul Angelescu, ministru de război; d. general Lupescu, şeful marelui stat major; d-nii inspectori de armate; inspectorii de arme şi de servicii; membrii fondatori ai revistei de la înfiinţare şi până astăzi ; comitetele revistei; directorii celorlalte reviste; şi delegaţii şcolilor militare. □ Luni 6 iunie, la ministerul de război a început examenul pentru ocuparea locurilor vacante de preoţi activi şi se va termina în curând. □ Intre 16 şi 25 iunie a. c, în Cernăuţi şi la Craiova, vor avea loc concursurile pentru ocuparea catedrelor de profesori, vacante la liceele militare. □ Secţia recrutării a ministerului de război a dat la iveală instrucţiunile relative la întrebuinţarea registrelor şi imprimatelor necesare cercurilor de recrutare şi tuturor comunelor din ţară. -□ ♦ □Corespondenta noastră Gugu Gh. Leordoasa-Dolj. — La „pagina militară“ nu ne ocupăm de împroprietărire. Trebue să vă adresati autorităţilor în drept Gh. Ionescu, Cociu-Tutova. — Bănuim că fiul mai mic are mai mult de 18 ani şi iată de ce fiul cel mare nu are dreptul la dispensă. In orice caz, faceţi o cerere la lectia recrutării a ministerului de război. Un grup de t. t. r. auxiliari consting. 1927. — 1) Nu există nici o decizie ministerială; 2) Cu gradul de sergent, după un an. V. Curteanu, Brăila. — 1) Medalia „Victoria“ o puteti cere la minister; 2) Depinde de ce studii aveti. E nevoe a ne comunica: studiile, vârste, situaţia militară, etc. Octav Panaitescu, FicHenî-Ialomita. — A apărut, G. Ştefănescu. — RelatH puteţi obţine dela orice regiment, unde doriţi a face cerere pentru voluntar. M. B. Ploeşti. — Nu puteţi fi dispensat. T. T. R. ut. 82, Craiova. — 1) La şcoala de administraţie, Bacău. 2) Art. Sf. I. Ţâncu, Loco. — 1) Peste 2 ani. 2) Cu 4 clase liceale nu puteţi cere amânarea. T. T. R, 1925, Craiova. — Probabil că nu aţi avut actele complete. I. Nicolau, Cluj. — Puteţi lua informaţiuni dela secţia locală a institutului medico-miltar. Abonat 154, Tecuci. — 1) Posibil că nu a reuşit la şcoală şi de aceea nu i-a chemat la examen. 2) Numai şcoala poate să cunoască motivul nechemării. 3) Elevii de la politehnică fac stagiul militar in timpul scolii. 4) In Iaşi nu e şcoală. Petre din Piteşti. — Le Constanta. 2) .Revista marinei", la inspectoratul marinei. Bucureşti. Ion Popârian. Craiova. — Ca şcoala superioară ,la şcoala de ofiţeri. Mihail Ştefănescu. — Condiţiunile si actele pentru licee se vor publica in curând. Costică C. — Nu. Tânăr. Piteşti. — 1) In August 2) Condiţiunile vor apărea. Modest C. Cernăuţi. — Faceţi cerere de amânare. Elev Fabriciu Dongo, L. M. D. — 75% pe uscat şi pe apă (N. F. R. Si S. M. R.). Refugiatul. Bucureşti. — întocmiţivă actele şi le înaintat. la minister. Moisievici. —( 1) De obicei la infanterie şi nu la cavalerie. Totuş. Încercaţi, făcând cerere în acest sens. 2) Nu. --IEBSBmerRifi mm " LA VULTURUL de MARE CU PEŞTELE IN GHIARE -Theodor iMcmosim &.CS Cgg-CAROL 76 78 80 ^ STREAZACAl-STTTkĂL^L0R2Î1 I Greblă de fân originală Forma sub care se ia Iodul, mai uşor şi cu mai mult succes este preparatul IODIPON tei de mâncare) nici iodisme. — Se da la adulţi si la copii — De vânzare la farmacii şi droguerii „DESIRING” cel mai nou No. 3 fieca. 2.50 m. 39 dinţi şi 2 dinţi laterali 8 Cea. 2.50 m. 36 dinţi şi 2 dinţi laterali Funcţionează şi mergee foarte uşor datorită, lagărelor sale de role. Automat deplin !— Grebla de fân „Beering" îndeplineşte cele mai mari aşteptări. Prin elasticitatea şi soliditatea lor, dinţii greblei „Deering” sunt indiformabili. Cereţi cataloage şi preţuri de la: INTERNAŢIONAL HARTESTER „CORPORATION" Bucureşti, Bul. Carol No. 4 ——w ii iii im iaaa D. Traian I. Piscu, domiciliat in com. Satu Lung (Braşov), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele patronimic de Pişcu în acela de Gologan, spre a se numi Traian Gologan. D. Isac A. Herşcu, domicilat în P. Neamţ, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Herşcu ln acela de Herşcovici, spre a se numi Isac Herşcovici. D. Viliam D. Goldştein, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patroni,mic de Goldştein în acela de Gorescu, spre a se numi Viliam Gorescu. 743f1 D. Gheorghe V. Gheorghe zis Georgescu, domiciliat în București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gheorghe in acela de Georgescu, spre a se numi Gheorghe V. Georgescu. 7726 D. Moise sin Basia Rubla, domiciliat In București a făcut cerere acestui minsiter de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de sintasia Ruhla în acela de Cohn, spre a se numi Moise Cohn. 8091 D. George Caţafani, domiciliat în Giurgiu ,a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Caţafani în acela de Caţafane-Vasiliu, spre a se numi George Catalane-Vasiliu. 8100 D. Gheorghe D. Mihalache, domiciliat in București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Mihalache în acela de Fundănescu, spre a se numi Gheorghe. D. Fundănescu. 8104 Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asu-zira numelui, spre ştiinţa aceora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. CASE de RAni Mobile de Birou „CA5MOBIL“ Sf. Nicolae Şelari 2 (prin Str. Paris) pe Mimpiiujjp, FOT08BAFI IMATORI şi FOTOGRaFI minut să ceară prospecte şi oferte de la Magazinul de aticole fotorgrafice I. Politzer Carei Mari (Ardeal) casa fondată la 1806. Furnizează în întreaga Românie Mare 7842 ANUNCIU Butoaie, putini, buti de toate mărimile, lucrate gata, foarte solid şi frumos, din cel mai bun material, preţuri convena- bile, se vând de : 1 Cooperativa de exploatare de păduri şi dogărie „Bunul Meşteşugar“, din comuna Coşeşti, judeţul Muscel. Se lucrează şi după comandă. 8332 Stejar 2000.ţ buşteni 4—18 m. 25—80 c. m. 1 diametru predabili gara Găeşti sau Târgovişte Informaţiuni CENTRALA COOPERATIVELOR Str. Brezoianu Nr. 17 orele 8—13—17—19 în Orice zi de la CTn- 8640 UHU in UIU a feţei şi decolteului înlocuind Pudra, se obţine cu LAPTE DE CRIN (Lait de Lys) FLORA. Efect imediat fără a fi vătămător sănătăţei fiind liber de săruri mercuriale sau bismutice. Cereţi Iii farmacii, drognerii şi parfumerii. 5 PUBUCATIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la Manufactura de tutun din Cluj se va ţine în ziua de 1 Iulie a. c„ ora 11 a m., o licitaţiune publică pentru vânzarea unui cazan de aburi , sistem „Cornwall“, având lungimea totală de 6800 mm., diametrul 1800 mm, suprafaţa de încălzit de 50,20 ma şi suprafaţa focului de 1800 X 600 mm. Predarea loco Manufactura Cluj. Condiţiunile impuse la această licitaţiune se pot vedea în fiecare zi de lucru şi orele de serviciu la Economatul Manufacture Cluj sau la Direcţiunea Exploatărei din Direcţiunea Generală R. M. S. Bucureşti. ! MANUFACTURA DE TUTUN CLUJ 4113 Alţi VESELII NUMAI15 zile cu preţuri de RECLAMA Mătăsuri OLTIHELE Exclusivităţi parisim He „REGINE “ ■ ■ ________ Calea Victoriei, 50 Pentru lei|§5*, Un ceas elegant de fabricaţiune elveţiană, împreună cu alte 14 obiecte utile şi de valoare. Pentru a răspândi mărfurile noastre, trimitem prin poştă şi contra ramburs, oricui ni se va adresa, următoarele obiecte: 1) Un ceas bărbătesc de buzunar, de fabricaţiune elveţiană, construcţiune bună şi de precizie. 2) Un lanţ in duble; 3) Un brici de bărbierit, din cel mai bun oţel; 4) * 5) O cănuţă şi o perie pentru bărbierit; 6) O tabacheră drăguţă pentru ţigarete; 7) Un briceag; 8) & 9) buton de manşete; 10) Un port-ţigaretă; 11) Foarfeci pentru manecură; 12) Una pereche Bretele; 13) & 14) Una pereche ciorapi bărbătești; 15) Una cravată mercerizată, jumătate mătasă. Același număr de obiecte in calitatea B. Lei 695.— î» . »» »* ** » *» C. Lei 895.— Toate aceste obiecte mai sus enumerate se trimit bine împachetate imediat la primirea comenzii fără nici un acont şi contra ramburs. -----Ambalajul şi transportul se socoteşte în costul . Firi nici un rises dacă obiectele nu plac, se iau înapoi şi se restitue imedat banii. Comenzile se vor adresa la METEOR, Iaşi, Strada I. C. Britianu No. 12. uite STAţiUNEA BALNEO-CUHATICA BĂILE BORSEC Se aduce la conoştiinţa vizitatorilor că, în timpul sezonului ce se deschide la 15 iunie, vor circula zilnic Autobuze de Lux Intre Piatra-Neamţ şi staţiune, plătindu-se locul 300 Lei. Plecarea în fiecare dimineaţă era 8 atăt din gara Piatra Neamţ, cit şi din Borsec. StriWtvrs.