Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)

1927-06-09 / nr. 130

Anni ILV.-Ro. 130 lol 9 Innie 1927 neorgaaiizarea armatei Iraseceze In Camera franceză s'au des­­bătut legile militare, cari for­mează o tetralogie. Prima parte, votată, regulea­ză organizarea naţiunii în timp de război ; ea este acum la Se­nat. Celelalte trai părți tratează despre reorganizarea armatei, despre recrutare şi despre cadre. S-a discutat reorganizarea ar­matei franceze. Chiar de la începutul desbateri­­lor, un deputat bolşevist ceru amânarea. Moscova nu admite ca Franţa să aibă o armată care Moţiunea de amânare a fost respinsă. Totuşi şi socialiştii nu au avut curajul de a lua parte Franţei contra duşmanilor săi. Discuţia gene­rală fiind des­chisă, d. Maginot, fost ministru de război, prezintă o expunere tehnică a chestiunii, clară şi cuprinzătoare, care este urmă­rită cu mare interes. În primul rând, o repede pri­vire asupra trecutului . După ce oratorul a făcut să se vote­ze serviciul de 18 luni şi regru­parea armatei în 52 divizii, tru­pele franceze se găseau într'o situaţie dificilă, provenită din cauza eforturilor formidabile ce le suportase. «’ In total, 61 divizii pentru 650 mii oameni, efectiv bugetar , u­­nitățile erau scheletice şi ins­trucţia se făcea rău. Reducându-se la jumătate nu­mărul diviziilor şi cu­­un sfert numărul efectivelor, se făcea realina­rea necesară, în măsura posibilităţii. Armata franceză astfel regru­pată, a permis a face faţă celor mai grele obligaţiuni militare, ocuparea Ruhr-ului, apărarea Marocului şi a Siriei. Organiza­rea care a dat astfel de rezul­tate nu merita numai critici şi cu atât mai puţin merita, prin faptul că, condiţiunile cari nu fost prevăzute pentru funcţio­narea­ sa, n’au­ fost îndeplinite. Armata a fost lăsată să se dezorganizeze, neefectuându-se efortul necesar pentru a se ac­celera recrutarea militarilor de meserie și pentru a se aplica pe deplin serviciul de 18 luni. .In rezumat, legea nu a fort * 1 * 3 * 5 aplicată în spiritul în care a fost votată. D. Maginot, a declarat urmă­toarele : „Trei proecte sunt de faţa cami, câte trele, se sprijină pe principiul naţiunei armate. „Nu voiu vorbi de contra-pro­­ectul colonelului Fabry, de­oa­rece autorul său gândeşte să-l retragă dacă obţine ca proec­­tul guvernului să fie modificat, in sensul pe care-l doreşte. „Rămâne deci proectul guver­nului şi cel Renaudel. „Nici unul nu mă încântă, dar între amândouă dau prefe­rinţă proectului guvernului, de­oarece face efortul de a da ţării armata care, cu forme noui, ră­­mâne în cadrul armatelor per­manente, în timp ce proectul Renaudel tinde a înlocui siste­mul miliţiilor, cu cel al armate­lor permanente. „Prietenii mei şi cu mine, cre­dem că, în starea actuală a Eu­ropei şi lumii întregi, numai o armată permanentă poate asi­gura Franţei o forţă de care are nevoe“. După o critică foarte strânsă a sistemului Renaudel, care pre­zintă intre alte neajunsuri şi a­­cela de a furniza efective neîn­destulătoare, fostul ministru de război, conchide în favoarea proectului guvernului. Bine­înțeles, aduce obiecţiuni pe care d. Senac, dealtfel le-a semnalat în raportul său. Spre exemplu, un număr de divizii prea ridicat, în raport cu numărul de oameni de cari dis­pune. D. Maginot aproba proectul in ceea ce priveşte acoperirea : „Cum să găsim rău, zice d-sa, ca în caz de nevoe să facem faţă necesităţii de a întări a­­coperirea, de­oarece este bine hotărît, că niciodată nu vom face decât a ne apăra şi că toţi considerăm un război agresiv, drept o crimă. „In rezumat, proectul guver­nului cu toate imperfecţiunile sale ne face impresia de a pu­tea fi aplicat în condiţii satisfă­cătoare pentru siguranţa statu­lui, totuş cu condiţia de a avea personalul civil şi militar în număr suficient"­. ■ ...... Improprietărirea cavalerilor ordinului Mih­ai Viteazul'' A­rn 4 din legea de improprie­­­rire a Cavalerilor ordinului Mihai Viteazul“ spune: „Copi­ii căruia i s'a atribuit totul este bligat a despăgubi pe ceilalţi daţi de partea ce li s'ar cuveni­­ lot". Dacă de ex. în urma­ cavale­­ului mort au rămas trei copii, artea ficăruia în lot este de 8 a., şi ceva. Cum un ha. se vin­­e azi cu cel mult 50.000 lei, ha., partea unuia face 50.000 X 8 — 400.000 l a celuilalt încă 400.000 lei dăc­ă partea de despăgubire In ani, la care ceilalţi doi fraţi au reptul, este de 800.000 lei. Cum aceşti bani trebuesc plăt­iţi, de cel care a luat locul fra­­lor săi — conform art. 150 dia­­gea agrară — în cinci ani, re­­altă, că el are de plătit fraţi­­­r săi, pe fiecare an, 160.000 lei , ci 160.000 X 5 . 800.000. De unde va lua el în fiecare an ceşti bani ? Să cultive singur le­u­, ca să producă, nu poate, fi­­idcă nu are vite, nici unelte, ici buni pentru muncă. Nu ră­­mâie decât a-l arenda. Cum azi n ha. se arendează cu 5000 lei,­­ va lua ca arendă pe an, pen­­tu cele 25 ha„ 75.000 lei Cum a plăti el pe fiecare an, în timp e cinci ani, câte 160.000 lei, ce­­­rlalţi fraţi ai săi ? Deci nepu­­tnd plăti, ceilalţi fraţi vor cere scăderea lui din proprietar al­otului, cum cere tot art. 30 din­­cea agrară. Din cauză că nici unul din ■aţi nu va avea­ bani pentru a lăţi părţile fraţilor, nici unul in fraţi nu va lua asupra sa­­tul, neavând nici un folos. Uc­­iderea din posesor al lotului se a întâmpla fiecărui dintre fraţi,­­ majoritate săraci, cum sunt­eu­ copiii de militari. Daci inp­osibilitatea de aplicare a princ­ipiului de stăpânire al lotului e un singur fiu, cum cere legea, cest neajuns va dispare daca­egulamentul ar dispune, ca în,­servenea caz, lotul se va stă­­âni in devălmăşie de toţi fraţii. Art. 2: „In Ardeal, Banat, Vişana şi Maramureş cavalerii or fi împroprietăriţi cu 25 ju­­ăre*. înainte de a se vota legea a­ care nu ştiam această dirpo­­rţiune, eram hotărît să cer îm­­roprietărirea pe frontiera de est, înspre Ungaria, unde cred ar fi fost mai mare nevoe de lemente ofiţereşti din vechiul îgat. . . t x înţeleg ca cineva să facă a­­easta pentru a avea foloase, dar entr­u mai puţin nu înţeleg. »* idcă un iugăr având 5755 m. p„ 5 jugăre fac 25 X 5755 = 14 ha. 5875 mp­­eci cu 10 ha. şi jumătate adică a 21 pogoane mai puţin ca în­­teriorul ţării. Ungaria a adunat din întreaga ură pe cei mai şovinişti unguri, fiţeri şi trupa, şi i-a împropne­­lrit pe frontiera noastră. La ei, din contră, prin condiţiu e­xprese puse în legi, se caută a idepărta pe români de frontie­­i Ungariei. La noi se ignorează­­ împroprietărirea pe frontieră n­u are de scop numai plugul și a trebui ca prin regulament să se îndrepte această greșeală a legii , să se zică , că 25 jugăre sunt pentru interior, iar cei cari ar voi să se ducă pe frontieră vor avea dreptul la împroprietă­rire pe frontiera Ungariei, la 25 hectare.General N. Mărășescu ------------□ ♦ ------------­ Diverse Statistici de tragere antiaeriene Dacă dăm crezare unui rapor, în­tocmit de colonelul Barms, din ar­mata americană, numărul de avioane dobortte de artileria­ antiaeriană, în timpul marelui război, s’ar ridica: în Italia la 129 avioane; in Germania 1520; în Franţa 600. Rapoartele engleze dau următoarele indicaţii asupra numărului de lovituri necesar artileriei antiaeriene, pentru a dobori un avion: înainte de 1917, nu este nici­ o statistică; in 1917, 8080 lovituri; în 1918, 4,550 lovituri, ulti­ma lună din 1918, 1500 lovituri. Armata americană, cu toate că a fost in acţiune numai câteva luni, ar fi necesitat numai un număr de 605 lovituri, pentru a doborî fiecare din cele 58 avioane ce sunt la activul său. Din potrivă, statisticile franceze dau drept consumaţie de minuiţiuni în Franţa, d­e fiecare avion doborit­­ în 1916, 11.000 lovituri, in 1918, 7500 lovituri. Asemenea deosebiri în cifre, arată cât de greu este de a stabili ade­vărul în materie de statistici mili­tare. □ □ Buletin extern INCORPORAREA TINERILOR RE­CRUŢI FRANCEZI. — Recruţii fran­cezi, cari aparţin primei fracţiuni din contigentul 1927, au fost încorpo­­raţi. Efectivul este de 137.565 tineri pentru toate armele şi serviciile ar­matei franceze. UN MONUMENT RIDICAT PEN­TRU ENGLEZII MORŢI IN RĂZBOI, PE TERITORIUL FRANCEZ. — In Franţa, în localitatea, Le Cateau, a fost inaugurat un monument comemo­rativ pentru cei 16.000 de soldaţi en­glezi morţi, in războiul mondial, din I-a divizie a corpului expediţionar britanRu­aire a lu­ptat pe frontul oc­cidental. Armata engleză a fost re­prezentată, la desvelirea monumen­tului, prin generalul sir Arthur Hol­land, iar armata franceză prin ma­reşalul Foch. Generalul englez a spus între al­tele: „Noi şi urmaşi noştri, îşi vor aduce aminte că, libertatea este moş­tenirea asigurată numai acelor po­poare care au curajul să o apere“. Iar mareşalul Foch a terminat dis­cursul său: „Trebue ca unirea să­vârşită în război să dureze şi în timp de pace, condusă pentru acruai ideal, munca asigurată prin ordine şi liber­tate“. IN MEMORIA SOLDAŢILOR EN­GLEZI. MORŢI IN FLANDRA. — In Flandra, la cimitirul britanic Tyn- Cop, la Passehandaele, au fost iden­tificaţi 12.800 soldaţi englezi şi s’a ridicat o arcadă monumentală, care cuprinde 45.000 nume de luptători en­glezi dispăruţi, la războiul mondial, pe câmpul de luptă al regiunii. BUGETUL DE RĂZBOI AL ARMA­­TEI TURCEŞTI. — Bugetul armatei de uscat, de apă şi al aeronauticei militare turceşti, a fost votat, cu care prilej ministru­ de război a declarat, între altele: „Armata noastră conti­nuă lucrările şi pregătirile sale, fiind gata să-şi poată îndeplini datoria de apărarea ţării, oricând poporul ar ce­­re-o. Puterea rmatei noastre poate fi socotită ca desăvârșită. Intru Îm­plinirea datoriei »le de mâini". UNIVERSUL C rostituţie utilitara care nu mai poate corespunde menirei sale înaintaşii oşti­re­i noastre, după exemplul marilor aninate euro­pene, s’au străduit să pună la dispoziţia cadrelor oştirei (ofi­ţeri, reangajaţi şi funcţionari ci­vili) o casă de ajutor, care să procure cadrelor­ împrumuturi in contul soldei sau pensiunei, cu o dobândă modestă; împru­muturi pe garanţii de efecte a Statului; ajutoare în caz de ne­norociri (accidente, incendiu, boală în familie etc.) şi posibili­tatea de a-şi creia un mic capi­tal, prin reţineri permanente din soldă şi depuneri de sume spre fructificare. Mai târziu, Casa a fost orga­nizată pe baze mai largi, aşa în­cât să poată acorda împrumu­turi pentru procurarea de cai şi să facă oficiul de asigurare a cailor proprietate. Marele Rege Carol I, un pro­fund cunoscător al nevoilor ma­­teriale a ofiţerilor, a lăsat prin testament fru­moasa sumă de 1 milion, botezată cu numele de „Fondul ofițeresc, Regele Carol pentru a se acorda împrumu­turi până la 5000 Iei, ceea ce re­prezintă, acum 12 ani, o sumă apreciabilă, cu care se putea, a­­coperi o mare nevoe în viaţa ofi­ţerului. Privită în general, activitatea Casei militare, de la înfiinţare şi până în preajma războiului, se poate spune că n’a putut a­­tinge re­zultatele vizate de inte­­reetorii ei, din mai multe mo­tive. Scriptele Casei militare sunt elocvente în această privinţă. Să examinăm situaţia Casei militare şi modul cum îşi înde­­plineşcte­menirea, după război. CASA MILIATRA CA INSTI­TUT DE CREDIT După dispoziţiunile statuare, Casa acordă împrumuturi mem­brilor ei, cu o dobândă nominală de 6 la sută. Am zis nominală pentru că în realitate Casa ia membrilor o dobândă de peste 15 la sută. Această dobândă urcată, se explică prin aceea că dobânda se percepe, la început, pentru un an întreg, iar rambursarea în rate a datoriei, începe cu prima lună în care s’a contractat îm­prumutul, aşa încât aceeaşi fracţiune de capital, prin rulaj, ajunge să producă casei 2—3 do­bânzi nominale de 6 la sută. Ca­ o dovadă că faptele stau aşa, mă voiu seni de însăşi ci­frele bilanţului casei. In acest bilanţ se arată că suma de 16.000.000 împrumutată a membrilor, în cursul anului au produs un venit de peste 2 mii. 200 mii. Dacă ar fi fost dobânda de 6 la sută, nu putea să producă venit de cât vreo 950.000 lei. Din acest punct de vedere e absolut necesar să se producă o clarificare, în sensul următor: Ori, să se prevadă un statute, dobânda reală, pe care cassa o realizează, pentru a se șterge mi­rajul celor 6 la sută, nominal. Ori, să se treacă îndată la cal­culul dobânzilor pe luni, cum se produce rambursarea. Prin urmare, condiţiunile de creditare a Casei militare sunt­­ aproape de două ori mai oneroa-­­ se ca cele ale Băncei Nationale,­­ care ia debitorilor numai 8 la sută beneficiu.­­ In afară de această dobândă urcată, de peste 15 la sută pe an. Casa militară mai ia Impru­­mutătorului 2 la sută din valoa­rea capitalului, sub titlul de cheltueli de administraţie. Voiu mai menţiona că nici o bancă din lume, nu percepe peste dobânda declarată, sume sub fonma cheltuelilor de adminis­traţie. Prin urmare, prin aceşti 2 la sută, dobânda reală trece de 17 la sută pe an. Aceasta n’ar fi nimic. Dobân­da de 17 la sută e, în ori­ce caz, sub dobânda curentă pe piaţă. Ceea ce lezează grav interesele membrilor Casei ,este faptul că ofiţerul, reangajatul, sau func­ţionarul civil, când vine să se împrumute la Casa Militară, vine în calitate de asociat al Casei, cu un capital depus anti­cipat. Acest capital rezultă din de­punerile permanente, lunare, şi care, totalizate de la toţi mem­brii, dă însăşi cifra capitalului casei. Pentru acest capital care, la o mare parte din membrii trece de 10.000 lei, casa militară acordă, ca beneficiu, 3 la sută. CASA MILITARĂ CA INSTI­TUT DE ECONOMIE Din depunerile permanente pe care ofiţerul le varsă Casei şi cu dispoziţiunea statuară ca să i se acorde la acest capital al depu­nerilor permanente, nimai o do­bândă, de 3 la sută, nici­odată un ofiţer nu poate să-şi creeze un capital susceptibil de a-i în­lesni situaţia ca pensionar. Niciun ofiţer membru al Ca­sei, cu 35 ani serviciu, nu poate avea, astăzi, un capital mai mare de 30.000 lei. Această sumă este echivalentă cu un costum de haine civile să­răcăcioase. Prin urmare, Casa militară, ca institut de economie, Înlesneşte posibilitatea ofiţerului, eşti la pensie, să-şi procure un costum de haine civile. Aceasta in cazul când acel ofiţer a devenit mem­bru al Casei de la gradul de Sub Lt. şi în cazul când n'are datorii prin intgrujputuri. CASA MILITARĂ CA INSTI­TUT DE AJUTORARE Citind darea de seamă a Casei, mărturisesc că, am ezitat să cred în cifrele din bilanţ. Mi s'a părut că e o greşeală de tipar. Recurgând la adunarea sumelor şi constatând că cifrele sunt re­petate, m'am convins, că realita­tea este aşa cum a redat-o ti­parul. In cursul anului 1925 s’au a­­cordat următoarele sume ca a­jutoare: 1) La ÎS ofiţeri şi familiile lor, 16.000 lei, adică în mediu cam câte 1000 lei de ofiţer. 2) La­­15 reangajaţi şi funcţio­nari, 20.000 lei, adică vreo 600 lei de fiecare. Toate acestea constituesc o crudă ironie. Renunţ de a trage vreo con­cluzie. CASA MI­LATRA­GA INSTI­TUT DE ASIGURARE Cu toate sumele pe care mi­nisterul de război le varsă a­­nual Casei militare, Casa nu poate face decât asigurări de maximum zece mii lei pentru un cal (când valoarea unui cal e în mediu 25.000). Pentru această asigurare, Casa ia ofiţerului, proprietar de cal asigurat, 360 lei anual. Se va părea că suma e mică faţă de cei zece mii de lei acor­daţi ca despăgubire. Voi spune însă că în Bucu­reşti există societăţi de asigu­­rarea cailor, care acordă 50.000 Iei ca despăgubire pentru un cal, încasând de la proprietarul calu­lui numai 400 lei anual. Casa militară nu corespunde menirei ei. Faţă de cele arătate mai sus, se impune următoarea întrebare: Care-i soluţia? De această chestie ne vom o­­cupa un numărul viitor. Buletin informativ □ Sâmbătă 11 şi Duminică 12 iunia a. r. se va serba, cu deosebită solemnitate, aniversa­­rea a 30 de ani de viaţă ai „Re­vistei infanteriei"*. Vor lua parte: d. general Paul Angelescu, ministru de război; d. general Lupescu, şe­ful marelui stat major; d-nii inspectori de armate; inspecto­rii de arme şi de servicii; mem­brii fondatori ai revistei de la în­­fiinţare şi până astăzi ; comite­tele revistei; directorii celorlalte reviste; şi delegaţii şcolilor mili­tare. □ Luni 6 iunie, la ministerul de război a început examenul pentru ocuparea locurilor va­cante de preoţi activi şi se va termina în curând. □ Intre 16 şi 25 iunie a. c­, în Cernăuţi şi la Craiova, vor avea loc concursurile pentru o­­cuparea catedrelor de profesori, vacante la liceele militare. □ Secţia recrutării a ministe­rului de război a dat la iveală instrucţiunile relative la întrebu­inţarea registrelor şi imprima­telor necesare cercurilor de re­crutare şi tuturor comunelor din ţară. -□ ♦ □­Corespondenta noastră Gugu Gh. Leordoasa-Dolj. — La „pagina militară“ nu ne ocupăm de împroprietărire. Trebue să vă adre­sati autorităţilor în drept Gh. Ionescu, Cociu-Tutova. — Bă­nuim că fiul mai mic are mai mult de 18 ani şi iată de ce fiul cel mare nu are dreptul la dispensă. In orice caz, faceţi o cerere la lectia recru­tării a ministerului de război. Un grup de t. t. r. auxiliari cons­ting. 1927. — 1) Nu există nici o de­cizie ministerială; 2) Cu gradul de sergent, după un an. V. Curteanu, Brăila. — 1) Medalia „Victoria“ o pute­ti cere la minister; 2) Depinde de ce studii aveti. E ne­voe a ne comunica: studiile, vârste, situaţia militară, etc. Octav Panaitescu, FicHenî-Ialomi­­ta. — A apărut, G. Ştefănescu. — RelatH puteţi ob­ţine dela orice regiment, unde doriţi a face cerere pentru voluntar. M. B. Ploeşti. — Nu puteţi­­ fi dispensat. T. T. R. ut. 82, Craiova. — 1) La şcoala de administraţie, Bacău. 2) Art. Sf. I. Ţâncu, Loco. — 1) Peste 2 ani. 2) Cu 4 clase liceale nu puteţi cere amânarea. T. T. R, 1925, Craiova. — Probabil că nu aţi avut actele complete. I. Nicolau, Cluj. — Puteţi lua in­­formaţiuni dela secţia locală a insti­­tutului medico-miltar. Abonat 154, Tecuci. — 1) Posibil că nu a reuşit la şcoală şi de aceea nu i-a chemat la examen. 2) Numai şcoala poate să cunoască motivul ne­­chemării. 3) Elevii de la politehnică fac stagiul militar in timpul scolii. 4) In Iaşi nu e şcoală. Petre din Piteşti. — Le Con­stanta. 2) .Revista marinei", la ins­pectoratul marinei. Bucureşti. Ion Popârian. Craiova. — Ca şcoa­la superioară ,la şcoala de ofiţeri. Mihail Ştefănescu. — Condiţiunile si actele pentru licee se vor publica in curând. Costică C. — Nu. Tânăr. Piteşti. — 1) In August 2) Condiţiunile vor apărea. Modest C.­­ Cernăuţi. — Faceţi ce­rere de amânare. Elev Fabriciu Dongo, L. M. D. — 75% pe uscat şi pe apă (N. F. R. Si S. M. R.). Refugiatul. Bucureşti. — întocmiţi­­vă actele şi le înaintat. la minister. Moisievici. —( 1) De obicei la in­fanterie şi nu la cavalerie. Totuş. În­cercaţi, făcând cerere în acest sens. 2) Nu. --IEBSBmerRifi mm " LA VULTURUL de MARE CU PEŞTELE IN GHIARE -Theodor iMcmosim &.CS Cgg-CAROL 76 78 80 ^ STREAZACAl-­STTTkĂL^L0R2Î1 I Greblă de fân originală Forma sub care se ia Iodul, mai uşor şi cu mai mult succes este preparatul I­ODIPON tei de mâncare) nici iodisme. — Se da la adulţi si la copii — De vânzare la farmacii şi droguerii „DESIRING” cel mai nou No. 3 fi­e­ca. 2.50 m. 39 dinţi şi 2 dinţi laterali 8 C­ea. 2.50 m. 36 dinţi şi 2 dinţi laterali Funcţionează şi mergee foarte uşor datorită, lagărelor sale de role. Automat deplin !— Grebla de fân „Beering" în­deplineşte cele mai mari aştep­tări. Prin elasticitatea şi solidita­tea lor, dinţii greblei „Deering” sunt indiformabili. Cereţi cataloage şi preţuri de la: INTERNAŢIONAL HARTESTER „CORPORATION" Bucureşti, Bul. Carol No. 4 ——w ii iii im iaaa D. Traian I. Piscu, domiciliat in com. Satu Lung (Braşov), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe nu­mele patronimic de Pişcu în a­­cela de Gologan, spre a se numi Traian Gologan. D. Isac A. Herşcu, domicilat în P. Neamţ, a făcut cerere ace­stui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patroni­mic de Herşcu ln acela de Herş­­covici, spre a se numi Isac Herşcovici. D. Viliam D. Goldştein, domi­ciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de­ a fi autorizat să­ schimbe numele său patroni,­mic de Goldştein în acela de Gorescu, spre a se numi Viliam Gorescu. 743f1 D. Gheorghe V. Gheorghe zis Georgescu, domiciliat în Bucu­rești a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Gheorghe in acela de Georgescu, spre a se numi Gheorghe V. Georgescu. 7726 D. Moise sin Basia Rubla, do­miciliat In București a făcut ce­rere acestui minsiter de a fi au­torizat să schimbe numele său patronimic de sin­tasia Ruhla în acela de Cohn, spre a se numi Moise Cohn. 8091 D. George Caţafani, domiciliat în Giurgiu ,a făcut cerere ace­stui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patroni­mic de Caţafani în acela de Ca­­ţafane-Vasiliu, spre a se numi George Catalane-Vasiliu. 8100 D. Gheorghe D. Mihalache, domiciliat in București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Mihalache în acela de Fundănescu, spre a se numi Gheorghe. D. Fundănescu. 8104 Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asu-zira numelui, spre ştiinţa ace­­ora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alinia­tul II al zisului articol. CASE de RAni Mobile de Birou „CA5MOBIL“ Sf. Nicolae Şelari 2 (prin Str. Paris) p­e Mimpiiujjp, FOT08BAFI IMATORI şi FOTOGRaFI minut să ceară prospecte şi oferte de la Maga­zinul de a­­ticole fotor­grafice I. Politzer Carei Mari (Ardeal) casa fondată la 1806. Furnizează în întreaga Românie Mare 7842 ANUNCIU Butoaie, putini, buti de toate mărimile, lucrate gata, foarte solid şi frumos, din cel mai bun material, preţuri convena-­­ bile, se vând de : 1 Cooperativa de exploatare de păduri şi dogărie „Bunul Meş­teşugar“, din comuna Coşeşti, judeţul Muscel. Se lucrează şi după comandă. 8332 Stejar 2000­­.ţ­ buşteni 4—18 m. 25—80 c. m. 1 diametru predabili gara Găeşti sau Târgovişte Informaţiuni CENTRALA COOPERATIVE­LOR Str. Brezoianu Nr. 17 orele 8—13—17—19 în Orice zi de la­ CTn- 8640 UHU in­ UIU a feţei şi decolteului înlocuind Pudra, se obţine cu LAPTE DE CRIN (Lait de Lys) FLORA. E­­fect imediat fără a fi vătămător sănătăţei fiind liber de săruri mercuriale sau bismutice. Cereţi Iii farmacii, drognerii şi parfumerii. 5 PUBUCATIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la Manufactura de tutun din Cluj se va ţine în ziua de 1 Iulie a. c„ ora 11 a m., o licitaţiune publică pentru vânzarea unui cazan de aburi , sistem „Cornwall“, având lun­gimea totală de 6800 mm., dia­metrul 1800 mm, suprafaţa de încălzit de 50,20 ma şi supra­faţa focului de 1800 X 600 mm. Predarea loco Manufactura Cluj. Condiţiunile impuse la acea­stă licitaţiune se pot vedea în fiecare zi de lucru şi orele de serviciu la Economatul Manu­facture­ Cluj sau la Direcţiunea Exploatărei din Direcţiunea Ge­nerală R. M. S. Bucureşti. ! MANUFACTURA DE TUTUN CLUJ 4113 Alţi VESELII NUMAI15 zile cu preţuri de RECLAMA Mătăsuri OLTIHELE Exclusivităţi parisim H­e „REGINE “ ■ ■ ________ Calea Victoriei, 50 Pentru lei|§5*, Un ceas elegant de fabricaţiune elveţi­ană, împreună cu alte 14 obiecte utile şi de valoare. Pentru a răspândi mărfurile noastre, trimitem prin poştă şi contra ramburs, oricui ni se va adresa, următoarele obiecte: 1) Un ceas bărbătesc de buzunar, de fabricaţiune elveţiană, con­strucţiune bună şi de precizie. 2) Un lanţ in duble; 3) Un brici de bărbierit, din cel mai bun oţel; 4) * 5) O cănuţă şi o perie pentru bărbierit; 6) O taba­cheră drăguţă pentru ţigarete; 7) Un briceag; 8) & 9) buton­ de manşete; 10) Un port-ţigaretă; 11) Foarfeci pentru manecură; 12) Una pereche Bretele; 13) & 14) Una pereche ciorapi bărbă­tești; 15) Una cravată mercerizată, jumătate mătasă. Același număr de obiecte in calitatea B. Lei 695.— î» . »» »* ** » *» C. Lei 895.— Toate aceste obiecte mai sus enumerate se trimit bine îm­pachetate imediat la primirea comenzii fără nici un acont şi con­tra ramburs. -----Ambalajul şi transportul se socoteşte în cost­ul . Firi nici un rises dacă obiectele nu plac, se iau înapoi şi se restitue imed­at banii. Comenzile se vor adresa la METEOR, Iaşi, Strada I. C. Britianu No. 12. ui­­­te STAţiUNEA BALNEO-CUHATICA BĂILE BORSEC Se aduce la conoştiinţa vizitatorilor că, în timpul sezonului ce se deschide la 15 iunie, vor circula zilnic Autobuze de Lux Intre Pia­­tra-Neamţ şi staţiune, plătindu-se locul 300 Lei. Plecarea în fiecare dimineaţă era 8 atăt din gara Piatra Neamţ, cit şi din Borsec. StriWtvrs.

Next