Universul, iulie 1927 (Anul 45, nr. 149-175)
1927-07-01 / nr. 149
Jocurile de soroc Noul ministru de interne a dat un ordin pe care trebue să-l aplaudăm. Acest ordin intră în cadrul conceptului nostru, despre structura, morală a unei societăţi organizate, mai ales răspunde unei nevoi absolute pentru societatea românească. Foarte impresionabili, foarte perceptibili, foarte mult porniţi către plăcerile uşoare, românii iubesc jocurile de noroc. De aceea, un cazino public într’o stafiune climaterică este, nu numai o atracţiune pentru vilegiaturişti, dar un motiv de ruină pentru mulţi. Pierderea pungii merge mână în mână cu pierderea minţilor. D. ministru de interne a interzis funcţionarea cazinoului din Constanţa; foarte înţelept a judecat. Bineînţeles nu poate fi vorba de închiderea cazinoului şi a micilor jocuri de petrecere, dar trebue — este o necesitate imperioasă — să se pună capăt jocurilor celor mari: bacaraua şi „chemin de fer“ împreună cu vestitul stas al părinţilor noştri. Jocul de cărţi a ajuns, la noi, un fel de boală naţională, este o nevroză, cea mai primejdioasă dintre patime. Introduse de străini cari ne-au copleşit, jocurile au prins repede. Au acaparat clasa conducătoare ei sau scoborît mai jos. Interzicerea jocului la noroc în staţiunile curative ei climaterice este un imperativ în interes naţional. Fiindcă jocul la noroc, cam în alte ţări, cade mai mult în sarcina străinilor bogaţi şi în trecere, la noi a degenerat într’o vexaţie pentru toate pungile. Şi să nu uităm spectacolul. Cine a uitat nesfârşitele şedinţe dela cazinourile din Constanţa şi dela Sinaia, unde femei, cu copii acasă, şi altele cu fiicele lor în asistenţă, palide, sau congestionate, după cum poruncea roata norocului, — abătute ori surescitate, dădeau tot şi uitau tot? Suntem o societate încă tânără, nu avem nici educaţia, nici temperamentul pentru a putea trăi îndemni în mijlocul rafinamentului produs al civilizaţiilor înaintate, noi nu ştim să păstrăm măsura, luăm satisfacţia unde o găsim, fără să ne mai uităm nici înainte, nici înapoi. Iată de ce mentorul ni se impune. Atrag atenţiunea d-lui ministru de interne — căruia îi transmitem aprobarea, tuturor oamenilor cu simţ moral, în cazul de faţă — asupra unui fapt încă şi mai grav. Este următorul: După război, un număr de oameni de afaceri au trecut munţii şi au instalat în Ardeal un număr considerabil de tripouri. Să cerceteze d. ministru şi să afle, să urmărească şi să desfiinţeze, căci mâna d-sale se va abate asupra imoralităţii în aplauzele româneşti. Vrem să imităm, cu orice preţ, viaţa mondenă a marilor staţiuni din străinătatea civilizată. Să ne mai astămpărăm. Să imităm mai întâi, dacă suntem în stare, partea serioasă a staţiunilor acelora: confortul, îngrijirea medicală, frâul la specula sălbatecă, şi numai, după aceea — adică după vreun secol-două, — să ne gândim și la..., pito eseul meselor verzi. ■: țî-T-j' :-'f4 CONSTANTIN BACALBAŞA Spre timanii mai lioite — Un gest de dreptate — O lungă listă de confirmări definitive şi avansări în magistratură a apărut zilele acestea în coloanele tiarelor. Faptul ar părea banal. Prin aceste confirmări şi avansări iau consacrat insă in mod automat drepturile pe baza singură a îndeplinirei condiţiunilor legale. Aceasta este o certitudine. Sunt magistraţi, şi sunt majoritatea, — cunoaştem sumedenie de cazuri, — cari nu au suit scările ministerului de justiţie, cari nu au stăruit în nici un fel, — unii, din diferitele meleaguri şi colţuri ale ţarei, cari nici nu cunosc Bucureştiul, — magistraţi cari ţiveau drepturi câştigate, unele vechi, la avansare sau confirmare definitivă, şi la cari nu se gândea nimeni. ... ., Dreptul le-a fost în fine recunoscut. Dat pe loc. Primit la domiciliu, întocmai precum ţi se aduce acasă prin poştă un colet care îţi aparţine. Dar, cine cunoaşte magistratura în fondul sufletului ei curat şi cinstit ştie că cea mai grea încercare pentru un slujitor al dreptăţei, era cererea rugătoare, stăruitoare, insistentă şi repetată, la departamentul dreptăţei, pentru căpătarea dreptului câştigat; şi oricine cunoaşte starea de lucruri din ţara noastră, ştie că în marea majoritate a cazurilor dreptul magistratului nu se putea realiza altfel. Gestul devine interesant. Şi când acest act de dreptate este făcut de un ministru al justiţiei abia venit în capul departamentului, fără alegere şi excludere, pentru top cei egal indreptăţiţi şi când mai ales aceasta se face înainte de alegeri, îndepărtându-se astfel sabia lui Damocles de deasupra capetelor magistraţilor provizorii cari nu s'ar purta bine acolo (!?), şi dându-se astfel un măreţ exemplu de încredere şi de respect pentru magistratura ţărei, — gestul devine excepţional, şi de natură a ne face să sperăm în timpuri mai bune, de o serioasă şi sănătoasă îndrumare. Să salutăm cu însufleţire, frumosul, largul act de dreptate şi lealitate de la departamentul Dreptăţei Ioan Gheţu preşedinte Jude-instructor Tulcea . Răscoală provocată de chinezi Batavia. 27. — Pe o insulă la est de Sumatra s’au răsculat mai mulţi chinezi, lucrători într’o mină. Chinezii, bine înarmaţi, au ucis pe supraveghietori. Pentru reprimarea răscoalei s'a trimis un detaşament de soldaţi, înarmaţi cu tunuri. S'a încins o luptă aprigă. Numărul morfilor și răniților este necunoscut. Autoritățile au arestat peste 100 chinezi. Ifrimui captiv de la expoziția din parcul Carpi Cum se acordau creditele extraordinare sub guvernul Prescu! Un document caracteristic. Un credit extraordinar de 471.372.000 lei de „ultima oră“. Ce spune legea contabilităţii publice Din cuprinsul unei circulari a d-lui Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor —relativă la sporul de salarii, cuvenit funcţionarilor publici, la sporul soldelor ofiţerilor şi la practica economiilor raţionale, creese că se va schimba sistemul de până ieri, introdus de fostul guvern Averescu în ce priveşte angajarea cheltuelilor statului prin risipa banului public şi călcarea legii contabiilităţii. Fireşte că situaţia funcţionarilor publici şi a ofiţerilor trebue să fie îmbunătăţită prin sporiri de salarii şi solde ; fireşte că economiile raţionale sunt reclamate de situaţia noastră financiară , iar cheltuelile trebue să fie făcute numai în funcţie de marile interese generale ale statului. Problema capitală este însă mânuirea bănuiui public. Un guvern nu poate, nici să risipească banul public, nici să angajeze cheltueli în condiţiuni impuse dispoziţiilor clare şi categorice cuprinse în legea contabilităţii publice. Din nefericire, fostul guvern prezidat de d. general Averescu a inaugurat un sistem sui-generis în materie de deschideri de credite extra-ordinare de „ultima oră“, prin simple decrete, fără să fie justificată necesitatea în care s-a găsit ministrul de finanţe din acea epocă de a recurge la asemenea măsuri, pe cât de excepţionale, pe atât de condamnabile UN DOCUMENT CARACTERISTIC O dovadă în această privinţă o avem în jurnalul consiliului de miniştri No. 1365 din 3 Iunie 1927 şi pe care îl reproducem în facsimile. Din documentul de mai sus, reese că în urma referatului ministrului de război din acea epocă, — din 1 iunie 1927 — consiliul de miniştri a aprobat, după propunerea ministrului de finanțe, generalul Averescu, deschiderea unui credit extraordinar de 471.872.000 lei. Acest credit extraordinar urma să fie acoperit: 1) DIN PRISOSUL DE ÎNCASĂRI AL EXERCIŢIULUI 1927; 2) DIN BUGETUL ANULUI 1928 3) ŞI DIN EVENTUALUL PRISOS DE INCASARI AL EXERCIŢIULUI 1928 !..„ Cum se explică faptul ciudat, că acest jurnal al consiliului de miniştri a fost aprobat IN ZIUA DE 3 IUNIE 192?, ADICA CU 24 ORE ÎNAINTE DE DEMITEREA GUVERNULUI AVERESCU SI DE CONSTITUIREA GUVERNULUI ŞTIRBEY? CE NECESITATE DE ORDIN SUPERIOR A DICTAT DECIZIA PRIPITA LUATA PRIN ACEST JURNAL IN ULTIMELE CEASURI DE AGONIE ALE GUVERNULUI AVERESCU? De fapt, acel guvern a nesocotit dispoziţiile legii contabilităţii statului. CE SPUNE LEGEA CONTABILITĂŢII Iată dispoziţiile art. 46, 47 şi 54 din legea contabilităţii publice (aşa cum a fost modificat prin legea din 1911) : Art. 46. — „Miniştrii nu pot nici chiar sub a lor răspundere să cheltuească, sau să contracteze îndatoriri de cheltueli peste creditele deschise fiecăruia din ei. Miniştrii cari ar cheltui, sau cari ar contracta îndatoriri de cheltueli in contra dispoziţiunilor de mai sus, rămân răspunzători de ele. In conformitate cu dispoziţiile art. 4 din Ieşea Art. 47. — Ministerul de finanţe nu poate, nici chiar sub a sa răspundere, să autorize plăţi, cari ar covârşi creditele deschise fiecărui ministru“. Guvernul Averescu a deschis un credit extraordinar de 4?1.802.000 lei, în condițiuni ilegale, urmând a fi acoperit, nu numai din prisosul de încasări al exercifiului 192?, dar şi din bugetul următor, ba chiar din „eventualul prisos de încasări al exerciţiului 1928". Unde s’a mai pomenit să se deschidă credite extraordinare in asemenea condifiuni şi pe baza eventualelor prisosuri de încasări ale bugetelor viitoare? Iată pentru ce trebue să te sfârşească cu acest sistem nenorocit, care ameninţă să compromită grav finanțele statului. După un discurs al d-lui Leygues Operaţiile flotei Italiene şi ale celei franceze in război Roma, 28 (Rador). — Ziarul ,,Tribuna” comentează discursul d-lui Leygues, ministrul marinei franceze, ţinut la inaugurarea unui monument al marinarilor morţi în război. In acest discurs, d. Leygues declarase, că flota franceză a dominat flota austro-ungară, care închisă la Pola, n’a putut nici un moment eşi din port. D. Leygues a adăogat, că salvarea armatei sârbeşti a constituit una din cele mai strălucite operaţiuni ale marinei franceze şi că marina italiană n’a participat decât modest, cu câteva transporturi, la această operă. Ziarul „Tribuna“ reaminteşte, că dată fiind activitatea desfăşurată de flota italiană în Marea Adriatică, operaţiunile flotei franceze n’au putut avea decât o influenţă indirectă în paralizarea flotei austro-ungare. Totuş această paralizare nu era decât aparentă şi reclama o su preveni***» tea marinei italiene. Cât priveşte operaţiunile pentru transportarea armatei sârbeşti, „Tribuna’’ reaminteşte că au luat parte 45 vapoare italiene, care au efectuat 202 călătorii, transportând circa 115.000 oameni, 10.000 cai şi 30.000 tone de material, apoi 25 vapoare franceze care au făcut 101 călătorii şi 11 vapoare engleze care au făcut 19 călătorii, transportând laolaltă 70.000 oameni. Crucişătoarele şi torpiloarele italiene, care apărau aceste transporturi în Adriatica au făcut 584 încrucişări de război, în timp ce vasele franceze au făcut 540 şi vasele engleze 235 încrucişări. Aceste operaţiuni nu au fost fără primejdie, căci marina italiană a pierdut trei unităţi de război, opt vapoare şi vase cu pânză. De altfel, toate aceste operaţiuni au fost conduse de marina italiană. ..... 1 fa. ffO -1— ----—1 -fi SLv un vast complot comunist în Grecia Londra 28. — „Daily Telegraph“ anunţă că la Salonic guvernul grec a descoperit centrul unui complot comunist, răspândit în toată Grecia. La descindere s’au găsit documente, din care reese, că rostul acestui complot era subminarea întregii organizaţii de stat în Grecia,, organizarea de greve şi ajutorarea greviştilor. Au fost introduse prin contrabandă pamflete comuniste şi s’au răspândit instrucţiuni de răzvrătire pentru rezervişti în caz de mobilizare. La Atena a fost descoperită o librărie, care sub aparenţa unei instruțiuni literare, primea literatură de propagandă din Moscova și o răspândea în toată țara. Refuzul lui Hiodor, Berlin, 29 (Rador). — Preşedintele Reichului a rugat guvernul să renunţe la proectul de a-i acorda castelul Wilhelmshoche ca reşedinţă de vară. Ziarele observă, că Ilindenburg a mai refuzat o asemenea propunere la sfârşitul anului 1918, când a declarat că nu poate locui în fostul palat imperial, în timp ce trupele sale în retragere n’au unde să se adăpostească. ----------o □ o-------— S’a prăbuşit un avion de pasageri — DOI MORŢI — Berlin, 28. (Rador). — Un avion al companiei aeriene Varşovia-Praga-Paris, din cauza ceţei dese, ce a domnit in localitatea Landslut (SUezia), s’a lovit de vârfurile unor copaci Înalţi din această localitate, sfărâmându-se complet. Pilotul şi directorul societăţii telefoanelor particulare din Praga, care era un avion, au fost omoriţi pe loc. o 0 ------ - Atestatul did Moscova - CINE E ATENTATORUL — Paris, 28. (Rador). — La Moscova a fost împuşcat cri preşedintele consiliului de război Orloff, în timpul judecării unui proces. Atentatorul, care a fost arestat pe loc, se numeşte Bekendorf, şi este un fost funcţionar. El a declarat, că a comis fapta din motive de răzbunare personală. Bekendorf a eșit de curând dintr’o casă de sănătate, unde fusese internat ca nebun. DE14- filme — Domnule Segălicăs am o propunere. — N'am timp. •— E rentabilă. N’ajunge. — De ce ? — Trebuie să mai Îndeplinească două condiţiuni. — Anume ? — Să nu lucrez nimic şi să mă admire toată lumea. — Perfect. Am deja ceva tocmai pentru d-ta. — Zi. — Să înfiinţăm un teatru în Bucureşti. — Teatru ? ! — Desigur. — In teatru sunt mai chinez decât generalii cari se bat In China! — Nu e nimic. D-ta pui parale, noi aranjăm şi treaba merge. Amândouă condiţiile îndeplinite : muncă joc şi admiraţie cu duiumul. Miniştri sunt mulţi, dar directori de teatru sunt puţini ! Segălică, luat cu şosele, cu momele, s’a învoit şi a pus paralele pe masă. După primele formalităţi, a ’nceput alcătuirea bugetului, cerând lămuriri precise pentru fiecare cheltuială. — Leafa asta pentru cine este? — Pentru sufler.— Ce-i aia sufler ? — Aia care suflă.— De ce suflă ? — Ca să nu rămână actorii în pană. — In pană ? Cum nn pană ! ? — Actorii învaţă rolurile. Dar pot să le uite. Atunci le vine ’n ajutor sufletul. Se gălică sare indignat. — Asta nu se poate cu banii mei! Una din două. Sau plătesc pe actori, şi atunci să facă bunătate să ’nveţe rolurile cum se cade, — şi prin urmare n'am nevoie de ăla, cum îi ziceţi.... — Sufler. — Da, n’am nevoie de suflet. Sau, nu sunt în stare să ştie rolurile, şi atunci să mi-o zică dela ’nceput, şi nu-i mai angajez. Iau deja numai pe suflet, — şi tot una este ! Cu mare greutate asociaţii l-au convins că e nevoie şi de unii şi e alţii. Dar şi astăzi Segălică, urmărind spectacolul din loja direcţiei, se ’ntreabă dacă n’a făcut un act de risipă şi Îşi jură să fie maii prudent pe viitor. 1 . Don José mini: soil se lifte ie initaipissitti — Destălflfiiri în Camera lorzilor — Londra 28. — Lordul Grey, fostul ministru de externe al Angliei in timpul războiului mondial a ţinut azi, un mare discurs la Camera lorzilor, relativ la politica Angliei faţă de soviete. A spus că politica acestora n’a fost niciodată o adevărată politică naţională rusească. Sovietele au lucrat totdeauna la ruperea relaţiilor cu Anglia şi Anglia n’a făcut bine că a procedat în sensul dorinţelor sovietelor. Principiul călăuzitor al Angliei este să se abţină, dela orice amestec în treburile interne ale celorlalte state şi principiul acesta trebue să rămână. Mai curând sau mai târziu, stăpânirea sovietică se va prăbuşi din sine, fără o intervenţie din afară. 0inii prwsii si Unis - Noua politică externă a Ungariei. - Chestiile teritoriale. Minorităţile. Comentariile presei cehoslovace - Praga (Ceps).— Zianul „Reforma" din Praga publică un intere, sant articol relativ la noua politică externă a Ungariei. Primul ministru ungar, contele Bethlem, a anunţat în numeroasele sale discursuri, noul curs al politicii externe maghiare. Putem crede declaraţiilor sale că Ungaria vrea să facă o politică rodnica şi mai ales că Bethlen are toată puterea ca să vorbească în numele Ungariei. S’a spus că dictatorul Ungariei este regentul Horthy, ceea ce pare însă a nu fi just. Ungariei îi impune voinţa sa contele Bethlen, bărbat hotărîtor la Pesta. El a pregătit întreaga ţară pentru o politică activă. Nici un guvern nu-şi poate dori un mai mare devotament din partea supuşilor săi, în special când ţara nu este sfâşiată de o strâmtoare economică. In Ungaria nu este buna slftjfeţ dinainte de război, dar nici o reală criză economică nu există. Guvernul Bethlen bucurânduse de încrederea generală a naţiunii a inaugurat o politică externă activă. In ce priveşte chestiunea Fiume, stă in calea Ungariei un solid teritoriu iugoslav şi de aceea Ungaria nu va ajunge la acest port dacă nu se va înţelege cu Iugoslavia. Tratativele ungaro-iugoslave au fost excluse în urma conflictului italo-iugoslav şi albanez şi se pare că nu vor începe aşa curând, deoarece nici Iugoslva, nici Ungaria nu se grăbeşte. Iugoslavia nu se grăbeşte pentru că ştie probabil că Bethlen nu a urmărit atât eşirea la mare, cât interese politice. O ALIANŢA POLONO-UNGARA Care este tendinţa activă a politicii externe ungare ? Ungaria se gândeşte la o apropiere de Anglia, dar aceasta apropiere are mai degrabă o importanţă morală şi de aceea Ungaria se va strădui pentru o alianţă cu Polonia despre care îşi inchipue că va fi indiferentă faţă de întoarcerea Habsburgilor în Ungaria. Chestiunea acestei întoarceri ridică contra Ungariei atât Mica înţelegere cât şi Austria. Polonia este ameninţată de două pericole : german şi rus. Pericolul german nu este acut. Germania nu-şi va permite acum un atac contra Poloniei, deoarece el n’ar rămâne fără răspuns din partea puterilor occidentale. In contra mini atac rusesc, Polonia se apăra şi prin alianţa cu România şi de aceea este in interesul ei ca România să nu fie slăbită. O alianţă polonoungară ar însemna o slăbire a Micei Antante şi în primul rând a României. Este însă îndoelnic că Polonia, care la Liga Naţiunilor activează în concordanţă cuMica înţelegere, va găsi favorabil să atace Mica înţelegere. OCUPAREA TERITORIILOR STRĂINE Ungurii nu ascund deloc că singurul scop al politicii lor externe, este ocuparea de teritorii străine. Vor să restaureze Ungaria antebelică şi nu recunosc tratatele de pace. După părerea lor, Slovacia de ex., este ocupată de cehi în mod provizoriu şi depinde numai de o bună Mitică a Budapestei ca teritoriul să fie întors Ungariei. Contele Bethlen, în opoziţie cu cei cari se înarmează la o luptă contra nouilor state, nu vrea deocamdată război, deoarece nici nu-l poate face. Promite ajutor minorităţilor ungare care „suferă“ sub stăpânirea străină, spre a-şi putea câştiga drepturile. Este chestiunea dacă minorităţile maghiare iau nevoie de ajutorul Pestei, dacă-l aşteaptă şi în general dacă le necesită. Minorităţile ungureşti se bucură de toate drepturile, au şcolile lor şi cultura le este asigurată. Economiceşte se află într'o situaţie mai bună decât au fost sub regimul maghiar. Minorităţile ungare îşi au reprezentanţa lor parlamentară şi se pot apăra în cazul când li s’ar face o nedreptate. Ce drept au ungurii de a se amesteca înafacerile interne ale celorlalte state ? Au pentru aceasta îndreptăţiri morale ? Nu. Şi în Ungaria trăesc numeroase minorităţi naţionale germane şi slovace dar nu cunoaştem dacă au măcar unul la sută din drepturile de care se bucură minorităţile ungare în alte state. Credem că ajutorul promis de Bethlen pentru minorităţile maghiare nu se va manifesta prin plângerile Pestei la Geneva, unde li s'ar putea dovedi imediat falsul, ci printr o propagandă mincinoasă şi sistematică. O astfel de propagandă este un mijloc influent dacă este condus de mâni dibace și de aceea statele succesorale trebue să fie pregătite pentru a descoperi valoarea morală a armelor maghiare. Pro trass si Miile iirilii Paris, 28 (Rador). —* Ziarul „La Volonté“ declară că ar fi greu să se pună la îndoială stabilitatea noului guvern din România. '** Prezenţa d-lui Titulescu la ministerul de externe dovedeşte continuarea unei politici internaţionale absolut credincioase principiilor Micei înţelegeri. Comentând discursul ţinut de d. Bethlen în Camera deputaţilor, cu prilejul discuţiunei asupra Ligii Naţiunilor, ziarul declară că dela semnarea tratatului dela Trianon, niciodată vreun bărbat de Stat ungur n’a fost atât de violent şi agresiv. Dacă actuala atitudine antiromânească manifestată la Budapesta se compară cu afirmaţiunile făcute la încheierea tratatului italo-iungar, când s’a vorbit dspre o nouă eră de mare politică pentru Budapesta, se ajunge la constatarea ca fără încurajările venite dela Roma, Ungaria n'ar fi îndrăznit niciodată să se ridice atât de deschis contraricei înţelegeri. Acestor încurajări pare a se datori critica atât de înverşunată a hotărârilor dela Geneva într'o chestiune unde se ciocnesc proprietarii rurali maghiari şi guvernul român. UNGURII RECUNOSCĂTORI LORDULUI ROTHERMERE Budapesta, 28. — Sesiunea Camerei a fost închisă până la Octombrie. înainte de închidere s’au adunat în parlament semnături pentru o adresă de recunoştinţă către lordul Rothermere. Cel dintâi a semnat vicepreşedintele Camerei. ATITUDINEA UNGARIEI , URMĂRITĂ DE MARILE PUTERI Paris'28. — „Quotidien“ in articolul său de fond de azi, se ocupă da situaţia politică actuală în Europa şi constată, că în încordarea dintre Italia şi Iugoslavia nu se arată nici o destindere, cu toate că diferendul albano-iugoslav merge spre aplanare. Un moment de îngrijorare deosebită formează şi atitudinea primului ministru ungar. Toţi bărbaţii de stat conducători din Europa trebue să urmărească cu atenţie deosebită desvoltarea situaţiei politica la malurile Dunării. ------------□ ♦ □------------Casa nuni milionar fefniţă Nem-York, 28. — Personalul de serviciu al milionarului Lihmr care se află în călătorie prin Europa, a furat din casa acestuia lucruri de valoare,, de aproape un milion dolari. “*•