Universul, iulie 1927 (Anul 45, nr. 149-175)
1927-07-22 / nr. 167
Cum a murit Regele Ferdinand Unde ss ai depus corpul Suveranului, actului de deces dela trimisul nostru special — Castelul Peleş, 20 Iulie încă de Marţi dimineaţa, Suveranul s'a simţit slăbit. M. S. Regina na părăsit un moment camera de suferinţă. In 2—3 rânduri, Suveranul a avut foarte scurte momente de slăbiciuni a cunoştinţei. După a-miază, Regele a cerut să fie dus în cortul din curtea Castelului., Anturajul a obiectat că vremea e umedă. Apoi a cerut să vadă pe Augustele Sale fiice. Până seara târziu la păstrat perfectă luciditate, plângându-se adesea că se simte obosit. Către ora 2 noaptea, Regina s-a retras în camera vecină unde s a odihnit. După câteva momente, sora de caritate veni și chemă grabnic pe Regină, întrucât Regele nu se simțea bine. Imediat ce Regina a intrat în cameră, Regele a spus : „Mă simt obosit". Regina se duse la pat şi-L sprijini şi aşa senin, în braţele Reginei. Regele Ferdinand I şi-a dat obştescul sfârşit. Imediat a fost anunţat, d. Hiott ministrul Palatului, care la rândul său a anunţat pe d. primministru care se afla la Braşov şi pe d. ministru al justiţiei. Corpul neînsufleţit al Suveranului a rămas pe paiul de boală, acoperit cu giulgiul alb, până sub bărbie şi peste care s’a aşezat un impresionant buchet de crini albi „Floarea reginei". Două călugăriţe rostesc rugăciuni la căpătâiul Suveranului. Ofiţerii superiori din vânătorii de munte şi aghiotanţii regali fac sarda de onoare. La ora 9 şi jum., dim. a sosit la Sinaia d. dr. Minovici, pentru îmbălsămare. Corpul neînsufleţit al Suveranului va fi aşezat apoi pe un catafalc, în hall-ul castelului Pelişor. Catafalcul este drapat în purpură roşie şi întreg hall-ul este împodobit cu plante şi flori. La 8 dim., d. ministru Stelian Popescu, însoţit de d. Popescu- Necşeşti, secretarul general, au sosit la castelul Pelişor, unde s'a întâlnit cu d. prim-ministru, care a sosit în acelaş timp. S’a procedat imediat la dresarea actului de deces, martori fiind d-nii Ion Brătianu, Hiott, ministrul Palatului şi Mamulea, medicul verificator al decesului. Iată textul actului de deces : REGATUL ROMÂNIEI MINISTERUL DE JUSTIŢIE ACT DE MOARTE Anul 1927, luna Iulie, 20, ora 2,15, In ziua de 20 ale prezentei luni, la ora 2,15, a încetat din viaţă, la castelul Regal Pelişor din Sinaia, M. S. Regele Ferdinand I (Victor, Albert Meinrad) al României, în vârstă de 62 ani, născut la Sigmaringen, la 24 August 1885, fiul A. S. R. Principelui Leopold Ştefan, Carol, Anton, Gustav, Eduard Thassillo de Hohenzollern şi al A. S. R. Doamnei Principesa de Hohenzollern, Dona Antonia, Infanta de Portugalia, ducesă de Saxa, căsătorit cu M. S. Regina Maria, născută Principesă de Edinburg. Moartea a fost verificată de d. dr. Mamulea, medicul Curţii regale. Această declaraţiune ne-a fost făcută de următorii martori : D. Const. Hiott, ministrul Casei Regale, în etate de 61 ani, domiciliat în Bucureşti, aleea Gherghel str. A. No. 3, I. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri, domiciliat in Bucureşti, str. Lascar Catargiu şi dr. Mamulea, în etate de 54 de ani, domiciliat in Bucureşti, str. Câmpineanu, care a verificat moartea, cam după ce le-am citit acest act, l-au subscris, împreună cu noi, Stelian Popescu, ministrul Justiţiei şi ofiţer de stare civilă pentru actele civile ale Familiei Domnitoare şi Al. Popescu-Nacşeşti, secretarul general al ministerului justiţiei şi I. I. C. Brotiami, preşedinte al consiliului de miniştri. Acest act de deces a fost încheiat de noi, Stelian Popescu, ministrul justiţiei, asistat de d. Alex. Popescu-Necşeşti, secretarul general al ministerului de justiţie, în trei exemplare, din care imul pentru arhiva Casei regale, al doilea pentru arhiva Statului, al treilea pentru ofiţerul stării civile al comunei Sinaia, care le va înscrie în registrele respective. Actul de deces este însoţit de un proces-verbal, iscălit de aceleaşi persoane. ÎNSCRIEREA IN REGISTRU Cel dintâi sosit spre a se înscrie in registrul deschis a fost d. Durazzo, ministrul Italiei, care a fost condus de d. ministru Stelian Popescu în camera mortuară. DESCHIDEREA TESTAMENTULUI D. ministru Stelian Popescu va sosi azi, joi, dimineaţa, în Sinaia, ca să deschidă testamentul în prezenţa Familiei Regale.* Eri, la ora 12, cu un tren regal, a plecat din Sinaia la Bucureşti Regale Mihai, însoţit de Principesa mamă şi Prinţul Nicolae, spre a asista la depunerea jurământului Regenţei. Cu acelaş tren au plecat şi d-nii miniştri : Brătianu şi St Popescu, d. Al. Popescu-Necşeşti şi parte din membrii Casei civile şi militare a Regelui, spre a lua dispoziţii pentru înmormântare. CONSTERNAREA PRODUSA DE TRISTA VESTE Vestea morţii a produs o consternare generală la Sinaia. Cu toată ploaia la Castelul Pelişor e un adevărat pelerinaj. Sau depus numeroase jerbe de flori. Textul Telegramele guvernului către Membrii Familiei Regale Guvernul a trimis ori următoarele telegrame : JESTAŢEI SALE REGINA MARIA Marea durere a Majestăţii Voastre şi a Familiei Regale este împărtăşită de tot Neamul Românesc, Ferdinand I va rămâne în amintirea veacurilor Marele Rege care a înfăptuit unitatea Naţională a tuturor Românilor. Recunoştinţa Ţării pentru gloria ce El a ştiut să asigure poporului care l-a încredinţat destinele sale, să fie pentru Majestatea Voastră, pe care nici dragostea poporului, nici istoria neamului nu o vor despărţi de viaţa şi d gânduile Marelui Rege, o mătgâiere în cocsurile de durere pe care le trăim cu toţii. Strâns unit în jurul Dinastiei poporul român, se va strădui sa continue şi sub Domnia Regelui Mihai, pe care-l va ocroti dragostea Majestăţii Voastre, opera, atât de rodnică şi de glorioasă a Regelui Ferdinand, asigurând pe Majestatea Voastră şi în viitor de recunoscătoarea sa dragoste şi de nestrămutatul său devotament. (Urmează semnăturile tuturor miniştrilor). MS. REGINA MARIA A SÂRBILOR, CROAŢILOR ŞI SLOVENILOR Cu frunţile plecate înaintea sicriului în care odihneşte gloriosul Vostru Părinte, trimitem Maiestăţii Voastre, ca o slaba mângâiere în marea Sa durere, expresiunea respectuosului nostru devotament. M. S. REGINA ELISABETA Sinaia Rugăm pe M. V. să binevoiască a primi ca o slabă mângâiere în clipele de durere prin care treceţi prinosul dragostei unui neam întreg şi expresiunea devotamentului nostru neţărmurit. A. S. R. PRINCIPESA ILEANA Durerea Alteţei Voastre, este durerea neamului românesc întreg. Rugăm pe Alteţa Voastră Regală să primească încrederea adâncului nostru devotament. (Urmează semnăturile d-lor miniştri). A.S.R. PRINCIPELE NICOLAE SINAIA Cruda lovitură pe care Ţara o încearcă prin încetarea din viaţă a gloriosului său Rege este simţită de orice inimă românească. In durerea Alteţei Voastre Regale ca şi grelele răspunderi care încep azi pentru dânsa, stăm cu toţii neclintiţi alături de Alteţa Voastră Regală căreia ţinem să-i exprimăm nemărginitul nostru devotament. A. S. R. PRINCIPESA ELENA SINAIA in clipele solemne în care Augustul fiu al Alteţei Voastre Regale, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională a devenit Rege al României, gândurile unui neam întreg se îndreaptă în spre El cu speranţa şi cu încrederea că-I va fi dat să constituie şi să desăvârşească opera îndeplinită cu atâta glorie de întemeietorul şi de primul Rege al României întregite. Alteţa Voastră va găsi în dragostea cu care poporul român o înconjoară razimul trebuincios pentru a călăuzi pe tânărul Rege a cărui viaţă este nedespărţit legată de viitorul României. Corpul diplomatic a prezentat condoleanţe D-nii miniştri plenipotenţiari ai tuturor statelor în frunte cu Nunţiul Papal, Monsegniorul Doici, decanul corpului diplomatic din Capitală, au fost în cursul dimineţeî la palatul princiar dela Şosea, unde s‘au înscris în registrul de condoleanţe. In tot cursul dimineţii, s‘au prezentat la ministerul de externe, d-lui N. Titulescu, toţi d-nii miniştri plenipotențiari ai tuturor statelor streine, cari au prezentat condoleanțele lor, guvernului pentru moartea Regelui Ferdinand. x S3 x Vestea morţii in ţară GALAŢI Gălăţenii au primit cu profundă durere vestea morţii M. S. Regelui. Imediat ce ştirea a fost afişată de ziarul nostru, pâlcuri de cetăţeni s’au îndreptat către prefectura de Covurlun, unde aşteptau veşti nouii. Oraşul Galaţi şi-a îmbrăcat haina de doliu. Pretutindeni fâlfâie tricolorul îndoliat. Palatul admininstiraiiiv a fost conaplet cernit. De asemenea numeroase instituţiuni ale statului, cât şi instituţii comerciale, sunt cernite. La 10 dimineaţa s’a ţinut la prefectura de judeţ o consfătuire, la care au luat parte d-nii Ion Prodrom, prefectul judeţului, general Mihail Ionescu, comandantul corpului III armată teritorial, Dumitru Popescu, subinspector general de siguranţă, şi Theodor Constantinescu, directorul prefecturii de poliţie. S-au luat unele măsuri cu privire la evenimentele în curs. Azi dimineaţă, întreaga flotă de Dunăre a sosit în portul Galaţi. Toate vapoarele de război şi cele comerciale au coborît pavilionul în semn de doliu. La episcopia Dunării de Jo® se va ţine mâine dimineaţă o consfătuire a autorităţilor locale, cu privire la fixarea programului pentru organizarea unui requiem. IAŞI Capitala Moldovei e în plină consternare de la vestea morţii iubitului nostru Rege. Toţi cetăţenii îşi manifestă jalea. Mii şi mii de oameni se găsesc în centrul oraşului, cerând lămuriri asupra împrejurărilor în care Iubitul nostru Suveran şi-a dat sufletul. Toate edificiile publice şi casele particulare au arborat drapelul Îndoliat. Instituţiile publice au încetat orice activitate. Şefii autorităţilor au ţinut mai multe consfătuiri, luând o serie de măsuri impuse de împrejurări. Mii de telegrame de condoleanţe de la oficialităţi şi cetăţenii fruntaşi au fost trimise Curţii regale. In comunele rurale din judeţul nostru, dureroasa ştire a produs deasemenea mare consternare. Clopotele tuturor bisericilor au anunţat jalnica ştim / UMI& ‘BUHL mmmi aducerea in Capitiii a corpului Regelui Ferdinand 1 Azi, Joi, ora 7 dîm loji d-nii miniştri se vor duce cu un tren special la Sinaia, de unde se vor înapoia, la ora 12, în Capitală, însoţind rămăşiţele pământeşti ale defunctului Rege Trupul neînsufleţit va fi depus la palatul Cotroceni şi expus pioaselor vizite până Sâmbătă, ora 12, când cu un tren special va fi transportat la Curtea de Argeş, unde se va face înmormântarea Şcoatele vor participa la imapmantare DISPOZIŢIILE MINISTERULUI INSTRUCŢIUNII Ministerul instrucţiunii a hotărât ca toate şcoalele din Capitală să fie înşirate pe parcursul cortegiului mortuar, de la palatul Cotroceni la gară. Ministerul instrucţiunii invită pe toţi elevii şcoalelor secundare, profesionale şi primare din Capitală să se găsească Sâmbătă 23 iulie, ora 7 dim. la şcoale lor, de unde vor pleca în coloană spre locul ce li se va fixa în programul cortegiului. Elevii şi elevele vor purta pe mâneca stângă o bandă de stofă neagră. D-nii directori şi directoare de şcoli secundare din Capitală sunt invitaţi să se prezinte la ministerul instrucţiunii, cabinetul secretarului general, astăzi, joi, 21 iulie, ora 3 d. a. ♦ Ordonanţa Nr. §1 Noi, general de divizie Ion I. Popescu, comandantul, Corpului 2 armată. In urma încetării din viaţă a Marelui nostru Rege Ferdinand I, făuritorul României Mari, în vederea executării măsurilor pentru doliului național, ordonăm: Până la noi dispoziţiimi: 1 . Sălile şi localurile de spectacol, precum teatrele, sălile de concerte, cinematografele, sălile de dant, etc. vor fi închise. 2. Localurile de consumaţie, precum : restaurantele, be- trăriile, bodegele şi altele si-milare vor închide în fiecare zi la ora 24. In toate aceste localuri se interzice muzica, concertele și danturile de orice fel 3. In afară de procesiunile de doliu, toate întrunirile și atrupamentele sunt prohibi-, te. Cei cari vor călca aceste I dispozitiuni, vor fi pod ' ' fi conform codului de justiție militară. Dată la cartierul Corpu- j lui II de armată din Bucureşti, azi, 20 Iulie, 1927. Comandantul corpului 2 armată General de divizie, I. I. POPESCU Ordonanţa NrT6 Noi, general de divizie I I. Popescu, comandantul Corpului II de armată. Pentru menţinerea liniştei şi a ordinei în tot timpul doliului naţional, se reamintesc dispoziţiunile cuprinse în ordonanţele acestui comandament Nr. 1 din 5 Aprilie 1924, Nr. 2 din 23 Iulie I 1924 şi Nr. 4 din 13 Februarie 1926, referitoare la prohibirea colportării ştirilor false sau tendenţioase, precum şi la interzicerea oricăror manifestatiuni de tulburare sau agitare. Cei cari vor călca aceste dispoziţiuni, vor fi pedepsiţi conform codului de justiţie I militară. I Dată la cartierul Corpul I lui II de armată din Bucureşti, astăzi, 20 Iulie, 1927, comandantul corp. 2 armată General de divizie I. I. POPESCU Medici, victime ale razelor I Londra. 19 (Rador). — Doi dis-enşi medici, d-rii: Pirieli Williams, cari au lucrat intens în domeniul razelor X, din cauza rănilor suferite, au fost siliţi să-şi înceteze activitatea. Ambii medici au primit pensiuni speciale din fondul aşezământului „Carnegie". interesanta experienţe phisnico-aviatice la Varşovia Varşovia (Ceps). — Zilele acestea comandamentul militar din Varşovia va organiza pe aerodromul din Mokotowsk (lângă Varşovia) mari exerciţii militare, la cari se vor demonstra populaţiei metodele de apărare împotriva atacurilor inamice cu gaze asfixiante. Manevrele vor decurge în modul următor : Asupra aerodromului se vor vira aeroplane „inamice" cari vor arunca bombe cu gaze asfixiante, în timp ce artileria și reflectoarele vor urmări escadrila, respingând atacul. Manevrele vor avea loc seara. Aceste exerciţii sunt la Varşovie prima încercare a propagandei pentru apărarea împotriva atacurilor chimice, cari, după părerea specialiştilor vor juca rolul principal în războiul viitor. In ultimele luni propaganda pentru cunoştinţele apărării în războiul chimic a devenit foarte vie şi numărul membrilor organizaţiilor respective, care au fost înfiinţate şi în mici orăşele, creşte în mod rapid. La unul din cinematografele Varşoviei s-a proectat pe ecran un mare film de propagandă „Cum să ne apărăm împotriva gazelor otrăvitoare‘‘, care a prezentat tablouri din timpul războiului mondial, unde se văd efectele oribile ale atacurilor cu gaze asfixiante. Chestia limitării înarmărilor navale Londra. 19 (Rador). — Rapoartele din Geneva trimise de către corespondenţi de presă, privitor la stadiul lucrărilor conferinţei pentru limitarea armamentelor navale, anunţă deosebitul optimism de care sunt animaţi membrii delegaţiilor. Sforţările din cursul celor patru săptămâni de când durează conferinţa au putut avea rezultate satisfăcătoare abia în ultima săptămână, când şeful delegaţiunei Statelor Unite, d. Gibson, a declarat în şedinţa plenară, ca găsirea unei baze mutuale acceptabile pentru delegaţiile britanice şi japoneze, ar da posibilitatea delegaţiunei americane să adere la acordul complet. Conversaţiile anglo-japoneze ce au urmat în cursul zilei de Sâmbătă şi cari au continuat în şedinţa de eri la întrunirea delegaţilor celor trei puteri, au dovedit deplinul acord între punctele de vedere britanic şi japonez, succesul acestui acord fiind suficient pentru încurajarea examinărilor viiioare ale propunerilor ce pot fi supuse de către delegaţiile respective. Amănuntele ultimelor propuneri urmează să fie aprobate de către guvernul britanic. Planul de convenţiune în care vor fi cuprinse chestiunea limitarei distrugătoarelor, a submarinelor şi acordul privitor la limitarea crucişătoarelor este schiţat. In cercurile competinte engleze I se exprimă speranţa că acest plan va putea fi acceptat de către cele trei puteri participante. — ÎNTRERUPEREA lucrări Geneva, 19. — Delegaţiunea americană la conferinţa pentru dezarmarea navală respingând comp: remisul propus de delegaţiunile engleză şi japoneză, conferinţa şi-a întrerupt lucră- rile Delegaţia engleză a plecat la Londra, spre a cere guvernului instrucţiuni. CONSFĂTUIREA DELA LONDRA Londra, 20. (Radar). —eri dimineaţă s’a ţinut, în Downingstreet (Londra) o conferinţă la care au participat primul-plinistru, lordul Jellcope, Earl Beaty, sir Austen Chamberlain Earl Balfour şi marchizul de Salisbury. Obiectul conferinţei l-au făcut rezultatul lucrărilor dieta, conferinţa pentru limitarea armamentelor navale care s’a ţinut la Geneva. In şedinţa de eri, sub preşidenţia primu-lui-ministru, s’a examinat raportul complet trimis de către primul-lord al amiralităţii asupra discuţiunilor şi acordurilor ce au intervenit între delegaţiile americană, japoneză şi briitanica lor . Marele incendiu din Bornas a fost, provocat de comumnişti lan. 20 iuli* D. maior Călin, prim raportor al consiliului de raiboi al corpului IV de amata Iaşi, după îndelungate cercetări, a statulit că marele incendiu de la lă ianuarie de la depozitul de triumfu şi îmbrăcăminte al regimutului Sobuziere din Roman, a fost provocat de soldaţii Vasilef Alanisie si Mitici Alanaxe. Ambii erau de sentinelă in acest depaid şi din motive necunoscute, au patrims în interiorul depozitului, provocând focul. Cei doi soldaţi sunt de origină bulgară de fel din Tatar-Bunar. Se crede că incendiatorii fac parte dintr-o organizaţie comu- nistă. Ambii sunt arestaţi. Ei sunt daţi în judecată conform art. 35? din codul penal militar. olfonirea podgorenilor din licăreşti Podgorenii din regiunea Nicoreştiilor, alarmaţi de stagnarea vânzării vinurilor, deşi cantitatea disponibilă este de circa 30 de vagoane, iar calitatea absolut superioară, s-au întrunit Duminică, 17 iulie, în târgul Nicoreşti, sub preşedinţia d-luii Dumitru M. Teocalian. Din cuvântările rostite şi discuţiunile urmate, se desprinde situaţia podgorenilor, care este cât se poate de critică. Dela cel mai mare până la micul podgorean, datoria atinge jumătatea fondului. Pricina acestei stări de plâns stă în făptui că se cheltueşte mai mult decât se încasează. Materialele şi mâna de lucru s-au scumpit de o sută de ori faţă de preţurile antebelice, iar vinul nu poate atinge nici mijocia scumpetei. La producător, preţul vinului este derizoriu, iar consumatorul plăteşte un preţ exorbitant de mare şi de multe ori n’are siguranţa că bea vin ! Falsificatorul de vin şi speculantul sunt două Creaţiuni ale spirtaruli şi berarului, cari au interesul să se consume produsul lor, , fiindu-le indiferent că se distruge o ramură de bogăţie naţională şi se nenoroceşte o clasă de muncitori cinstiţi. După ce s’au dat telegrame d-lui Ion I. C. Brâtianu, preşedintele consiliului şi d-lor miniştri: Vintilă Brătianu, I. G. Duca şi Argetoianu, cerând votarea de urgenţă a unei legi salvatoare, s’a votat următoarea moţiune: . * f) * 1 a) Podgorenii cer votarea proeetului de lege relativ la reglementarea băuturilor spirtoase, lăsându-se libertatea cât mai mare a consumului vinului natural. b) Băuturile alcoolice să se prepare numai din spirt de vin. In chipul acesta vinurile din producători direcţi şi în general cele rele vor merge la desfillare. c) Organizarea cooperativelor şi pivniţelor model cum şi a magazinelor de desfacere şi consum, acordându-se credite necesare. d) Să se rmodifie actuala lege de combaterea fraudelor în vinicultură, în sensul protecţiunii absolute a vinului natural. e) Vinul să se bucure în transportul pe căile ferate de acelaş tratament egal cu berea, taxându-se la grupa Întâia. Să se facă excepţie pentru staţiunile cum este spre ex. Cosmeşti de pe distanţa Tecuci-Mărăşeşti, care deserveşte întreaga podgorie a Nicoreştiilor, de a se bucura de facultatea vagoanelor la cerere fără a sili pe podgoreanul care după ce a adus vinul în gară de la distanţă de 12 sau 15 km, să se înapoeze cu butoaeie acasă fiindcă staţia n’are voe să dea vagoane fără aprobare şi intervenire. ------------ x a x ------------ moschee trăsnită Belgrad, 19. — In timpul unei violente furtuni, a fost trăznită moschea din Mostar (Herzegovina) și incendiată. Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor Nr. 29 de Marţi 19 Iulie are următorul bogat sumar: I Plaurul de Prof. Univ. I. Simionescu; Suprema Cauză de Prof. Gh. Nichifor ; Mişcarea browniană de P Niculescu ; Abisinia Necunoscută de J. Baum ; Pagina electrică de S. Focşeneanu; Sinteza aurului de E. Palia; Muzica la operaţii; De ici, de colo : Viaţa păianjenilor de Moş Belamare; Lumea plantelor de Drobl ; Experienţa lui Michelson de J. Morărescu; Invenţii româneşti de G. Popoiu ; Viaţa boababului de V. A. Lecca; Concursul B. Nr. 1 ; Rubrica Cititorilor; Apa curge (roman) de A. Prosidi. Coperta: „Păianjeni la pescuit” în culori şi numeroaseilustraţiuni în text. hrem.h *(7 frrrf ?? frist 1827 9 mită la istmia de arte şi meserii din Brăila Gs se poate vadea la expoziţia de fine de an. Câteva constatări despre navaile şefiei Brăila, Iulie Filatr’o dispoziţie a ministerului de instrucţie publică s’a impus şcolilor de arte şi meserii să organizeze la sfârşit de an expoziţii cu lucruri executate de elevii şcoalei. Potrivit acestei dispoziţiuni au avut loc zilele trecute, inaugu- t rarea expoziţiei şcoalei de arte şi meserii din localitate, în care sunt întrunite producţiile tutu- ror secţiilor. Deşi organizată în grabă, expoziţia are înfăţişare variată şi merită să fie văzută. Se poate admira raionul secţiei de galvanoplastie cu admirabile pocale aurite şi argintate, precum şi splendide servicii de aperitive şi şampanie, o industrie, abia la începutul ei la noi în ţară şi pentru care suntem încă tributari străinătăţii. Tot atât de demnă de relevat este secţia metalurgică în care sunt expuse piese mecanice şi instrumente industriale de o execuţie şi de o precizie ireproşabilă. In aceeaş secţie sunt de admirat, diferite alte lucrări în fier şi oţel, adevărate producţie de uzină. Vine apoi, secţia lemnăriei, care expune garnituri de mobilă de salon, intri un autentic stil românesc. Conducătorii acestor trei secţii, ne-au asigurat, că tot ceea ce se vede în această expoziţie, sunt lucrări executate de elevii şcoalei, în majoritate, fii de ţărani din jud. nostru. Un elogiu bine meritat se cuvine, conducătorului şcoalei de tâmplărie, pentru lucrările de sculptură în lemn, cari sunt adevărate opere artistice. VIZITÂND ŞCOALA » D. Stănescu, directorul şcoalei, a avut buna voinţa să ne conducă să vizităm, şcoala şi instalaţiile atelierelor cu care prilej am cules o serie de date, cari trebue să fie neapărat cunoscute şi dincolo de zidurile şcoalei. Din punct de vedere al utilajului, situaţia este oarecum mulţumitoare. Partea neplăcută este, că localul a devenit cu totul neîncăpător, faţă de numărul cel mare de elevi, cari vin din an în an, tot mai mulţi. CREAREA UNOR NOUI ŞCOLI Pentru a nu stingheri activitatea şcoalei, d. director Stănescu a făcut gestul frumos de a ceda pentru săli de clasă odăile de locuit ale familiei d-sale. In felul acesta, elevii nu mai sunt nevoiţi să urmeze cursurile teoretice în ateliere. Tot d-sale se datoreşte iniţiativa de a creia o secţie electro-mecanică, menită să joace un rol covârşitor în epoca de astăzi, când electricitatea îşi întinde binefacerile în toate domeniile. Deasemenea, prin stăruinţa d-lui director Stănescu s’a creat o secţie de cismărie, care împreună cu secţia croitoriei, formează o industrie a îmbrăcămintei, condusă după metodele cele mai noi. O INIŢIATIVA LAUDABILA — *Pentru a înlătura acest grav neajuns de acord cu conducătorii din fabrici, intenţionez crearea unei secţii de aplicaţie, la care vor fi concentraţi toţi abslovenţii, spre a lucra în acord comenzi, din partea diferitelor ateliere”, — ne-a declarat d. Stănescu. INTERIMATUL ŞCOALEI In altă ordine de idei, d. Stănescu, ne vorbeşte, de internatul şcoalei. ^— „Numărul mare al fiilor de ţărani face cu neputinţă ca internatul să fie îndestulător. Am reuşit să amenajez, un al doilea dormitor, în afară de şcoală, pe care însă aşi dori să-l mut aci, deoarece este foarte greu să ţinem sub supraveghere ide aproape, acest internat. „îmi voi face datoria, să intervin pe lângă cei în drept, spre a obţine fondurile necesare, cu cari voi încerca să fac oarecari transformări, în localul şcoalei şi să creez dormitoare pentru toţi elevii şcoalei”. Ar fi păcat, ca bunele şi frumoasele înfăptuiri de la şcoala de arte şi meserii din Brăila, să nu fie încurajate prin concursul larg şi dat la vreme de autorităţile şcolare superioare. I. Nicolau Roşia vrea... puse intarnarea satelor în Rusia sovietică, testaţii ostile Moscova (Ceps). — In 15 iulie au defilat pe străzile Moscovei 50 mii comsomoli constituiţi în detaşamente militare. Scopul acestei defilări a fost propaganda militară printre tineretul din Rusia. După coloana tineretului comunist a urmat marşul unităţilor tehnice şi militare. „Săptămâna apărării” a desfăşurat o largă propagandă în majoritatea oraşelor sovietice. Ceea ce a avut loc la Moscova pe o scară întinsă s’a petrecut într’o formă mai redusă şi în orăşelele mai mici ale Uniunii. „Săptămâna apurării’’ n’a înglobat numai oraşul în sfera propagandei militare. Ea s’a întins şi asupra satelor unde au fost organizate numeroase meetinguri şi conferinţe. Aceste meetinguri era animate în special în regiunile unde au loc concentrări de trupe. Acolo au luat parte şi unităţile armatei roşii. La aceste meetinguri oratorii comunişti au apelat la ridicarea interesului ţăranilor pentru armata roşie. Au cerut ca tinerii, cari pe timpul războiului mondial şi civil erau încă copii, sa se instruiască în metodele de luptă şi să facă cunoştinţă cu episoadele victorioase ale armatei roşii”. „Izvestia” spune că fără a exagera forţele proprii şi a scădea forţele inamice, trebue clarificat masselor că se poate învinge până şi pe duşmanul cel mai întărit cu tehnica războiului, deoarece nu depinde numai de tehnică, dar şi de spiritul războinic al adversarului. In propaganda la sate participă în mod activ şi societatea Avine Kim. Alături de ridicarea atenţiei populaţiei rurale pentru chestiunilemilitare „Săptămâna apărării" a agitat pentru sprijinul economiei rurale. Nucleele Aviochimului au făcut propagandă pentru ridicarea producţiei agricole şi au demonstrat diferite metode pentru distrugerea insectelor vătămătoare. In acelaş timp s’a transportat la sate un mare quantum de literatură militară. Opera militarizării satului o conduce în primul rând organizaţia comunistă, apoi comitetele comsomolilor, nucleelor şi în sfârşit societatea Aviochim. Zilele acestea s-a strâns în întreaga Rusie o chetă pentru măs urirea fondului dotării tehnice a armatei roşii, care a fost înfiinţat sub denumirea „Răspunsul nostru lui Chamberlain“. In oraşe, scrie „Izvestia”, s’au adunat sume considerabile pentru acest fond. In prezent trebue să contribue şi satul. Milioane de copeici ce le vor da ţăranii Uniunii sovietice, se pot preface într’o mare forţă împotriva duşmanilor. Cu acest prilej ţăranii au fost obligaţi să se aboneze la^ ziarele „Krestiankaia Gazeta , ^ „Santinela”, ,‘Militar roşu“, «•Aviaţia şi Chimia”. „Săptămâna apăţării” a luat iniţiativa înfiinţării la fiecare bibliotecă rurală a unui x * * i „/colţ militar”. Aceste colţuri militare trebue să ser-, vească la răspândirea cunoştinţelor militare şi de apărare împotriva gazelor asfixiante. Mani- x B tentabll din Hissa Paris, 19 (Rador). — Din Nissa se anunţă că nişte necunoscuţi au aruncat o bombă în faţa clădirii consulatului Statelor Unite. Pagubele sunt neînsemnate. □ Uniunea internaţională a municipiilor Berlin. 19 (Rador). — Uniunea internaţională a municipiilor şi-a terminat azi, la Berna, lucrările. Germania a primit în consiliul general al Uniunei, 6 locuri. L ■»---- o □ o —.. _ - JV rul 28 CAMHIO CASTELÎ.0 MANGO Mire £@ pierzanie Roman Traducere din gortu&taă de AL. POPI»raS A — Adică, nu ti-ar păsa de loc dacă ai fi trimis la spânzurătoare ? — Nu, domnule. . __ Ce-ai zis, domnule Simioane ? — grăi înspăimântat — Zic că inima-mii rămâne indiferentă de soarta capului. — Dar ştii că tatăl d-tale nu îi acordă proiecție nici măcar pentru primele nevoii în temniţă ? — Nu știam, şi ce ? Ce mi-e c’piu murt de foame, ori cu ștreangul de gât ? — De ce nu scrii mamei ? Roag-o să-ți... — Ce să-i cer mare ? — întrerupse Saraion. — Roag-o să pot-r iscă mânia tatălui, altfel n-ai nici ce mânca. — D-ta mi se pare că mă judeci un nemernic care se îngrijeşti, unde o să mănânce mâine. Socot că asemenea mărunţişuri nu privesc pe un jude — Negreşit nu — răspunse judecătorul iritat — Fă ce pofteşti... Şi chemând procurorul, li încredinţă pe rău, zicându-i că nu era nevoe să-l ducă cu sentinelă. Temnicerul îl primii respectuos şi-l instală în cea mai bună chilie din temniţă, însă lipsită de cel mai elementar confort. Alt închis îi împrumută un scaun de paie. Simion se aşeză, îşi luă capul în mâini şi medită. Puţin după aceea, un servitor de acasă, îi aduse prânzul trimiis pe furiş de mamă-sa, care-i scria şi o scrisoare. Simion, înainte de a se atinge de mâncare, citi următoarele: „Nenorocitule, eşti pierdut! ,,Nu te pot ajuta, pentru că tată-tău e neînduplecat pe furiş îţi trimit prânzul şi nu ştiiu dacă voiu mai putea să-ţi trimit şi cina! ,,Ce ursită ai avut! Mai bine mumai când te-au născut ! „De ce ai plecat din Coimbra ? La ce ai venit, nefericitule? Am aflat că ai părăsit Coimbra de cincisprezece zile, şi nu te-ai gândit să scrii măcar un cuvânt mamei tale !”... Simion întrerupse lectura, zicându-şi în minte: — Ce-i asta ?! N-a chemat ea pe Ion da Cruz ? Nu mi-a înlesnit ea banii ? — Se răceşte mâncarea, conaşule! — zise servitorul Simion, neluându-l în seamă, continuă: „Trebue să fii fără banii şi eu, din păcate, nu-ţi pot strecura azi nici un gologan. Frate-tău, Manuel, de când a fugit în Spania, îmi stoarce toate economiile. Să mai treacă o vreme, şi-om vedea ce-i de făcut: mă tem însă ca nu cumva tată-tău să plece din Vizeu, şi să ne ia cu el, la Villa Real, spre a lăsa de bina libertate legilor în judecarea ta. „Sărmanul meu Simion ! Unde vei fi stat ascuns cincisprezece zile ? Chiar azi tată-tău a primit scrisoare de la un dascăl, prin care i se vestea lipsa-i de la cursuri, şi călătoria la Porto, cum a spus cărăuşul ce te-a întovărăşit. Nu-ţii mai pot scrie. Tată-tău a bătut pe Rita, fiindcă vrea să vie la închisoare„Bizueşte-te pe neînsemnatul sprijin al bietei tale mame, pe lângă un om furios cum e tată-tău. Simion cugetă câteva clipe şi se încredinţă că banii primiţi erau de la Ion da Cruz. Ridicând chipul, avea ochii scăldaţi în lacrămi. — Nu mai plânge, conaşule — zise servitorul — necazurile sunt pentru oamen şi bun e Dumnezeu, are să le îndrepte toate, îmbucă ceva, conaşule— la mâncarea de aci — grăi el. — Păi nu vrei să iei câţiva dumicaţi ? — Nu. Şi nici să nu mai vii pe aici. Nu vreau absolut nimic din casa părinţilor. Spune mamei că sunt sănătos, bine instalat, fericit şi mândru de soarta mea. Du-te cu Dumnezeu. _ _ _t Servitorul plecând şopti temnicerului că nefericitul lui stăpân se jignise. Dona Rita găsi probabilă bănuiala servitorului, având dovada nebuniei în vorbele feciorului. Când temnicerul se întoarse la Simion, intră întovărăşit de o ţărăncuţă. Era Mariana- Fata lui Ion da Cruz, care până atunci nici măcar nu strângea mâna oaspetelui, alergă spre el cu braţele întinse şi chipul scăldat în lacrămi. Temnicerul se retrase zicându-şi în sine: „Asta-i şi mai frumoasă decât domniţa!“ — Să nu te văd plângând, Mariană — rosti Simion — Aci dacă trebuie să plângă cineva, apoi sunt eu, dar lacrămi vrednice de tine, lacrămi de recunoştinţă pentru cât bine mi-aţi făcut tu şi tatăl tău. Am aflat mai adineauri că mama nu mi-a trimis niciodată bani. Tată-tău mi i-a dat Mariana îşi ascunse chipul în şorţul cu care-şi ştergea lacrămile. — I s’a întâmplat ceva meşterului Ion ? — întrebă Simion cu glasul auzit numai de ea. — Nu, domnişorule. — E acasă ? — Da, şi-i furios. Vrea să vie şi el, dar nu l’am lăsat— L-a urmări» cineva ? — Nu. — Spune-i să nu se sperie şidu-te grabnic de-1 liniștește. ■ T. i îTM pana n om face ce mi-a zis. Plec nițel și mă ntorc îndată. — te rog numai să-mi cumperi un scaun, un pat, o căli mară cu toc și hârtie — zise Simion dându-i bani.Va sosi totul, și-ar fi fost de mult aci, dar tata mi-ai spus sa nu cumpăr nimic până n’oiu vedea dacă-ti trimete ceva familia. — Eu n’am familie, Mariano. Ia banii. . Nu." Primesc fără voia tatii. Pentru cumpărături am adus de ajuns. Rana cum merge ? IVS urma| A i