Universul, iulie 1927 (Anul 45, nr. 149-175)

1927-07-22 / nr. 167

Cum a murit Regele Ferdinand Unde ss ai­­ depus corpul Suveranului, actului de deces dela trimisul nostru special — Castelul Peleş, 20 Iulie încă de Marţi dimineaţa, Su­veranul s'a simţit slăbit. M. S. Regina na părăsit un moment camera de suferinţă. In 2—3 rânduri, Suveranul a avut foarte scurte momente de­­ slăbiciuni a cunoştinţei. După a-­­­miază, Regele a cerut să fie dus­­ în cortul din curtea Castelului., Anturajul a obiectat că vremea e umedă. Apoi a cerut să vadă pe Augustele Sale fiice. Până seara târziu la păstrat perfectă lucidi­tate, plângându-se adesea că se simte obosit. Către ora 2 noaptea, Regina s-a retras în camera vecină unde s a odihnit. După câteva momente, sora de caritate veni și chemă grabnic pe Regină, întrucât Regele nu se simțea bine. Imediat ce Regina a intrat în cameră, Regele a spus : „Mă simt obosit". Regina se duse la pat şi-L spri­jini şi aşa senin, în braţele Re­ginei. Regele Ferdinand I şi-a dat obştescul sfârşit. Im­ediat a fost anunţat, d. Hiott ministrul Palatului, care la rân­dul său a anunţat pe d. prim­­ministru care se afla la Braşov şi pe d. ministru al justiţiei. Corpul neînsufleţit al Suve­ranului a rămas pe paiul de boa­­lă, acoperit cu giulgiul alb, pâ­nă sub bărbie şi peste care s’a aşezat un impresionant buchet de crini albi „Floarea reginei". Două călugăriţe rostesc rugă­ciuni la căpătâiul Suveranului. Ofiţerii superiori din vânătorii de munte şi aghiotanţii regali fac sarda de onoare. La ora 9 şi jum., dim. a sosit la Sinaia d. dr. Minovici, pentru îmbălsămare. Corpul neînsufleţit al Suvera­nului va fi aşezat apoi pe un catafalc, în hall-ul castelului Pe­­lişor. Catafalcul este drapat în pur­pură roşie şi întreg hall-ul este împodobit cu plante şi flori.­­ La 8 dim., d. ministru Stelian Popescu, însoţit de d. Popescu-­­ Necşeşti, secretarul general, au­­ sosit la castelul Pelişor, unde s'a­­ întâlnit cu d. prim-ministru, ca­re a sosit în acelaş timp. S’a procedat imediat la dresa­rea actului de deces, martori fi­ind d-nii Ion Brătianu, Hiott, ministrul Palatului şi Mamulea, medicul verificator al decesului. Iată textul actului de deces : REGATUL ROMÂNIEI MINISTERUL DE JUSTIŢIE ACT DE MOARTE Anul 1927, luna Iulie, 20, ora 2,15, In ziua de 20 ale prezen­tei luni, la ora 2,15, a încetat din viaţă, la castelul Regal Pe­­lişor din Sinaia, M. S. Regele Ferdinand I (Victor, Albert Meinrad) al României, în vârstă de 62 ani, născut la Sigmarin­­gen, la 24 August 1885, fiul A. S. R. Principelui Leopold Ştefan, Carol, Anton, Gustav, E­­duard Thassillo de Hohenzol­­lern şi al A. S. R. Doamnei Principesa de Hohenzollern, Do­na Antonia, Infanta de Portu­galia, ducesă de Saxa, căsătorit cu M. S. Regina Maria, născută Principesă de Edinburg. Moartea a fost verificată de d. dr. Mamulea, medicul Curţii­­ regale. Această declaraţiune ne-a fost făcută de următorii­­ mar­tori : D. Const. Hiott, ministrul Casei Regale, în etate de 61 ani, domiciliat în Bucureşti, aleea Gherghel str. A. No. 3, I. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliu­lui de miniştri, domiciliat in Bucureşti, str. Lascar Catargi­u şi dr. Mamulea, în etate de 54 de ani, domiciliat in Bucu­reşti, str. Câmpineanu, care a verificat moartea, cam­ după ce le-am citit acest act, l-au sub­scris, împreună cu noi, Stelian Popescu, ministrul Justiţiei şi ofiţer de stare civilă pentru ac­tele civile ale Familiei Domni­toare şi Al. Popescu-Nacşeşti, secretarul general al ministeru­lui justiţiei şi I. I. C. Brotiami, preşedinte al consiliului de mi­niştri. Acest act de deces a fost în­cheiat de noi, Stelian Popescu, ministrul justiţiei, asistat de d. Alex. Popescu-Necşeşti, secreta­rul general al ministerului de justiţie, în trei exemplare, din care imul pentru arhiva Casei regale, al doilea pentru arhiva Statului, al treilea pentru ofiţe­rul stării civile al comunei Si­naia, care le va înscrie în regis­trele respective. Actul de deces este însoţit de un proces-verbal, iscălit de a­­celeaşi persoane. ÎNSCRIEREA IN REGISTRU Cel dintâi sosit spre a se în­scrie in registrul deschis a fost d. Durazzo, ministrul Italiei, care a fost condus de d. ministru Ste­lian Popescu în camera mortuară. DESCHIDEREA TESTAMEN­TULUI D. ministru Stelian Popescu va sosi azi, joi, dimineaţa, în Sinaia, ca să deschidă tes­tamentul în prezenţa Familiei Regale.* Eri, la ora 12, cu un tren re­gal, a plecat din Sinaia la Bu­cureşti Regale Mihai, însoţit de Principesa mamă şi Prinţul Nicolae, spre a asista la depu­nerea jurământului Regenţei. Cu acelaş tren au plecat şi d-nii miniştri : Brătianu şi St Popescu, d. Al. Popescu-Nec­­şeşti şi parte din membrii Ca­sei civile şi militare a Regelui, spre a lua dispoziţii pentru în­mormântare. CONSTERNAREA PRODUSA DE TRISTA VESTE Vestea morţii a produs o con­sternare generală la Sinaia. Cu toată ploaia la Castelul Pelişor e un adevărat pelerinaj. Sau depus numeroase jerbe de flori.­ ­ Textul Telegramele guvernului către Membrii Familiei Regale Guvernul a trimis ori următoa­rele telegrame : JEST­AŢEI SALE REGINA MARIA Marea durere a Majestăţii Voa­stre şi a Familiei Regale este îm­părtăşită de­ tot Neamul Româ­nesc,­­ Ferdinand I va rămâne în a­­mintirea veacurilor Marele Rege care a înfăptuit unitatea Naţio­nală a tuturor Românilor. Recunoştinţa Ţării pentru glo­ria ce El a ştiut să asigure po­porului care l-a încredinţat desti­nele sale, să fie pentru Majesta­­tea Voastră, pe care nici dra­gostea poporului, nici istoria nea­­mului nu o vor despărţi de viaţa şi d gânduile Marelui Rege, o măt­gâiere în cocsurile de durere pe care le trăim cu toţii. Strâns unit în jurul Dinastiei poporul român, se va strădui sa continue şi sub Domnia Regelui Mihai, pe care-l va ocroti dragos­tea Majestăţii Voastre, opera, atât de rodnică şi de glorioasă a Re­gelui Ferdinand, asigurând pe Ma­jestatea Voastră şi în viitor de recunoscătoarea sa dragoste şi de nestrămutatul său devotament. (Urmează semnăturile tuturor miniştrilor). M­S. REGINA MARIA A SÂR­BILOR, CROAŢILOR ŞI SLO­VENILOR Cu frunţile plecate înaintea si­­criului în care odihneşte glorio­sul Vostru Părinte, trimitem Ma­iestăţii Voastre, ca o slaba mân­gâiere în marea Sa durere, expre­­siunea respectuosului nostru de­votament. M. S. REGINA ELISABETA Sinaia Rugăm pe M. V. să binevoiască a primi ca o slabă mângâiere în clipele de durere prin care treceţi prinosul dragostei unui neam în­treg şi expresiunea devotamentu­lui nostru neţărmurit. A. S. R. PRINCIPESA ILEANA Durerea Alteţei Voastre, este durerea neamului românesc în­treg. Rugăm pe Alteţa Voastră Re­gală să primească încrederea a­­dâncului nostru devotament. (Urmează semnăturile d-lor miniştri). A.S.R. PRINCIPELE NICOLAE SINAIA Cruda lovitură pe care Ţara o încearcă prin încetarea din viaţă a gloriosului său Rege este simţită de orice inimă românea­­scă. In durerea Alteţei Voastre Re­gale ca şi grelele răspunderi care încep azi pentru dânsa, stăm cu toţii neclintiţi alături de Alteţa Voastră Regală căreia ţinem să-i exprimăm nemărginitul nostru devotament. A. S. R. PRINCIPESA ELENA SINAIA in clipele solemne în care Au­­gustul fiu al Alteţei Voastre Regale, prin graţia lui Dumne­zeu şi voinţa naţională a deve­nit Rege al României, gândurile unui neam întreg se îndreaptă în spre El cu speranţa şi cu în­crederea că-I va fi dat să cons­tituie şi să desăvârşească opera îndeplinită cu atâta glorie de întemeietorul şi de primul Rege al României întregite. Alteţa Voastră va găsi în dra­gostea cu care poporul român o înconjoară razimul trebuincios pentru a călăuzi pe tânărul Rege a cărui viaţă este nedes­părţit legată de viitorul Româ­niei.­ ­Corpul diplomatic a prezentat condoleanţe D-nii miniştri plenipoten­ţiari ai tuturor statelor în frunte cu Nunţiul Papal,­­ Monsegniorul Doici, decanul corpului diplomatic din Ca­pitală, au fost în cursul di­mineţeî la palatul princiar dela Şosea, unde s‘au în­scris în registrul de con­do­leanţe.­­­­ In tot cursul dimineţii, s‘au prezentat la ministerul de externe, d-lui N. Titules­­cu, toţi d-nii miniştri pleni­potențiari ai tuturor statelor streine, cari au prezentat condoleanțele lor, guvernu­lui pentru moartea Regelui Ferdinand. x S3 x Vestea morţii in ţară GALAŢI Gălăţenii au primit cu pro­fundă durere vestea morţii M. S. Regelui. Imediat ce ştirea a fost afişată de ziarul nostru, pâlcuri de cetăţeni s’au îndrep­tat către prefectura de Covur­­lun­, unde aşteptau veşti­ nouii. Oraşul Galaţi şi-a îmbrăcat hai­na de doliu. Pretutindeni fâl­fâie tricolorul îndoliat. Palatul adminin­stiraiii­v a fost conaplet cernit. De asemenea numeroase instituţiuni ale statului, cât şi instituţii comerciale, sunt cer­nite. La 10 dimineaţa s’a ţinut la prefectura de judeţ o consfă­tuire, la care au luat parte d-nii Ion Prodrom, prefectul judeţu­lui, general Mihail Ionescu, co­mandantul corpului III armată teritorial, Dumitru Popescu, subinspector general de sigu­ranţă, şi Theodor Constantine­­­scu, directorul prefecturii de poliţie. S-au luat unele măsuri cu privire la evenimentele în curs. Azi dimineaţă, întreaga flotă de Dunăre a sosit în portul Ga­laţi. Toate vapoarele de război şi cele comerciale au coborît pa­vilionul în semn de doliu. La episcopia Dunării de Jo® se va ţine mâine dimineaţă o consfătuire a autorităţilor lo­cale, cu privire la fixarea pro­gramului pentru organizarea u­­nui requiem. IAŞI Capitala Moldovei e în plină consternare de la vestea morţii iubitului nostru Rege. Toţi ce­tăţenii îşi manifestă jalea. Mii şi mii de oameni se găsesc în centrul oraşului, cerând lămu­riri asupra împrejurărilor în care Iubitul nostru Suveran şi-a dat sufletul. Toate edificiile publice şi ca­sele particulare au arborat dra­pelul Îndoliat. Instituţiile publi­ce au încetat orice activitate. Şefii autorităţilor au ţinut mai multe consfătuiri, luând o serie de măsuri impuse de îm­prejurări. Mii de telegrame de condo­leanţe de la oficialităţi şi cetă­ţenii fruntaşi au fost trimise Curţii regale. In comunele ru­­rale din judeţul nostru, dure­roasa ştire a produs deasemenea mare consternare. Clopotele tuturor bisericilor au anunţat jalnica ştim / UMI& ‘BUHL mmmi aducerea in Ca­pitiii a corpului Regelui Ferdinand 1 Azi, Joi, ora 7 dîm­ loji d-nii miniştri se vor duce cu un tren special la Sinaia, de unde se vor înapoia, la ora 12, în Capitală, însoţind ră­măşiţele pământeşti ale de­functului Rege­ Trupul neînsufleţit va fi depus la palatul Cotroceni şi expus pioaselor vizite până Sâmbătă, ora 12, când cu un tren special va fi transpor­tat la Curtea de Argeş, unde se va face înmormântarea­ Şcoatele vor participa la imapmantare DISPOZIŢIILE MINISTERULUI INSTRUCŢIUNII Ministerul instrucţiunii a ho­tărât ca toate şcoalele din Capi­tală să fie înşirate pe parcursul cortegiului mortuar, de la palatul Cotroceni la gară. Ministerul instrucţiunii invită pe toţi elevii şcoalelor secundare, profesionale şi primare din Capi­tală să se găsească Sâmbătă 23 iulie, ora 7 dim. la şcoal­e lor, de unde vor pleca în coloană spre locul ce li se va fixa în pro­gramul cortegiului. Elevii şi elevele vor purta pe mâneca stângă o bandă de stofă neagră. D-nii directori şi directoare de şcoli secundare din Capitală sunt invitaţi să se prezinte la minis­terul instrucţiunii, cabinetul se­cretarului general, astăzi, joi, 21 iulie, ora 3 d. a. ♦ Ordonanţa Nr. §1 Noi, general de divizie Ion I. Popescu, comandantul, Corpului 2 armată. In urma încetării din viaţă a Marelui nostru Rege Fer­dinand I, făuritorul Ro­mâniei Mari, în vederea­­ executării măsurilor pentru­­ doliului național, ordonăm:­­ Până la noi dispoziţiimi: 1 . Sălile şi localurile de spectacol, precum teatrele, sălile de concerte, cinemato­grafele, sălile de dant, etc. vor fi închise. 2. Localurile de consumaţie, precum : restaurantele, be- t­răriile, bodegele şi altele si-­­milare vor închide în fieca­­re zi la ora 24. In toate a­­ceste localuri se interzice muzica, concertele și dantu­rile de orice fel 3. In afară de procesiunile de doliu, toate întrunirile și atrupamentele sunt prohibi-, te. Cei cari vor călca aceste I dispozitiuni, vor fi pod ' ' fi­­ conform codului de justiție militară.­­ Dată la cartierul Corpu- j lui II de armată din Bucu­reşti, azi, 20 Iulie, 1927. Comandantul corpului 2 armată General de divizie, I. I. POPESCU Ordonanţa NrT6 Noi, general de divizie I I. Popescu, comandantul Corpului II de armată. Pentru menţinerea liniştei şi a ordinei în tot timpul do­liului naţional, se reamintesc dispoziţiunile cuprinse în ordonanţele acestui coman­dament Nr. 1 din 5 Aprilie­­ 1924, Nr. 2 din 23 Iulie I 1924 şi Nr. 4 din 13 Februa­­ri­e­­ 1926, referitoare la pro­hibirea colportării ştirilor false sau tendenţioase, pre­cum şi la interzicerea orică­ror manifestatiuni de tulbu­­rare sau agitare. Cei cari vor călca aceste dispoziţiuni, vor fi pedepsiţi conform codului de justiţie I militară. I Dată la cartierul Corpul I lui II de armată din Bucu­reşti, astăzi, 20 Iulie, 1927, comandantul corp. 2 armată General de divizie I. I. POPESCU Medici, victime ale razelor I Londra. 19 (Rador). — Doi dis-­enşi medici, d-rii: Pirie­li Wil­liams, cari au lucrat intens în domeniul razelor X, din cauza rănilor suferite, au fost siliţi să-şi înceteze activitatea. Ambii me­dici au­ primit pensiuni speciale din fondul aşezământului „Car­negie".­­ interesanta experienţe phisnico-aviatice la Var­­şov­ia Varşovia (Ceps). — Zilele a­­cestea comandamentul militar din Varşovia va organiza pe ae­rodromul din Mokotowsk (lângă Varşovia) mari exerciţii militare, la cari se vor demons­tra populaţiei metodele de apă­rare împotriva atacurilor ina­mice cu gaze asfixiante. Mane­vrele vor decurge în modul ur­mător : Asupra aerodromului se vor vira aeroplane „inamice" cari vor arunca bombe cu gaze asfixiante, în timp ce artileria și reflectoarele vor urmări es­cadrila, respingând atacul. Ma­nevrele vor avea loc seara. Aceste exerciţii sunt la Varşo­­vie prima încercare a propagan­dei pentru apărarea împotriva atacurilor chimice, cari, după părerea specialiştilor vor juca rolul principal în războiul vii­tor. In ultimele luni propaganda pentru cunoştinţele apărării în războiul chimic a devenit foarte vie şi numărul membrilor orga­nizaţiilor respective, care au fost înfiinţate şi în mici orăşele, creşte în mod rapid. La unul din cinematografele Varşoviei s-a proectat pe ecran un mare film de propagandă „Cum să ne a­­părăm împotriva gazelor otrăvi­­toare‘‘, care a prezentat tablouri din timpul războiului mondial, unde se văd efectele oribile ale atacurilor cu gaze asfixiante. Chestia limitării înarmărilor navale Londra. 19 (Rador). — Rapoar­­tele din Geneva trimise de către corespondenţi de presă, privitor la stadiul lucrărilor conferinţei pentru limitarea armamentelor navale, anunţă deosebitul opti­mism de care sunt animaţi mem­brii delegaţiilor. Sforţările din cursul celor pa­­tru săptămâni de când durează conferinţa au putut avea rezul­tate satisfăcătoare abia în ulti­ma săptămână, când şeful dele­­gaţiunei Statelor Unite, d. Gib­son, a declarat în şedinţa plena­ră, ca găsirea unei baze mutuale acceptabile pentru delegaţiile britanice şi japoneze, ar da posi­bilitatea delegaţiunei americane să adere la acordul complet. Con­versaţiile anglo-japoneze ce au urmat în cursul zilei de Sâmbă­tă şi cari au continuat în şedin­ţa de eri la întrunirea delegaţi­lor celor trei puteri, au dovedit deplinul acord între punctele de vedere britanic şi japonez, succe­­sul acestui acord fiind suficient pentru încurajarea examinărilor viiioare ale propunerilor ce pot fi supuse de către delegaţiile res­pective. Amănuntele ultimelor propuneri urmează să fie apro­bate de către guvernul britanic. Planul de convenţiune în care vor fi cuprinse chestiunea limi­tarei distrugătoarelor, a submari­nelor şi acordul privitor la limi­tarea crucişătoarelor este schiţat. In cercurile competinte engleze I se exprimă speranţa că acest­­ plan va putea fi acceptat de că­tre cele trei puteri participante. — ÎNTRERUPEREA lucrări­ Geneva, 19. — Delegaţiunea americană la conferinţa pentru dezarmarea navală respingând com­­p: remisul propus de delega­­ţiunile engleză şi japoneză,­­ conferinţa şi-a întrerupt luc­ră-­­ rile Delegaţia engleză a plecat la Londra, spre a cere guvernu­lui instrucţiuni. CONSFĂTUIREA DELA LONDRA Londra, 20. (Radar). —­eri di­mineaţă s’a ţinut, în Downing­­street (Londra) o conferinţă la care au participat prim­ul-pli­ni­st­ru, lordul Jellcope, Earl Beaty, sir Austen Chamberlain Earl Balfour şi marchizul de Salisbury. Obiectul conferinţei l-au făcut rezultatul lucrărilor dieta, conferinţa pentru limita­rea armamentelor navale care s’a ţinut la Geneva. In şedinţa de eri, sub preşidenţia primu-­­­lui-ministru, s’a examinat ra­portul complet trimis de către­­ primul-lord al amiralităţii asu­pra discuţiunilor şi acordurilor ce au intervenit între delegaţiile americană, japoneză şi briitani­­ca lor . Marele incendiu din Bornas a fost, provo­cat de comumnişti lan. 20 iuli* D. maior Călin, prim raportor­­ al consiliului de raib­oi al corpu­lui IV de am­ata Iaşi, după în­delungate cercetări, a statulit că marele incendiu de la lă ianua­rie de la depozitul de triumfu şi îmbrăcăminte al regimutului S­obuziere din Roman, a fost pro­vocat de soldaţii Vasilef Alani­­­­sie si Mitici Alanaxe. Ambii erau de sentinelă in acest depaid şi din motive necunoscute, au pa­­trims în interiorul depozitului,­­ provocând focul. Cei doi soldaţi sunt de origină­­ bulgară de fel din Tatar-Bunar. Se crede că incendiatorii fac parte dintr-o organizaţie comu-­­ nistă.­­ Ambii sunt arestaţi. Ei sunt daţi în judecată conform art. 35? din codul penal militar. ­olfonirea podgorenilor din licăreşti Podgorenii din regiunea Ni­­coreştiilor, alarmaţi de stagna­rea vânzării vinurilor, deşi can­titatea disponibilă este de circa 30 de vagoane, iar calitatea absolut superioară, s-au întru­nit Duminică, 17 iulie, în târ­gul Nicoreşti, sub preşedinţia d-luii Dumitru M. Teocalian. Din cuvântările rostite şi dis­­cuţiunile urmate, se desprinde situaţia podgorenilor, care este cât se poate de critică. Dela cel mai mare până la micul podgorean, datoria atinge ju­mătatea fondului. Pricina acestei stări de plâns stă în făptui că se cheltueşte mai mult decât se încasează. Materialele şi mâna de lucru s-au scumpit de o sută de ori faţă de preţurile antebelice, iar vinul nu poate atinge nici mij­­­ocia scumpetei. La producător, preţul vinului este derizoriu, iar consumato­rul plăteşte un preţ exorbitant de mare şi de multe ori n’are siguranţa că bea vin ! Falsificatorul de vin şi spe­culantul sunt două Creaţi­uni ale spirtaruli şi berarului­, cari au interesul să se consume pro­dusul lor, , fiindu-le indiferent că se distruge o ramură de bo­găţie naţională şi se nenoroceş­te o clasă de muncitori cinstiţi. După ce s’au dat telegrame d-lui Ion I. C. Brâtianu, preşe­dintele consiliului şi d-lor mi­niştri: Vintilă Brătianu, I. G. Duca şi Argetoianu, cerând vo­tarea de urgenţă a unei legi salvatoare, s’a votat următoa­rea moţiune: . * f) * 1 a) Podgorenii cer votarea pro­­eetului de lege relativ la re­glementarea băuturilor spirtoa­se, lăsându-se libertatea cât mai mare a consumului vinului natural. b) Băuturile alcoolice să se prepare numai din spirt de vin. In chipul acesta vinurile din producători direcţi şi în general cele rele vor merge la desfillare. c) Organizarea cooperativelor şi pivniţelor model cum şi a magazinelor de desfacere şi consum, acordându-se credite necesare. d) Să se rmodifie actuala lege de combaterea fraudelor în vi­­nicultură, în sensul protecţiu­­nii absolute a vinului natural. e) Vinul să se bucure în transportul pe căile ferate de acelaş tratament egal cu berea, taxându-se la grupa Întâia. Să se facă excepţie pentru staţiu­nile cum­ este spre ex. Cosmeşti de pe distanţa Tecuci-Mărăşe­­şti, care deserveşte întreaga podgorie a Nicoreştiilor, de a se bucura de facultatea vagoane­lor la cerere fără a sili pe pod­­goreanul care după ce a adus vinul în gară de la distanţă de 12 sau 15 km, să se înapoeze cu butoaeie acasă fiindcă sta­ţia n’are voe să dea vagoane fără aprobare şi intervenire. ------------ x a x -----------­- moschee trăsnită Belgrad, 19. — In timpul unei violente furtuni, a fost trăznită moschea din Mostar (Herzegovi­na) și incendiată. Ziarul Ştiinţelor şi al Călăto­­riilor Nr. 29 de Marţi 19 Iulie are următorul bogat sumar: I Plaurul de Prof. Univ. I. Simio­­nescu; Suprema Cauză de Prof. Gh. Nichifor ; Mişcarea browni­­ană de P Niculescu ; Abisinia Necunoscută de J. Baum ; Pa­gina electrică de S. Focşeneanu; Sinteza aurului de E. Palia; Muzica la operaţii; De ici, de colo : Viaţa păianjenilor de Moş Belamare; Lumea plantelor de Drobl ; Experienţa lui Michel­­son de J. Morărescu; Invenţii româneşti de G. Popoiu ; Viaţa boababului de V. A. Lecca; Concursul B. Nr. 1 ; Rubrica Cititorilor; Apa curge (roman) de A. Prosid­i. Coperta: „Păianjeni la pes­cuit” în culori şi numeroase­­i­­lustraţiuni în text. hrem.­h *(7 frrrf ?? frist 1827 9 mită la istmia­­ de arte şi meserii din Brăila Gs se poate vadea la expoziţia de fine de an. Câteva constatări despre navaile şefiei Brăila, Iulie Filatr’o dispoziţie a ministeru­lui de instrucţie publică s’a im­pus şcolilor de arte şi meserii să organizeze la sfârşit de an expo­ziţii cu lucruri executate de ele­vii şcoalei. Potrivit acestei dispoziţiuni a­u avut loc zilele trecute, inaugu- t rarea expoziţiei şcoalei de arte­­ şi meserii din localitate, în care­ sunt întrunite producţiile tutu-­­ ror secţiilor. Deşi organizată în grabă, ex­poziţia are înfăţişare variată şi­­ merită să fie­ văzută. Se poate admira raionul sec­­­­ţiei de galvanoplastie cu admi­rabile pocale aurite şi argintate, precum şi splendide servicii de aperitive şi şampanie, o indus­trie, abia la începutul ei la noi în ţară şi pentru care suntem încă tributari străinătăţii. Tot atât de demnă de relevat este secţia metalurgică în care sunt expuse piese mecanice şi instrumente industriale de­ o execuţie şi de­ o precizie irepro­şabilă. In aceeaş secţie sunt de admi­rat, diferite alte lucrări în fier şi oţel, adevărate producţie de uzină. Vine apoi, secţia lemnăriei, care expune garnituri de mobi­lă de salon, intri un autentic stil românesc. Conducătorii acestor trei secţii, ne-au asigurat, că tot ceea ce se vede în această expo­ziţie, sunt lucrări executate de elevii şcoalei, în majoritate, fii de ţărani din jud. nostru. Un elogiu bine meritat se cu­vine, conducătorului şcoalei de tâmplărie, pentru lucrările de sculptură în lemn, cari sunt a­­devărate opere artistice. VIZITÂND ŞCOALA » D. Stănescu, directorul şcoa­lei, a avut buna voinţa să ne conducă să vizităm, şcoala şi­­ instalaţiile atelierelor cu care prilej am cules o serie de date, cari trebue să fie neapărat cu­noscute şi dincolo de zidurile şcoalei. Din punct de vedere al utila­jului, situaţia este oarecum mulţumitoare. Partea neplăcută­­ este, că localul a devenit cu to­­t­­ul neîncăpător, faţă de numă­rul cel mare­ de elevi, cari vin din an în an, tot mai mulţi. CREAREA UNOR NOUI ŞCOLI Pentru a nu stingheri activi­tatea şcoalei, d. director Stăne­scu a făcut gestul frumos de a ceda pentru săli de clasă odăile de locuit ale familiei d-sale. In felul acesta, elevii nu mai sunt nevoiţi să urmeze cursurile teo­retice în ateliere. Tot d-sale se datoreşte iniţiativa de a creia o secţie electro-mecanică, meni­tă să joace un rol covârşitor în epoca de astăzi, când electrici­tatea îşi întinde binefacerile în toate domeniile. Deasemenea, prin stăruinţa d-lui director Stănescu s’a creat o secţie de cismărie, care împreună cu secţia croitoriei, formează o industrie a îmbră­cămintei, condusă după meto­dele cele mai noi. O INIŢIATIVA LAUDABILA — *Pe­nt­ru a înlătura acest grav neajuns de acord cu con­ducătorii din fabrici, intenţio­nez crearea unei secţii de apli­caţie, la care vor fi concentraţi toţi abslovenţii, spre a lucra în acord comenzi, din partea dife­ritelor ateliere”, — ne-a declarat d. Stănescu. INTERIMATUL ŞCOALEI In altă ordine de idei, d. Stă­nescu, ne vorbeşte, de interna­tul şcoalei. ^— „Numărul mare al fiilor de ţărani face cu neputinţă ca in­ternatul să fie îndestulător. Am reuşit să amenajez, un al doilea dormitor, în afară de şcoală, pe care însă aşi dori să-l mut aci, deoarece este foarte greu să ţi­nem sub supraveghere ide a­­proa­pe, acest internat. „îmi voi face datoria, să intervin pe lângă cei în drept, spre a obţine fondurile nece­sare, cu cari voi încerca să fac oarecari transformări, în localul şcoalei şi să creez dormitoare pentru toţi elevii şcoalei”. Ar fi păcat, ca bunele şi fru­moasele înfăptuiri de la şcoala de arte şi meserii din Brăila, să nu fie încurajate prin concursul larg şi dat la vreme de autorită­ţile şcolare superioare. I. Nicolau Roşia vrea... puse in­tarnarea satelor în Rusia sovietică, testaţii ostile Moscova (Ceps). — In 15 iulie au defilat pe străzile Moscovei 50 mii comsomoli constituiţi în detaşamente militare. Scopul a­­cestei defilări a fost propagan­da militară printre tineretul din Rusia. După coloana tineretului comunist a urmat marşul uni­tăţilor tehnice şi militare. „Săp­tămâna apărării” a desfăşurat o largă propagandă în majoritatea oraşelor sovietice. Ceea ce a a­­vut loc la Moscova pe o scară întinsă s’a petrecut într’o formă mai redusă şi în orăşelele mai mici ale Uniunii. „Săptămâna a­­purării’’ n’a înglobat numai ora­şul în sfera propagandei militare. Ea s’a întins şi asupra satelor unde au fost organizate nume­roase meetinguri şi conferinţe. Aceste meetinguri era animate în special în regiunile unde au loc concentrări de trupe. Acolo au luat parte şi unităţile arma­tei roşii.­ La aceste meetinguri oratorii comunişti au apelat la ridicarea interesului ţăranilor pentru armata roşie. Au cerut ca tinerii, cari pe timpul răz­boiului mondial şi civil erau încă copii, sa se instruiască în metodele de luptă şi să facă cu­noştinţă cu episoadele victorioa­se ale armatei roşii”. „Izvestia” spune că fără a exagera forţele proprii şi a scă­­dea forţele inamice, trebue cla­rificat masselor că se poate în­vinge până şi pe duşmanul cel mai întărit cu tehnica războiu­lui, de­oarece nu depinde numai de tehnică, dar şi de spiritul războinic al adversarului. In propaganda la sate parti­cipă în mod activ şi societatea A­vine Kim. Alături de ridicarea atenţiei populaţiei rurale pentru chestiunile­­militare „Săptămâ­na apărării" a agitat pentru sprijinul economiei rurale. Nu­cleele Aviochimului au făcut propagandă pentru ridicarea producţiei agricole şi au de­monstrat diferite metode pentru distrugerea insectelor vătămă­toare. In acelaş timp s’a trans­portat la sate un mare quantum de literatură militară. Opera militarizării satului o conduce în primul rând organizaţia co­munistă, apoi comitetele comso­­molilor, nucleelor şi în sfârşit societatea Aviochim. Zilele acestea s-a strâns în în­treaga Rusie o chetă pentru măs u­rirea fondului dotării tehnice a armatei roşii, care a fost în­fiinţat sub denumirea „Răspun­sul nostru lui Chamberlain“. In oraşe, scrie „Izvestia”, s’au adunat sume considerabile pen­tru acest fond. In prezent trebue să contribue şi satul. Milioane de copeici ce le vor da ţăranii U­­niu­nii sovietice, se pot preface într’o mare forţă împotriva duş­manilor. Cu acest prilej ţăranii au fost obligaţi să se aboneze la^ ziarele „Krestiankaia Gaze­ta , ^ „Santinela”, ,‘Militar roşu“, «•Aviaţia şi Chimia”. „Săptămâna apăţării” a luat iniţiativa înfiin­­ţării la fiecare bibliotecă rurală a unui x * * i „/colţ militar”. Aceste colţuri militare trebue să ser-, vească la răspândirea cunoştin­ţelor militare şi de apărare îm­potriva gazelor asfixiante. Mani- x B ­tentab­ll din Hissa Paris, 19 (Rador). — Din Nissa se anunţă că nişte necunoscuţi au­ aruncat o bombă în faţa clă­dirii consulatului Statelor­ Unite. Pagubele sunt neînsemnate. □­ Uniunea internaţio­nală a municipiilor Berlin. 19 (Rador). — Uniu­nea internaţională a municipii­lor şi-a terminat azi, la Berna, lucrările. Germania a primit în consiliul general al Uniunei, 6 locuri. L ■»---- o □ o —.. _ - JV­ rul 28 CAMHIO CASTELÎ.0 MANGO Mire £@ pierzanie Roman Traducere din gortu&taă de AL. POPI»raS­ A — Adică, nu ti-ar păsa de loc dacă ai fi trimis la spânzu­rătoare ? — Nu, domnule. . __ Ce-ai zis, domnule Simioane ? — grăi înspăimântat — Zic că inima-mii rămâne indiferentă de soarta capului. — Dar ştii că tatăl d-tale nu îi acordă proiecție nici măcar pentru primele nevoii în temniţă ? — Nu știam, şi ce ? Ce mi-e c’piu murt de foame, ori cu ștreangul de gât ? — De ce nu scrii mamei ? Roag-o să-ți­... — Ce să-i cer mar­­e ? — întrerupse Saraion. — Roag-o să pot-r iscă mânia tatălui, altfel n-ai nici ce mânca. — D-ta mi se pare că mă judeci un nemernic care se în­grijeşti, unde o să mănânce mâine. Socot că asemenea mărun­ţişuri nu privesc pe un jude — Negreşit nu — răspunse judecătorul iritat — Fă ce pofteşti... Şi chemând procurorul, li încredinţă pe rău, zicându-i că nu era nevoe să-l ducă cu sentinelă. Temnicerul îl primii respectuos şi-l instală în cea mai bu­nă chilie din temniţă, însă lipsită de cel mai elementar confort. Alt închis îi împrumută un scaun de paie. Simion se a­­şeză, îşi luă capul în mâini şi medită. Puţin după aceea, un servitor de acasă, îi aduse prânzul trimiis pe furiş de mamă-sa, care-i scria şi o scrisoare. Simion, înainte de a se atinge de mâncare, citi următoarele: „Nenorocitule, eşti pierdut! ,,Nu te pot ajuta, pentru că tată-tău e neînduplecat pe fu­riş îţi trimit prânzul şi nu ştiiu dacă voiu mai putea să-ţi trimit şi cina! ,,Ce ursită ai avut! Mai bine mum­ai când te-au­ născut ! „De ce ai plecat din Coimbra ? La ce ai venit, nefericitule? Am aflat că ai părăsit Coimbra de cincisprezece zile, şi nu te-ai gândit să scrii măcar un cuvânt mamei tale !”... Simi­on întrerupse lectura, zicându-şi în minte: — Ce-i asta ?! N-a chemat ea pe Ion da Cruz ? Nu mi-a înlesnit ea banii ? — Se răceşte mâncarea, conaşule! — zise servitorul­ Simion, neluându-l în seamă, continuă: „Trebue să fii fără banii şi eu, din păcate, nu-ţi pot strecura azi nici un golo­gan. Frate-tău, Manuel, de când a fugit în Spania, îmi stoarce toate economiile. Să mai treacă o vreme, şi-om vedea ce-i de făcut: mă tem însă ca nu cumva tată-tău să plece din Vizeu, şi să ne ia cu el, la Villa Real, spre a lăsa de bina libertate legilor în judecarea ta. „Sărmanul meu Simion ! Unde vei fi stat ascuns cinci­sprezece zile ? Chiar azi tată-tău a primit scrisoare de la un dascăl, prin care i se vestea lipsa-i de la cursuri, şi călătoria la Porto, cum a spus cărăuşul ce te-a întovărăşit. Nu-ţii mai pot scrie. Tată-tău a bătut pe Rita, fiindcă vrea să vie la în­chisoare­„Bizueşte-te pe neînsemnatul sprijin al bietei tale mame, pe lângă un om furios cum e tată-tău. Simion cugetă câteva clipe şi se încredinţă că banii pri­miţi erau de la Ion da Cruz. Ridicând chipul, avea ochii scăl­daţi în lacrămi. — Nu mai plânge, conaşule — zise servitorul — necazu­rile sunt pentru oamen şi bun e Dumnezeu, are să le îndrepte toate, îmbucă ceva, conaşule­— la mâncarea de aci — grăi el. — Păi nu vrei să iei câţiva dumicaţi ? — Nu. Şi nici să nu mai vii pe aici. Nu vreau absolut ni­mic din casa părinţilor. Spune mamei că sunt sănătos,­­ bine instalat, fericit şi mândru de soarta mea. Du-te cu Dumne­zeu. _ _ _t Serv­itorul plecând şopti temnicerului că nefericitul lui stăpân se jignise. Dona Rita găsi probabilă bănuiala servito­rului, având dovada nebuniei în vorbele feciorului. Când temnicerul se întoarse la Simion, intră întovărăşit de o ţărăncuţă. Era Mariana- Fata lui Ion da Cruz, care până atunci nici măcar nu strângea mâna oaspetelui, alergă spre el cu braţele întinse şi chipul scăldat în lacrămi. Temnicerul se retrase zicându-şi în sine: „Asta-i şi mai frumoasă de­cât domniţa!“ — Să nu te văd plângând, Mariană — rosti Simion — Aci dacă trebuie să plângă cineva, apoi sunt eu, dar lacrămi­ vrednice de tine, lacrămi de recunoştinţă pentru cât bine mi-aţi făcut tu şi tatăl tău. Am aflat mai adineauri că mama nu mi-a trimis niciodată bani. Tată-tău mi i-a dat Mariana îşi ascunse chipul în şorţul cu care-şi ştergea lacrămile.­­ — I s’a întâmplat ceva meşterului Ion ? — întrebă Simion cu glasul auzit numai de ea. — Nu, domnişorule. — E acasă ? — Da, şi-i furios. Vrea să vie şi el, dar nu l’am lăsat­— L-a urmări­» cineva ? — Nu. — Spune-i să nu se sperie şi­­du-te grabnic de-1 liniștește. ■ T. i îTM pana n om face ce mi-a zis. Plec nițel și mă ntorc îndată. — te rog numai să-mi cumperi un scaun, un pat, o căli­ mară cu toc și hârtie — zise Simion dându-i bani­.Va sosi totul, și-ar fi fost de mult aci, dar tata mi-ai spus sa nu cumpăr nimic până n’oiu vedea dacă-ti trimete ceva familia. — Eu n’am familie, Mariano. Ia banii. . Nu."­ Primesc fără voia tatii. Pentru cumpărături am adus de ajuns. Rana cum merge ? IVS urma| A i

Next