Universul, septembrie 1927 (Anul 45, nr. 202-227)
1927-09-01 / nr. 202
TTT 9 CARTE RESPIE probatorii români, in limba ceh De curând, am avut plăcerea să primim la redacţie vizita unei distinse ţi valoroase prietene a poporului român, d-na Jordra Husková Flasshansová. D-na Flasshansova este o foarte cunoscută publicistă cehă, autoare a unei serii de lucrări în cari cu o metodă foarte luminoasă, utilizează o bogată şi foarte variată documentare. In lumea literară de după război, d-sa a reuşit să-şi creeze o personalitate, afirmându-se ca o serioasă cunoscătoare a limbi, lor romanice, şi continuând fericita operă de cunoaştere cehoromână, întemeiată de profesorii Urban Iarnik, tatăl şi fiul. Profesoara Jindra Husková- Flajshansová ne-a vorbit, ca de obiceiu, curat româneşte. D-sa ne-a făcut un moment să credem că a venit într-o simplă vizită de curtoazie, la redacţia celui mai mare cotidian din România. Dar, cu aerul cel mai liniştit şimai modest, d-sa ne-a prezintat la urmă o lucrare, admirabil tipărită la Praga, şi care, în limba cehă, nu are alt titlu şi subiect decât pe acela de „Rumunsti'. Prosaikové" (Prozatorii români). Un rezumat, în limba franceză, ajută pe necunoscătorii limbaj cehe să cunoască cuprinsul acestei cărţi de aproape două sute de pagini .Am săvârşind numai o in delicateţă, dar o directă greşeală faţă de marile noastre interese ca neam, dacă n’am releva, cu elogii şi cu recunoştinţă, sunt ca aleasă a acestei distinse pu- ‘ bliciste prietenă a României. Am citit, cu emoţiune, numele lui M. Kogălniceanu, ale lui Alecu Russo, Bălcescu, Alecsandri, Ion Ghica, Maiorescu şi I Eminescu alături de ale lui Caragiale, Iorga şi Densuşianu, scriitori din cari d-na Jindra Huskova a reprodus pasagii Intrigi, foarte caracteristice. Spiritul său de discernământ a ajutat-o pe autoare să aleagă elementele cari dau nota particulară a fiecăruia din aceşti fruntaşi ai scrisului românesc, făcând astfel pe cititorii săi de limba cehă să cunoască structura sufletului românesc. Fiindcă nu lipsesc, din pasagiile reproduse, nici acea avântată „Cântarea României“ a lui Alecu Russo, — scrisă într'o limbă care până în ceasul de faţă rămâne* mereu caldă şi vibrantă, nici sus festiva descripţie a „Ciumei lui Caragea” de Ion Ghica, nici pagini de tulburător şi adânc lirism din „Geniu Pustiu“ al lui Eminescu. Lucrarea d-nei Jindra H. Flájsháttsová cuprinde şi un foarte judicios şi exact istoric al începuturilor literaturii române, însemnând ceasul în care limba noastră naţională a prins a fi întrebuinţată în scrierile literare. Spre marea noastră satisfacţie, autoarea, în loc să se piardă în amănuntele epocii şi în citaţii, urmează cu fermitate linia pe care şi-a tras-o, desvoltând luminos ideea principală. Să mulţumim în mod călduros acestei amabile şi atât de sârguitoare prietene a poporului român, şi să-i înscriem numele printre acelea faţă de care avem obligaţiuni. Fiindcă, vorbind fără înconjur, o asemenea carte, cinstit şi serios scrisă, — pusă la îndemâna unui mare popor străin,— este o contribuţie care merită toată recunoştinţa. M. Negru DESCOPERITORUL LEACULUI contra paraliziei la copii, vorbeste „Universului“ .f«.« ka maimuţe bob»«« - oda trimisa! nostra spertsl dia Paris - gm TRIMIS IN ROMANIA Paris.—Proporţiile pe care le-a luat, epidemia paraliziei infantile în ţară mi-au dat îndemnul să mă adresez marelui specialist — am putea spune: singurului specialist din lume •— reputatului savant dr. Pettit, autorul sefului cu acelas nume, întrebuințat azi pentru combaterea polimielitei. De altfel d. prof. Pettit este un sincer amic al României. D-sa a vizitat nu de mult tara noastră, cu care prilej a ţinut o serie de conferinţe în principalele centre universitare. DE VORBA CU D. DR PETTIT Primindu-mă în laboratorul său dela Institutul Pasteur, d. profesor Pettit m’a întâmpinat cu cuvintele următoare : — „Am fost informat la timp de apariţia epidemiei de primielită în România. — îmi permiteți te vă întreb, domnule profesor, în ce constă tratamentul descoperit de d-stra și care vă poartă numele * — De îndată ce diagnosa bolnavului e stabilită, trebue să i se aplice imediat tratamentul următor : timp de 4 până la 5 zile consecutive, te injectează bolnavului, pe cale intrarachidiană, o cantitate — în mijlociu — până la 50 de centimetri cubi de ser Pettit pe zi, după vârsta bolnavului. Raporturile primite din partea medicilor francezi și străini mă încurajează să recomand tratamentul cu serul Pettit, actualmente singurul remediu considerat eficace de marile autorităţi medicale. „ Am şi trimis, de altfel, d-lui profesor Cantacuzino patru pachete cu avionul, iar pe al cincilea, l-am expediat chiar astăzi. In fiecare zi particulari români ori să-mi ceară servetul pentru familiile lor din România. Tuturor le-am spus să se adreseze Institului Cantacusino, la Bucureşti. S-A INTENSIFICAT PREPARAREA SERULUI Am luat măsuri pentru intensificarea producţiei noastre de ser, deoarece primim cereri din numeroase oraşe din Franţa, Corsica, Elveţia şi chiar din Germania. Paralizia infantilă este endemică în Franţa şi in toată Europa. Ea isbucneşte in fiecare an mai cu intensitate la apropierea toamnei. REZULTATUL EXPERIENŢELOR Experience făcute asupra maimuţelor îmi dau puternice îndemnări de a continua cercetările în această direcţie. Am experimentat până acum Cu Un număr de 100 de maimuţe bolnave de polimielită. Toate aceste 100 de maimuţe s’au vindecat prin aplicarea tratamentului cu ser Pettit. Transmite, te rog, domnul meu a încheiat marele savant Irak, cer convorbirea noastră, stima mea sinceră specialiştilor români, pe Cart-i consider foarte competenți". Vallianny mmm izszer m ffcapina Provocare maghiară Budapesta 30. (Rador). — Înainte de a pleca la Geneva, d. ministru de externe Walko a declarat ziarului „8 Orai Ujsag“ că opinia publică maghiară aşteaptă cu mare interes apropiata sesiune a Ligei Naţiunilor, sperând că de data aceasta se va rezolva chestiunea „proprietăților ungare confiscate de români“. xix Dupăarborările comuniste din Paris PA— 12—11 MILIOANE PR. BUBE — Paris, 30. — După primele evaluări făcute, pagubele pricinuite de devastarea magazinelor, de către comunişti, sunt de 12—11 milioane franci. După lege această pagubă trebue să fie acoperită în proporţie de 60 la sută pentru stat şi 40 la sută de oraş. Cum la Paris, poliţia depinde de Stat şi nu de oraş, despăgubirile care va da primăria s® vor reduce la 20 la sută. Ziarul „La Libert®“ sugerează ideea ca statul şî oraşul Paris să se despăgubească din banii Confederaţiei generale a mancei, (confederaţi® sindicalistă comunistă), care a organizat manifestația. ------------* - * -------— I. Sa Regina Maria la castelul din Lăpşna Tg.-Mureş, 30 Trecând, cu Suita Sa, prin jud. Mureş, M. Sa Regina Maria a fost întâmpinată în corn. Oaia de prefectul V. Bărcănescu, de unde au continuat drumul cu automobilele, prin Tg.-Mureş, la castelul din Lăpuşna. Acolo a luat masa la 3 d. a., reţinând şi pe d. prefect. După masă, prefectul a fost primit de M. Sa, într’o lungă audienţă, în cursul căreea a expus situaţia judeţului. Cu această ocazie, s’a oferit M. Sale Regimei din partea judeţului 250 mii lei pentru mobilarea unei camere din noul castel. M. Sa Regina a mulţumit pentru acest dar. Duminică dimineaţa, la ora 9 rum., M. S. Regina, însoţită de Principesa de Hohenlohe, A. S. R. Principele Nicolae-Regent şi de prefect Bărcănescu, s-au dus în com. Lueriu, spre a vizita biserica cea veche de lemn, al cărei altar a fost dăruit de comună M. S. Regina. Mulţumind pentru frumosul dar, a promis în schimb ajutorul Său pentru ridicarea bisericei celei noui. Vechea biserică de lemn se va demonta şi reconstrui la Bran. De aci M. Sa, împreună cu întreaga suita şi-a continuat drumul spre Sovata, unde a luat masa la ora 2 d. ă. La ora 3 jum., ML Sa a plecat spre Brâu. *-----------□ . 0-— Am înfrânt violenţele furtnilor Belgrad 30. (Rador). — învingând toate piedicile produse de furtunile violente, patru concurenţi ai raidului aerian al Micei înţelegeri plecaţieri dimineaţă din Varşovia, au terminat în bune condiţiuni circuitul propus, aterizând pe aerodromul din Belgrad. Primul a fost clasat pilotul iugoslav Strajitskî, pe an avion tip „Sezir“ de fabricaţiune iugoslavă, care a sosit la ora 14:30. Al doilea a fost clasat pilotul olandez Orlov, al treilea căpitanul Zupancici şi al patrulea maiorul Radovici. Aceşti doi din urmă fac parte din aviația iugoslavă. Cama dezastrului naval japonez — I Londra, SO. — Ciocnirea între cele două Incrucişătoare şi două contra-torpiloare, anunţată acum câteva zile, s’a produs in cursul exerciţiilor de protecţie contra unui atac nocturn al distrugătoarelor. Intr’o adâncă obscuritate, încrucişătoarele, cu toate focurile stinse, au înaintat in plină arteze, când flotila da distrugătoare se prepara să atace. Vasele „Warabi“ și „Oshi“, au încercat să treacă înaintea încrucişătoarelor, cari n’au avut timpul necesar să schimbe direcţia spre a evita ciocnirea. --------— * a *----------- Venizelos la Salonic Atena, 29. —.,ElevtérOn Vinfar' anunță că d. Venifelos va vizita orașul Salonic, unde te fac pis.gătiri pentru a primire felerini. ~ XIT legarii de pe frontiera nord-vestică — agenţi ai iredentismului maghiar, aceşti notari alarmează populaţia şi-i pricinuesc pagube însemnate. — O măsură strict necesară — Apărarea frontierelor e o necesitate elementară. Felul apărării lor e o chestiune de pricepere şi de voinţă. Pentru cunoscute cuvinte, frontierea noastră de la Nord şi Vest, ca şi cea de la Sud spre Est, pe lângă că trebuie întărită etniceşte, are nevoie de o apărare administrativă, nu numai militară, cât se poate de inteligentă, de inimoasă, şi de ener frică. Toate elementele administrative, trimise şi statornicite în localităţile aşezate de-a lungul frontierei, fie chiar pe frontieră sau aproape, toate, dar mai eu. seamă hotarul, care în tradiţia comunală a Ardealului şi Banatului a fost sufletul comunei şi purtătorul de cuvânt al administraţiei centrale, trebuie să fie negreşit, un bun şi inteligent român, identificat cu sufletul şi năzuinţele neamului, om cu mult tact, vrednic să priceapă situaţia locală şi să lucrez® ca element de consolidare al intereselor ţării. Aşa trebuie. In privinţa aceasta, nu e loc de îngăduinţă pentru nici un fel de alte consideraţii. Altminteri înseamnă să nesocotim interesele de prime ordin ale apărării noastre naţionale. Şi socoteam, că die pe frontiera nord estică au fost înlăturate toate elementele administrative de neam străin, în primul rând notarii. O ştire surprinzătoare,primită din Careii mari, ne arată că ne-am înşelat şi că, printr-o inexplicabilă înţelegere a lucrurilor, deşi a trecut uni deceniu dela unire, pe frontiera despre care vorbim, mai sunt notari dintr-ai fostei stăpâniri ungare,, notari cari dovedesc, prin faptele, prin atitudinea lor, că lucrează şi azi ca agenţi ai patimei iridentiste maghiare, deci împotriva intereselor româneşti. Cazul, care ne e adm la cunoştinţă despărite o stare de lucruri inadmisibilă şi, prin posibilitatea urmărilor ei, alarmantă. Acest caz s- a petrecut, zilele trecute, în appopiere de frontieră, unde bieţii colonişti români, trimişi să se statornicească acolo pentru întărirea etnică a frontierei, se străduesc să-şi înjghebe gospodării, îu comunele ,,Urmaşii lui lancu", ,Urmaşii lui Lucaci“, şi în celelalte. lată de ce e vorba. ’Acum, Steve zile, pentru interese statistice, autorităţile superioare au cerut tuturor notarilor, un tablou al materialelor evacuabile şi li s’au dat în această privinţă şi Câteva instrucţiuni confidenţiale. Simplu şi normal, notarii minoritari continuând să-şi trăiască sufleteşte viaţa lor din trecut, deci dispuşi să interpreteze ordinul primit aşa cum visează ungurii cari se deşteaptă, şi-au eşit din sărite şi intr'un aceea de iridentism maghiar nu numai că n'au păstrat ordinului caracterul lui confidenţial, dar au pornit, pripiţi, să împrăştie sponul în sate, că „a venit ordin de evacuare". Ba, ceva mai mult , au sfătuit pe cei câţiva unguri, cari se mai află încă prin acele localităţi să formeze comitetul de primire" al visatelor armate ungureşti, cari nu imaginaţia înfierbântată a păzitorilor administrativi ai frontierelor noastre, frământau văzduhul. Din nefericire, rătăcirea acestor notari ai iredentismului maghiar, a tulburat şi dezorientat pe coloniştii români de pe frontieră, cari, neputând să controleze svonul— majoritatea autorităţilor comunale fiind lăsată în mâna străinilor, au avut de suferit Aşa, în comuna „Urmaşii lui Iancu“, coloniştii, alarmaţi, şi-au vândut în pripă recolta, şi s’au retras spre vechile lor sate; iar în alte comune, coloniştii au stat, mai multe zile la rând, cu oaiele încărcate. Pescuitoriiîn apă turbure s’au folosit de această împrejurare, şi au cumpărat avutul coloniştilor pe nimic. Numai mai târziu, când învăţătorii comunelor mărginaşe au aflat ştirea, au mers şi au liniştit pe coloniştii uşor de închipuit ce fac atari funcţionari cu ordinile confidenţiale cari li se dau şi cum supravepeaza ei frontiera. E evident, cum înţeleg să servească tridenţa maghiară. Ne trebui® pe frontieră suflet şi conştiinţă românească. Faptele alarmante ale d-loi notari, întru cât atari fapte pot face parte dintr’un sistem hthotârât de operaţii sunt, de sigu*, de natură să determine schimbările necesare . Intensificarea mtilării Gfdtapal® la sala — Cofistalarea d-lui ministru al instrucţiei cu prefecţii, la Gasa smeier — D. dr. C. .Angelescu a convocat ori, la Casa şcoalelor, la o consfătuire, în vederea intensificării construcţiamiilor şcolare pe toţi prefecţii de judeţ. Au asistat şi d-nii Aleseanu, administratorul Casei şocatelor şi Petre Ghiţescu directoril general al învăţământului normal-primar. D. ministru dr. C. ANGELESCU a lămurit prefecţilor scopul consfătuirii A amintit de angajamentul, fiecare d. Ion Brătianu l-ăuiat in congresul de la „Eforie" de a spori activitatea, culturală în massere populare. După înfăptuirea măriilor reforme, agrară şi a votului obştesc, partidul liberal a înscris în programul său reforma culturală. Partidul se angajează să soluţioneze această problemă cum a soluţionat şi problema reformei agrare. Un popor, fără cultură, nu poate fi conştient de menirea lui. Pentru ridicarea nivelului cultural al ţării, trebue continuat planul din 1922, a spus d. ministru. . ştiţi, care sunt roadele acestui plan. Şease mii de şcoale au fost presărate pe întreg cuprinsul ţării, cu toată neîncrederea unturi că acest plan ar fi realizabil. Nu am fi ajuns la aceste rezultate, dacă n’am fi avut concursul prefecţilor. Pot spune că majoritatea lor a desfăşurat o activitate demnă de admirat Numai aşa s’au putut face mii de şcoale în toată ţară. Ministerul de instrucţie a dat vreo 200 milioane pentru această operă, iar sătenii au contribuit cu peste 2 miliarde. Aceasta e o dovadă că ţărănimea e dornică de lumină şi contribue cu bunăvoinţă pentru construcţiile şcolare. D. ministru face un călduros apel către prefecţi să ajute efectiv opera culturală şi naţională din judeţele lor. In legătură cu activitatea pe care prefecţii de judeţ trebue s'o desfăşoare pentru terminarea şcoalelor primare, ministrul instrucţiei roagă pe prefecţi să arate aceiaşi atenţie şi pentru învăţământul complimentr şi de adulţi căutând sa înfiinţeze cât mai multe şcoala de acest fel în judeţe. Ţara are nevoie de şcoale de meserii pentru ca te aibă aia. Corp de meseriaşi bine pregătiţi. Ministrul şcoalelor roagă cu acela? zel, şi pe ţaramit cultural, sprijinind înfiinţarea de atfejiee populare, hefceskr* pentru, «str,/ pTetoea cultw« I»porolui, ^ insirirefbiue* 'din Şcoală nuri suficientă pentru popor. Trebue să i se cedeze o atmosferă culturală, prin conferinţe, cinematograf, radiofonie, cerinţe pe care ateneele populare le pot împlini D-sa a aulTutat câ dela 1 Septembrie, ministerul va numi «omisiuni Cari să întocmească programul activităţii culturale, care va trebui să se desfăşure în toată ţara. Consfătuirea l-a terminat la ora 12. IPOTECA OSTREI- Fort de docenenta oficiale la Praga URMĂRIREA FASCIŞTILOR CEHOSLOVACI — Praga.— După un comunicat oficial al prefer turei de poliţie, oameni înarmaţi au pătruns zilei a trecute, la 5 ore dimineaţa, în vila consilierului ministerelui apărărei naţionale, Yorel, din Şaaare. Cu revolverele îndreptat® spre Verel, cei 8 imaiiri, l-ată somit pe acesta să le dea unele documente oficiale. Mai multe persoane, bănuite, că au luat parte la acest atac, au fost arestate, între carie un croitor şi un student. Percheziţii au fost efectuate la secretariatul general al „Tinereţii fasciste“. Presa crede că s-a urmărit obţinerea prin forţă a dosarului ex-generalului Gaida, fostul şef al statului major cehoslovac. Dezastru! ploilor torenţiale LA CHIŞINĂU 29 Abigast 6 CaftaâSrofală rupere de nori s’a desfinţUit astăzi asupra Chişinăuhii şi întregului judeţ, urmată de o dezastruoasâ ploae torenţială. Furtuna a început la oră 3 şi a durat până la ora 6 seara. Turna cu găleata. Străzile s’au transformat în puhoaie furtunoase de apă cari spălau totul în calea lor. Pe numeroase străzi pavajul s’a prăbuşit, încât circulaţia a devenit imposibilă cartierele de jos ale oraşului şi în special suburbiile Vistemicenî, bariera Boulenilor, tăcăria au fost inundate complet. Mai multe case s’au prăbuşit. In tîmpul furtuneî, au fost des volite numeroase case. Grădinile de zarzavaturi din împrejurimile oraşului au fost acoperite de apă şi noroi suferind mari pagube. Puhoaielefe apă au adus o mare cantitate de noroi pe care au depus-o pe şinele tramvaelor împediicându-se astfel circulaţia mai multe ore. In judeţ ploaia a făcut ravagii şi mai mari In diferite regiuni au fost ridicate numeroas vite şi păsări Ştiri complete asupra dezastrului din judeţ lipsesc încă. Apele au inundat complet linia ferată între staţiile Străşeni şi Bucovăţ, spălând balastiri . Circulaţia trenurilor a fost sistată şi toate garniturile că urmau să sosească azi la Chişimău au fost oprite la Călăraşi Din Chişinău nu a mai plecat nici un tren spre Iaşi. Organele c.f.dr. au luat măsuri pentru reluarea ciculaţiei Ridai» a mai pricinuit stricăeioni 1 finiri de fer ChişinăU—Tighim—Baitahabefefeca—Reni După Alri MrigitUÎAT«. fVVPri* ha a.ttN&t fi jgfflfe» eti jjpfchT ‘ 1 i LĂ BUHUŞI Sâmbătă, ora 3 d. a., o ploaie torenţială, însoţită de grindină de mărimea masării a căzut asupra oraşului inundând în mare parte şoseaua naţională şi Cartierul gării, cartierul Ula e Cartierul gării LA MARAŞEŞTI Sâmbătă seara . " August o ţiloae torenţială îne^/'t de mari manifestaţiuni electi.^ •‘i furtună s-a abătut asupra comunei şi regiiunei noastre. Firul de mare tensiune aducător de energie pentru iluminatul comunei a fost trăsnit, topit şi trântit la pământ în apropierea uzinei fabricei de produse chimice. Din cauza prea marei cantităţi de curent acumulat au ars toate firele şi siguranţele transformatorului şi instalaţiei de distribuţie a luminii din localul primării aproape toate becurile de pe străzi cum şi toate instalaţiunile telefonice de pe teritoriul Comunii atât la particulari, cât şi la instituţii Cantonerul Blându din staţia Tifeşti a liniei C. F. Vrancea, stând lângă vagonul în care este instalat biroul şi aparatul telefonic, a fost omorît pe foc de, trăsnet. Cerul este tot inorat atmosfera încărcată şi vânt puternic continuă a sufla de la Nord-Vest lA BRAŞOV La ora 9 seara s-a abătut asupra oraşului şi judeţului o adevărată rupere de nori. Din cauza apelor mari au venit mari, au fost inundate cartierul, gării, la puncteleVama si Ramificaţie şi regiunea Fabricii. Apa a ajuns in Unele locuri la înălţime de peste 1 metru. Pin cale particulară aflam că , au fost innundate celes 7 sate până itemm&mwk . ..................7......................................^—tógká^ SoBda rar. 15 a soc. „Sospiro**, Care a fostmediată de trăsnet la Moreni ^ . 50 anii dela căderea Grivicei „^.rfiKaiai ^ Un act glorios din istoria (ieomului nostril S‘nu împlinit eri Sdi de ani dela căderea redutei Grîviţa, Graţie vitejiei dorobanţului şi Vânătorului român, cea dintâi victoria in Balcani, In războiul ruso-româno-turc, a fost Câştigată da români, la Griviţa. Iată împrejurările în care s-u dat bătălia de la Griviţa: DEZASTRUL RUŞILOR ŞI AFELUL ADRESAT DOMNITORULUI CAROL In telegrama adresată Domnitorului Carol al României, de marele duce Nicolae, comandantul armatei ruse, la 19 Iulie 1877, se spunea: . . . „Vînd in ajutorul nostru, treci Dunărea pe unde vei voi, cum vei voi sub ce condiţiuni vei voi, dar vino grabnic în ajutorul nostru. Turcii ne prăpădesc. Cauza creştină este pierdută“! ■ re Nicolae In adevăr, marele duce Nicolae nu exagera situaţia. Ruşii suferiseră înfrângeri grave !» Plevna şi ei erau ameninţaţi la, fie asvârliţi în Dunăre. La Lovcea, ruşii au fost măcelăriţi de turci. In cea mai mare grabă cartierul rus ,a fost strămutat de la Târnovo, la Biela, apoi la, Bulgăreni iar la Ziua de 28 Iulie,la Gorni-Studen, un sat în apropiere de Şiştov, pe şoseaua Pîevna-Biela. Retragerea ruşilor, după a doua bătălie de la Plevna, petrecută în ziua de 19 iulie, a fost atât de dezastruoasă, încât panica se răspândise în toate trupele imperiale moscovite. Cuprinse de o spaimă nebună, o parte din trupele ruseşti,, au trecut Dunărea. S-au văzut în Bucureşti cazaci, înspăimântaţi strigând: ,,Vin turcii"! Cum se explică dezastrul ruşilor în prima campanie a războiului ruso-turc din 1877? , primul rând din cauza relei organizări a armatei lor; în al doilea rând, din cauza planului iniţial de campanie. , Infanteria n’avea instrucţia suficientă. Artileria nu ştia să prepare atacul, sau dacă îl prepara, infanteria n’avea posibilitatea să intervină la timp. Majoritatea ofiţerilor de artilerie deschideau focul la distanţe prea mari, ceea ce provoca o mare risipă de muniţiuni, sau concentrau prea multe guri de foc îmtr’un punct. Nici efectele proectilelor, nici regularea tragerii n’au fost cunoscute de ofiţerii de artilerie ruşi. Cavaleria n’avea antrenamentul necesar. Ruşii n’aveau apoi superioritatea numerică dă partea lor. Armata turcă și armata română, erau mai bine preparate, în vederea războiului — cu toate unele lipsuri — decât armata, rusă. INTERVENŢIA ARMATEI ROMANE Românii au ocupat Nicopole, cand ruşii au pierdut şi a doua câtălire de la Plevna. Trupele române cari compuneau armata de operaţiuni, au trecut pe a Corabia, la 20 August, pe când câteva regimente dă călări şi au organizat serviciul de patrulare şi auto-posturi cîioe de râul Vid, în direcţia Rahovei, până la şoseaua PleVtta- 3onia. , Domnitorul CarlQÎ ai slsit la naretet carister rus, ia feî-srudkî,, tat'ă 4 ' Impăratul Alexandru II al Rusiei îl numi imifdiat comandant al forțelor ruso-romane de fierbuiau să opereze 1» PlSVha, denumirea ds armă îs de vest^H Nu muriat că puternicul marele imperiu rusesc* se ajutorul »rmajtfel române și* sa rugate ca trederea r aceste? ■ armate peste Dunăre să se facă ■ imediat de oarece armatele im- ■ periale, comandate de marele V duce bredae,, sutit in pâriCol de Sa’ îl. complet di shrike,, dar, ca sî I asigure victoria !»■ Rlevna, ța- N rul Alexandru Iîls» numise pe Domnitorul Românidl cortian- J dant al armatelor aliată rusesc românie. iată eh telegrama * primit prințul Catril, la Corabia* în zbia de 19 iulie, din partea marelui duce NicolaO. . » „Grabnic. De azi 19 , Arigri^tk Ora 9 dimintea ori, turnii atacăr Zgalevirea şi Pelisăt. Bătâ, indispensabil ca armata Ta să treacă Dunărea imediat şi să meargă înn faţa Plevnei ca să ataca , Fă cunbscrrt tui 'Z'ofivU dIvert *4 ția șl, ora când’ începe , faarsul 1 TăU. Trupele Tale trebuie sădna-i Intene fără întârziere". t A atnPtk niE nk ) ^ armata româfnă,, riib celu I Olanda generalului Cernat, a trecut Dunărea pe la Corabia, B iar In ziua de 25 August 1877 1 Domnitorul Carol comanditi la faţa Plevnei, armata ruso-roma- I năstrir de 15.000 de oameni. A doua ZI a început bombardarea I puternicei cetăţi turceşti, co- mandată de viteăzul general al Osman Paşa, iar la SO Angust .■ trupele româneşti repurtează, ■ de» dintâi hetbrio la Griviţa, B după ce,în ajun, irig. 13 do- I robanţi făcuse o puternică incunoaştere, sprijinit de aytilo- M rie. Dupt.a 4 fost foarte sânge- ■ roasă. Bravii noştri Ostaşrismii ■ aruncat cu mare avânt împo- triva întăriturilor turceşti şi au M manifestat un suveran dispreţ, JM în faţa morţii ce secerase adâme rândurile batalioanelor lor, în ■ Valea Plânge!du Românii,au mat forksîmiţa No. 1, dar mai exista un all a doilea fort, pe care ruşii îl ignoraseră. . După un lung asediu, obositor J şi penibil, atât pentru armata M învestită, cât şi pentru Câa care nu încercuia Plevna din toate ptr-JH țite, osman Pașa a fost nevoiv^W în ziua de 28 Noembrie, după ^ victoria românkor de la Opanez, să se predea cu toată armata s®, învingătorilor. ^ J| r ____ r-i I* —__;___- — ■ O conferinţă prin rndlo, fn Am«rka tâmpm ffiansânta D. CEărîes I. Vopita, fost mi- nistrU al Statelor Unite, m România, a ţinut ziileîe trecute 0 conferinţă pripi staţiunea de radio a ziarului ,,The Chicago Daily News'1 despre ţâre noastră. ^România este stSnea de rezistenţă— a spus d. VopiikA.— e zidul principal ce stăvileşte răspândirea bOlşevismUlui ÎDj tiuropă centrală Dacă are România, bOlpmmuî ar cuprinde fturopa StJd, întinza.ttdu-ge la Jl “ cecaaul Attastete.