Universul, septembrie 1927 (Anul 45, nr. 202-227)

1927-09-01 / nr. 202

TTT 9 CARTE RESPIE probatorii români, in limba ceh De curând, am avut plăcerea să primim la redacţie vizita u­­nei distinse ţi valoroase priete­ne a poporului român, d-na Jor­dra Husková Flasshansová. D-na Flasshansova este o foar­te cunoscută publicistă cehă, autoare a unei serii de lucrări în cari cu o metodă foarte lumi­noasă, utilizează o bogată şi foarte variată documentare. In lumea literară de după război­, d-sa a reuşit să-şi creeze o per­sonalitate, afirmându-se ca o serioasă cunoscătoare a limbi­, lor romanice, şi continuând fe­ricita operă de cunoaştere ceho­­română, întemeiată de profeso­rii Urban Iarnik, tatăl şi fiul. Profesoara Jindra Husková- Flajshansová ne-a vorbit, ca de obiceiu, curat româneşte. D-sa ne-a făcut un moment să cre­dem că a venit într-o simplă vi­zită de curtoazie, la redacţia ce­lui mai mare cotidian din Ro­mânia. Dar, cu aerul cel mai liniştit şi­­mai modest, d-sa ne-a pre­­zintat la urmă o lucrare, admi­rabil tipărită la Praga, şi care, în limba cehă, nu are alt titlu şi subiect decât pe acela de „Rumunsti'. Prosaikové" (Proza­­torii români). Un rezumat, în limba france­ză, ajută pe necunoscătorii lim­baj cehe să cunoască cuprinsul acestei cărţi de aproape două sute de pagini .­­Am săvârşi­nd­ numai o in de­licateţă, dar o directă greşeală faţă de marile noastre interese ca neam, dacă n’am releva, cu elogii şi cu recunoştinţă, sun­­t ca aleasă a acestei distinse pu- ‘ bliciste prietenă a României. Am citit, cu emoţiune, numele lui M. Kogălniceanu, ale lui A­­lecu Russo, Bălcescu, Alecsan­­dri, Ion Ghica, M­aiorescu şi I E­minescu alături de ale lui Ca­ragiale, Iorga şi Densuşianu,­­ scriitori din cari d-na Jindra Huskova a reprodus pasagii In­trigi, foarte caracteristice. Spiritul său de discernământ a ajutat-o pe autoare să aleagă elementele cari dau nota parti­culară a fiecăruia din aceşti fruntaşi ai scrisului românesc, făcând astfel pe cititorii săi de limba cehă să cunoască struc­tura sufletului românesc. Fiindcă nu lipsesc, din pasa­­giile reproduse, nici acea avân­tată „Cântarea României“ a lui Alecu Russo, — scrisă într'o limbă care­­ până în ceasul de faţă rămâne* mereu caldă şi vi­brantă, nici sus festiva descr­ip­­ţie a „Ciumei lui Caragea” de Ion Ghica, nici pagini de tul­burător şi adânc lirism din „Geniu Pustiu“ al lui Emines­­cu­. Lucrarea d-nei Jindra H. Flá­jsháttsová cuprinde şi un foarte judicios şi exact istoric al înce­puturilor literaturii române, în­semnând ceasul în care limba noastră naţională a prins a fi întrebuinţată în scrierile lite­rare. Spre m­­area noastră satisfac­ţie, autoarea, în loc să se piardă în amănuntele epocii şi în cita­ţii, urmează cu fermitate linia pe care şi-a tras-o, desvoltând luminos ideea principală. Să mulţumim în mod călduros acestei amabile şi atât de sâr­­guitoare prietene a poporului român, şi să-i înscriem numele printre acelea faţă de care avem obligaţiuni. Fiindcă, vorbind fără încon­jur, o asemenea carte, cinstit şi serios scrisă, — pusă la înde­mâna unui mare popor străin,­— este o contribuţie care merită toată recunoştinţa. M. Negru DESCOPERITORUL LEACULUI contra paraliziei la copii, vorbeste „Universului“ .f«.« ka maimuţe bob»«« - oda trimisa! nostra spertsl dia Paris - gm TRIMIS IN ROMANIA Paris.—Proporţiile pe care le-a luat, epidemia paraliziei infantile în ţară mi-au dat îndemnul să mă adresez marelui specialist — am putea spune: singurului spe­cialist din lume •— reputatului sa­vant dr. Pettit, autorul sefului cu acelas nume, întrebuințat azi pentru combaterea polimielitei. De altfel d. prof. Pettit este un sincer amic al României. D-sa a vizitat nu de mult tara noastră, cu care prilej a ţinut o serie de conferinţe în principalele centre universitare. DE VORBA CU D. DR­ PETTIT Primindu-mă în laboratorul său dela Institutul Pasteur, d. profe­sor Pettit m’a întâmpinat cu cu­vintele următoare : — „Am fost informat la timp de apariţia epidemiei de primie­­lită în România. — îmi permiteți te vă întreb, domnule profesor, în ce constă tratamentul descoperit de d-stra și care vă poartă numele * — De îndată ce diagnosa bol­navului e stabilită, trebue să i se aplice imediat tratamentul urmă­tor : timp de 4 până la 5 zile con­secutive, te injectează bolnavului, pe cale intrarachidiană, o canti­tate — în mijlociu —­ până la 50 de centimetri cubi de ser Pettit pe zi, după vârsta bolnavului. Raporturile primite din partea medicilor francezi și străini mă încurajează să recomand trata­mentul cu serul Pettit, actual­mente singurul remediu conside­rat eficace de marile autorităţi medicale. „ Am şi trimis, de altfel, d-lui profesor Cantacuzino patru pa­chete cu avionul, iar pe al cinci­lea, l-am expediat chiar astăzi. In fiecare zi particulari români ori să-mi ceară ser­vetu­l pentru familiile lor din România. Tutu­ror le-am spus să se adreseze Ins­­titului Cantacusino, la Bucureşti. S-A INTENSIFICAT PREPARA­REA SERULUI­ ­Am­ luat măsuri pentru intensi­ficarea producţiei noastre de ser, de­oarece primim cereri din nu­meroase oraşe din Franţa, Corsi­ca, Elveţia şi chiar din Germa­­nia. Paralizia infantilă este ende­mică în Franţa şi in toată Eu­ropa. Ea isbucneşte in fiecare an mai cu intensitate la apropierea toamnei. REZULTATUL EXPERIEN­ŢELOR Experience făcute asupra mai­­muţelor îmi dau puternice în­demnări de a continua cercetările în această direcţie. Am experimentat până acum Cu Un număr de 100 de maimuţe bolnave de polimielită. Toate a­­ceste 100 de maimuţe s’au vinde­­cat prin aplicarea tratamentului cu ser Pettit. Transmite, te rog, domnul meu a încheiat marele savant Irak, cer convorbirea noastră, stima mea sinceră specialiştilor ro­mâni, pe Cart-i consider foarte competenți". Vallianny mmm izszer m ffcapina Provocare maghiară Budapesta 30. (Rador). — Înainte de a pleca la Geneva, d. ministru de externe Walko a declarat ziarului „8 Orai Ujsag“ că opinia publică ma­ghiară aşteaptă cu mare inte­res apropiata sesiune a Ligei Naţiunilor, sperând că de data aceasta se va rezolva chesti­unea „proprietăților ungare confiscate de români“. x­i­x După­­arborările comuniste din Paris PA­— 12—11 MILIOANE PR. BUBE — Paris, 30. — După primele e­­valuări făcute, pagubele prici­­nuite de devastarea magazine­lor, de către comunişti, sunt de 12—11 milioane franci. După lege această pagubă trebue să fie acoperită în proporţie de 60 la sută pentru stat şi 40 la sută de oraş. Cum la Paris, poliţia depinde de Stat şi nu de oraş, despăgu­birile ca­re va da primăria s® vor reduce la 20 la sută. Ziarul „La Libert®“ sugerează ideea ca statul şî oraşul Paris să se despăgubească din banii Confederaţiei generale a man­cei, (confederaţi® sindicalistă comunistă), care a organizat manifestația. ------------* - * -------— I. Sa Regina Maria la castelul din Lăpşna Tg.-Mureş, 30 Trecând, cu Suita Sa, prin jud. Mureş, M. Sa Regina Maria a fost întâmpinată în corn. Oaia de pre­fectul V. Bărcănescu, de unde au continuat drumul cu automobi­lele, prin Tg.-Mureş, la castelul din Lăpuşna. Acolo a luat masa la 3 d. a., reţinând şi pe d. pre­fect. După masă, prefectul a fost primit de M. Sa, într’o lungă au­dienţă, în cursul căreea a expus situaţia judeţului. Cu această o­­ca­zie, s’a oferit M. Sale Regimei din partea judeţului 250 mii lei pentru mobilarea unei camere din noul castel. M. Sa Regina a mulţumit pentru acest dar. Duminică dimineaţa, la ora 9 rum., M. S. Regina, însoţită de Principesa de Hohenlohe, A. S. R. Principele Nicolae-Regent şi de prefect Bărcănescu, s-au dus în com. Lueriu, spre a vizita biseri­ca cea veche de lemn, al cărei al­tar a fost dăruit de comună M. S. Regina. Mulţumind pentru frumosul dar, a promis în schimb­ ajutorul Său pentru ridicarea bi­­sericei celei noui. Vechea biserică de lemn se va demonta şi reconstrui la Bran. De aci M. Sa, împreună cu în­treaga suita şi-a continuat dru­mul spre Sovata, unde a luat masa la ora 2 d. ă. La ora 3 jum., ML Sa a plecat spre Brâu. *-----------□ . 0-— Am înfrânt violenţele furt­nilor Belgrad 30. (Rador). — în­vingând toate piedicile pro­duse de furtunile violente, patru concurenţi ai raidului aerian al Micei înţelegeri plecaţi­eri dimineaţă din Varşovia, au terminat în bune condiţiuni circuitul propus, aterizând pe aero­dromul din Belgrad. Primul a fost clasat pilotul iugos­lav Strajitskî, pe an avion tip „Sezir“ de fabricaţiune iugoslavă, care a sosit la ora 14:30. Al doilea a fost clasat pilotul olandez Or­lov, al treilea căpitanul Zupancici şi al patrulea ma­iorul Radovici. Aceşti doi din urmă fac parte din a­­viația iugoslavă. Cama dezastrului naval japonez — I Londra, SO. — Ciocnirea între cele două Incrucişătoare şi două contra-torpiloare, anunţată a­­cum câteva zile, s’a produs in cursul exerciţiilor de protecţie contra unui atac nocturn al distrugătoarelor. Intr’o adâncă obscuritate, în­­crucişătoarele, cu toate focurile stinse, au înaintat in plină ar­­teze, când flotila da distrugă­toare se prepara să atace. Vasele „Warabi“ și „Oshi“, au încercat să treacă înaintea în­­crucişătoarelor, cari n’au avut timpul necesar să schimbe di­recţia spre a evita ciocnirea. --------— * a *-----------­ Venizelos la Salonic Atena­, 29. —.,ElevtérOn Vinfar' anunță că d. Venifelos va vizita orașul Salonic, unde t­­e fac pis.­gătiri pentru a primire felerini. ~ XIT legarii de pe frontiera nord-vestică — agenţi ai iredentismului maghiar, aceşti notari alarmează populaţia şi-i pricinuesc pagube însemnate. — O măsură strict necesară — Apărarea frontierelor e o ne­cesitate elementară. Felul apă­rării lor e o chestiune de pri­­cepere şi de voinţă. Pentru cunoscute cuvinte, fr­ontierea noastră de la Nord şi Vest, ca şi cea de la Sud spre­­ Est, pe lângă că trebuie întărită­ etniceşte, are nevoie de o apă­rare administrativă, nu numai militară, cât se poate de inteli­­gentă, de inimoasă, şi de ener­ frică. Toate elementele administra­­tive, trimise şi statornicite în localităţile aşezate de-a lungul frontierei, fie chiar pe frontieră sau aproape, toate, dar mai eu. seamă hotarul, care în tradiţia comunală a Ardealului şi Ba­­natului a fost sufletul comunei şi purtătorul de cuvânt al admi­nistraţiei centrale, trebuie să fie negreşit, un bun şi inteligent român, identificat cu sufle­tul şi năzuinţele neamului, om cu mult tact, vrednic să pricea­pă situaţia locală şi să lucrez® ca element de consolidare al in­tereselor ţării. Aşa trebuie. In privinţa acea­­sta, nu e loc de îngăduinţă pen­tru nici un fel de alte conside­raţii. Altminteri înseamnă să nesocotim interesele de prime­ ordin ale apărării noastre naţio­nale. Şi socoteam, că di­e pe frontiera nord estică au fost înlăturate toate elementele administrative de neam străin, în primul rând notarii. O ştire surprinzătoare,­­primită din Careii mari, ne arată că ne-am înşelat şi că, printr-o inexplicabilă înţelegere a lucrurilor, deşi a trecut uni deceniu dela unire, pe frontiera despre care vorbim, mai sunt notari dintr-­ai fostei stăpâniri ungare,, notari cari dovedesc, prin faptele, prin atitudinea lor, că lucrează şi azi ca agenţi ai patimei iridentiste maghiare, deci împotriva intere­selor româneşti. Cazul, care ne e adm la cunoş­tinţă despărite o stare de lucruri inadmisibilă şi, prin posibilitatea urmărilor ei, alarmantă. Acest caz s- a petrecut, zilele trecute, în ap­popi­ere de frontieră, unde bieţii colonişti români, tri­mişi să se statornicească acolo pentru întărirea etnică a frontie­rei, se străduesc să-şi înjghebe gospodării, îu comunele ,,Urmaşii lui lancu", ,­Urmaşii lui Lucaci“, şi în celelalte. lată de ce e vorba. ’Acum, Steve zile, pentru interese statistice, autorităţile superioare au cerut tuturor notarilor, un tablou al materialelor evacuabile şi li s’au dat în această privinţă şi Câteva instrucţiuni confidenţiale. Sim­plu şi normal, notarii minoritari continuând să-şi trăiască sufleteşte viaţa lor din trecut, deci dispuşi să inter­preteze ordinul primit aşa cum visează ungurii cari se deşteaptă, şi-au eşit din sărite şi intr'un ac­eea de iridentism maghiar nu numai că n'au păstrat ordinului caracterul lui confidenţial, dar au pornit, pripiţi, să împrăştie spo­­nul în sate, că „a venit ordin de evacuare". Ba, ceva mai mult , au sfătuit pe cei câţiva unguri, cari se mai află încă prin acele localităţi să formeze comitetul de primire" al visatelor armate ungureşti, cari nu imaginaţia în­fierbântată a păzitorilor adminis­trativi ai frontierelor noastre, frământau văzduhul. Din nefericire, rătăcirea aces­tor notari ai iredentismului ma­ghiar, a tulburat şi dezorientat pe coloniştii români de pe fron­tieră, cari, neputând să contro­leze svonul— majoritatea auto­rităţilor comunale fiind lăsată în mâna străinilor, au avut de suferit Aşa, în comuna „Urma­şii lui Iancu“, coloniştii, alar­maţi, şi-au vândut în pripă re­colta, şi s’au retras spre vechile lor sate; iar în alte comune, co­loniştii au stat, mai multe zile la rând, cu oaiele încărcate. Pescuitorii­­în apă turbure s’au folosit de această împreju­rare, şi au cumpărat avutul co­loniştilor pe nimic. Numai mai târziu, când în­văţătorii comunelor mărginaşe au aflat ştirea, au mers şi au liniştit pe colonişti­i uşor de închipuit ce fac atari funcţionari cu ordinile confidenţiale cari li se dau şi cum supravepeaza ei frontiera. E evident, cum înţeleg să ser­vească tridenţa maghiară. Ne trebui® pe frontieră suflet şi conştiinţă românească. Faptele alarmante ale d-loi notari, întru cât atari fapte pot face parte dintr’un sistem ht­­­hotârât de operaţii sunt, de si­gu*, de natură să determine schimbările necesare . Intensificarea m­tilării Gfdtapal® la sala — Cofistala­rea d-lui ministru al instrucţiei cu prefecţii, la Gasa sm­eier — D. dr. C. .Angeles­cu a convocat ori, la Casa şcoalelor, la o cons­fătuire, în vederea intensificării construcţiamiilor şcolare pe toţi prefecţii de judeţ. Au asistat şi d-nii Aleseanu, administratorul Casei şocatelor şi Petre Ghiţescu directori­­l general al învăţă­mântului normal-primar. D. ministru dr. C. ANGELES­­CU a lămurit prefecţilor scopul consfătuirii A amintit de angajamentul, fie­care d. Ion Brătianu l-ă­uiat in congresul de la „Eforie" de a spori activitatea, culturală în massere populare. După înfăptuirea măriilor re­forme, agrară şi a votului ob­ştesc, partidul liberal a înscris în programul său reforma cul­turală. Partidul se angajează să solu­ţioneze această problemă cum a soluţionat şi problema reformei agrare. Un popor, fără cultură, nu poate fi conştient de menirea lui. Pentru ridicarea nivelului cul­tural al ţării, trebue continuat planul din 1922, a spus d. mi­nistru. . ştiţi, care sunt roadele acestui plan. Şease mii de şcoale au fost presărate pe întreg cuprinsul ţă­rii, cu toată neîncrederea unturi că acest plan ar fi realizabil. Nu am fi ajuns la aceste rezul­tate, dacă n’am fi avut concur­sul prefecţilor. Pot spune că majoritatea lor a desfăşurat o activitate demnă de admirat Numai aşa s’au putut face mii de şcoale în toată ţară. Ministerul de instrucţie a dat vreo 200 milioane pentru acea­stă operă, iar sătenii au con­tribuit cu peste 2 miliarde. A­­ceasta e o dovadă că ţărănimea e dornică de lumină şi contri­­bue cu bunăvoinţă pentru con­strucţiile şcolare. D. ministru face un călduros apel către prefecţi să ajute e­­fectiv opera culturală şi naţio­nală din judeţele lor. In legătură cu activitatea pe care prefecţii de jud­eţ trebue s'o desfăşoare pentru termina­rea şcoalelor primare, minis­trul instrucţiei roagă pe prefec­ţi să arate aceiaşi atenţie şi pentru învăţământul compli­­mentr şi de adulţi căutând sa înfiinţeze cât mai multe şcoala de acest fel în judeţe. Ţara are nevoie de şcoale de meserii pentru ca te aibă aia. Corp de meseriaşi bine pregătiţi. Ministrul şcoalelor roagă cu acela? zel, şi pe ţaramit cultural, sprijinind înfiinţarea de atfejiee populare, h­efceskr* pentru­, «str,/ pTetoea cultw« I»porolui, ^ insirirefbiue* 'din Şcoală nuri suficientă pentru popor. Trebue să i se cedeze o atmosferă cul­turală, prin conferinţe, cinema­tograf, radiofonie, cerinţe pe care ateneele populare le pot împlini D-sa a aulTutat câ dela 1 Septembrie, ministerul va numi «omisiuni Cari să întocmească programul activităţii culturale, care va trebui să se desfăşure în toată ţara. Consfătuirea l-a terminat la ora 12. ­ IPOTECA OSTREI- Fort de docenenta oficiale la Praga URMĂRIREA FASCIŞTILOR CEHOSLOVACI — Praga.— După un comunicat oficial al prefer turei de poliţie,­­ oameni înarmaţi au pătruns zilei a trecute, la 5 ore diminea­ţa, în vila consilierului ministe­re­lui apăr­ărei naţionale, Yorel, din Şaaare. Cu revolverele în­dreptat® spre Verel, cei 8 imai­­­iri, l-ată somit pe acesta să le dea unele documente oficiale. Mai multe persoane, bănuite, că au luat parte la acest atac, au fost arestate, între cari­e un croitor şi un student. Percheziţii au fost efectuate la secretariatul general al „Tinereţii fasciste“. Presa crede că s-a urmărit obţinerea prin forţă a dosarului ex-generalului Gaida, fostul şef al statului major cehoslovac. Dezastru! ploilor torenţiale LA CHIŞINĂU 29 Abigast 6 CaftaâSrofală rupere de nori s’a desfinţUit astăzi asupra Chi­­şinăuhii şi întregului judeţ, ur­mată de o dezastruoasâ ploae to­renţială. Furtuna a început la oră 3 şi a durat până la o­ra 6 seara. Turna cu găleata. Stră­zile s’au transformat în puhoaie furtunoase de apă cari spălau­ totul în calea lor. Pe numeroase străzi pavajul s’a prăbuşit, încât circulaţia a devenit imposibilă cartierele de jos ale oraşului şi în special suburbiile Vistemice­­nî, bariera Boulenilor, tă­căria au fost inundate complet. Mai multe case s’au prăbuşit. In tîmpul furtuneî, au fost des voli­te numeroase case. Gră­dinile de zarzavaturi din îm­prejurimile oraşului au fost aco­perite de apă şi noroi suferind mari pagube. Puhoaiele­­fe apă au adus o mare cantitate de noroi pe care au depus-o pe şinele tramvaelor împediicându-se astfel circulaţia mai multe ore. In judeţ ploaia a făcut ravagii şi mai mari In diferite regiuni au fost ri­dicate numeroas vite şi păsări Ştiri complete asupra dezas­trului din judeţ lipsesc încă. Apele au inundat complet li­nia ferată între staţiile Stră­­şeni şi Bucovăţ, spălând balas­­tiri . Circulaţia trenurilor a fost sistată şi toate garniturile că urmau să sosească azi la Chi­­şimău­ au fost oprite la Călă­raşi Din Ch­işinău nu a mai plecat nici un­ tren spre Iaşi. Orga­nele c.f.dr. au luat măsuri pentru reluarea ciculaţiei Ridai» a mai pricinuit strică­­eioni 1 finiri de fer ChişinăU—Ti­­ghim—Baitah­abefefeca—Reni După Alri MrigitUÎAT«. fVVPri* ha a.ttN&t fi jgfflfe» eti jjpfchT ‘ 1 i LĂ BUHUŞI Sâmbătă, ora 3 d­. a., o ploaie torenţială, însoţită de grindină de mărimea masării a căzut a­­supra oraşului inundând în ma­re parte şoseaua naţională şi Cartierul gării, cartierul Ula e Cartierul gării LA MARAŞEŞTI Sâmbătă seara . " Au­gust o ţiloae torenţială îne^/'t de mari manifestaţiuni electi.^ •‘i furtună s-a abătut asupra co­munei şi regiiunei noastre. Firul de mare tensiune aducă­tor de energie pentru iluminatul comunei a fost trăsnit, topit şi trântit la pământ în apropierea uzinei fabricei de produse chimi­­ce. Din cauza prea marei canti­tăţi de curent acumulat au ars toate firele şi siguranţele­ trans­formatorului şi instalaţiei de distribuţie a luminii din localul primării aproape toate becurile de pe străzi cum şi toate instala­­ţiunile telefonice de pe teritoriul Comunii atât la particulari, cât şi la instituţii Cantonerul Blân­­du din staţia Tifeşti a liniei C. F. Vrancea, stând lângă vagonul în care este instalat biroul şi a­­paratul telefonic, a­ fost omorît pe foc de, trăsnet. Cerul este tot inorat atmosfera încărcată şi vânt puternic continuă a sufla de la Nord-Vest l­A BRAŞOV La ora 9 seara s-a abătut asupra oraşului şi judeţului o adevărată rupere de nori. Din cauza apelor mari au venit mari, au fost inun­date cartierul, gării, la punctele­­Vama si Ramificaţie şi regiunea Fabricii. Apa a ajuns in Unele locuri la înălţime de peste 1 metru. Pin cale particulară aflam că , au fost inn­undate celes 7­ sate până itemm&m­wk . ..................7......................................^—tógká^ SoBda rar. 15 a soc. „Sospiro**, Care a fost­­me­diată de trăsnet la Moreni ^ . 50 anii dela căderea Grivicei „^.rfiKaiai ^ Un act glorios din istoria (ieo­­mului nostril S‘nu împlinit eri Sdi de ani dela căderea redutei Grîviţa, Graţie vitejiei dorobanţului şi Vânăto­rului român, cea dintâi victoria in Balcani, In războiul ruso-ro­­­mâno-turc, a fost Câştigată da români, la Griviţa. Iată împrejurările în care s-u dat bătălia de la Griviţa: DEZASTRUL RUŞILOR ŞI A­­FELUL ADRESAT DOMNITO­RULUI CAROL In telegrama adresată Domni­torului Carol al României, de marele duce Nicolae, comandan­tul ar­matei ruse, la 19 Iulie 1877, se spunea: . . . „Vînd in ajutorul nostru, treci Dunărea pe unde vei voi, cum vei voi sub ce condiţiuni vei voi, dar vino grabnic în ajuto­rul nostru. Turcii ne prăpădesc. Cauza creştină este pierdută“! ■ re Nicolae In adevă­r, marele duce Nicol­­­ae nu exagera situaţia. Ruşii suferiseră înfrângeri grave !» Plevna şi ei erau ameninţaţi la, fie asvârliţi în Dunăre. La Lovcea, ruşii au fost mă­celăriţi de turci. In cea mai ma­re grabă cartierul rus ,a fost strămutat de la Târnovo, la Biela, apoi la, Bulgăreni iar la Ziua de 28 Iulie,la Gorni-Studen, un sat în apropiere de Şiştov, pe şoseaua Pîevna-Biela. Retrage­rea ruşilor, după a doua bătălie de la Plevna, petrecută în ziua de 19 iulie, a fost atât de de­zastruoasă, în­cât panica se răspândise în toate trupele im­periale moscovite. Cuprinse de o spaimă nebună, o parte din trupele ruseşti,, au trecut Dună­rea. S-au văzut în Bucureşti ca­zaci, înspăimântaţi strigând: ,,Vin turcii"! Cum se explică dezastrul ru­şilor în prima campanie a răz­boiului ruso-turc din 1877? , primul rând din cauza re­lei organizări a armatei lor; în al doilea rând, din cauza planu­lui iniţi­al de campanie. , Infanteria n’avea instrucţia suficientă. Artileria nu ştia să prepare atacul, sau dacă îl pre­para, infanteria n’avea posi­bilitatea să intervină la timp. Majoritatea ofiţerilor de artile­rie deschideau focul la distanţe prea mari, ceea ce provoca o mare risipă de muniţiuni, sau concentrau prea multe guri de foc îmtr’un punct. Nici efectele proectilelor, nici regular­ea tra­gerii n’au fost cunoscute de ofi­ţerii de artilerie ruşi. Cavaleria n’avea antrenamentul necesar. Ruşii n’aveau apoi superiorita­tea numerică dă partea lor. Ar­mata turcă și armata română, erau mai bine preparate, în ve­derea războiului — cu toate unele lipsuri — decât armata, rusă. INTERVENŢIA ARMATEI ROMANE Românii au ocupat Nicopole, cand ruşii au pierdut şi a doua câtălire de la Plevna. Trupele române cari compuneau armat­a de operaţiuni, au trecut pe a Corabia, la 20 August, pe când câteva regimente dă călă­ri şi au­ organizat serviciul de patrulare şi auto-posturi cîi­­­­o­e de râul Vid, în direcţia Ra­­hovei, până la şoseaua PleVtta- 3onia. , Dom­nitorul CarlQÎ ai slsit la naretet carister rus, ia feî-srudk­î,, tat'ă 4 ' Impăratul Alexandru II al Ru­siei îl numi imifdiat comandant al forțelor ruso-romane de fier­buiau să opereze 1» PlSVha, denumi­rea ds armă îs de vest^H Nu muriat că puternicul marele imperiu rusesc* se ajutorul »rmajtfel române și* sa rugate ca trederea r aceste? ■ armate peste Dunăre să se facă ■ imediat de oarece armatele im- ■ peri­ale, comandate de marele V duce bred­ae,, sutit in pâriCol de S­a’ îl. complet di shrike,, dar, ca sî I asigure victoria !»■ Rlevna, ța- N rul Alexandru Iî­ls» numise pe Domnitorul Românidl cortian- J dant al armatelor aliată ruses­c românie. iată eh telegrama * prim­it prințul Catril, la Corabia* în zbia de 19 iulie, din partea marelui duce NicolaO. . » „Grabnic. De azi 19 , Arigri^tk Ora 9 dimintea ori, turnii atacăr Zgalevirea şi Pelisăt. Bătâ, indis­pensabil ca armata Ta să­ trea­că Dunărea imediat şi să mear­gă înn faţa Plevnei ca să ataca , Fă cunbscrrt tui 'Z'ofivU dIve­rt *4 ția șl, ora când’ începe , faarsul 1 TăU. Trupele Tale trebuie sădna-­i Intene fără întârziere". t A atnPtk niE nk ) ^ armata româfnă,, riib celu I Olanda generalului Cernat, a­­ trecut Dunărea pe la Corabia, B iar In z­iua de 25 August 1877 1 Domnitorul Carol comanditi la faţa Plevnei, armata ruso-roma- I năs­trir­ de 15.000 de oameni. A­­ doua ZI a început bombardarea I puternicei cetăţi turceşti, co-­­ mandată de viteăzul general al Osman Paşa, iar la SO Angust .■ trupele româneşti repurtează, ■ de» dintâi h­etbrio la Griviţa, B du­pă ce,în ajun, irig. 13 do- I robanţi făcuse o puternică­ in­­cunoaştere, sprijinit de aytilo- M rie. Dupt.a 4 fost foarte sânge- ■ roasă. Bravii noştri Ostaşrism­ii ■ aruncat cu mare avânt împo-­­ triva întăriturilor turceşti şi au M manifestat un suveran dispreţ, JM în faţa morţii ce secerase adâme rândurile batalioanelor lor, în ■ Valea Plânge!d­­u Românii,au mat forks­­îmi­­ţa No. 1, dar mai exista un all a doilea fort, pe care ruşii îl ig­­noraseră. . După un lung asediu, obositor J şi penibil, atât pentru armata M învestită, cât şi pentru Câa care nu încercuia Plevna din toate ptr-JH țite, osman Pașa a fost nevoiv^W în ziua de 28 Noembrie, după ^ victoria românkor de la Opanez, să se predea cu toată armata s®, învingătorilor. ^ J| r ____ r-i I* —__;___- — ■ O conferinţă prin rndlo, fn Am«­rka tâmpm ffiansânta D. CEărîes I. Vopita, fost mi- nistrU al Statelor­ Unite, m Ro­mânia, a ţinut ziileîe trecute 0 conferinţă pripi staţiunea de ra­dio a ziarului ,,The Chicago Daily News'1 despre ţâre noas­tră. ^România este stSnea de re­zistenţă— a spus d. VopiikA.—­ e zidul principal ce stăvileşte răspândirea bOlşevismUlu­i ÎDj tiuropă centrală Dacă ar­e România, bOlpmmuî ar cuprinde fturopa StJd, întinza.ttdu-ge la Jl “ cecaaul Attastete.

Next