Universul, septembrie 1927 (Anul 45, nr. 202-227)

1927-09-01 / nr. 202

Fundeie dela ded­- facom autobu­z S’a răsturnat — 18 victime dintre care 4 greu rănite — Timişoara, 30 ari după amiază, pe la ora 3, cu grav accident de automo­bil s'a întâmplat pe şoseaua Ti­­mişoara-Reşiţa. Echipa de footbalişti ai soc. „Reşiţa"* a plecat cu autobuzul dela Timişoara la Reşiţa. Aproa­pe de comuna Voitona, în drep­tul kilometrului 6, la o curbă, autobuzul s-a răsturnat în şanţ. BEERS Au fost răniţi greu: d. Parier, din Tg. Mureş, Il­na Ballagh şi jucătorii Hollschwadner şi Si­­­­lagyi. Ceilalţi 14 pasageri au­­ fost de asemeni răniţi, insă mai­­ uşor. Primele ajutoare au fost date­­ de medicul din Voiteni. Cei pu- |­ini răniţi greu au fost internaţi­­ în spitalele din Timişoara şi Re.­Şiţa. Magazin GENERAL I „UNIVERSUL“ IN TARA A?An TW. —ÎI - i f m !■ 9 ^ ^ i —«——ML A­­DTIiHI»»«». . Felefon 32812, Calea Moşilor, 1-3­5, București i^ÄäSI TRANSPORTURI DE: Stofe şi lotason, Pânzeturi şi Olandă .Unoleum lăţimi mari până la 360 metr. Covoare, Cuverturi, Perdele etc [ ARTICOLE sie MENAJ, mare asortiment Malărie, Cosmos Tacâmuri marca „Urs” arglitirii CHRISTALEME „baccassat” PORCELANURI Servicii de Ceai şi Calea Articole pentru Restaurante, Popote etc. încălţăminte fina pentru BARBATI, DAME şi COPII __ ■ppeţmM a&solul fixe — B­ENZINA uşoară, pentru automobile de 73i° garantat Lei F Litrul La toate garajele Soclet&ffl LEONID­A &Co. DIN BUCUREȘTI m, I nărui Iiilmî ti- ^ Blei ni Lei 8S5 1 Trimitem la cerere prin poştă și contra ram­­burs, următoarel­e obiecte pentru garderoba bărbătească, de la fabrică de primul rang. 1) Trei metri stofă de lână pentru un elegant costum bărbătesc; lăţimea 142 cm...în orice culoare; desene moderne. 2) Trei metri zefir italian în desene şi culori din cele mai moderne. .. 3) Trei perechi ciorapi bărbăteşti în culor diferite. 4) Una cravată bărbătească elegantă mercerizată jumătate Igat, aceste obiecte te trimitem pentru suma de Lei 895 Aceleași în calitate „Extra” cu lei 1075. • „ „ „ „Prima” cu Lei 1285. Aceleași In calitate „Prima” B. cu Lei 1675. Premiu si***“8*1 „ , . La comanda a 3 complecte oferim gratuit captuseali pentru fiecare costum­ . . , , . . . Expedierea se face fără acont şi contra ramburs. Ambalajul și transportul în cont. Fără nici un risc, in caz când obiec­­tele nu plac se iau înapoi si se restituie imediat, suma trimisa. Comenzile se vor adresa la: „METEOR” - IAŞI Strada Brătoa­nu Mo. 12 Ce ne scot clienţii? ! 1 Firma D­v fiin­u-mi recomandată de D-l Prof. Univ. Tivader care a pro­curat marfă de la D­v. şi e mulţumit, rog binevoiţi ami trimite şi mie o garderobă bărbătească etc cu ramburs pe adresa de mai jos. Cu stima Polceac Paul monteur mecanic Ilva Mică Jud. Năs­ud, p . 2­­17 Vli927 Am rSm­as foarte mulţumit de marta ce Dv. o răspândiţi un public pe un preţ foarte. foarte modest. mulţumire Invit pe această cale pe toţi a face comandă la casa Dv. Cu mulţumire al Dv Paul Vintilescu, învăţător, Corlăteşti Jud. Prahova, MobilH fin® cu preţuri f­oarte redusa vinde din ca­uza inventarului Uri le leite ie He MERCUR Catea Victori i 178 Licitatiimile de azi Miercuri ale „CONTUARULUI GENERAL“ Stir­­bey-Vodă, 4, orele 4—7, oferă posibi­litatea oricui de a realiza nemaiauzite ocaziuni în : mobile, covoare, tablouri, cadouri, etc. ______9260 O NOUA ARESTARE Craiova, 30 Aug. Azi a fost arestat intendentul maior Timotei Berceanu, impli­cat şi el în fraudele dela divizia il-a. Este învinuit, că în unire cu fostul locotenent Popescu azi în retragere, dar arestat şi el, s’au servit de nişte condice vechi ră­­­­mase neutilizate, din Basarabia din cari eliberau recipise descăr­­cătoare faţă de corpurile de tru­pă, pentru sume pe care şi le însuşeau. Nu se ştie până la cât se ridică delapidarea săvârşită pe această nouă cale. S-a constatat deocamdată, că maiorul intendant Berceanu a furat 300 mii lei. * Comisiunea mixtă, care lu­crează la verificarea scriptelor pentru a stabili toate fraudele, cercetează de două zile registrele de la administraţia financiară. După intervenţia acestei co­misii, fostul casier plătitor de la Administraţia financiară, d. Segărceanu a fost schimbat de la serviciu, D. general Dumitrescu, co­mandantul corpului I de arma­tă, a luat dispoziţii să se facă o verificare generală şi amă­nunţită la toate corpurile din comandamentul său. In acest scop, d. colonel Scărlătescu, in­tendent al corpului I de armată a plecat la Piteşti. Aflu un amănunt care trebue­ adus la cunoştinţa generală. A­­cum un an, fostul căpitan ad­ministrativ Manea, a fost pus în urmărire de către d. gene­ral Dumitrescu, comandantul corpului I armată şi luat de la serviciul ordonanţă­, unde fă­cea şi pe casierul şi mutat la un serviciu la care nu mânuia bani. Mai târziu a fost readus la locul pe care-l ocupa pe sub mână, de cine și pentru ce, poate va descoperi tot comisia care face acum cercetări. —---------* * * **—“—­M­are incendiu la Galaţi 29 August Un groaznic incendiu a izbuc­­nit la depozitul de lemne de foc, proprietatea d-lui Stoica Stoian, din str. Poşta Veche nr. 6. Focul a izbucnit de la o maga­zie în care se afla instalat un atelier de tâmplărie şi unde se găsea o cantitate de cherestea de construcţie. La faţa locului au sosit pom­pierii sub conducerea d-lui ma­ior Nicolau, cari au trebuit să izoleze clădirea, proprietatea d-lui lt.­con Teodorescu, coman­dantul batalionului administra­tiv.Mare panică s’a iscat printre locatarii din str. Movilei, ca şi printre cei din proprietatea Lich­tenberg din str. Poşta Veche 8, cari au fost nevoiţi să-şi scoată avutul în stradă. S’a făcut apel şi la pichetele de­ incendii ale armatei, cari au concurat alături de pompieri la stingerea focului. Autorităţile In frunte cu d. prim procuror Paraschivescu au deschis o anchetă. După câteva ore de muncă, fo­­cul a fost stins. Sinistraţii erau asiguraţi. ----------- x­­ x — Crimele din Tg. Pârliţi B&lfi, 29 August La consiliul de războiu al cor­pului 4 armată s’a terminat in­strucţia privitoare la cri­­ele din Tg.­Pârliţi. Jandarmul Chemeneş Ioan din reg. II venise acasă în concediu. Fiind invitat la o nuntă s’a dus înarmat. Chefliu, i-a venit gust să tragă cu arma. Şi gustul să­u avu urmări fatale, căci a nime­rit pe copila Catinca Gorta, care a­ murit; pe fata Alexandra Ciu­percă a rănit-o grav la picior şi pe fratele ei Vasile Ciupercă l-a rănit la mână. Criminalul a fost arestat. D. maior Călin, prim raportor al consiliului, care a instruit ca­zul, a dat ordonanța definitivă de darea în judecată a vinova­ tului.-------------------------------­Nereguli la primăria Silistra Silistra, 30. In urma unor anchete făcute la primărie, s-au descoperit frau­de. D. judecător Dima face in­strucția judiciară. Un funcționar inculpat a dispărut. ­f Donă sinucideri la Braşov Sergentul de oraş Ţuţu Const., din corn. Perieni (Tutova), după ce şi-a încasat leafa, în loc să se ducă acasă, la soţ­ie şi cei pa­tru copii ai săi, s’a oprit la câr­ciumă şi s’a îmbătat. In com­pletă stare de beţie, venind la poliţie, a intrat în dormitorul sergenţilor şi şi-a tras un glonţ de revolver în inimă, murind pe loc. Invalidul de războiu, Nic. Bă­­lean, din Bariţ (Someş) venind cu trenul de la Făgăraş, între sta­ţiile Suburbie şi fabrica de gaz aerian s-a aruncat între vagoa­nele trenului, care trecând peste el, l-au sdrobit. Din cercetările făcute, rezultă că Bălean era alcoolic în ultimul grad și-l supărau și rănile de la picior, căpătate în războiu. ------------x » x--------------­ T­roiţa şi Mihai Viteazul Aiud, 29 August Pentru comemorarea luptei lui Mihai Viteazul, la Mirăslău (jud. Alba), asociaţiunea culturală „Astra“ a făcut o troiţă de pia­tră, a cărei inaugurare se va face în ziua de 18 Septembrie. La serbare, vor lua parte d-nii Alex. Lapedatu, ministrul culte­lor, N. Iorga şi alţi intelectuali de seamă. Troiţa se va aşeza la marginea comunei Mirăslău, între şoseaua naţională, calea ferată Cluj-Bu­­cureşti şi Valea Miraslăului, unde s-au dat luptele la 1600. Aici vechea administraţie un­gurească ridicase un monument de piatră cu diferite inscripţii, în care între altele era faimoasa afirmaţiune: „Aici s’a înfrânt pentru totdeauna cerbicia va­lahă". Azi nu mai există acel monu­ment. Se fac pregătiri asidue pentru­­ organizarea cât mai impunătoare a serbării. ------------ x □ x —--------­ Câte neajunsuri şi primejdii poate aduce un câine turbat ZECE VITE BOLNAVE. ZECI DE OAMENI, CONDAMNAŢI INDIRECT Zilele trecute, unul dintre cânni de la turma unui păstor din Valea vinului a turbat. Cio­banul neîmpuşcând cânele şi neaducând cazul la cunoştinţa jandarmilor, câinele a colindat satul şi a muşcat mai multe vi­te, între cari şi câteva vaci cu lapte. Peste câteva zile, vitele au turbat : cinci vaci, patru boi, doi bivoli şi mai mulţi porci. Unii dintre sătenii cărora le a­­p­arţineau vitele au înştiinţat autorităţile , alţii, nu. Un ţăran a fost prins în mo­mentul când tăia un porc, din­tre cei muşcaţi de canele tur­bat, spre a-i vinde carnea. Laptele de la vacile turbate a fost zilnic adunat de „Lăptăria“ din apropiere, care l-a trans­format în unt şi brânză. Riscurile acelora a căror să­nătate a fost primejduită ast­fel sunt mari. Declarat-au toţi cei cari au mâncat lapte de-a dreptul de la vitele bolnave, sau cumpărându-i de la lăptărie cu pricina, că au mânaat ? Sătenii şi copiii lor, ştiuţi că se află în această situaţie, au fost trimişi la Institutul Pasteur din Cluj, spre a fi supuşi tra­tamentului. Vitele bolnave au fost împuş­cate de jandarmi. Dar cum nu toate animalele ucise au fost îngropate destul de adânc, câinii au scormonit pământul in tim­pul nopţii şi s-au înfruptat din carnea animalelor turbate. Sunt de prevăzut noui cazuri de turbare la câni. Satu Mare Ha colonel doctor acuzat de Mare de mită Craiova, 30 August Azi, a început înaintea consi­liului de război, de pe lângă cor­pul I de armată, judecarea pro­cesului, împotriva colonelului dr. Flaviu Pop, acuzat de prevarica­­țiuni. Se știe că acest colonel doctor a mai fost judecat la Severin. Consiliul este astfel compus: preşedinte g-ral Şerbescu, mem­bri : g-rali Nicolau, Truşculescu şi colonelii Dumitrescu şi Nicu­­lescu ; comisarul regal special, col. Vlădescu şi comisar regal permanent maior Lăzăroiu. Din citirea ordonanţei de dare in judecată reese, că acuzatul a luat bani prin soţia sa, ca să dea concedii soldaţilor sau să refor­meze elemente sănătoase din spi­talul pe care-l conducea. Martorii ascultaţi în şedinţa de dimineaţă au depus ton­ defavo­rabil învinuitului. Şedinţa urmează: Ajutorul mecanic de pe „Împăratul Traian“ s-a înecat Constanţa, 30 Aug. Ieri dimineaţa, la orele 9, aju­torul mecanic I. Zamfirescu, de pe vaporul „împăratul Traian“ părăsind vasul cu o barcă, un drum spre Tatlageac a fost apu­cat de furtună şi barca s-a răs­turnat. După două ore de luptă cu va­lurile Zamfirescu s-a înecat. 000- - SiflHa­talii la pa­rail Jitia“ Constanta. 30 In urm­­a reviziei făcută la 28 August pe bordul vasului „Da­cia" al S. M. R. s-au găsit mai multe obiecte prohibite la im­port. Cercetările pentru desco­perirea autorilor acestei încer­cări de contrabandă au rămas infructuoase. Vama locală a con­­fiscat mărfurile. ------------□ • o------------­ Serbara vânătorească Aiud, 29 August Societatea vânătorilor „Diana“ din Aiud, a organizat un mare tir pentru Duminecă la 4 Sept. şi diferite concursuri de tragere cu arme ghintuite şi „Flaubert“. S-au fixat diferite premii pen­tru trăgători. Tirul se va face sub conducerea unei comisiuni în frunte cu d-nii: dr. Ion V. Vancea prefectul judeţului şi preşedintele societăţii, colonel R. Stockhammer comandantul gar­nizoanei şi inspector de vânătoa­re, maior G. Marinescu etc. Seara va fi o petrecere vână­­torească la malul Mureşului, pe locul unde se face tirul. Amatorii de concurs la tirul de porumbei pot lua parte, de­oarece invitări speciale nu s’au făcut. -------------□ * -------------­ Fagub© posigoriilor din jurul Mizilului Eri s’a abătut asupra oraşului şi în împrejurimi o furtună, care din fericire nu a durat decât câteva minute. Totuşi a pricinuit pagube în­semnate. Câtorva imobile le-a luat acoperişurile iar în regi­unea dealului, a distrus aracii dela vii. A urmat o ploae cu grin­­dină, cari deasemeni a făcut mari pagube la vii. -------------------------------­(Miziî, 30 Timişoara SINUCIDERI.—Droghistul Tă­­nase Voitescu domiciliat in str. Mocioni nr. 11, a încercat să se sinucidă înghiţind o mare canti­tate de stricnina. Răzgândindu-se imediat după aceasta, şi-a administrat singur antidotul şi a scăpat cu viaţă. — Paula Paus, în etate de 20 ani, servitoare în str. Doja nr. 2b, din cauza unei dragoste neferici­te, sa otrăvit cu sodă caustică. Sinucigașa a fost transportată la spital. Starea ei este destul de gravă. — Iaroslav Keminsky, în vârs­tă de 20 ani, elev la școala P. T. T., a încercat să se sinucidă tăindu-și arterele de la mâna stân­gă şi de la gât. Transportat la sanatoriul Bega tânărul a fost salvat, rămânând numai cu cicatricele nesocotitu­lui său gest. — D-ra Esti Agoson, în etate de 22 ani, funcţionară la biroul de filme „Ulpia”, a încercat să-şi ridice zilele bând sodă caustică. Motivul: dragostea. ACCIDENTE DE MUNCA.—Pe când lucrătorul Andreas Roth lu­cra la canalizările ce se fac în str. Sârbească, o bucată de țeava i-a căzut în cap, lovindu-1 grav. A fost imediat transportat la spital. ACCIDENT DE AUTOMOBIL. —D-na dr. Weill plecând la Arad cu un automobil în care se mai găseau secretara soţului său şi şoferul a avut un accident din cauza exploziei motorului maşi­nii. Tustrei s-au ales cu grave le­ziuni şi au fost transportaţi la spitalul din Arad. D-na dr. Weill este fiica fostu­lui senator Tornya. DUPĂ UN PAHAR DE VIN.— Muncitorul Ştefan Seghedin după ce a chefuit noaptea târziu în cârciumă, chef care a degenerat— cum se întâmplă adesa—în cearta i­eșind în stradă, a fost înjunghiat în abdomen de unul cu care se cinstise. "Victima a fost transportată la spital iar criminalul arestat. AU VRUT SA FURE.­­ Rău­făcători introducându-se prin e­­fracţie la magazinul de mobile Spira şi Drucker, cu intenţia să fure, fie că au fost deranjaţi, fie că n’au găsit ceea ce căutau, s’au mulţumit să scotocească numai. Cazul a fost adus la cunoştinţa poliţiei. A PUS FOC DIN GLUMA. — Un tânăr din satul Ghilad glu- J mind cu lucrătoarele cari făceau­­ fuioare de cânepă intr’o magazie,­­ au făcut prinsoare, că va asvârli­­ chibrituri aprinse printre fuioare, fără ca ele să ia foc. Prinsoarea au câștigat-o fetele, fiindcă chibriturile—ca un făcut —au luat foc. Flăcările au mistuit întreaga magazie provocând o pagubă de un milion lei. INVALID PRADAT. — Invali­dul Anton Mileker pe când lua în primire de la depozitul R. M. S. marfă pentru chioșcul de produse ce-l are pe str. Gării, haimanale fără inimă—profitând că nenoro­citul este orb—i-au furat toate s­cariile de joc, timbrele și mărcile ce Ie căpătase. Organele poliţieneşti ar putea­­ institui la acel ghişeu măsuri de paza. T­g.»Mureş DELA LICEUL ŞI INSTITU­TUL FRANCEZ DE FETE. — — Cursurile anului curent la liceul şi institutul francez, de sub conducerea profesorilor şi profesoarelor aduse din Franţa, va cuprinde 5 clase, 2 cursuri speciale pentru fete de la 15-20 ani, cari doresc perfecţionarea în limba şi literatura franceză cum şi un curs de corespondenţă şi aritmetică comercială în lim­bile română, germană şi fran­ceză. Se primesc interne, şi ex­terne fiind vacante în prezent câte 5 locuri de interne de fie­care clasă, cum şi 5 semiburse pentru fiicele de funcţionari ci­vili şi militari. Taxa anuală este­ pentru interne de 40.000 lei anual, iar pentru externe dela 6000—8000 lei. înscrierile se pri­mesc la direcţiunea institutului, strada Vasile Alexandri nr. 16, până în ziua de 6 Septembrie. PENTRU INVALIZI. ORFANI ŞI VĂDUVELE DE RASBOI. — Oficiul judeţean I. O. V. Mureş, ne roagă să aducem la cunoş­tinţa tuturor invalizilor, orfani­lor şi văduvelor de răsboi, de pe raza judeţelor Mureş, Târ­nava Mică şi plasa Ludoşul, că numitul oficiu, însărcinat cu o­­crotirea lor, va funcţiona de aci înainte la cercul de recrutare Târgu-Mureş, şi va începe ope­ra de ajutorare a victimelor rasboiului. Toți cei interesaţi în cauză, se vor adresa de aici îna­inte numai Cercului de recru­tare Târgu-Mureş, care în limi­tele posibilităţii şi a legilor îi vor satisface. Corespondenţa va fi trimisă pe adresa : oficiului judeţean I. O. V. (cercul de re­crutare) Târgu-Mureş. ASPECTE ORIENTALE. —Ce­tăţenii oraşului nostru, precum şi vizitatorii cari vin în staţiu­nile balneo-climaterice din ju­deţul nostru, au rămas nedume­riţi cum se poate ca piaţa zil­nică de zarzavaturi, fructe, pa­sări, lapte, peşte, brânzeturi ete., să se desfăşoare între o­­rele 6—10 dim. în mijlocul ora­şului, pe Corso, — locul de plimbare al publicului în restul zilei şi seara, adică pe cea mai frumoasă arteră a oraşului, pe str. Regele Ferdinand, în faţa celor mai elegante cafenele de lux ai căror clienţi de la terase, sunt siliţi a respira tot praful şi murdăria ce se ridică la ora 10, când se face curăţenia, după închiderea pieţii. Carele venite cu marfă înpiedică circulaţia normală nu numai pe str. Re­gele Ferdinand, dar şi pe ca­lea Călăraşilor, care, deasemenea s-a transformat în piaţă în aer liber. Credem că consiliul co­munal şi de primar se vor gân­di şi descinde, ca pe viitor pia­ţa zilnică să fie pe piaţa Con­stantin Roman, care nu este de­cât la o depărtare de 10 minute de centru şi pe alăturata piaţa de fân, iar târgurile mari, să se facă pe actuala piaţă de vite dela bariera dinspre comuna Sf. Ghe­orghe de Mureş. Curăţenia şi estetica s'ar putea menţine şi publicul ar rămâne recunoscă­tor edililor cari vor lua o ase­menea măsură. Orăştie CIMITIRUL EROILOR. Pri­măria a dat un loc, lângă cimi­tirul ortodox, pentru cimitirul eroilor. JUCĂRII.— Şcoala de arte şi meserii pregăteşte jucării. Este un început bun. De ce să dea pă­rinţii bani pe jucării aduse din străinătate ? ACCIDENT. — Autocamionul fabricantului Theil din Sibhi, venea dinspre Deva şi lângă Simeria a ajuns autobuzul care face cursa Orăştie-Deva, pe care l-a avariat. Şoferu­l a fost amendat cu o 1000 lei. STUDENŢEŞTI.­­ Studenţii Hunedoreni, care urmează la Universitatea d­in Cluj, au ţinut adunare sub preşedinţia d-lui dr. V. Inia. Studentul Iancu a susţinut să se înfiinţeze un ziar studenţesc. D-nii Roşu, Denşc­­reanu, părintele Moţa, Vulpe, Mihai, dr. Pop Voişami şi Eug. Munteanu au dat sfaturi studen­ţilor. Siliefra DOUA NENOROCIRI. — In ziua de 24 August, femeia Călina Ivan Kiosef din corn. Calipetrova, pe când voia să scoată pământ de sub un mal, surpându-se malul, a fost o­­morâtă pe foc. — Tot acolo, pe câmp, co­pilul Jecu Jelesen în etate de 11 ani, pe când se afla la pă­şune cu un cal, s’a legat cu funia de cal. Calul speriin­­du-se, a fugit şi l-a târît, până ce l-a omorît. JEFUIRE. — Pe şoseaua dintre satele Cociular-Topici, patru bandiţi armaţi au je­fuit 10 căruţe, care veneau dinspre Silistra. ÎNECAT.—Elevul de liceu Fi­­rulescu din cl. III dela orfelina­tul „Apostol Mărgărit“ voind să se scalde în Dunăre şi neştiind să înoate, s’a înecat. TEATRALE. — La 1 Sept. c., d. Ion Livescu, artist al teatrului Naţional din Bucureşti, va da în oraşul nostru o singură reprezen­taţie : „Cărăbuşii“, comedie. Citiţi „Veselia“ _ t'T'Vf',.­.,... _____ Braşov CONCERTE. — Vineri, 2 Sep­tembrie, în sala teatrului „R©. acuta“, copila Lola Bobescu, un etate numai de 6 ani jum., va da un concert de vioară, cu un pro­gram foarte frumos. — Joi, 1 Septembrie, d. Fundo, ziarist din Bucureşti, va ţine o conferinţă despre ,,Ocultism“, serata MUZICALA. — Zi­lele trecute, tânăra societate „Ar­monia" a dat o serată muzi­cale, în sala liceului „Andrei Şaguna”, sub conducerea d-lui Dragomir Constantinescu. Publicul a răsplătit cum se cuvine pe executanţi, care îm­preună cu dirijorul, pun toată i­­nima pentru înflorirea acestei societăţi româneşti. 7* sud ADMINISTRATIVE. — D. Eu­gen N. Ştefănescu, inspector ge­neral în ministerul de interne, a inspectat în judeţul Alba gestiu­nea mai multor comune din di­ferite pluşi. D­ej a constatat că prefectura a dat la timp toate directivele şi instrucţiile asupra felului cum treime aplicată legea de unificare administrativă. Cu prilejul gestiunii comunelor ur­bane, cât mai ales a comunelor rurale cum se interpretează spiri­tul legii contabilităţii publice in armonie cu legea pentru unifi­carea administrativă şi dacă or­ganele de control sunt la înălţi­mea chemării lor, a constatat că toate comunele au primit la timp imprimatele şi registrele necesara. S'au găsit numai patru cazuri în care organele primăriei —d­e-î dispuneau de aceste registre —nu se foloseau de ele, fapt ce fusese constatat şi de organele prefec­ture)". In consecinţă prefectul ju­deţului d. dr. I. V. Vancea, a dis­pus trimiterea acestor cazuri la parchet. Zimnicea SINUCIDERE. — D-ra Ecate­­rina Petrovici,, în vârstă de 32 ani, a folosit un moment de lip­sa părinţilor săi şi s a strangu­lat cu o frânghie atârnată de cuiul din tavan al lămpii. Nu­mita era infirmă, iar în ultimul timp contractase și o boală grea. SERBARE. — Elevii gimna­ziului din localitate vor da o serbare în­ seara de 1 Septem­brie, în grădina publică. Beneficiul va fi în folosul e­­levilor săraci. Taxele la­ barierele Braşovului Intre taxele comunale, ce se percep de primăria municipiului Braşov, este şi aşa zisa „taxă de pavaj’’, care se încasează de a­­genţii comunii la intrările în oraş. Se plătesc taxe pentru ori­ce vehicul. La camioane sau căruţe, se percepe taxe şi pe greutate. Automobilele plătesc câte 4­0 lei. Cum intrările în oraş sunt a­proape de centru, de exemplu pe străzile Fântânei şi Gării, majoritatea vehiculelor sunt o­­bligate să plătească zilnic de câte ori intră în oraş. Viligiaturiştii, dacă voesc să viziteze oraşul, la fiecare intra­re în oraş trebue să plătească aşa zisa „vamă“. Au fost­ cazuri când din acea­stă cauză s-au întâmplat şi in­cidente. Ne facem ecoul vizitatorilor ru­gând pe d. primar, dr. Moga să mute aceste „vămi’’, mai la mar­ginea oraşului. Cea de pe strada Gării s’o pună în dreptul fabricii de rafi­nărie „Photogen“, iar cea de pe str. Fântânei in dreptul străzii Zizinului , sau să le desfiinţeze de­oarece cetăţenii Braşovului plătesc destule dări, fără să aibă prea multe lucrări de pavaj. Ştim că ministerul de interne a desfiinţat aceste bariere. ------------x ex x —-------­ Episcopul Constanţei prin satele de colonişti Constanţa. P. S. episcop Gherontie al Con­stanţei a făcut o vizită prin satele coloniştilor de pe Bărăgan, spre a se interesa de nevoile lor. La 28 August s’a oprit in satul Perişorul, com. Sudiţi, unde a doua zi fiind sărbătoarea „Tăerii Capu­lui Sf. loan Botezătorul“ a oficiat sf. leturghie în câmp. A sfătuit pe poporani să aduce bani pentru ridicarea unei biserici, de care au nevoie. A vizitat apoi şcoala de agricul­tură din gara Mărculeşti, donaţia d-lui D. N. Seceleanu, ferma d-lui Seceleanu. P. S. Sa. a fost Însoţit de direc­torul episcopiei, econ. Gr. Dumi­­trescu, revizor eclesiastic pr. Gh. N. Ionescu, protoereu Dobre, de reprezentanţii autorităţilor şi de d. col. Polizu-Micşuneşti. JUO. 12 BLASCO IBAHEZ , Mar® nostru. Tradus de CORNELIU BUCHOLZER şi A. DUMITRESCU Ceilalţi dădură probă de resemnare sau nepăsare. Degeaba ar fi să-l oprim, dacă tânărul îşi simte chema­rea. Marea îşi ţine strâns aleşii, şi nu există putere omenească să-i smulgă din braţele ei! Singurul care protestă la Labarta. — Marinar? fie! dar marinar pe nave de război, ofiţer în marina regală! Şi poetul parcă-şi vedea eleganţa marţială a finului său, purtând în toate zilele o redingotă albastră cu nasturi de aur, iar la ceremonii un frac cu galoane şi cu reveruri roşii, un bicorn, o sabie... La înșirarea atâtor măreţii Ullisse dădu din umeri. — Era prea în vârstă pentru a intra în Școala Navală. Și mai vroia să călătorească pe toate oceanele; iar în marina de răsboi, putea’ să aibă ocazia de a se duce numai dintr’un port în altul, cum fac cabotier­ii, sau avea să-şi treacă anii dearân­­dul în vre-o slujbă la vreun minister. De cât să sfârşească viaţa ca funcţionar într’un birou ar »prefera să răscumpere biroul de notariat a tatălui său. Pe ■iina Cristina ştiind-o bine instalată la Barcelona în mijlocul Brenilor cari linguşeau pe mătuşa bogată din Valencia, tft­­i,îmbarcă armirant pe un transatlantic care făcea «regulat spre Cuba și Sie’o'e-''ni’.c. hfPw«' cep­ură căii,i­erai ic pe n­ave ale lui Eli­­sse Ferra­gut, călătorii care n’aveau să se sfârșească decât cu moartea lui-Familia sa avu mândria să-l ajute să treacă pe o navă de pasageri. Era un adevărat hotel plutitor unde ofiţerii ţineau loc de directori al ,,Palace-ului“. Rolul cu adevărat mai de seamă îl ţineau mecanicii, dar ei erau totdeauna la maşini şi când din întâmplare eşeau pe punte ca să răsufle, atitudi­nea lor era aceea a subalternilor. Astfel hotărîse ierarhia sta­bilită din vremea când mecanismele nu erau întrebuinţate la nave-Ullisse traversă oceanul de mai multe ori ca şi cum ai străbate într’un tren expres, cu toată iuţeala, un peisaj de pe uscat. Ce mai rămânea din liniştea măreaţă a mării când bat ericele şi huruesc, surd, maşinile? Oricât de albastru ar fi fost cerul el era mereu întunecat de acel val de fum plutitor care ţâşneşte din co­şuri, Ullisse regreta că nu putea fi pe una din acele corăbii pe care transatlanticul le lăsa mult în urmă. Ele i se păreau la fel cu oamenii cari se plimbă gânditori şi pe cari un peisaj îi îmbibă şi-i pătrunde până in adâncul sufletului. Oamenii de pe vapoare, erau asemănători călătorilor, cari prin micile ferestre ale vagoanelor, privesc somnoroşi, înlăn­ţuirea grăbită de poziţii neclare pe care le brăzdează firele telegrafice. După ce termină stagiul de aspirant, Ullisse trecu ofițer secund pe o corabie cu trei catarge care mergea în Argentina pentru a încărca grâu în Bamna-Blanca. Călătoriile încete, zilele cu vânt slab, liniștea nesfârșită a mărilor ecuatoriale, toate acestea îl ajutară să pătrundă misterele Oceanului întunecat, ce reprezenta pentru popoarele vechi „Noaptea adâncului“, „Marea întunecimilor", monstrul albastru care în fiecare zi sfârşia soarele. El îşi dădu seama că „Pater Oceanus“ nu era un Dumnezeu capricios, dar că­­ pentru armonia sa, toate ascultau de o regulă şi se potriveau unei armonii generale. Vânturile plăcute ale alizeelor împin­geau corabia către Sud-Vest. Nimic nu tulbura seninătatea mării şi a cerului. Se auzeau, atingându-se înaintea prorei, aripele de mă­tase ale peştilor sburători. Deasupra velaturii, albatroşii, vul­turii deşertului atlantic, descriau cercuri mari-Aripele lor întinse se proectau pe azur. Din timp în timp, corabia întâlnea câmpuri nesfârşite de alge, câmpii plutitoare ale mării Sargasselor. Enorme broaşte ţestoase dormitau în aceste erburi. Pescăruşii se aşezau pe ca­­rapacele lor ca să se odihnească. Erau alge verzi, acelea pe care apa limpede de la suprafaţă le hrănise; erau din acele roşii, venite din apa adâncă unde, cele din urmă raze ale soa­relui, deja răcite, mor. . Se vedeau plutind ciorchini de struguri negri, cu boabe mici, tari, umflate de apă sălcie, fructe ale câmpiei oceanice. Când se apropia de ecuator, adierea vântului scădea, at­mosfera devenea înăbuşitoare. Pe oceanul de untdelemn, co­răbiile rămâneau săptămâni întregi nemişcate, fără ca vreo suflare a vântului să le umfle pânzele, încet aluneca pe mare umbra norilor călători.Pe neaşteptate ploi biciuitoare inundau puntea. Lucea din nou un soare arzător pe care puţine clipe mai târziu îl go­nea o nouă răpăială. Măreţia Atlanticului, în nopţile tropicale îl făcea pe Ullisse să uite groaza zilel­or de furtună-Sub lună se întindea o câmpie de argint curat unde şer­puiau capricioase mase de umbră-O viaţă microscopică însufleţea ondulaţiile molatice ale apei. Marea lumina noaptea. Milioane de infuzori fosforescenţi răspândeau o lumină azurie. Marea luminoasă, părea ca de lapte. Pachetele de spumă pe cari prova le făcea să ţâşnească, străluceau ca mănunchiuri de scântei. Câte odată liniştea era deplină, corabia rămânea pe foc; velele atârnau nemişcate; o mişcare de ruliu aproape nesim­ţită, făcea să treacă stelele dintr’o parte într’alta a catargelor. Meduzele gingaşe, pe care cele mai uşoare valuri le pot rupe, pluteau între două ape împrejurul insulei de lemn, sau se ridicau la suprafaţă. Erau unii din aceste umbreluţe care deflau încet; erau verzi, albastre, roze, unele de o culoare ne­­hotărîtă care te făceau să te gândeşti la flacăra dulce a lăm­pilor cu ulei; ai fi putut spune că era o procesiune japoneză văzută de sus, o defilare fără sfârşit care se pierdea în taina apelor negre-In şease ani cât Ullisse a fost îmbrăcat, se schimbă pe mai multe corăbii. învăţase engleza, limba universală a domenii­lor albastre ale mărilor, şi se odihnea studiind hărţile lui Maury, evanghelia nevigatorilor cu pânze, operă răbdătoare a unui geniu neştiut, care smulse cel dintâi oceanului şi at­mosferei secretul legilor lor. Dornic de a cunoaşte mări şi ţâri nouă, Ullisse nu vedea nici un neajuns în călătoriile lungi; puţin îi păsa dacă se îndrepta într’o parte sau în alta- Căpitanii englezi, norvegieni, nord-americani, primeau cu plăcere pe acest ofiţer cu apucă­turi frumoase, care se arăta puţin pretenţios în ceea ce privea condiţiile materiale- Aşa rătăci Ullisse pe oceane ca şi regele Itacei pe Mediterană, supunându-se unui destin care 11 tri­metea departe de tara sa, ori de câte ori el îşi punea In gând să se reîntoarcă. Era deajuns ca o navă ancorată aproape de a lui să fie gata de plecare spre o tară îndepărtată și ispita îl făcea să uite plănuita întoarcere în Spftnitz.­­ • " * - • S» tusai. r­o m

Next