Universul, septembrie 1927 (Anul 45, nr. 202-227)

1927-09-15 / nr. 214

Tutela morală In faţa puroiului ţâşnit din abcesele nenumăratelor fraude, opinia publică se întreabă mai puţin : „Cum s’a putut găsi atâta spirit delictuos ?“ de cât se întreabă : „Cum a putut el funcţiona, în aşa deplină libertate? .Răspunsul este unul singur : insfincienţa îndrumării, supravegherii şi controlului. Nu ne gândim la acţiunea impusă de legi şi regulamente. Controlul acesta se face adesea în mod superficial, din cauza, „diluării“ sentimentului datoriei, caracteristica epocii şi bine subliniată de directorul general al c. f. r. in declaratiunile făcute presei. Admitem că se va da o intensitate grabnică şi accentuată aparatului de control civil şi militar. Credeţi că infecţia fraudei va dispare ? Iluzia ar fi prea îndrăzneaţă. Ea, cel mult, ar suferi o scădere. Altceva trebue, pentru a ajunge la purificarea cerută de îndoitul interes material şi moral, de a cruţa banul public şi de a menţine prestigiul organismului public. Răul trebue combătut dela origină. Numai aşa se va obţine rezultatul complet. Origina răului stă în izolarea spirituală a elementelor menite să se afle continuu într’o legătură strânsă, în dezinteresarea ce saşează între celulele erarhice, îndată ce coheziunea implicată de exerciţiul serviciului s’a suspendat, în lipsă de tutelă morală, ce trebue să se manifeste dinspre vârful piramidei în spre baza oricărei colectivităţi cu caracter public. Era o vreme când comandanţii de unităţi militare considerau ca o datorie elementară să cunoască — expresia este vulgară dar plastică — şi măselele din gura celor în subordine. Pentru aceasta, cercetări permanente şi discrete, care informează fără să jignească , contact familiar, care nu se poate să nu descopere şi părţile rele alături de cele bune ; ochii deschişi asupra evoluţiei nu numai profesionale, dar şi sociale a nouilor intraţi în carieră, cu îndrumări imediate pentru a retuşa apucături riscante, cu încurajări în direcţiunile sănătoase; o a doua familie, mai largă, în care rudenia o stabileau legăturile camaradereşti, cu drepturile şi obligaţiunile derivate din erarhie şi colegialitate, deopotrivă interesate la intangibilitatea prestigiului personal şi profesional. Desigur, cunoaştem multe cazuri, unde această salutară tradiţie se păstrează, dar nu se va putea nega, că în general ea este în scădere. Şi aceasta, tocmai atunci când acţiunea de prevenire şi înfrânare trebue să înregistreze o accentuare excepţională, din două consideraţiuni. Pe de o parte, „psihoza1*, „nevroza", sau mai simplu slăbirea, resorturilor morale, rezultată din zguduirea marelui război şi înregistrată pe o scară largă, sub diferite forme şi grade. Pe de altă parte, din nevoile efectivului sau din neprevederi regretabile, încredinţarea posturilor de manipulanţi de bani, valori, materiale, fie în mâinileunor tineri neexperimentaţi, risipiţi în toate părţile ţării, departe de familii şi scăpaţi astfel de sub vegherea, atât de necesară la începutul carierei, fie în mâinile unor elemente impuse de îm- prejurările războiului prea repede în raport cu pregătirea lor intelectuală şi stocială. In asemenea împrejurări, cascada de ispite presărate la tot pasul, spiritul de îmbogăţire repede şi uşoară, anemia discernământului just între permis şi nepermis nu pot găsi un dig mai efectiv decât în tutela morală a celor pe cari situaţia îi pune in măsură şi experienţa le dă putinţa să îndrumeze, să reţie, să repare. Cine s’ar încumeta să susţină că n’am fi avut mai puţine fraude, mai puţini sinucişi, mai puţini condamnaţi, dacă controlul material, dovedit uneori ne- i serios şi adeseori necomplet, n’ar fi constituit adesea singura nădejde pentru asigurarea onestitatii, şi, dinpotrivă, s’ar fi sta- bilit pretutindeni o adâncă cunoaştere a condiţiunilor de viaţă, a marginilor îngăduite de realitate şi posibilitate, a exceselor suspecte, susceptibile să n’ajungă la catastrofă, dacă sunt la timp reprimate ? Acelaş lucru se poate spune despre atâtea servicii civile, unde se constată că s’au săvârşit ! fraude enorme, fără ca superio- I rităţile enarhice să se fi îngrijat I nici de cheltuelile exagerate ale aşezămintelor păgubite, nici de alt autorilor delictelor^ lăsând să meargă totul într'un ritm oriental, unde numai întâmplarea mai poate sluji la ceva ? Exemplaritatea sperată dela acţiunile judiciare şi dela pedepsele eventuale nu va avea nici odată — s’a dovedit — eficacitatea înfrânării preventive constituite de o mai conştientă mai inimoasă îndeplinire a rolului de șef, mai mare sau mai mic, legat de răspunderi egale cu prestigiul său. — m. m. — Și FILME într’un oraș din Transilvania. — Elegant magazin de mode ! Să intrăm. Tot trebue să-mi iau pălărie de iarnă. _ — Da, dar nu văd nimic deosebit. — A, ai rămas îndărăt cu informațiile ! Nu se pune niciodată la vitrină ceea ce este mai frumos. Teama de copiat. In materie de pălării, există o distincţie profundă între noi şi voi. Un bărbat, când intră în prăvălie, zice : „Dă-mi o pălărie cum ai vândut prietenului Iesulescu11. O femee, când cere pălărie, adaogă în mod obligatoriu : „Să nu care cumva să semene cu alta din oraş, din ţară, sau din Europa !’ Odată acordul stabilit, intră în magazin. O tânără cu talia fină, cu ochi pătrunzători, cu părul negru, tuns și adus insinuant pe frunte, cu liziera rochii la nivelul jartieră și cu un picior par’că scos atunci dintr un strung ideal, ca să fie introdus întriun ciorap de mătase fină, se oferă imediat să servească, punând la contribuţie un glas mlădios, un zâmbet discret, o îndemânare plină de agerime. Pălăriile de la vitrină şi din magazin îşi fac datoria obicinuită şi trec de pe suliţele cu cască de catifea pe capul clientei, ameţită de atâtea piruiete în faţa oglinzii. In sfârşit, o pălărie este declarată admisă la concurs. Pe când tânăra o împachetează, clienta o admiră : ^ — Frumoasă fată ! '. — Sunt văduvă. Răspuns scurt dar politicos, urmat de o reculegere impresionantă. — De când ? — Numai trei luni am trăit împreună. Înduioşată, clienta compătimeşte tinereţea isbită atât decrud. — Câţi ani avea ? Eu 18, el 23. * e— Bolnav ? I— Nu. S-a înecat. r— Teribil! _ A murit, sărind să mă scape pe mine, care căzusem în râu şi era să mă înnec. Hârtia subțire fâşie în jurul pălăriei. E singurul zgomot ce se mai aude. Tânăra întinde pachetul şi stăpânind un clocot de durere, șoptește cu ochii în jos : — Să nu mai vorbim de el !... Seara, când se închid prăvăliile, legiunea de vânzătoare innundă trotuarele. Ciripirile lor încântă urechia. Și mai toate au ceva de spus unui tânăr, cu haina strânsă pe corp, cu pantalonii largi cât un sac, cu capul gol, adesea și pe afară și pe dinăuntru. Ce timbru face pe clienta de adineauri să se oprească, ia drum de la hotel la restaurant 0 cascadă de râsete, al căror sunet, nu-i este necunoscut! — Ea e ! — Nu se poate ! răspunde el. N’o vezi, că este cu unul ? — Ea este ! — Imposibil... Prea mare dispoziţie !... cum o strânge de braţ !... — Şi ea dă ochii peste cap ! Vesela pereche s-a apropiat. Negrul ei, de sus până jos, contrastează cu fistichiul îmbrăcămintei lui- Şi când trece pe lângă ei, tânăra scutură pletele lucioase, înnalţă bărbia cu gropiţă, descoperind în întregime un gât de statuă şi fără să întrerupă trilurile râsului, le serveşte un lung şi apăsat: — Bună-sea-a-a-ra ! Avea dreptate ea . — Să nu mai vorbim de el ! Don Jose x V. 1 Expulzaţi din Franţa Paris, 13 (Rador). — Ziarele anunţă că aseară au fost arestaţi şi expulzaţi din Franţa secretarul şi casierul Asociaţiei emigraţilor basarabeni. -□ * □ Regele Angliei a vândut flori la o serbare de binefacere _____ A Londra, 12 (Rador . — Regele George, regina, ducele de York și ducesa au luat parte Sâmbătă, la serbarea de binefacere, dată la Balmoral-Castle. Timp de trei ore, regele George a vândut flori publcului. Florile au fost aduse din grădinile regale de la Sandringham și Windsor. In tot timpul serbării regele a fost foarte bine dispus. Beneficiul serbării va servi scopurilor de binefacere ale societății „Crathie Parish Hall". * ■ X Prin chestiunea „optanţilor“ se pune in discuţie tratata de la Trianon Geneva, 12. „Journal de Généve“ a publicat Duminică, informaţia, că întreg consiliul Ligii s-ar fi întrunit Sâmbătă după amiază, într'o şedinţă secretă, în care a fost discutat litigiul româno-unigar şi, după informaţia ziarului, consiliul ar fi însărcinat comisiunea juridică să-şi dea avizul. TARAGANIREA AR DAUNA PRESTIGIULUI LIGII Geneva, 12. — Consiliul de trei, însărcinat cu rezolvarea chestiune! cpntanţiior unguri, s’a întrunit de două, sau trei ori. D. Chamberlain şi-a exprimat dorința, ca soluția să fie dată mai curând, orice tărăgănire dăunând ivestigiului Ligii. Față de această intervenție a d-lui Chamberlain, se crede, că în chiar casissa acestei săptămâni, consiliul se va rosti.* Paris, 13 (Nádor). — „Petit Parisiien*1 anunțând că este posibil ca chestiunea optanţilor unguri să fie supusă examinării unei comisiuni de jurişti, relevă imposibilitatea unei asemenea soluţii. In primul rând, fiindcă consiliul Ligii Naţiunilor s-a pronunţat in trecuta sesiune, şi in unanimitate a respins soluţia instituirii unei comisiuni juridice şi ar reveroi aşadar asupra unuii lucru judecat. In al doilea râs vâf, consiliul Ligii Nafius’i Bor ar face astfel jocul guvernului ungar, al cărui scop este să pună din nou în discuţie tratatul de pace sleia Trianon. Chestiunea optanjilor depăşeşte cadrul unui litigiu româno-ungar şi interesează toate statele succesorale. Dacă ar triumfa la Geneva teza Budapestei, ar însemna că în toate ţările se pot constitui proprietăţi străine, etern intangibile, pe care chiar într’un viitor cât de îndepărtat, nu le-ar putea atinge* vre-o expropriere. Geneva, 13 (Rador). — Ziarele au anunţat numirea linei comisiuni de jurişti de către comitetul de trei al consiliului Ligii Naţiunilor, însărcinat cu examinea chestiunei optanţilor unguri. Corespondentul agenţiei „Rador“ află, că nu este vorba de o comisiune acceptată de Ungaria, sau de România, ci de un act intern al comitetului, care înainte de a-și depune raportul în această afacere, a voit să aibă anumite lămuriri de ordin juridic. * Nici e atingere tratatnlnidelaTrianoD Paris, 13 (Rador). —„Maten“ anunţă din Geneva că miniştrii de externe ai Micei înţelegeri au decis să înceapă o acţiune pentru a demonstra imposibilitatea de a se aduce vre-o atingere tratatului de la Trianon, pentru menţinerea căruia vorface toate sforțările. Coaliţia guvernamentală a avut succes în alegerile din Iugoslavia Belgrad, 12. — Alegerile de om pentru Scupcină, s'au petrecut relativ liniştit şi fără tulburări însemnate. SITUAŢIA PARTIDELOR Contrar tuturor aşteptărilor şi cu toată desbinarea din sânul lui, partidul radical (partidul altă dată sub şefia lui Paski) şi-a putut păstra poziţiile. De asemeni, succesul final al democraţilor a surprins. Nouilor partide din provinciile alipite, nu li s'a schimbat preis mult situatia. , In toate părţile însă a isbit marea indiferenţă a cetăţenilor faţă de alegeri, atât de mare indiferenţă, încât în unele locuri au votat numai 50 la sută din numărul alegătorilor. SITUAŢIA PE PROVINCII Cele două mandate din Belgrad au fost obţinute de un radical şi un democrat. La Zagreb, au fost aleşi doi federalişti croaţi, contra candidaţilor din partidul agrariancroat (radicişti). La Ljubliana a învins Pribicievici, contra candidatului lui Korosetz; acesta însă a ieşit învingător în restul judeţului. REZULTATELE Azi după amiază, au fost comunicate următoarele rezultate : Radicali, 112 mandate,din care doi maghiari, cari vor intra în clubul radical). Democraţi (nuanţa Davidovici), 61 mandate. . Mahomedani (cu Spatiu), 18 mandate (Democraţii şi mahomedanii au luptat uniţi). Partidul popular sloven (Itorosetz), 21 mandate. Democraţi independenţi (Pribicievici), 23. Part. ţărănesc croat (Rădici), 60. I Partidul ţărănesc sârb, 9. I Germani, 6. Federealişti croaţi, 2. Federalişti muntenegreni, 1. Partid, ţărănesc sloven 1. (Aceştia doi din urmă intră în clubul lui Rădici). Români 1. DAR NU-I SIGURA COALIŢIA Rezultatul este, deci, favorabil coaliţiei guvernamentale de până acuma, compusă din radicali şi democraţii lui Pribicievici. Raporturile între aceste două partide sunt însă destul de încordate, aşa că se crede, că se va produce o ruptură în coaliţie. In orice caz, desvoltarea situaţiei politicei viitoare depindde de uniunea democratică, cule 79 mandate ale ei. DESCHIDEREA SCUPCINEI Scupcita va fi deschisă la 15 octombrie şi o clarificare a situaţiei nu prea se prevede până at câteva zile înaintea deschiderei. Compunerea nouă a Scupcitei a lăsat să dispară un număr de politiciani cu importanţă. Aşa, nu a fost reales radicalul Trifcovîci, deasemeni, lipseşte dintre deputaţi fostul fruntaş al sârbilor din Banat şi fostul ministru dr. Miletici. Dr. Trumbici şi-a salvat mandatul. RĂDICI ŞI-A SALVAT MANDATUL Rădici a putut, graţie sistemuui electoral, să-şi păstreze nudă. ■ul mandatelor, partidul său a pierdut însă un număr mare de voturi faţă de alegerile trecute. Mandatele Belgradului au fost atribuite d-lor Maximovici, radical, fost ministru al internelor şi Davidovici, şeful partidului democraţi amândoi aparţinând guvernului. Aniversarea bătăliei dela Marea CUVÂNTAREA D-LUI PAINLEVÉ Cu Paris, 13. (Rador). — Cu deosebită solemnitate, s’a celebrat ori la Meaux, sub presidenţia d-lui Painlevé, a 13-a aniversare a bătăliei dela Marna. Au asistat şi numeroşi reprezentanţi ai Corpului diplomatic. D-l Painlevé a ţinut un discurs, arătând puritatea morală a acestei victorii, care a însemnat o reacţiune eroică împotriva năvălitorilor. A reamintit, că încă din 1925, Franţa a propus protocolul din Geneva, garantând arbitrajul internaţional obligatoriu, siguranţa şi dezarmarea. Şi de atunci a încurajat statornic acordurile dintre naţiuni. -------------x m %------------ mmamammmmmmmmmam Ktiamumaammmmmmm La Constantine^©! an ars 159 case Constantinopol, 12 (Rador). — Un incendiu, izbucnit în piața chiristigiilor, a distrus 159 case. Intre altele, a fost distrusă clădirea vămii. Pagubele trec de un milion lire turcești. .'■■M-m- ■■ •• Ofiţeri italieni la Câmpina Câmpina, 12 Sept. Au sosit azi aci 4 ofiţeri italieni sub conducerea d-lui Terţiani, de la şcoala superioară de răsboi din Torino. Oaspeţii au vizitat rafineria şi schela soc. „Steaua Română“. Pretutindeni, li s-au dat explicaţiile necesare de către d. gen. Biinescu. Ofiţerii italieni au venit întovărâşiţi de d. lt. col.’Niculescu- Colin, din marele stat major şi de d. căpitan Nicu Dragor,sir, de la marele stat major. La prânz, s’a servit o masa întregului grup, la restaurantul „Flora”. -----Q , n----------------------- Cutremur pe litoralul Marii Negre Paris, 13. (Rador). — Din Moscova, se anunță că pe litoralul Mării Negre, s’a produs în noaptea de Duminică spre Luni un violent cutremur. La Sebastopol câteva case s’au dărâmat. Numeroase clădiri au suferit avarii serioase. Se semnalează și câteva victime. Se modifică organizaţia armatei britanice Londra, 12 (Rador). — Departamentul războiului publică un memorand, cuprinzând nouile modificări, cari vor fi aduse organizaţiei armatei britanice. Aceste modificări sunt provocate de importanta dezvoltare a ştiinţei militare din ultimul timp. Prin nouile modificări se urmăreşte, în primul rând, concentrarea responsabilităţilor. Nouile modificări vor intra în vigoare la 1 Octombie 1927. ------------o □ o----------- împotriva lui Rothermere MARI ÎNTRUNIRI DE PROTESTARE IN CEHOLOVACIA Praga, 12.— Fiul ■preşedintelui Masaryk, Jean Masaryk, secretar de legaţie la Londra, organizează, cu ajutorul ministrului cultelor Hodja şi primarului oraşului Bratislava, Belaia, o acţiune de protest contra acfiunei lordului Rothermere-Sâmbătă și Duminică, au avut loc mari întruniri de protest in toată Slovacia contra lui Rothermere. Inundaţiile In Basarabia Şcoala noua din Romanovca, după asaltul pslooaelor iConlUuiare* ta pagna U-*kJ& MOARTEA i VIITORULUI AUREL VLAICU — De vorbă cu un martor Ia tragicul sfârșit al aviatorului. Parastasul. — Cuvântările. — Natura trimite ia comemorare avioanele ei, vulturii — Duminică, s’a făcut cu un fast deosebit, comemorarea a 14 ani dela moartea primului inventator-aviator român, Aurel Vlaicu, căzut de aeroplanul său, pe platoul de la Băneşti, in apropiere de Câmpina. Comemorarea s-a făcut din iniţiativa comitetului aeroclubului local, în frunte cu d-nii M. Păltineanu, preşedinte, maior D. Oancea, avocat Victor Rădulescu, primarul oraşului, şi a aeroclubului de Albastru din Bucureşti, de sub preşidenţia d-lui Temistocle Alexandrescu. Dimineaţa, la orele 8 jum., au fost primiţi la gară delegaţii aerocluburilor din ţară, cu cari au venit şi d-na Vlaicu, mama aviatorului, Ion Vlaicu, fratele şi Ton Ima Crapciova, vărul. La ora 9, a început transportarea cu automobilele, a tuturor celor prezenţi,, la Băneşti, pe locul numit „La Cruce“, unde în ziua de 31 August st. v. 1913, aviatorul şi-a găsit sfârşitul. Locul fatal se află la 5 km. depărtare de oraşul Câmpina, în partea de sud a comunei Băneşti şi în imediata apropiere a şoselei naţionale, scuzând absenţa de la solemnitate a d-lui prefect de Prahova, spune printre altele, că aviatorul Aurel “Vlaicu a găsit în oficialitate sprijin pentru opera sa şi încheeerea slăvind amintirea aviatorului. D. maior D. OANCEA, unul dintre principalii iniţiatori ai comemorării într-o însufleţită cuvântare arată importanţa comemorării neuitatului sburător, pentru neamul românesc, şi se întreabă, pentru ce planurile avionului lui Vlaicu sunt părăsite de atâta vreme. Dacă se întâmplă să murim încercând atâtea avioane de tip străin, de ce să nu - i . A al lui Vlaicu,ale cărui planuri suntem datori să le căutăm şi să le studiem. Roagă presa să intervină şi cere guvernanţilor să creeze un „fond al avionului Aurel Vlaicu". Memoriei marelui aviator nu-i trebue fete triste, ci avionul său pare să ducă faima lui şi a ţării, peste hotare. Un aviator român în sbor peste ocean cu un avion românesc tip Vlaicu, acesta să fie visul fiecărui român. Ca urmare a cuvântării d-lui maior Oancea, d. Gh. Bărbulescu, industriaş din Ploeşti, subscrie imediat suma de 20.000 lei pentru „fondul avionului Aurel Vlaicu ”. căp. aviator Al. Bibescu, secretarul general al aeroclubului de Albastru, prezintă mulţimii familia marelui aviator. D. GH. BARBULESCU, industriaş din Ploeşti, preaslăveşte memoria marelui Aurel Vlaicu. UN BUST AL LUI VLAICU D. maior BERTEA, în numele aviaţiei militare şi al asociaţiei române de propagandă aviatică, aduce prinos de recunoştinţă lui Vlaicu, cu care a fost prieten şi coleg de sbor. Donează 20.000 lei, din partea aviaţiei române, pentru ridicarea unui bust lui Aurel Vlaicu, pe locul unde se află „Crucea". Acestei sume i se mai adaugă spune d-sa, 20.000 lei strânşi de cetăţenii câmpineni, în frunte cu d. Al. Scripcă şi mai trebue 20.000 lei pentru ca bustul în bronz, care costă 60.000 lei, să fie ridicat. Face apel pentru comple-, tarea sumei ce mai lipseşte. In legătură cu avionul lui Vlaicu, spune, că d-sa a găsit la un gipsar din Bucureşti, motorul şi Un sătean, martor ocular al accidentului,—povesteşte Pentru a reîmprospăta împre- | nuit că s’a întâmplat ceva şi că tururile, în cari Aurel Vlaicu şi-a avionul vrea să coboare. golji elei] Ulii LCLUlul bel OlUU de vorbă cu unul dintre sătenii cari au sosit cei dintâi, la locul nenorocirii, după căderea aparatului. Am găsit pe săteanul Ion Cazan Dragomir, agricultor din comuna Bănești, a cărui casă se află la câteva sute de metri depărtare de „Cruce“. Iată ce spune săteanul: „Cu 2 zile înainte, venisem din Bulgaria. Sâmbătă 31 August st. v. 1913, între orele 4—5, şedeam în bătătură, când am auzit uruitul unui motor pe sus. Ghicind că trebue să fie vreun aeroplan, m’am uitat spre cer. Dinspre Ploeşti, venea în direcţia şoselei naţionale, un avion falnic ca, un vultur. Il priveam cum venea şi mă minunam. Sbura la o înălţime de 3—400 metri. „Deodată, avionul a făcut o mişcare spre stânga. Apoi s’a înclinat în aceeaşi parte. Am bă„Incercând să ia din nou direcţia bună, avionul a mai sburat o o bucată de drum, trecând din dreapta şoselei, cum mergea spre Carpaţi, în stânga. In timpul acesta, s’a auzit o detunătură pu- t termică sus şi imediat avionul a căzut drept, în jos, cu o iuţeală vertiginoasă. M’am repezit numai decât la locul unde căzuse. Acolo, am găsit aparatul complet sfărâmat. Vlaicu se afla jumătate strivit sub motorul avionului, care se îngropase în pământ. Picioarele nenorocitului aviator erau sfărâmate. „Au mai venit după aceea şi alţi săteni. Unul dintre ei i-a căutat pulsul. Vlaicu era mort. Ne-am scos toţi căciulile şi ne-am făcut cruce. „Apoi, au sosit nişte domni cu automobilele şi reprezentanţii autorităţilor“, închei săteanul, rămânând pe gânduri. AUREL VLAICU Parastasul. Asistenţa. Cuvântările Cu toată vremea nouroasă şi bura de ploaie care căzuse dimineaţă, până la ora 10 jum, când s’a început parastasul, s’au adunat la „Crucea“ lui Vlaicu câteva mii de cetăţeni din Câmpina şi comunele de prin împrejurimi. La „Crucea, s’au depus multe jerbe de flori. Aeroclubul Regal Român, aeroclubul „Albastru" din Bucureşti şi Asociaţia funcţionarilor comerciali din Câmpina, au depus câte o frumoasă coroană-Parastasul a fost oficiat de un sobor de preoţi, în munte cu protoereul I. Opriş, din Breaza, preoţii Abramescu, din Bucureşti, Martinescu, I. Buzeţeanu, Chirică, I. Popescu, Voiculescu, Al. Popescu-Poiana, şi Popescu-Urleta. Răspunsurile au fost date de corul Ateneului „B. P. Haşdeu1* din Câmpina, condus de d. profesor Gh. Ionescu. Slujba religioasă a impresionat mult publicul, asistenţa Din numeroasa asistenţă, am remarcat: familia aviatorului d-na Ana Vlaicu, mamă, Ion Vlaicu, frate, Toma Cranciova, văr, veniţi de la Binţiţi-Orăştie , d-nii gen. Rudeanu, inspectorul general al aviaţiei, prinţul Valentin Bibescu, gen. I. Manolescu, preşedintele Caselor Naţionale, maior Peneş, maior Bertea, căpitan Al. Bibescu, Temistocle Alexandrescu, lt, aviator Atanase Georgescu, Filip Mihail,din Bucureşti, împreună cu 20 membri ai aeroclubului „Albastru“ ; Gh. Ştefănescu, pretor, avocat Victor Rădulescu, primarul oraşului Câmpina, M. Păltineanu, preşedintele aeroclubului local, maior D. Oancea, Ionel Ionescu, ajutor de primar, C. Barbacioru inginer, fost senator, N. Atanasiu, şeful siguranţei locale, C. Enăchescu, poliţai, Anghel Rădulescu, C. Drăghici, primarul comunei Buştenari, M. Predescu, primarul comunei Telega, N. Popescu, primarul comunei Poiana, avocat P. Vrăbiescu, avocat N. Davidescu, profesor St. Constantin, judecător N. Rădulescu, C. N. Mihăilescu, Conemy, etc. etc. Societatea culturală - sportivă „Principesa Ileana“ și societatea vânătorilor „Cerbul" din Câmpina, au participat cu drapelele. O foarte frumoasă impresie a făcut grupul elevelor „Casei Naţionale“ din Breaza, îmbrăcate toate în frumoase costume naţionale şi ducând fiecare braţe de flori pentru crucea lui Vlaicu. CUVÂNTĂRILE După parastas, s-au ţinut cuvântări. Preotul AVRAMESCU de la biserica Kreţulescu din Bucureşti, vorbind despre Aurel Vlaicu, a arătat frumoasele lui merite, spunând că a fost un mare român şi un neîntrecut patriot. Curajul său este cel mai bun exemplu pentru generaţiile de azi şi cele viitoare. D. GH. STEFANESCU, pretor.