Universul, noiembrie 1927 (Anul 45, nr. 255-279)
1927-11-02 / nr. 255
AAA\AWAVAWW/vVAAAVVWW /W\A E.WOLFF Scasflalsl dela ciobul partidalai popsralai Bucureşti, SSr, SC. BarnUrc, 3 MARE DEPOZIT permanent de MAŞINI-UNELTE ps s'îra p?a!utraraa ieraîta?, rctstateălsr si Blănăra Am pus In vânzare cu mare reducere de preţuri Piei de Blană Pentru Mantouri Gulere, Manșete Lei 245 C Intra „ 170 Baron „ 165 Oi. grind „ 145 Hegre „ 170 DIL ala „ 225 Bes 1 „ 275 Biberet „ 375 Oposam „ 245 Gazelă „ 285 Sanstion „ 385 Ib nairia V«iSpi gri posî nutria AstraSiân scorni opasum vidre. Cei mal efini din tară Blândrlâ a . I». omm Calea Vict&rei 45 asatei ae poarta Bisericei Creţulescu. Observaţi bine adresa. Galaţi, 30. Astăseară, la ora 6, membrii partidului poporului s’au întrunit la club. A prezidat dr .Trancu-Iaşi, fost ministru. D-sa a vorbit de criza economică ce bântue în porturile Galaţi şi Brăila, de lipsa de lucru, ce a luat proporţii. Au vorbit apoi d-nii Gr.Mihăilescu, primarul oraşului, dl Velichi şi avocat Faur. D. Jacques Zaharia, ajutor de primar, încercând să vorbească, majoritatea membrilor prezenţi i-au împiedicat- A intervenit d. Trancu-Iaşi, dar scandalul a luat proporţii. D. Zaharia a fost nevoit să părăsească clubul. -----------□ * □----------« Un şef de gră, beţie şi bătăuşi » Timişoara, 30 Oct. *Pasagerii, cari sunt nevoiţi să aibă afaceri în gara Periam, ne roagă să atragem atenţia dir. generale c .fr. asupra purtării d-lui Vintilă Avram, şeful acestei gări. Acest funcţionar este veşnic beat şi molestează, cu şi fără motiv, pe călători, luându-se uneori chiar la păruială cu dânşii. Ultimul incident este acela dintre şeful gării şi pictorul Ferch, absolvent al Academiei din München, pe care şeful gării, — fiind tot beat, — l-a bătut crunt, iar după aceea l-a dus în biroul de mişcare spre a-i dresa un proces verbal, pe care însă fireşte, că acesta nu l-a iscălit. Incidentul acesta se va judeca de altfel şi în faţa judecătoriei de la Sân Nicolaulmare, căci şeful gării, — după ce a provocat scandalul, — a avut și cinismul de a intenta proces. . mms Lichid Praf ~ . . Aas... . Suferiţi de bronşita» Vâ floare Pierful, Plămânii? Suferiţi de gripă ? Pentru a vâ ‘vindeca repede şi uşor cereţi la toate farmaciile şi drogueriile numai ! CEAIUL CARPAŢILOR VOREL PUCUL LEI IO CUTIA LEI 30 Cel mai vechi şi mai popular medicament întrebuinţat cu deplin succes de zeci de mii de oameni suferinzi. Acest ceai nu se vinde deschis ci numai un pilcuri şi cutii originale Pentru a satisface toate gusturile, am mai preparat din extractul acestui ceai următoarele preparate bonboanb psstöräu vsan pilcui iei îs, cutia lei 50, special pentru cântăreţi, preoţi, profesor! etc. SHIOPUL carPATILOit ¥©f£SS. Cl. lei 99 pentru femei şi copil. ®y©a©f* WQM&kl. lei 40 pentru bronşite şi tuse învechita , fiind important. Pentru a şti cum (9 întrebuinţaţi aceste medicamente ti cum s& vi vindecaţi de aceste boli, scrieţi imediat o carte poştală către Farmacia Vorel «dn Piatra»K. şi veţi primi gratuit interesanta broşuri Cum sa tfundacâ bolile da gSî, piept şi pi£m3nl. I Numărul broşurilor ce se trimite gratuit fiiad taie, vi rugăm'■ to lateretul dv. sau latini» ... . . J SoEielalg logo. ^Bitelia totarliMlf BUCUREŞTI.—Str. General Budişteanu No.lt bis,BUCUREŞTI 10 518 DEL MII Oi ULEI pentru AUTOMOBILE ULEIURI &mxmiE pentru î MOTOARE DE EXPLOZ.E MOTOARE DIESEL | TRACTOARE 1 MAŞINI INDUSTRIALE • . ÎT Şl MGRI GOZE din fabricaţianea societâ{ilor c Steaua Română Jsie Astra România !Româno Americana DE VANZftftE la depozitele societătei noastre, la principalele garaje, depozite de benzină şi magazine de automobile din ţară. 9732 Sirop FAGLIANO al Prof. GIROLAMO PAGLIANO ’ 41 FLORENTA (Italia) nr ............ CacH©te Cel maî bun purgativ «fleace depurativ al sângelui desînfectând perfect intestinul, fără al irita, dacă este luat în dozele prescrise adaptabile pentru fiecare persoană In parte, vindecă constipaţia de imediată acţiune. Preventiv contră Gută. Cancer şi boli de piele. Feritivă de imitaţiuni vătămătoare şi de contrafaceri. __ Fiecare produs al firmei noastre trebue •& fie prevăzut cu marcare. fabrică, compusă din banderolă desenată pe fond elbastru deschisă traversată de iscălitura Inventatorului. De vânzare la toate farmaciile şi drogueriî. Cereţi la toate băcăniile deliciosul UNTDELEMN ! în bidoane originala de MEXIREMI LEMNE DE FOC de prima calitate a aranjat uscate din PRODUCţia PROPRIE vindem en gros şi en detail cu preţuri convenabile FAG şi CERN din pădurile proprii 5 vinde cu preţuri reduse en gros şi en detail transportate acasă S. A. Forestiera Lomas > S.â Forestiera loroeni ol strsda sîî. Sen fcou uo- 20 Telefon 352/01, 367/47 . . , „„„„ bonurile se ia și la.„*U»bilatuiw Calea Victonei 93Telef. 73/733 — iiimiaiii a Viţe altoite varietăţi selecţionate, bine sudate şi bine desvoltate, se găsesc de vânzare. FIRSÎA PHTRS P. BOROŞ (1809 Lacul Sărat Brăila HTOT frigurui F CSASCENIC Grănicer Observaţi bina marea »*,aja6Mac» « -n»i Aniversarea proclamării republicei turceşti Angora, 31 (Andor). — Aniversarea proclamării cil a fost sărbătorită ieri, În întreaga ţară prin manifestă-.ţii entuziaste. Preşedintele republicii Gazi Mustafa Kemal Paşa a primit pe miniştrii în audienţa, corpul diplomatic, parlamentari, funcţionarii civili şi militari. Apoi a avut loc parada, Mustafa Kemal Paşa trecând în revistă trupele, şi grupa■ rile cercetaţilor. •------------------------------------ . Memento alatIísíLII 1114 4,0 Metals» MARŢI, 1 NOEMBRIE Viena: 7 kw., 51,2, 1,5 kw., 577* 17. Concert: 19,15. Conferinţa: 20,50. „Requiem“ de Mozart. Milano: 1,5 kw., 315,8 — 18,50 Colţişorul copiilor: 21,45. Operetă; 24. Jazz-band. Uresiau: 10 kw., 322,6 — 17,30. Uverture; 19—21. Diverse; 21,30. Muzică; 22,30. Transmisiune din Gleiwitz. Königsberg: 4,5 kw., 329,7 — 17,30. Concert; 19,30—20,30. Diverse; 21,10. Teatru. Neapote: 1,5 kw., 333,3 — ÎS,10. Concert; 22. Muzicii sitiflonică; 22,30. Teatru. Barcelona (BAJI): 1,5 kw., 344,8 — 20,15. Quintet rado; 20,40. baritonul A. Pera; 21. Recitări; 21,15. Quimet; 21,45. Cântăreaţa Coloma Casals; 22,40 Cronică; 23. Clopotele de la catedrală. Praga: 5 kw., 348,9 — 17. Colţişorul copiilor; 17,15. Conferinţe; 17,30. Concert; 21,10. Concert de muzică uşoară; 23,20. Concert. Londra: 3 kw., 361,4 — 19,15. Ora copiilor; 20. Dans; 20.45. Conferinţă; 21.15. Muzică; 21.45. Canto; 22. Bucăţi din opere comice englezeşti; 23.40 Orchestră; 24,30. Dans. Schenectady WGY: 60 kw., 379,5.— 21. Recital de orgă; 21,30. Convorbie; 2,45. Muzică; 3,30. Diverse; 5,10. Radio Cavalcade. Roma: 3 kw., 450 — 17,50. Ziar radiofonic: 18,15. Concert. Berlin: 10 kw., 483.9. 4,5 kw., 566 17. Conferinţă: 17,30. Muzică: 19,20— 20,40. Diverse; 21,15. Canto. Budapesta: 3 kw., 555,6 — 12. Matineu religios. Varşovia: 10 kw., 1111—17.30. Conferinţă: 18—20,20. Diverse: 21. „Re- Agitaţiile comuniste pe lângă frontieră — Suis de mii de manifeste trecute in România Os § TI fit A W 1? Iffc Satu Mare. 29 Oct. Aproape de două săptămâni, d. subinspector general Cezar Cosma, a fost informat că au fost trecute peste frontieră în ţară un mare număr de mani- feste comuniste incendiare. In ele se scria, în limbile română şi ungară, nu numai diferite îndemnuri revoluţionare, dar se atingea în scop de agitaţie chestia succesiunii tronului. Mai mulţi agenţi, împreună cu de subinspector Comşa, au început cercetările şi în scurt timp au fost descoperite îngropaţi saci întregi cu astfel de manifeste.’ Ţăranii arestaţi —toţi unguri — au mărturisit că, ei au fost plătiţi să le aducă de la frontiera cehă până în interior şi să le difitribue ; însă, citind conţinutul s-au înfricoşat şi nu le-au împrăştiat aşa cum se înţeleseseră cu cei ce le-au plătit, ci le-au îngropat ■amMMBjjÉMMMgi Sa întrucât se credea că centrul unui nucleu comunist este într-un orăşel ceh, lângă frontiera română, d. Cosma, cu permisiunea autorităţilor cehoslovace, a trecut în ţara vecină şi a cercetat în mai multe localităţi, unde avea bănueli. Sa convins însă că manifestele nu au fost tipărite aici, ci au fost aduse din Ungaria. Totuşi, localitatea de unde lucrează diferiţi agenţi comunişti pentru România este Sărăuşea. Aici au fost văzuţi numeroişi comunişti, cei mai mulţi fugiţi din România. In Satu-Mare au fost arestaţi capii comuniştilor precum şi mai mulţi lucrători tipografi, bănuiţi că au luat parte la diferite consfătuiri secrete, ce s-au ţinut la Bixad, Oraşul nou şi Halmen. Ei vor fi înaintaţi inspectoratului siguranţei din Cluj. Asnl IliT—Hr. 255 fitiorenrl 2 Sfoeurtre 1927 »smail Presa românească din Ardeal ------- Printre diferitele crize în cari se sbate Ardealul de un timp încoace : criza financiară, economica şi —durere — criza morală, cea mai dureroasă dintre toate pare a fi criza presei româneşti. Cred că putem afirma şi mai mult, aruncând o privire asupra ziarelor mărunte, cari apar îndiferitele centre ale regiunilor ciscarpatine, constatăm o absentă aproape totală a acelor organe ale Constitutii nationale active care constituiau, odinioară, mai precis, în ultimele decenii e htebelice titlul de mândrie al câtorva milioane de Români subjugaţi. Daca este adevărat că rolul presei poate fi asemănat în angrenajul complex al vieţii naţionale, cu rolul ce-l au plămânii in complexul organic al vieţii individuale, nimic nu ne împiedică să susţinem că Ardealului de azi îi lipseşte aproape cu desăvârşire, aparatul respirator. Luminile cari se aprind răzleţ şi la intervale destul de lungi în runctele mai însemnate ale «castei cetăţui de piatră, în care «‘au păstrat cele mai curate encreii ale rasei noastre, se sting cu o uimitoare repeziciune. "Ardealul care cunoştea »în trecutul apropiat »mitul educaţie» maselor, prin .Cultul faptelor obiective, prin cultivarea desinteresata a adevărurilor mari, adevăruri naţionale şi general-omeneşti, nu este în stare să ofere, azi societăţii româneşti de pretutindeni, decât câteva fiţuici de partid, de minusculă, importantă. Dacă Gheorghe Bariţiu, ,Nestorul mesei româneşti“ de dincoace de Carnati, s‘ar scula din mormânt, printr'o minune cerească ar fi cuprins de cea mai adâncă compătimire, văzând că preceptele sale gazetăreşti au avut un ecou atât de scurt şi înfundat în sufletul celor cari au fost şi suni chemaţi să-i primească moştenirea grea. Gândindu-se la vexaţiunile nenumărate, prin cari s-a strecurat cu focarele sale de lumină din Braşov, ai schiţă probabil, un zâmbet de dispreţ pentru epigonii mărunţi ai vremurilor noastre . Căutând o explicaţie a situaţiei deplorabile, în care tânjeşte mesa ardelenească de câţiva ani de zile, ea nu poate fi găsită decât în starea de spirit, care domneşte în aceste părţi. Politica cu peripeţiile ei a învrăjbit spiritele în aşa măură încât o firimire a oamenilor cu experienţa scrisului şi cu simţul responsabilităţii cuvântului tipărit, în jilţul unui organ independent, a devenit imposibilii. Chiar şi atunci când ziarele şi revistele par independente, ele nutresc, în ascuns, simpatii politice precise. Cele mai multe ziare sunt făcute pentru a lovi un personaj politic sau pentru a justifica grupări politice efemere. Iar cele ce pornesc la drum cu alte scopuri, decât cele arătate, sunt condamnate la grabnică dispariţie, întrucât mijloacele materiale, cari le susţin, din lipsa de mecenaţi generoşi şi deinteresaţi, se sleiesc, de obicei, după al doilea sau al treilea număr. ’ _ Să mai accentuăm cum se anarhizează sufletul unui colţ de fără în urma acestor* neajunsuri ale publicisticei cotidiene sau săptămânale ? O ştie toată lumea. Ce dorim noi este ca intelectualii ardeleni să revină, până nu e prea târziu la tradiţia ziaristicei sănătoase de dinainte de război, restabilindu-şi prestigiul, făcând din scrisul lor faptă de mucenici ai ideii şi progresului obştesc. 141 ,.. .; W ■ . N. Buta -□ * □ Conferinţele „Asociaţiei culturale din Banat“ 1 Timişoara, 29 Secţia timişoreană a „Asociaţiei culturale din Banat“ şi-a inaugurat ciclul conferinţelor populare din toamna acestui an prin două conferinţe ţinute în ziua de Duminică 23 c. în comunele Ghilad şi Volceni. In Ghilad, s-au dus d-nii: prof. dr. I. Miloia şi ing. A. Alexandrescu, înfiinţând o bibliotecă şi formând comitetul filialei „A. C. R. “ din Ghilad. D. prof. I. Miloia a vorbit despre începuturile „Asociaţiei culturale din Banat“, arătând meferitele actualului Patriarh şi „ înalt Regent S. S. dr. Miron Elie , Cristea şi a domnilor Traian Lailescu şi dr. C. Corneanu, din al căror îndemn a luat fiinţă, în 1919, „A. C. B.“ In Voileni s’au dus d-nii: ing. Adrian Suciu, preşedintele secţiei Timişoara a „A. C. B.“, Valeriu Boleanţu, subprefect al judeţului Timiş-Torontal şi membru in comitetul central al ,,A. C. B.“, d-na dr. Maria Popovici şi d. dr. Aug. Matm. D. Valeriu Boleanţu a vorbit despre gospodăria comunelor, arătând importanţa bugetelor comunale şi modalităţile de control a acestora din partea sătenilor. D-na medic Maria Popovici a combătut sistemul unui singur copil, care face să scadă simţitor natalitatea în Banat. D. ing. Adrian Suciu a vorbit despre energie. D. medic Aug. Maior, în cadrul unei foarte reuşite conferinţe cu proecţiuni, a vorbit despre combaterea boalelor sociale. Conferinţele populare ale secţiei Timişoara a „A. C. R.“, vor continua în fiecare Duminică şi sărbătoare. -□©o -------■ 6 Bala Dftrcepţi® la închisoare Perceptorul Anton Haralambie de la percepţia 111 fiscală a fost arestat, învinuit că a luat mită şi a săvârşit numeroase nereguli. D. jude-preşedinte George Cucu, titularul cab- I instrucţie, a luat un lung interogatoriu lui Haralambie, care îşi trecuse toate imobilele pe numele soţiei sale. Mandatul de arestare va fi supus spre confirmare tribunalului de Covurlui. i şirepiuirea tailorilor . Ini Pssiis (Miclîil) — Ministerul agriculturii treime să ia măsuri pentru respectarea hotărlrilor compitetului agrar— Am mâtat şi altă dată cum proprietarul Jenovay, din com. l’ustiniş, jud.. Timiş-Torontal, a reuşit să inducă în eroare Comitetul agrar, obţinând scutirea de la expropriere a unei părţi din moşia sa, pe motiv că este inundabilă. Astfel, peste 700 jugăre au fost scutite de expropriere, buşind pe ţăranii români din acea comună de pământ. Proprietarul lenovny a păstrat o moşie de peste 2.000 jugăre, în pagina îndreptăţit dor la împroprietărire, locuitorii români din acea comună au făcut dese reclamaţiuni si în 1914 se hotărî să fie puşi in posesie. In 1925, Comitetul agrar însă a dat o hotărîre* prin care locuitorii să fie scoşi din posesia terenurilor acordate anul precedent, mimând să fie împroprietăriţi prin alte disponibiltăţi. Rămaşi fără pământ, după alte reclamaţiuni adresate ministerului agriculturii şi Casei centrale, locuitorii au reuşit să dovedească eroarea şi Comitetul agrar a hotărât, iar d. ministru Argetoianu a aprobat: « reluarea terenuri!», zise „inundabile’’. Urmarea firească şi legală era ca aceste terenuri să fie distribuite îndreptăţiţilor la împroprietărire, în conformtate cu tablourile întocmite de judecătoria respectivă. In adevăr, locuitorii, în urma ordinului ministerului au fost puşi în posesie provizorie de organele agricole, iar comisiunea de ocol sub president a d-lui judecător Iosef Kiss.’a dat și hotărîrea de înproprietărire, care urma să fie aplicată în favoarea locuitorilor. Surprinzătoare însă apare măsura Casei centrale care a suspendat lucrările de împroprietărire pe motiv, că trebue să se facă din acest teren, rezervă de Stat. Acest lucru este contra dispoziţiunilor precise ale legii agrare, care nu admite constituirea rezervelor, decât acolo unde toţi îndreptăţiţi au fost satisfăcuţi. D. ministru Argetoianu, care cunoaşte situaţia tristă a locuitorilor, români din Banat, şi mai ales modul cum a fost aplicată acolo reforma agrară, credem că va ordona aplicarea prevederilor legii agrare, făcând să înceteze nesfârşitele neajunsuri locuitorilor români. tes'ta slapnii Isihra'i -- - --------------— v - S!a rsi?r@z®Bfat „ITcrai“ ne B. Belavraacea — Cernăuţi, 30 Oct. Sâmbătă seară, teatrul naţional de aici şi-a deschis porţile. Un public numeros s'a grăbit să participe la reprezentaţia ele inaugurare, rămânând plăcut surprins de unele inovaţii, pe care le-a introdus noul director, d. V. Ion Popa. Vestibulul teatrului, e despărţit printr’un grilaj în două: de o parte, intrarea pentru galeriile de sus, de alta cea pentru staluri şi loji. Astfel, se va cita aglomeraţia ce se producea de către spectatori, de la galerie în ţara intrării în staluri. Se observă imediat că s-a produs o reparaţie radicală a luminii electrice. Bustul lui Liciu, care trecea mereu neobservat, este scos în relief şi impus atenţiei publice prin lumină potrivită. Pe jos, covoare, la intrare şi prin colţuri verdeaţă, totul parcă respiră o atmosferă de sărbătoare, de căldură, de tinereţe. Se simte că o energie înoitoare, tânără şi viguroasă, e la lucru. DESCHIDEREA înainte de a se ridica cortina, d. V. I. Popa, ne mărturiseşte sincer că numai o tradiţie stabilite îi impune să ţină un discurs. Fără să făgăduiască ceva precis, ţine să accentueze că într’un oraş ca Cernăuţii, programul de activitate a unui teatru naţional trebuie să se învârte în preajma împăciuirii diferitelor naţionalităţi pe terenul artei. De pe scena acestui teatru întinde arta noastră ca o ramură de măslin. Dacă sforţările d-sale vor fi sau nu încoronate de succes, roagă publicul să-i primească strădania aşa cum D-zeu a primit obolul văduvei din biblie. A urmat reprezentarea cunoscutei drame Viforul de B. Delavrancea. In interpretare am revăzut pe cele mai bune elemente ale teatrului cernăuţean. In dificilul şi deosebit de complexul rol al lui Ştefănuţă şi-a făcut apariţia, — după o pauză mai lungă, — apreciatul nostru artist D. Brădescu. Aşa cum l-am cunoscut până acuma, d. Brădescu a studiat şi a pătruns rolul, reuşind să-l şi trăiască în faţa noastră. Concepţia d-lui Brădescu despre Ştefăniţă ne ajută să înţe- legem nelămuritul interior sufletesc al degeneratului descendent al lui Ştefan cel Mare. Altă creaţie reuşită a serii a făcut d. N. Bulandra în Luca Arbore. Sobru şi majestos, poate puţin ceva şters în primele 2 acte, jocul d-lui Bulandra s'a ridicat în actul al treilea la tragedia unui realism zguduitor, așa că n’a rămas în sală ochi neumezit de lacrimi. D-na Getta Kernbach, în rolul bonei, s’a situat acum, deodată între protagonistele teatrului nostru. Discretă și profund naturală în scenele nebuniei bonei. P-ra M. Şaban a scos tot ce s’a putut din rolul ingrat al Fanei. D-ra A. Călinescu în contele Irmky exuberând de temperament, d. Anastasia, în Cărăbut măreţ şi impunător, d. Cordec în Mogârdici neexagerat, iar ceilalţi boeri parcă figuri desprinse din paginile cronicarilor. Scenele de ansamblu puse bine la punct. , In general, d. Maican, directorul de scenă, poate fi încântat de roadele îndelungatei şi ostenitoarei sale munci. Costumele, bogate şi variate, în nota timpului. Am voi să mai relevăm o inovaţie, care ni se pare foarte fericită. In locul programelor din anul trecut, programe împănate numai cu reclame, sa vândut publicului o revistă „Spectacolul“, tot cu 10 lei ca și programele vechi. Voi însemna nunta î rubricile revistei, pentru ca cititorii să-și dea seama" cât de instructivă este o astfel de revistă pentru spectatori. După un „Cuvânt înainte", urmează un articol mai lung, despre „Viforul" de C., Loghin, trei poezii semnate D. Vitmicui, G. Voevidca şi V. Gherasim, subiectul şi distribuţia piesei, „Cum se va înscena, monta şi juca „Viforul", o convorbire cu directorul de scenă, pictorul scenograf şi principalii interpreţi de E. Rososcui, 4 pagini de „însemnări“ artistice şi literare şi spectacolele săptămânei la Cernăuţi. Aşa cum ne-a dat nădejdi reprezentaţia de deschidere, ne place să credem că Teatrul Naţional din Cernăuţi a intrat îno nouă epocă, înfloritoare şi definitivă. Am dori ca viitorul să nu ne desmintă. -□ * □Dela „Asociaţia cercurilor de gospodine*1 „Aoociaţia cercurilor de gospodine din România“ de sub preşedinţia de onoare a M. S .Regina Maria şi care a creiat cu multă şi stăruitoare muncă peste 70 de instituţii practice (dispensării de sugari, grădini de copii, cantine, şcoale de menaj şi de sericicultură, ateliere) a organizat pentru mărirea fondurilor necesare construcţiilor de localuri începute, o serie de ceaiuri dansante, în matineuri, în palatul Eforiei, sala „Chat Noir".Primul ceaiu dansant va fi Sâmbătă 5 Noembrie a. c. In afara de obişnuita distracţie a dansului, asociaţia şi-a asigurat concursul diferiţilor artişti, care i vor oferi spectacole alese. Această asociaţie, care are o vastă activitate şi pe terenul industriei casnice, în special pentru prepararea şi transformarea firului de mătase, deschide expoziţia,sa, Marţi 1 Noembrie a. c., în sala de conferinţe a Casei şcoalelor. . JV-i>u£ 58 : BLASCO IBANEZ Mare nostrum Traduc, de CORNELîU BUCHOLSSER și A DUMITRESGU Cel dintâî lucru era să oprească pe inamic să nu scape. Și Ferragut se pregătea să se repeadă asupra lui cu pumnii, cu dința, să lupte cum făceau oamenii primitivi, înainte de a inventa măciuca.- , Celalt poate avea vr’o armă; dar în setea sa de răzbunare, marinarul nu se gândea decât să omoare și nu mai avea nici o teamă pentru el- Pentru a nu pierde inamicul din vedere, Ulysse grăbi pasul. Nu se mai îngrijea de loc să nu atragă atenția cuiva și lucra ca și cum s’ar fi găsit într un pustiu. In trecere, apucă un toroipan care era aruncat pe jos și astfel armat își reluă urmărirea. Toate acestea nu durase decât câteva secunde. Celalt se pusese pe fugă și dispăruse după mormanele de marfă. Căpitanul văzu nelămurit umbre care suriseră în jurul lui, căutând a-i împiedica trecerea. Ochii săi, injectaţi de sânge, vedeau ca prin ceaţă feţe negre şi albe. Erau hamalii, militari şi civili, cărora aspectul acestui om, alergând ca un nebun, le părură curios. • , ■ * Furios că a fost oprit, urmăritorul trase o înjurătură. Aţâţaţi de instinctul mulţimei de a’şi face dreptate, acești oameni nu se preocupau decât de urmăritor și nu se sinchiseau de loc de cel fugărit. Ulysse nu mai putu sa-și stapânească mânia; trebui să destăinuiască secretul. — Este un spion!.. Un spion bosit _ Spuse asta cu o voce înăbuşită, întreruptă, dar niciodată un ordin nu avu un ecou asemănător. „Un spioni“ Acest strigat repetat, făcu să se adune oamenii din toate părţile; părea că pământul îi varsă, cuvântul trecu din gură în gură, fu dus departe, făcu să se nască emoţia, pe nave şi pe cheu. „Un spion“. Oamenii se puseră să alerge cu o iuţeală din ce în ce mai mare, hamalii îşi părăsiră lucrul pentru a se pune şi ei în urmărire, alţi oameni săriră de pe nave pentru a lua parte la această vânătoare de om. Iar cel care dăduse strigătul de alarmă, se văzu în trecut, nebăgat în seamă de vârtejul ce-l deslănţuise. Deşi continuă să fugă. Ferragul era distanţat de Ursitorii negrii, de lucrătorii din doc, de gardienii din port, de marinarii cari ieşiau din toate trecerile ce despărţeau grămezile de lăzi şi baloturi.. Păreau ca nişte ogari cari bat crângurile într’o pădure, ca nevăstuicele cari fugăresc un iepure în galeriile unui ascunziş. Ferragut era aproape complet înconjurat, în fiecare întoarcere se lovea de mamii săi, dar părăsind labirintul de trecători, eși în cealaltă parte a docurilor şi îşi continuă fuga în lungul cheului. Urmărirea pe teren plan nu dură mult timp. „Un spion!“ Mai repede decât oamenii, strigătele ajungeau înainte fugarului. Strigătele urmăritorilor dădură alarma printre lucrătorii cari își continuau încă lucrul, fără să-și dea seama de ceea cese petrecea. îndată fugarul se găsi strâns între două grupe de oameni: umd, formând un semicerc scobit, îl aștepta cu ochii ’n patru, că nu un semicerc umflat, se luase după urmele lui. Extremitățile acestor două grune se uniră. Pnronul era prizonier. Ferrainu îl văzu, foarte palid, gâfâind, cum arunca priviri de animal hărțuit, care n’a renunțat încă la luptă. Mâna dreaptă era vârîtă într’unuî din buzunarele sale. Poate voia să scoată un revolver Pentru a-i apăra scump viața. Aproape de el, un negru încerca o bâtă pe care o legăna ca pe o măciucă. Omul scoase din buzunar o hârtie pe care voia s’o ducă la gură. Dar bâta negrului, ridicată în sus, lovi peste braţul care căzu nemişcat. Pentru a nu scoate vr’un strigăt de durere, spionul își muşcă buzele. Hârtia se rostogoli la pământ, maii multe mâini se întinseră s’o ridice. Un subofițer o desfăcu. Era o bucată mică de hârtie pe care se vedea desenat conturul Mediteranei, toată era împărţită în pătrate, ca la jocul de şah; în mijlocul fiecărei căsuţe, era un număr de ordine. Pătratele erau sectoare, numerele serveau să arate submarinelor, prin telegrafia fără fir, punctul unde trebuiau să aştepte navele aliaţilor pentru a le torpila- Un alt subofiţer explica pe scurt vecinilor săi dinprejur, importanţa acestei descoperiri. „Da, este un spion!“ Această declaraţi® fu primită cu entusiasm; se făcuse o vânătoare cu folos-Dar în acelaş timp se deştepta dorinţa de răzbunare născută în mulţime, care îşi pierduse orice judecată. Marinarii erau cei mai furioşi, căci ei erau aceia cari trebuiau să ţină piept atacurilor submarinelor. „Ah! banditul!“ și spionul se clătină sub lovituri. Dar mai mulți subofițeri înconjurară pe prizonier pentru a-l apăra și Ferragut putu să-l vadă mai de aproape. Una din tâmplele sale era acoperită cu sânge; privirea sa avea o expresie rece , și trufaşe... Căpitanul observă atunci că avea părul vopsit. Germanul sperase să scape prin fugă; prins, el simulase umilința; credea că este cu putință să mintă. Dar hârtia pe care voia s’o distrugă era în mâinile inamicilor. De ce s’ar mai fi prefăcut de aci încolo? Ca un soldat care știe că moartea sa este sigură, își ridică capul cu mândrie. Reapăruse în el ofițerul de castă; privea de sus pe persecutorii anonimi, cerând protecția numai chipiurilor galonate cu aur. Văzând pe Ferragut, ochii i îi se fixară asupra lui; privea pe inamicul său cu o obrăznicie rece şi dispreţuitoare. Buzele sale se mişcau dispreţuitoare. Nu scoase nici un sunet, dar căpitanul înţelese aceste vorbe mute; ele îl înjurau. Era imsulta omului de o treaptă superioară care se adresează servitorului său necredincios. Nobil în mândria sa, von Kramer, nu se acuza decât pe el însuși; făcuse greșeala să se încreadă în cinstea unui simplu patron din marina comercială. — Trădător! Trădătoril părea că repetă din ochi și din buze. Acest dispreț îl necăji pe Ulysse. Dar în fața unui dușman fără apărare, își stăpâni mânia. Furișându-se în mijlocul acelora, cari înjurau și ame- nințau pe spion, înainta până la el și, sfidând privirea sa, îi spuse cu o voce înăbușită: — Fiul meu! unicul meu copil a murit; el era pe Californian! La aceste cuvinte spionul schimbă feţe, feţe. Buzele sale se despărţiră, lăsând să scape o slabă exclamaţie ele surprindere. — Ah!... Strălucirea mândră din pupilele sale se stinse. Aplecă ochii, apoi capul... Mulţimea îl înghiontea şi îl ducea în strigăte. Nimeni nu-şi mai aducea aminte de omul care dăduse alarma și începuse urmărirea. In aceeaș seară, „Mare Nostrum" părăsi Marsilia. (Va urma)