Universul, noiembrie 1927 (Anul 45, nr. 255-279)

1927-11-25 / nr. 274 - Editie speciala II

M . $$ ttt »‹›‹• t" ■ 10!24 îîcembrie Fondator: LUlQl QUZZtWtLLAN TELEFON: Bii-ecäS© 313/72-3S4/S4 A doua ediţie specialăl Lei CELE DiN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ #i telefonice: Director: STEUAN POPESCU Redacţia si Administraţia: Bucureştii str. Srezoianu, îl Administraţia 313/7» Secretariatul d® Redact»: 356/43 Redacţia: Coresp»­ct provincia 302/98—339/34 Elogiul Regenţei pentru Ion Brătianu In urma morţii fostului pre­şedinte al consiliului, I. C. Bră­tianu, membrii guvernului s’au Întrunit la ora 7,15, in consiliu la ministerul de Interne. După o jumătate de oră, con­­silul s’a ridicat, miniştrii du­­cându-se la Palatul Regal unde erau ateptaţi de înalta Regenţă. ELOGIUL REGENŢEI PENTRU MARELE DEFUNCT I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, in numele înaltei Regen­­te, a făcut elogiul celui dispărut, spunând următoarele: „După nenorocirea ce ţrie ro­mâneasca a avut de îndurat cu pierderea celui mai mare Rege. Dumnezeu ne-a dat o nouă şi mare lovitură, luând dintre noi, pe una din cele mai mari fi­guri politice ale neamului. Istoria nepărtinitoare va a­­şeza alături de marea figură a lui I. C. Brătianu pe a fiului care a prezidat întregirea nea­mului Roagă pe Dumnezeu, ca în aceste clipe solemne să co­boare asupra tuturor conducă­torilor duhul înţelepciunii şi în­­ţelegerii ca prin sforţări unite să putem cel puţin în parte îm­plini golul lăsat prin pierde­rea lui Ion I C Brătianu. Cu nemărginită durere vă a­­duc la cunoştinţă încetarea din viaţă a preşedintelui Consiliu­­lui de miniştri Ion I. C Brătia­­nu, azi Zi Noembrie ora 13 dini. Ţara pierde pe marele bărbat de Stat, al cărui nume va rămâ­ne în veci legat de Întregirea neamului nostru. Durerea ce ne copleşeşte nu trebue însă să ne facă a pierde o clipă din vedere interesele su­­perioare ale Statului, cari mai D. Vintilă Brătianu a prezen­tat demisia guvernului. înalta Regenţă a Însărcinat pe d. Vintilă Brătanu cu con­stituirea noului cabinet. Nu s’a făcut nici o schimbare a titularilor fiecărui departa­ment. După aceea noul cabinet a depus Jurământul in faţa înaltei Regenţe. FUNERALII NAŢIONALE S-a hotărît să se facă funeralii naţionale şi corpul defunctului să fie expus la Ateneu timp de 2 zile. înmormântarea se va face Duminică Sa Florica.„ Azi, la ora 3 d. a., Camera şi Senatul por ţine şedinţă. Vor vorbi preşedinţii amânduror Cor­­purilor legiuitoare şi şefii tuturor partidelor politice. Apoi, şedinţa se va ridica in semn de doliu. Camera şi Senatul se vor in­­truni Luni, în şedinţă obişnuită. Şefii partidelor au trimis con­doleanţe. Cei dintâi, cari le-au prezentat, au fost d-nii gen. Ave. »oe/i»» oV / ulii. Al anii! mult de cat ori când trebuie sa fie azi treze în mintea şi sufle­tele noastre, înalta Regenţă a binevoit a încredinţa sarcina formărei nou­lui guvern d-lui Vintilă I. C. Brătianu şi care a format gu­vernul în aceiaşi compunere ca şi a guvernului precedent. Noul guvern a depus jură­mântul azi dimineaţă în faţa înaltei Regente. Ministru de interne (ss) I. G. DUCA Vestirea ţârii Cifra toff prefecţii Doliul tării la moartea lui I.I. C. Brătianu Ultimele clips ale marelui Alaparat Tot timpul la căpătâiul totuavutu a vegheat ă-na Eliza­­Brătianu. Ea 5 lum.d. cot. Zvideiseb,adjutan­tul M. S. R. Principele Nicolae,a venit să se intereseze de starea d-lui Bră­tianu, care fiind disperată, d-sa s’a dus să înştiinţeze pe d. general Ban­ț. Ea ora 5 şi fum. preotul Mihălcescu dela Biserica Munzei a fost chemat să dea suprema împărtăşanie. Ea ora 6 dim. primul ministru a in­trat în agonie, care a durat un sfert de oră fiind extrem de grea. Vigoarea fizică a primului ministru a opus o ul­timă rezistenţă crâncenă răului cai îi submina. Ea ora 6.45 Ion I. C. Brătianu a în­cetat din viaţă. S­uferinţele V meri­ţi ottmiuaia, urma iu- » misiile parlamentare au dus Inal. I tei Regenţe răspunsurile le me. j saj, —­ primul ministru era a.­­ colo. Apoi, a voit să-şi dăruiască odihnă, la conacul dela Florica. Dar n’a putut fi de piept rugă­­minţilor să fie de faţă la inau­­gurarea lăcaşului acelei împărţi­­toare de milostenie şi alinare,­­ care e sec. „Crucea Roşie”. S'a­­ dus la solemnitate şi a risipit­­ din plin, voioşie. PRIMELE ÎNGRIJORĂRI Dar la înapoierea acasă, a șo­văit. Gâtul îi era vătămat. Au fost, mai intei, frigurile. ____L L C. BRATIANU 38 grade, cari s’au îndărătnicit vreme de 24 de ceasuri, până Luni, când au sporit la 39 şi n'au cedat. Marți noapte, bolna- vul a prins să delireze. Noapte turburată de febră. Medici de frunte,—d-nii Danielopol, Nanu- Muscel, C. Angelescu, N. Lupu, Nasta, Mefianu, C. Dimitriu, — veghiau la căpătâiul lui şi-şi mărturisiau îngrijorarea. , O INTERVENTIE CHIRUR­GICALA Miercuri dimineaţă, au început fenomenele de asfixie. Infecţia ajunsese primejdios de puter­nică. O clipă, respiraţia bolna­­vului încetase. Trebuia o încer­­care eroică. A făcut-o, pe dată, d. dr. C. Angelescu, — chirurg cu îndemânări rare. Intervenţia chirurgicală a fost urmată de fixarea unei canule, care a îngă­duit bolnavului să respire. Dar după câteva ceasuri — spre seară, — canula a fost as-I tupaia ae purtnu. ij noua sin­­' copă. Imediat a fost fixată o ca. j nulă mai largă, ceea ce a produs­­ o vremelnică — prea vremel­nică, — îmbunătăţire a stării bolnavului, INFECŢIE generala Mersul boalei urmărit cu aten- I ţie, — doctorii au înţeles, că se produsese o infecţie streptoco­­cică generală. S’a administrat bolnavului o infecţie antistrepto­­cocică. Apoi, — a fost făcută o nouă încercare chirurgicală, fiindcă se constatate o nouă in­fectare a regiunii drepte a gâ­tului. Au fost extirpaţi câţiva ganglioni prinşi, — fără să se găsească purpiu. Toate aceste operaţiuni, bol­navul deşi slăbit de boală şi de osteneli mari şi îndelungate, Ie-a îndurat fără adormire — ci doar cu uşurarea de durere­ pricinuită de simpla amorţire a focului atacat de bisturiu. Ceea ce alarma pe medici, era constatarea, că infecţia genera­lizată sporia şi toxinele nu pu­teau fi eliminate, din pricina absenţei transpiraţiei şi a tutu­ror funcţiunilor fiziologice pro­ducătoare de eliminare a toxi­nelor. Pulsul ajunsese la o situ­aţie din cale afară alarmantă: 150 pe minut. Inima,­­ peste 40 de bătăi. AMELIORARE VREMELNICA Pe la orele II noaptea, bolna­vul a fost alimentat artificial cu ceai cu rom. Ceea ce — spre descreţirea frunţilor şi trezirea unei nădejdi, — a pricinuit o transpiraţie abundentă şi scăde­rea pulsului la 120. De Miercuri dim., bolnavul trăise stare de somnolenţă, frec­vent întreruptă de treziri, în cursul cărora neputând vorbi,— scria. Din rândurile aşternute pe hârtii, — se poate deduce seni­nătatea, stăpânirea de sine şi credinţa în vindecare, cari nu l-au părăsit. Alor caşii Ie spunea în scris, să nu se alarmeze. făr­ă-lui dr. Angelescu, pe care-l ştia nedeslipit, îi scria, ,A­per, că nu eşti emoţionat de starea în care mă găsesc’’. LA CĂPĂTÂIUL BOLNAVULUI De când boala s’a agravat, la căpătâiul bolnavului s-au perin­­dat şi au poposit îndelung toţi membrii guvernului. De ase­meni, adjutanţi regali, care ţi­­neau neîncetat la curent pe membrii Familiei Regale şi pe acei ai înaltei Regenţe. A. S. R. Principele Nicolae, I. P. S. Patriarh Miron şi d. G. Buzdugan, înalţi Regenţi, au vi­zitat pe bolnav. M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa Elena au scris d-nei Brătianu, interesându-se de Ma­rea bolnavului. D. deputat prof. George Bră­tianu, care se afla la Iaşi, a fost chemat telegrafic. D-sa a sosit astă noapte, la ora 1.10. La orele 2 m­in., situaţia de­venind desperată, s’a recurs la oxigen. Toţi medicii, cari n au pu­ră'z? t foită roipf-'a locu­ir­ea ’ fostului prim ministru, au fost adunaţi la un consult. Imediat apoi au fost anun­ţaţi membrii familiei şi la locuinţa lui I. I. C. Brătianu s’au dus d-nii B. Ştirbey, V. Brătianu, I. Niculescu-Doro­­banţu, C. Brătianu-Anunţaţi, au sosit apoi d-nii miniştri I. G. Duca, Stelian Popescu, Franasovici, Bossie, secretar general al înaltei Re­genţe, gen. Nicoleanu, I. Pirat, Al. Algiu, Pleşa, dna Pia Fi­lat, dinii N. Budurăscu, Dudu Vlahide. Certificat de deces Azi, 24 Ncem­brie 1927, oara 6.45 dimi­neaţa, a încetat din viaţă Ion I. C. Brătia­nu, preşedintele con­siliului de miniștri, în urma unei angîne streptococice. Prof. dr. C. Ange­lescu. Prof. dr. Manu Mus­cel. Prof. dr. Danielopol. Dr. Ni Lupu. Dr. Nasla. _ « Către şefii de organizaţii ai par­­tidari! „Naţional-Liberal“ Cu inima sdrobită de durere am trista însărcinare de a vă a­­duce le cunoştinţa încetarea din viaţă a marelui şi mult iubitului nostru preşedinte, domnul Ion I. C. Brătianu. Rolul lui în istoria României contimporane, în înfăptuirea în­tregirii neamului şi în îndeplini­­rea marilor reforme democratice, care stau la temelia organizării sociale a României întregite, a­­parțin istoriei şi asigură în ana­lele românismului o glorie nepie­ritoare. In fața mormântului său des- I chis, partidul National Liberal pe care l-a condus cu atâta înţe­lepciune şi cu atâta strălucire, este dator mai mult decât oricând ca prin unire şi puternică solida­­ritate sufletească să stea strajă întru apărarea marilor interese naţionale cari preocupă ţara noastră. Acesta este cel mai bun oma­giu pe care colaboratorii şi prie­tenii politici îl pot, în aceste cli­pe de durere, aduce memoriei marelui om de stat dispărut atât de neaşteptat dir­ mijlocul nostru. I. G. DUCA Consiliul de miniştri dela ora 8 dim. D — Un nou consiliu de miniştri s’a întrunit la mi­nisterul de interne la ora 8 dim. D. prim-ministru Vintilă Brătianu a venit la consiliu după ce a luat jurământul înscris d-lui N. Titulescu, ministru de externe, care fiind bolnav n’a putut părăsi patul. Jurământul informa aceasta s’a luat în urma însărcinării speciale date d-lui prim-ministru de către înalta Regentă. Consiliul a hotărât ca azi la ora 11 şi jumătate corpul marelui dispărut să fie depus la Ilteneu, unde va sta până Duminică la ora 9 şi jumătate dimineaţa când se va oficia slujba religioasă• Duminică, cortegiul urmănd calea Victoriei şi calea Griviţei, se va îndrepta la gara de Nord, unde un tren special va duce la ora 11 dim., sicriul lui l.­­. C. Brătianu la Florica. înmormăntarea se va face tn cavoul familiei de acolo, la ora 4 d. a» * • « In semn de doliu naţional, consiliul a suspendat pe ziua d* azi activitatea ministerelor, tribunalelor, lan şcolile n*au ţinut cursuri. , , a redactat proclamaţia guvernului către ţară şi s’a fi d­­or­it ca Duminică nu va avea loc nici un spectacol şi se va Interzice muzica de ori ce fel, tn localurile publice, Constitui s’a sfârşit la ora 1O dimineaţa. flzi d. a., la ora 5, câţiva membri al guvernului se vor tn-I Pol’ti pantru a redacta programul lunar ariilor naţionale. Z­.0­­3 dim s’a d­escfutis testamentul lui Z. C. Brătianu. Mil­a goni in ism­ . 1 | 1 Lovit de o boală fulgerătoare, Ion I. C Brătianu, s-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de 24 Noembrie. Ţara pierde azi pe omul care mai mult de un pătrar de veac şi-a închinat ca sfetnic al marilor şi nemuritorilor Regi, Carol şi Ferdi. I­nand, toată munca şi sufletul lui pentru pro­­păşirea, înălţarea şi întregirea statului ro­mân. Opera vieţii lui Ion I. C. Brătianu, rămâne pentru vecie legată de cele mai însemnate ac­te din istoria naţională şi politică a poporului român. Prin înţelepciunea şi patriotismul lui Ion I. C. Brătianu, destinele neamului românesc au fost conduse la înfăptuirea unităţii naţionale, iar rolul pe care Ion I. C. Brătianu l-a avut în făurirea României întregite, rămâne pa­gina cea mai glorioasă din viaţa marelui dis­părut. Poporul român datoreşte lui Ion I. C. Bră­tianu reformele democratice, votul obştesc şi împroprietărirea sătenilor, precum şi în­treaga operă de organizare a statului întregit. Dar opera lui Ion I. C. Brătianu de care istoria va vorbi întotdeauna cu evlavie şi cu recunoştinţă, Înseamnă o muncă uriaşă de fiecare zi, depusă cu înţelepciune, cu pastrio­­tism şi cu o energie creatoare neasemuită, în­­ slujba statului întregit şi a neamului care îi datoreşte împlinirea celor mai sfinte năzuinţi ale lui. . . Moartea lui Ion I. C. Brătianu lasă un gol nemăsurat în viaţa ţării şi nu sufletul poporu­­lui român. . România întregită de la un canat la altul va plânge pe acel cere a avut un rol atât de h­otărîtor în înfăptuirea ei. . „ . Dar cu cât pierderea este mai solanea şi durerea mai covârşitoare, cu atât mai vie şi mai puternică trebue să fie în sufletul popo­rului român hotărîrea de a birui durerea, ce încearcă prin simtimântul de dragoste şi soli­daritate patriotică, ce trebue să apropie şi sa lege pe toţi fiii ţării în jurul intereselor sunt o­ricare ale României întregite, eterna in pute­­rile ei de viaţă şi de continuă înălţare. Preşedintei* consiliului de miniştri şi ministru de finanţ* VINTILĂ L C. BRATIANU. ____ Ministrul Instrucţiunii: Dr. T^G®IL®S^,T Ministrul cultelor şi artelor : AL. LAPEDATU. Ministru d* intern*: L G. DUCA. Ministru de război: General P. ANGELESCU. Ministru d* extern*: N. TITULESCU. Ministrul Justiţiei: ST­ELIAN POPESCU. Ministrul comunicaţiilor: C. DUBUTRIU Ministrul agriculturii şi dom­eniilor: C. ARGETOIANU. Ministrul Industriei: L. MR­AZEC. ..... Ministrul sănătăţii şi ocroti­r­ei »«al*: I INCULEŢ. Ministrul lucrărilor publice: L NISTOR. _ „ Ministrul muncii, cooperaţiei şi aalburărilor sociale: Dr. N. Subsecretar de stat la minis­terul de Interne: R. FRANA­ SOVICI Subsecretar de «tat 1« minis terel de interne: GH. TATA­ RSSCU Subsecretar de stat la minist­erul de agricultură: GH CI­PAIANU. Subsecretar de stat la pvid­enţia consiliului de miniştri: C BRATIANU. repe«t un consiliu de miniştri la ministerul de interne, care se va ocupa cu­ întocmirea amănunțită a programului înmormântării. 10*0 M ROMANI, Pelerinaj la locuinţa defunctului Imediat ce s-a aflat în oraş, prin ediţia specială scoasă de ziarul nostru, de moartea fostu­lui prim-ministru Ion I. C. Bră­tianu, un mare număr de cu­rioşi s-au îndreptat spre locu­inţa sa. La intrare a fost deschis un registru care a fost acoperit cu sute de semnături. Miniştrii plenipotenţiari ai tuturor statelor, foşti miniştri, deputaţi şi senatori, prieteni personali, admiratori sau ad­versari, s’au grăbit să aducă pios omagiu memoriei marelui dispărut. * La ora 9 dim. d. prof. Minovici a procedat la îmbălsămarea cor­nului lui I. Brătianu. Din cauza operaţiunilor ce a suferit, fostul prim ministru a fost ras, aşa că Înfăţişarea a» este cu totul schimbată. TESTAMENTUL LUI L C. BRATIANU La ora 9 juni. membrii m­ini. Hei au procedat la deschiderea testamentului defunctului. Ni s’a spus că testamentul, care este foarte voluminos vre-o 30 de pagini, nu conţine nici o dispoziţie politică las os privire la înmormântare. Toată averea ac a fost lăsată fiului său d. George Brătianu, d-sa Elita Brătianu, soţia se, a­­vănd dreptul să se bucure pe tot timpul vieţii de uzsl­sctul averii. Pentru d. a. la ora 5 a fost con. . I Bari Inundaţii in Maroc Paris. 23 (Rador). — Inunda­ţii catastrofale s’au produs in Maroc în ultimele două zile. Pa­gubele sunt evaluate In câteva milioane de franci La Casa­blanca, apele au inundat maga­zinele. Sunt numeroase victime omeneşti. Patru cadavre au fost găsite In apropiere de Casa­blanca, dar numărul victimelor nu poate fi cunoscut încă, de­oarece se crede că torentul a târât in mare numeroase victi­me. Se crede că între acestea ar fi şi mulţi copii, surprinşi da apă, pe când dormiau ca de o­­bicei sub ceru­l liber. Intre Italia si Spania ANALOGIA CELOR DOUA REGIMURI Madrid, S3 (Rador). — La banchetul ,oferit în cint­ea d-lui Bottn, ministrul corporățiunilor din­ Italia, preşedintele consiliu­lui, d. Primo de Rivera, a subli­niat analogia dintre regimul fet­elei și forma de guvernământ a­­doptată de Spania. -- 'Hx I­BS. + - 1

Next