Universul, noiembrie 1927 (Anul 45, nr. 255-279)
1927-11-25 / nr. 274 - Editie speciala II
M . $$ ttt »‹›‹• t" ■ 10!24 îîcembrie Fondator: LUlQl QUZZtWtLLAN TELEFON: Bii-ecäS© 313/72-3S4/S4 A doua ediţie specialăl Lei CELE DiN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ #i telefonice: Director: STEUAN POPESCU Redacţia si Administraţia: Bucureştii str. Srezoianu, îl Administraţia 313/7» Secretariatul d® Redact»: 356/43 Redacţia: Coresp»ct provincia 302/98—339/34 Elogiul Regenţei pentru Ion Brătianu In urma morţii fostului preşedinte al consiliului, I. C. Brătianu, membrii guvernului s’au Întrunit la ora 7,15, in consiliu la ministerul de Interne. După o jumătate de oră, consilul s’a ridicat, miniştrii ducându-se la Palatul Regal unde erau ateptaţi de înalta Regenţă. ELOGIUL REGENŢEI PENTRU MARELE DEFUNCT I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, in numele înaltei Regente, a făcut elogiul celui dispărut, spunând următoarele: „După nenorocirea ce ţrie româneasca a avut de îndurat cu pierderea celui mai mare Rege. Dumnezeu ne-a dat o nouă şi mare lovitură, luând dintre noi, pe una din cele mai mari figuri politice ale neamului. Istoria nepărtinitoare va aşeza alături de marea figură a lui I. C. Brătianu pe a fiului care a prezidat întregirea neamului Roagă pe Dumnezeu, ca în aceste clipe solemne să coboare asupra tuturor conducătorilor duhul înţelepciunii şi înţelegerii ca prin sforţări unite să putem cel puţin în parte împlini golul lăsat prin pierderea lui Ion I C Brătianu. Cu nemărginită durere vă aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a preşedintelui Consiliului de miniştri Ion I. C Brătianu, azi Zi Noembrie ora 13 dini. Ţara pierde pe marele bărbat de Stat, al cărui nume va rămâne în veci legat de Întregirea neamului nostru. Durerea ce ne copleşeşte nu trebue însă să ne facă a pierde o clipă din vedere interesele superioare ale Statului, cari mai D. Vintilă Brătianu a prezentat demisia guvernului. înalta Regenţă a Însărcinat pe d. Vintilă Brătanu cu constituirea noului cabinet. Nu s’a făcut nici o schimbare a titularilor fiecărui departament. După aceea noul cabinet a depus Jurământul in faţa înaltei Regenţe. FUNERALII NAŢIONALE S-a hotărît să se facă funeralii naţionale şi corpul defunctului să fie expus la Ateneu timp de 2 zile. înmormântarea se va face Duminică Sa Florica.„ Azi, la ora 3 d. a., Camera şi Senatul por ţine şedinţă. Vor vorbi preşedinţii amânduror Corpurilor legiuitoare şi şefii tuturor partidelor politice. Apoi, şedinţa se va ridica in semn de doliu. Camera şi Senatul se vor intruni Luni, în şedinţă obişnuită. Şefii partidelor au trimis condoleanţe. Cei dintâi, cari le-au prezentat, au fost d-nii gen. Ave. »oe/i»» oV / ulii. Al anii! mult de cat ori când trebuie sa fie azi treze în mintea şi sufletele noastre, înalta Regenţă a binevoit a încredinţa sarcina formărei noului guvern d-lui Vintilă I. C. Brătianu şi care a format guvernul în aceiaşi compunere ca şi a guvernului precedent. Noul guvern a depus jurământul azi dimineaţă în faţa înaltei Regente. Ministru de interne (ss) I. G. DUCA Vestirea ţârii Cifra toff prefecţii Doliul tării la moartea lui I.I. C. Brătianu Ultimele clips ale marelui Alaparat Tot timpul la căpătâiul totuavutu a vegheat ă-na ElizaBrătianu. Ea 5 lum.d. cot. Zvideiseb,adjutantul M. S. R. Principele Nicolae,a venit să se intereseze de starea d-lui Brătianu, care fiind disperată, d-sa s’a dus să înştiinţeze pe d. general Banț. Ea ora 5 şi fum. preotul Mihălcescu dela Biserica Munzei a fost chemat să dea suprema împărtăşanie. Ea ora 6 dim. primul ministru a intrat în agonie, care a durat un sfert de oră fiind extrem de grea. Vigoarea fizică a primului ministru a opus o ultimă rezistenţă crâncenă răului cai îi submina. Ea ora 6.45 Ion I. C. Brătianu a încetat din viaţă. Suferinţele V meriţi ottmiuaia, urma iu- » misiile parlamentare au dus Inal. I tei Regenţe răspunsurile le me. j saj, — primul ministru era a. colo. Apoi, a voit să-şi dăruiască odihnă, la conacul dela Florica. Dar n’a putut fi de piept rugăminţilor să fie de faţă la inaugurarea lăcaşului acelei împărţitoare de milostenie şi alinare, care e sec. „Crucea Roşie”. S'a dus la solemnitate şi a risipit din plin, voioşie. PRIMELE ÎNGRIJORĂRI Dar la înapoierea acasă, a șovăit. Gâtul îi era vătămat. Au fost, mai intei, frigurile. ____L L C. BRATIANU 38 grade, cari s’au îndărătnicit vreme de 24 de ceasuri, până Luni, când au sporit la 39 şi n'au cedat. Marți noapte, bolna- vul a prins să delireze. Noapte turburată de febră. Medici de frunte,—d-nii Danielopol, Nanu- Muscel, C. Angelescu, N. Lupu, Nasta, Mefianu, C. Dimitriu, — veghiau la căpătâiul lui şi-şi mărturisiau îngrijorarea. , O INTERVENTIE CHIRURGICALA Miercuri dimineaţă, au început fenomenele de asfixie. Infecţia ajunsese primejdios de puternică. O clipă, respiraţia bolnavului încetase. Trebuia o încercare eroică. A făcut-o, pe dată, d. dr. C. Angelescu, — chirurg cu îndemânări rare. Intervenţia chirurgicală a fost urmată de fixarea unei canule, care a îngăduit bolnavului să respire. Dar după câteva ceasuri — spre seară, — canula a fost as-I tupaia ae purtnu. ij noua sin' copă. Imediat a fost fixată o ca. j nulă mai largă, ceea ce a produs o vremelnică — prea vremelnică, — îmbunătăţire a stării bolnavului, INFECŢIE generala Mersul boalei urmărit cu aten- I ţie, — doctorii au înţeles, că se produsese o infecţie streptococică generală. S’a administrat bolnavului o infecţie antistreptococică. Apoi, — a fost făcută o nouă încercare chirurgicală, fiindcă se constatate o nouă infectare a regiunii drepte a gâtului. Au fost extirpaţi câţiva ganglioni prinşi, — fără să se găsească purpiu. Toate aceste operaţiuni, bolnavul deşi slăbit de boală şi de osteneli mari şi îndelungate, Ie-a îndurat fără adormire — ci doar cu uşurarea de durere pricinuită de simpla amorţire a focului atacat de bisturiu. Ceea ce alarma pe medici, era constatarea, că infecţia generalizată sporia şi toxinele nu puteau fi eliminate, din pricina absenţei transpiraţiei şi a tuturor funcţiunilor fiziologice producătoare de eliminare a toxinelor. Pulsul ajunsese la o situaţie din cale afară alarmantă: 150 pe minut. Inima, peste 40 de bătăi. AMELIORARE VREMELNICA Pe la orele II noaptea, bolnavul a fost alimentat artificial cu ceai cu rom. Ceea ce — spre descreţirea frunţilor şi trezirea unei nădejdi, — a pricinuit o transpiraţie abundentă şi scăderea pulsului la 120. De Miercuri dim., bolnavul trăise stare de somnolenţă, frecvent întreruptă de treziri, în cursul cărora neputând vorbi,— scria. Din rândurile aşternute pe hârtii, — se poate deduce seninătatea, stăpânirea de sine şi credinţa în vindecare, cari nu l-au părăsit. Alor caşii Ie spunea în scris, să nu se alarmeze. fără-lui dr. Angelescu, pe care-l ştia nedeslipit, îi scria, ,Aper, că nu eşti emoţionat de starea în care mă găsesc’’. LA CĂPĂTÂIUL BOLNAVULUI De când boala s’a agravat, la căpătâiul bolnavului s-au perindat şi au poposit îndelung toţi membrii guvernului. De asemeni, adjutanţi regali, care ţineau neîncetat la curent pe membrii Familiei Regale şi pe acei ai înaltei Regenţe. A. S. R. Principele Nicolae, I. P. S. Patriarh Miron şi d. G. Buzdugan, înalţi Regenţi, au vizitat pe bolnav. M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa Elena au scris d-nei Brătianu, interesându-se de Marea bolnavului. D. deputat prof. George Brătianu, care se afla la Iaşi, a fost chemat telegrafic. D-sa a sosit astă noapte, la ora 1.10. La orele 2 min., situaţia devenind desperată, s’a recurs la oxigen. Toţi medicii, cari n au pură'z? t foită roipf-'a locuirea ’ fostului prim ministru, au fost adunaţi la un consult. Imediat apoi au fost anunţaţi membrii familiei şi la locuinţa lui I. I. C. Brătianu s’au dus d-nii B. Ştirbey, V. Brătianu, I. Niculescu-Dorobanţu, C. Brătianu-Anunţaţi, au sosit apoi d-nii miniştri I. G. Duca, Stelian Popescu, Franasovici, Bossie, secretar general al înaltei Regenţe, gen. Nicoleanu, I. Pirat, Al. Algiu, Pleşa, dna Pia Filat, dinii N. Budurăscu, Dudu Vlahide. Certificat de deces Azi, 24 Ncembrie 1927, oara 6.45 dimineaţa, a încetat din viaţă Ion I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniștri, în urma unei angîne streptococice. Prof. dr. C. Angelescu. Prof. dr. Manu Muscel. Prof. dr. Danielopol. Dr. Ni Lupu. Dr. Nasla. _ « Către şefii de organizaţii ai partidari! „Naţional-Liberal“ Cu inima sdrobită de durere am trista însărcinare de a vă aduce le cunoştinţa încetarea din viaţă a marelui şi mult iubitului nostru preşedinte, domnul Ion I. C. Brătianu. Rolul lui în istoria României contimporane, în înfăptuirea întregirii neamului şi în îndeplinirea marilor reforme democratice, care stau la temelia organizării sociale a României întregite, aparțin istoriei şi asigură în analele românismului o glorie nepieritoare. In fața mormântului său des- I chis, partidul National Liberal pe care l-a condus cu atâta înţelepciune şi cu atâta strălucire, este dator mai mult decât oricând ca prin unire şi puternică solidaritate sufletească să stea strajă întru apărarea marilor interese naţionale cari preocupă ţara noastră. Acesta este cel mai bun omagiu pe care colaboratorii şi prietenii politici îl pot, în aceste clipe de durere, aduce memoriei marelui om de stat dispărut atât de neaşteptat dir mijlocul nostru. I. G. DUCA Consiliul de miniştri dela ora 8 dim. D — Un nou consiliu de miniştri s’a întrunit la ministerul de interne la ora 8 dim. D. prim-ministru Vintilă Brătianu a venit la consiliu după ce a luat jurământul înscris d-lui N. Titulescu, ministru de externe, care fiind bolnav n’a putut părăsi patul. Jurământul informa aceasta s’a luat în urma însărcinării speciale date d-lui prim-ministru de către înalta Regentă. Consiliul a hotărât ca azi la ora 11 şi jumătate corpul marelui dispărut să fie depus la Ilteneu, unde va sta până Duminică la ora 9 şi jumătate dimineaţa când se va oficia slujba religioasă• Duminică, cortegiul urmănd calea Victoriei şi calea Griviţei, se va îndrepta la gara de Nord, unde un tren special va duce la ora 11 dim., sicriul lui l.. C. Brătianu la Florica. înmormăntarea se va face tn cavoul familiei de acolo, la ora 4 d. a» * • « In semn de doliu naţional, consiliul a suspendat pe ziua d* azi activitatea ministerelor, tribunalelor, lan şcolile n*au ţinut cursuri. , , a redactat proclamaţia guvernului către ţară şi s’a fi dorit ca Duminică nu va avea loc nici un spectacol şi se va Interzice muzica de ori ce fel, tn localurile publice, Constitui s’a sfârşit la ora 1O dimineaţa. flzi d. a., la ora 5, câţiva membri al guvernului se vor tn-I Pol’ti pantru a redacta programul lunar ariilor naţionale. Z.03 dim s’a descfutis testamentul lui Z. C. Brătianu. Mila goni in ism . 1 | 1 Lovit de o boală fulgerătoare, Ion I. C Brătianu, s-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de 24 Noembrie. Ţara pierde azi pe omul care mai mult de un pătrar de veac şi-a închinat ca sfetnic al marilor şi nemuritorilor Regi, Carol şi Ferdi. Inand, toată munca şi sufletul lui pentru propăşirea, înălţarea şi întregirea statului român. Opera vieţii lui Ion I. C. Brătianu, rămâne pentru vecie legată de cele mai însemnate acte din istoria naţională şi politică a poporului român. Prin înţelepciunea şi patriotismul lui Ion I. C. Brătianu, destinele neamului românesc au fost conduse la înfăptuirea unităţii naţionale, iar rolul pe care Ion I. C. Brătianu l-a avut în făurirea României întregite, rămâne pagina cea mai glorioasă din viaţa marelui dispărut. Poporul român datoreşte lui Ion I. C. Brătianu reformele democratice, votul obştesc şi împroprietărirea sătenilor, precum şi întreaga operă de organizare a statului întregit. Dar opera lui Ion I. C. Brătianu de care istoria va vorbi întotdeauna cu evlavie şi cu recunoştinţă, Înseamnă o muncă uriaşă de fiecare zi, depusă cu înţelepciune, cu pastriotism şi cu o energie creatoare neasemuită, în slujba statului întregit şi a neamului care îi datoreşte împlinirea celor mai sfinte năzuinţi ale lui. . . Moartea lui Ion I. C. Brătianu lasă un gol nemăsurat în viaţa ţării şi nu sufletul poporului român. . România întregită de la un canat la altul va plânge pe acel cere a avut un rol atât de hotărîtor în înfăptuirea ei. . „ . Dar cu cât pierderea este mai solanea şi durerea mai covârşitoare, cu atât mai vie şi mai puternică trebue să fie în sufletul poporului român hotărîrea de a birui durerea, ce încearcă prin simtimântul de dragoste şi solidaritate patriotică, ce trebue să apropie şi sa lege pe toţi fiii ţării în jurul intereselor sunt oricare ale României întregite, eterna in puterile ei de viaţă şi de continuă înălţare. Preşedintei* consiliului de miniştri şi ministru de finanţ* VINTILĂ L C. BRATIANU. ____ Ministrul Instrucţiunii: Dr. T^G®IL®S^,T Ministrul cultelor şi artelor : AL. LAPEDATU. Ministru d* intern*: L G. DUCA. Ministru de război: General P. ANGELESCU. Ministru d* extern*: N. TITULESCU. Ministrul Justiţiei: STELIAN POPESCU. Ministrul comunicaţiilor: C. DUBUTRIU Ministrul agriculturii şi domeniilor: C. ARGETOIANU. Ministrul Industriei: L. MRAZEC. ..... Ministrul sănătăţii şi ocrotirei »«al*: I INCULEŢ. Ministrul lucrărilor publice: L NISTOR. _ „ Ministrul muncii, cooperaţiei şi aalburărilor sociale: Dr. N. Subsecretar de stat la ministerul de Interne: R. FRANA SOVICI Subsecretar de «tat 1« minis terel de interne: GH. TATA RSSCU Subsecretar de stat la ministerul de agricultură: GH CIPAIANU. Subsecretar de stat la pvidenţia consiliului de miniştri: C BRATIANU. repe«t un consiliu de miniştri la ministerul de interne, care se va ocupa cu întocmirea amănunțită a programului înmormântării. 10*0 M ROMANI, Pelerinaj la locuinţa defunctului Imediat ce s-a aflat în oraş, prin ediţia specială scoasă de ziarul nostru, de moartea fostului prim-ministru Ion I. C. Brătianu, un mare număr de curioşi s-au îndreptat spre locuinţa sa. La intrare a fost deschis un registru care a fost acoperit cu sute de semnături. Miniştrii plenipotenţiari ai tuturor statelor, foşti miniştri, deputaţi şi senatori, prieteni personali, admiratori sau adversari, s’au grăbit să aducă pios omagiu memoriei marelui dispărut. * La ora 9 dim. d. prof. Minovici a procedat la îmbălsămarea cornului lui I. Brătianu. Din cauza operaţiunilor ce a suferit, fostul prim ministru a fost ras, aşa că Înfăţişarea a» este cu totul schimbată. TESTAMENTUL LUI L C. BRATIANU La ora 9 juni. membrii mini. Hei au procedat la deschiderea testamentului defunctului. Ni s’a spus că testamentul, care este foarte voluminos vre-o 30 de pagini, nu conţine nici o dispoziţie politică las os privire la înmormântare. Toată averea ac a fost lăsată fiului său d. George Brătianu, d-sa Elita Brătianu, soţia se, avănd dreptul să se bucure pe tot timpul vieţii de uzslsctul averii. Pentru d. a. la ora 5 a fost con. . I Bari Inundaţii in Maroc Paris. 23 (Rador). — Inundaţii catastrofale s’au produs in Maroc în ultimele două zile. Pagubele sunt evaluate In câteva milioane de franci La Casablanca, apele au inundat magazinele. Sunt numeroase victime omeneşti. Patru cadavre au fost găsite In apropiere de Casablanca, dar numărul victimelor nu poate fi cunoscut încă, deoarece se crede că torentul a târât in mare numeroase victime. Se crede că între acestea ar fi şi mulţi copii, surprinşi da apă, pe când dormiau ca de obicei sub cerul liber. Intre Italia si Spania ANALOGIA CELOR DOUA REGIMURI Madrid, S3 (Rador). — La banchetul ,oferit în cintea d-lui Bottn, ministrul corporățiunilor din Italia, preşedintele consiliului, d. Primo de Rivera, a subliniat analogia dintre regimul fetelei și forma de guvernământ adoptată de Spania. -- 'Hx IBS. + - 1