Universul, decembrie 1927 (Anul 45, nr. 280-304)
1927-12-01 / nr. 280
Anul XLV.-Hr. 2808 Pagini In tară 3 lei in străinătate 6 lei8 Pagini lol 1 Decembrie 1927 Fondator LUIGE CAZZAVILLAN TELEFON: Direcţia 313/72- 364/64 Administraţia 313/71 Secretariatul de Redacţie 356/43 ReaadYa, Cores?, cu provincia 302/98—335/37 Guvern naţional şi adversari au condos, cu inimile alftsiate da dame, la locnlnt® de veci, pe acel care mai mult de an sleit de veac a ţinut tn mâinile sale destinele României, iar lespedea rece a acoperit pentru totdeauna făptura omenească, din al căror creer minunat s’au depănat lirele pe care s'a ţesut, ca artă de maestre, viitorul strălucit al unui neam, atâta vreme oropsit Când prietenii şi adversarii, deopotrivă, recunosc meritele Incontestabile ale aceluia pe care aşa de vreme o soartă nemiloasă l-a răpit afecţiunii tuturor, datoria noastră, a celor rămaşi In urma lui este asigurarea operei inlăptuită de ei oricare ar fi sacrificiul ce s’ar cere in acest scop. Generaţiile viitoare vor recunoaşte fiecăruia dintre contimporani sforţările făcute pentru asigurarea patrimoniului comun, iar istoria nepărtinitoare va aşeza in cadrul care se cuvine pe toţi aed cori tn aceste momente au pus patria mai presus de preocupările mărunte, de ldteresele personale, ori de partid. Am arătat tn nenumărate rânduri tn coloanele acestui ziar, că pentru trăinicia opo?Ci, SCIVnd IS ajun» mnnAfl tnfăptuitorii ei, se cere, ca an Imperativ categoric, Înţelegerea tuturor. Nici o dată mai mult ca astăzi această Înţelegere n’a fost mai necesară ,ci nu doar pentrucă astăzi ar fi vreun pericol mai mare decât altă dată, ci pentrucă trebue astăzi mai mult decât oricând, să legitimăm, faţă de omenirea Întreagă, Încrederea care ni s'a acordat la ceasul când am făcut-o să vadă că, In această parte a lumii, se află un popor, care merită să trăiască In graniţele pe care şi le-a croit cu mintea şi braţele sale. Un guvern naţional, un guvern de Înţelegere a celor mai buni dintre fiii acestui neam, un guvern din care să lipsească ambiţiunile deşarte, un guvern care să facă să amuţească poftele de situaţiuni personale, un guvern care să potolească excitarea nemulţumirilor Întemeiate pe ură, un guvern care să poată avea — scăpat fiind de celelalte preocupări mărunte — in tot momentul In fata sa imagina consolidării patriei mărite, iată ce ne trebue tn ceasul de lată. Noi am propovăduit un astfel de guvern de mult, şi-l vom propovădui şi astăzi şl mâine, ca astfel consolidarea statului să se poată face intr’o atmosferă de linişte şi de Încredere, că tot ce s’a putut face s'a făcut, de cei mai buni fii ai neamului. fi.iîfMM nem Lnâe a «-«VMS wwtv HOlUli. 4JULMJL SU.|V- ieși decât altă dată? Noi sperăm, fiindcă n’am pierdut nădejdea că bonul simt a dispărut din neamul nostru. Alt atac la Macedonia Part, 28 (Rador). — Se anunţă din Ghergheli că mai mulţi necunoscuţi au atacat, cu locuri de revolver, rănindu-l grav, pe nobilul Grigorievic. Se crede că autorii fac parte din organizaţia pro-macedoniană, fiind constituiţi la bandă. —---------* * * * — — Diplome ce nu se echivalează Ministerul de externe belgian a făcut cunoscut ministerului nostru de instrucţie că diplomele liberate de institutul politehnic din Bruxelles şi de institutul superior tehnic şi colonia din Liége, n’au nici o valoare oficială. Studenţii din unde ţări au putut obţine asemenea diplome, urmând cursuri şi dând examene numai prin corespondenţă. Consiliul permanent de pe lângă ministerul instrucţiunii a hotărît ca asemenea diplome, nu pot fi echivalate cu nici un fel de diplome de la noi. •------------*□*-----*-*— Parlamentul polonez a fost dizolvat Varșovia, 28 (Rador). — Terminându-se legislatura actualai TIÎA*A «5$ A Canonilul «MCB«.V* «V» u %-\e t* U MUMUIUIU.! jtVAVyv dintele republicii a dat, aidi, o ordonanță prin care dizolvă cele două corpuri legiuitoare. -------------□ * □------------ Consiliul de miniştri de Luni Bugetal general. — Vaporul „împăratul Traian" va fi vândut. - Cantinele studenţeşti. - O casă specială de consemnaţii. - Târguri agricole. — Congresul internaţional de tarassoterapie. — Comemorarea unirii Basarabiei. Formulare pentru instanţele judecătoreşti din Ardeal— Parastas pentru L . C. Brâtianu Luni, la 4 d. u„ s*aminat, la ministerul de finanţe, un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui prim ministru Vintilă Brâtianu. BUGETUL GENERAL Cea mai mare parte a şedinţei a fost ocupată cu expunerea pe care a făcut-o d. Vintilii Brătianu asupra bugetului general al statului, încheiatcu 38 miliarde şi 330 de milioane lei. Azi d. prim-ministru şi ministru de finanţe, va face o largă expunere presei asupra întocmirii bugetului, după ce-i va fi prezentat in omul zilei înaltei Regenţe. VAPORUL „ÎMPĂRATUL traian D. C. Dimitriu, ministru de comunicaţii, a făcut un raport asupra situaţiei vaporului „împăratul Traian’’. Costul reparaţiei generale find prea mare, consiliul a aprobat vinderea pasului in starea în care se găseşte. Din suma realizată se vor plăti şi despăgubirile societăţilor de salvare, care te urci la 13 milioane. CANTINELE STUDENŢEŞTI D. ministru al instrucţiei, dr. C. Angelescu, a expus situaţia cantinelor studenţeşti, care in termen de 6-7 zile vor fi definitiv organizate pe bazele de curând stabilite. CONSEMNAŢII DIN TAXE SPECIALE D. Vintilă Brătianu a comunicat că studiază chestiunea înfiinţării unui fond special de consemnaţii, la Casa de depuneri, unde se vor vărsa diferite taxe speciale percepute de ministere şi care până azi se vărsau la tezaurul general al statului. Măsurii aceasta îşi are mare importanţă, pentru că astfel fondurile speciale provenite din taxele percepute, vor fi distincte şi nu se vor mai îngloba în tezaurul general al statului, unde li se dădea de cele mai multe ori, altă destinaţie. târguri agricole D. C. Argetoianu, ministrul agriculturii, a expus conținutul proedului pentru reînfiinţarea unor târguri agricole cu expoziţii de mostre, care se pot fine în fiecare oară la Braşov. Proedul va avea o formă definitivă intr'unul din consiliile viitoare. CONGRESUL DE TALASSOTERAPIE Consiliul s’a ocupat apoi de chestiunea congresului international de talassoterapie ce se va tine anul viitor în ţară la noi, în luna Mai, la Constanta. Invitaţiile la congres se vor face prin ministerul de externe. Pentru pregătirea congresului s-a întocmit o comisiune compusă din d-nii : prof. dr. Teohari, prof. dr. Danielopol şi general dr. Vicol. La congres vor participa 28 de state. ANIVERSAREA UNIRII BASARABIEI Cum la 9 Aprilie 1928, se împlineşte un deceniu de la unirea Basarabiei, guvernul a hotărît să se dea acestei comemorări toată solemnitatea pe care o merită. Şi fiindcă ziua de 9 Aprilie, cade a doua zi de Sf. Paşte, ia decis ca serbările să se facă in Joia din săptămâna imediat după Paşte. FORIMULAREA PENTRU INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI DIN ARDEAL Consiliul a discutat apoi chestia taxelor zise „benevole", ce se percep de instanţele judecătoreşti din Ardeal, pentru actele pe care le întocmesc. Din sumele adunate se plătesc registrele şi formularele necesare instanţelor judecătoreşti, care în Ardeal sunt de 1380 de feluri. Pentru că la Cluj se află o tipografie, cu o legătorie, un atelier de tâmplărie şi unul de fierărie, cumpărate de acele instanţe din fondurile adunate din taxele „benevole“, consiliul a decis ca ca Agripa Popescu, directorul general al Regiei monopolurilor statului, care se ocupă și de reorganizarea „Monitorului Oficial" să facă formele pentru a fi preluate de stat. In schimb, statul se va obliga să procure formularele şi registrele necesare instanţelor judecătoreşti. PARASTAS Sâmbătă se va oficia un parastas pentru I. I. C. Brătianu, la care vor participa toţi membrii guvernului Consiliul s-a terminat’la 6 d. a. L Floroiu Textul tratatului franco-iugoslav Paris, 28 (Rador). — Tratatul franco-iugoslav a fost publicat. Tratatul cuprinde următoarele stipulaţiuni: 1) Cele două părţi contractante se obligă reciproc să nu atace, să nu intre intr’un teritoriu străin, să nu facă războia decât in caz de legitimă apărare sau conformându-se unei hotărîri a Ligii Naţiunilor. 2) Să rezolve pe căi pacifice diferendele ce nu vor putea fi aplanate pe căile diplomatice, cerând în acest scop o comisiune de conciliaţiune. In cazul când această comisiune n’ar reuşi să rezolve un eventual diferend, să se recurgă la arbitrajul Ligii Naţiunilor. 3) Să examineze in comun, sub rezerva hotăririlor Ligii Naţiunilor, toate chestiunile ce ar fi de natură să pericliteze siguranţa externă a celor două ţări sau ordinea internaţională fixată prin tratatele de pace. 4) In caz de agresiune din partea unei terţe puteri, cele două ţări se vor slăbli şi vor proceda in comun pe lângă Liga Naţiunilor, pentru menţinerea ordinei stabilite prin tratate. 5) Ambele ţări se vor consulta mutual în cazul unei modificări a statutului politic european, sub rezerva hotărîrii Ligii Naţiunilor. 6) Ambele părţi declară, că prezentul tratat nu contrazice întru nimic acordurile semnate de ele privitoare la situaţia politică din Europa şi se angajează să-şi comunice acordurile încheiate cu alte puteri în acelaş scop. 7) Ambele părţi declară că prezentul tratat nu atinge întru nimic drepturile şi obligaţiunile lor, rezultând din pactul Ligii Naţiunilor. 8) Tratatul va fi Înregistrat la Liga Naţiunilor. 9) Tratatul va intra in vigoare imediat după schimbul ratificărilor, şi va fi valabil timp de cinci ani, putând fi remoi. CARACTERUL TRATATULUI Paris, 28 (Rador). — Ziarele în unanimitate, subliniază caracterul strict pacific al tratatului franco-iugoslav, a cărui simplă cetire, — declară „Echo de Paris“ — va arăta că Franţa şi-a măsurat cu grijă făgădueliile, redepăşind colaborarea diplomatică obişnuită. Ziarele observă că un asemenea pact nu poate provoca nici o îngrijorare, căci constitue tipul pactelor de după război, prelungind lanţul inceput la Locarno. Unele ziare scot în relief, că tratatul menţionează la fiecare paragraf Liga Naţiunilor, şi prin aceasta nici nu poate fi comparat cu tratatul recent încheiat între Italia şi Albania, care prevede cooperarea militară în caz de agresiune sau la simpla ameninţare de războiu şi care nu pomeneşte de Liga Naţiunilor decât in privinţa înregistrării tratatului. -------------□ * □------------ N’a fost lovitură de stat în Lituania Berlin, 28 (Rador). — Din Kowno se desminte, categoric, svonul răspândit în străinătate, despre o lovitură militară de stat împotriva guvernului Waldemaras. Omagiul M. S. Regina Maria pentru Ion I. C. Brătianu D. Mills, dein „Associateds Press of America'’, a trimis următoarea telegramă agenţiilor ziarelor americane, după convorbirea pe care M. S. Regina a binevoit să-i acorde, spre a-i exprima durerea Sa cu prilejul morţii marelui bărbat de Stat Ion I. C. Brătianu : ,,Moartea lui Ion Brătianu este o crudă lovitură pentru fard, , El a fost fiftura politi- că predominantă în domniai Regelui Eerdi- j nand. El a fost adevă- rata pârghie a tuturor evenimentelor, care s’au succedat in această prea scurtă perioadă de 13 ani, atât de plină în săvârşiri grandioase. Regele Carol deosebise de mai ’nainte pe Ion Brătianu ca peomul viitorului. El era marele favorit din ultimii săi ani, şi ne-a învăţat pe noi, succesorii lui, să ne uităm la el ca la o forţă. Crescut în cele mai sfinte tradiţii de patriotism de către tatăl său, a consacrat în mod grandios numele acestui mare şi bătrân pionier. Prea însemnat şi prea puternic pentru a fi atins de critică sau ură,şi tăia drumul peste evenimentele, pe care le întâlnia fără frică şi le stăpănea. Ion Hrătianu era un leader, un şef, un om. O prietenie inalterabilă ne lega, prin mulţi ani de muncă grea. Aveam încredere unul între altul şi absoluta Mea realitate pentru idealurile sale ne făcea nişte colaboratori, cari î şi păstrau credinţa. Stând pe marginea mormântului său deschis, nu mi-am putut stăpâni lacrămile. Socotesc că am dreptul să-l plâng fiindcă, chiar în momentele de cel mai mare pericol, nu am şovăit niciodată în credinţa Mea, de ceea ce el însemna pentruRomânia. Eram destul de puternică pentru ca să Mă bucur de puterea lui. Eu şi familia Mea îl plângem ca pe un prieten, un patriot, un real stâlp al Dinastiei. In singurătatea Noastră, după moartea Regelui, el a fost un puternic sprijin, pe care puteam să ne rezemăm. Atot Puternicul l-a rechemat, într-un moment, când toţi aveam , nevoie de el. Nu ne rămâne decât să ne înclinăm capetele noastre. Ca un ultim adio către prietenul anilor Mei din tinereţe şi din vârsta matură, aş dori să spun următoarele : „Atâta timp cât va mai fi suflet in Mine am să caut, cu ajutorul lui Dumnezeu, să continui şi să susţin opera lui Ferdinand şi a ta. Amin“. Z I Mirt şi »miepite —Situaţia funcţionarilor şi reorganizarea serviciilor — Este in norma de conducere a ziarului acesta, să urmărească de aproape şi îmbunătăţirile, ce se pot aduce situaţiei funcţionarilor, dar mai ales să susţină îmbunătăţirile, ce trebue să se facă pentru promovarea intereselor lor ca funcţionari, în consecinţa pentru deplin conştiincioasa răsplată faţă de munca ce li s-a încredinţat şi răspunderea ce şi-au luat. Sunt desigur în memoria tuturor cititorilor ziarului nostru, campaniile susţinute, pe care le- am dus cu egală obiectivitate şi pentru slujbaşi şi pentru slujbe. Cei dintâi să-şi aibă asigurat traiul corect, slujbele să nu fie locuri de plasare pentru paraziţi politici şi nici ocupate oricum, ca locurile să nu fie libere, fiindcă sunt trecute în buget, cu în organizaţia instituţiei. Punctul nostru de vedere a fost îmbrăţişat cu căldură de funcţionari şi adesea ni s-au dat asigurări, că prin teza noastră, susţinută şi repetată, am provocat serioase emulări, în lumea funcţionarilor, cari şi-au devotat munca şi priceperea serviciilor publice. E acum la ordinea zilei, o foarte importantă chestiune pentru serviciile publice şi ca atare şi pentru funcţionari. E vorba de reorganizarea ministerelor. Chestiunea nu-i desigur uşoară. Dar rezolvarea ei va trebui să fie înlesnită de funcţionari, căci singuri numai conducătorii ministerelor n’o pot soluţiona. Decât să se facă erori, sau nedreptăţi, care să aibă serioase repercusiuni asupra desfăşurării serviciilor publice, e din toate punctele de vedere mai folositor, ca funcţionarii, cari şi-au legat existenţa de instituţiunile publice, să indice inutilităţile, să comunice împovărările, să dea pe faţă sinistrul parazitism bugetivor şi să avizeze asupra rânduelilor ce- lor mai convenabile funcţionării serviciului,o funcţionare, la care orice funcţionar conştiincios este , o verigă, sau trebue să fie, o ve- rigă imperativ necesară. Stăruim asupra acestei expre- si: FIECARE FUNCTIONAR TREBUE SA FIE O VERIGA IMPERATIV NECESARA. Hi Experienţa si răspunderea trebue să fie nu numai auxiliarul, ci să determine împlinirea reformelor si organizărilor, pornite din acelas gând bun de executarea întreagă a datoriilor. * Ar intra în acest capitol, o serie de constatări, pe care le-am găsit în expunerea de motive pentru reorganizarea ministerului de finanţe : directori fără servicii, şefi de servicii fără birouri, şefi de birouri fără funcţionari. Şi tot în legătură cu aceasta, ni se spune, că ar fi la ministerul de război, d-ni generali, cu atribuţii de şefi de birouri, sau că la unele regimente ar fi câte 2—3 coloneii. Dacă este aşa, atunci cu drept cuvânt se impune o cât mai repede reorganizare a serviciilor, ţinându-se seamă de repartizarea slujbaşilor acolo, unde se simte lipsă şi de încredinţarea îndatoririlor, potrivit pregătirii şi experienţa. * Dar asupra acestei chestiuni vom reveni, conduşi de principiul formulat la începutul acestui articol : PROMOVAREA INTERESELOR STATULUI IN CEA MAI STRÂNSA ŞI MAI DIRECTA LEGĂTURĂ CU INTERESELE SLUJITORILOR LUI ACTIVI ȘI DEVOTAȚI. B. Cecropide -------------O * □------------ Anchetarea falsificării titlurilor ungare Viena. 28. (Telegramă particulară).— In legătură cu falsificarea de titluri ungare, a sosit la Viena comisarul de poliţie francez, Colombani, spre a cerceta, daca bancherul arestat Blumenstein, are or’un depozit la o bancă vieneză. De la Viena se va duce eventual şi la Budapesta. Colombani a declarat ziariştilor, că aţi cules date importante şi că nu sunt implicate în afacere personalităţi oficiale, ci numai persoane particulare. 1 Guvernul din Moscova a trimis o notă amenințătoare Poloniei — Sovietele sunt gata să apere independenta Lituaniei. — Atitudinea Poloniei e pacifică — Praga. (Ceps). — Se confirmă știrea că guvernul sovietic a adresat guvernului polon o notă în chestia Lituaniei. Guvernul sovietic recomandă Poloniei rezolvirea paşnică a întregului conflict şi observă că Rusia sovietică NU VA RAMANEA INDIFERENTA CAND LITUANIA AR FI DAUNATA INTR-UN MOD, SAU ALTUL. Presa poloneză reacţionează contra glosărilor din străinătate, în special contra presei germanene, care scrie că Polonia pregăteşte o nouă lovitură de stat In Polonia sprijinând pe emigranţii lituani in lupta lor contra guvernului Valdemaras. Ziarele locale insistă asupra declaraţiei oficiale a Varşoviei precum şi asupra interview-ului acordat de ministru Patek ziariştilor sovietici, în care se arată că Polonia in întreaga ei acţiune faţă de Lituania nu se va abate de la linia ei paşnică şi nu va atinge nici în cea mai mică măsură independenţa acestui stat Aceste declaraţii liniştite contrastează fundamental cu alarmările presei din Berlin. Cauza ştirilor alarmante Cari au apărut in mesa din străinătate, o formează împrejurarea că în Polonia şi Letonia se află un mare număr de emigranţi lituani care lucrează împotriva guvernului Valdeminas, încă in vara aceasta când a avut loc la Riga o conferinţă a câtorva adversari ai guvernului Valdeminas, s’a scris despre intenţiuni secrete ale Poloniei in privinţa Lituaniei. Aceste ştiri au fost desminţite în modul cel mai energic de către Polonia. Dacă chestiunea polono-lituană a fost pusă dîn nou pe tanet, motivul îl formează probabil Însăşi personii a mareşalului Pilsudski, care s'a ocupat cu chestiunea lituană in întreaga lui carieră politică, deoarece Wilna, in jurul căreia se duc de câţiva ani polemici intre Plonia şi Lituania, este oraşul natal al lui Pilsudsk. Nu este exclus că mareşalul Pilsudski va pleca la Geneva pentru apărarea punctului de vedere al Poloniei. După ştirile din Geneva nu se ştie acolo încă nimic despre călătoria mareşalului Pilsudski , insă în cercurile de aci se afirmă că mareşalul Pilsudski nu a renunţat la intenţia sa şi că zilele acestea se va hotărî dacă va pleca la Geneva impreună cu ministrul Zaleski. v II hiiiiîRriR furata din stransatu Mijuhui aw îmi uiu Min uu 1 iiyumu a fost pusă la vânzare Străduinţă pentru prinderea criminalilor . Niciodată, instructorii si poliţiştii n‘au dibuit mai in întuneric. In legătură cu asasinarea inginerului Solacoglu, deşi lipsia orice fir conducător, s'au putut formula măcar presupuneri. Deasemeni, când a fost răpusă căpităneasa Radu Radu, cu toate precauţiunile luate de bandit, poliţia a avut posibilitatea să statornicească identitatea lui. Şi în genere oridecâteori s-a săvârşit vre-o crimă, cât de puţin, taina a putut fi descifrată. De data aceasta, s'a părut că identificarea şi apoi capturarea făptaşului, sau făptaşilor, erau chestiune de ore. După săvârşirea ticăloşiei, dispăruse Ion rândaşul. Nu'ncăpea îndoială, — el a ucis. Dar tocmai de data aceasta şi tocmai din pricina credinţa acesteia, că servitorul dispărut redicase viaţa bătrânei şi bogatei lui stăpâne, urzeala ipotezelor s'a încâlcit. SCURTA RECAPITULARE In adevăr. S’a socotit, mai întâi, că Ion a ucis şi apoi a furat un colier de perle şi un milion lei în numerar. Numele de familie al lui Ion era necunoscut. Deschizându-se cassa de fer a multimilionarei, s‘a găsit printre însemnările acesteia, indicarea numelui complet al rândașului: Ion Buzaciuc. Dar cu acelaș prilej, s’a descoperit, că asasinii au prădat bijuterii în valoare de zece milioane, că AU SAVARSIT, DECI, FURTUL DE BIJUTERII CEL MAI IMPORTANT DIN CATE S-AU CUNOSCUT CANDVA IN CAPITALA. Din acest moment, a început încurcătura. Putea un om de rând, un ţărănoi (cum era descris rândaşul) să făptuiască o lovitură care pune în umbră pe cei mai vestiţi profesionişti ai pumnalului şi daltei de deschis cassele de fer ? Cine era acest Buzaciuc ? S’au făcut cercetări în toată ţara şi nu s'a putut ajunge la identificare. Intre timp* se află, că Ion numai la prima vedere părea om de rând. Dacă era privit mai de aproape, se observa, că mâinile lui nu erau mâini de rândaş, ci erau îngrijite, iar cămaşa îi era totdeauna curată, deşi în casa stăpânii nu adusese bagaj şi toţi credeau, că Ion n'avea decât o cămaşă. Atunci, instructori şi poliţişti au dedus: Ion şi-a dat un nume fals. Ion căuta să pară un servitor de povară, dar avea mâini îngrijite şi cămaşă bună curată. Ion a avut prevederea, care ar putea scăpa şi celor mai iscusiţi ..cunoscuţi'* ai poliţiştilor, aceea, ca în bucătăria, unde a ucis cu cosmaua pe servitoarea Adela, să lase, ca din întâmplare un rând de haine jerpelite şi bileţele rupte, cu indicaţii, car — verficate. — s'au dovedit a fi fost numai încercări de a încurca pe anchetatori. Prin urmare, — şi-au spus instructorii şi poliţiştii. — Ion nu-i omul simplu, pe care ispita strălucirii unor giuvaeruri găsite în iatacul stăpânei octogenare l-a împins la crimă. Ci ION E CRIMINAL VERSAT, NĂPRASNIC DE ÎNDRĂZNEŢ ŞI SĂLBATEC. Credinţa aceasta, care câştigă neanchetatori, e întărită şi de alt fapt: în declaraţia lingeresii Elena Meladinovici, se observă unele contraziceri. Nu cumva lengereasa e complice ? Nu cumva ea ar fi fost lăsată în casa omorului, tocmai ca să sporiască încurcăturile ? N’ar şti ea, oare, gazda unde presupusul Ion Buzaciuc îşi păstra bagajul şi unde se ducea să-şi schimbe rufăria ? O astfel de îndrăsneală n’ar putea face parte dintr’un plan de o îndemânare şi cutezanţă uluitoare şi de care asasinii se arătaseră capabili? Elena Meladinovici se apără. Se apăra bine. Atât de bine, încât e pusă în libertate. Ceea ce nu ni- i seamnă insă, că instructori şi poliţişti nu continuă să creadă, că bruta, care a luat viaţa celor două femei fără apărare, nu e altul decât un meseriaş al crimei. (Ne-am permite chiar să adăugăm o bănuială : nu socotesc anchetatorii ca se poate face o apropriere între crima din str. Rosetti şi asasinarea surorilor Corates de la Galaţi ? IAR VEREŞ MICLOŞ Prin urmare, poliţişti şi instructori au ajuns la convingerea, că asasinul e de o perversitate fără seamăn şi că el nu-i la prima ticăloşie. Dar cine e? Care-i adevăratul nume ? Să fie Vereş Micloş, banditul sângeros, care isbuteşte de atâta vreme să se ascundă şi să n’apară decât pentru a da lovituri noui ? Fotografia asasinului d-nei Sufrin a fost arătată tuturor celor, cari au cunoscut pe Ion. Nu seamănă nici pe departe. Şi atunci, cercetările au fost îndreptate în alte direcţii. VASILE BUSIC O fostă servitoare a Măriei Costescu, interogată, rosteşte o bănuială : criminalul, aşa cum i-a fost descris, părea să fie un oarecare Vasile Busic, fost sergent de oraş la Botoşani, de unde a fost destituit, pentru că ar fi lovit pe un superior al lui. Basic a fost găsit, dar confruntat cu persoanele, cari l-au cunoscut pe Ion, s’a dovedit, că nu era una şi aceeaş persoană. ION BOSACIUC In sfârşit, apare un alt bănuit. Un moşier îşi aminteşte, că a avut în serviciul lui pe un oarecare Ion Bosaciuc (nume foarte apropiat de cel găsit în însemnările Măriei Costescu). Pe acest Bosaciuc, moșierul l-a concediat, numai fiindcă: „îmi făcea impresia că e criminal și mă temeam". Din întâmplare, i-a păstrat fotografia. Trei dintre cei ce l-au cunoscut pe Ion spun, că e mare asemănare. Rămâne să se vadă, dacă şi Elena Meladinovici îl recunoaşte. Lengereasa e adusă. Şi e pusă la încercare : — L-am găsit. Asta e. A făcut mărturisiri complete. Privirile anchetatorilor iscodesc faţa fetei. Fata priveşte fotografia şi răspunde foarte simplu, fără să clipească: — Nu-i el. Ion era mai voinic. Ea dă și alte amănunte, cari conving pe anchetatori. Elena Meladinovici e lăsată în libertate. Ion Bosaciuc nu a putut fi găsit până acum. 1 0 mm Pe drumul cel bun? aflăm In ultimul moment, aflăm următoarele: S’a găsit cineva, care a cumpărat una din bijuteriile furate din casa Costescu. E vorba de un preţios inel. Cum şi dela cine a fost cumpărat inelul, constitue de sigur indicii serioase, atât asupra drumurilor pe unde a umblat criminalul, cât şi asupra tovarăşilor lui. ♦ Populaţia dă inimos concurs reprezentanţilor autorităţilor, fiindcă este peste tot o dârză pornire de a fi prins criminalul. Deşi reprezentanţii autorităţilor nu vor — şi se înţelege de ce — să dea, de la o vreme, unele amănunte în privinţa informaţiilor, pe care le-au obţinut, totuşi după ştiri pe cari le avem de la corespondenţii noştri, după legăturile cari se fac între anume fapte, credem că, dat fiind făgaşul pe care sunt îndreptate cercetările, nu se poate să nu fie prin jurând, criminalul. . Ravagiile inundaţiilor in Algeria Paris, 28 (Rador). — Din Algeria se anunţă că ploile torenţiale continuă. Inundaţiile au făcut ravagii extraordinare. Peste zece mii de locuitori au rămas fără adăpost. Toate plantaţiunile sunt distruse. Căile ferate, podurile, numeroase imobile au fost nimicite. Orașul Mostaganem e complet inundat. Pagubele sunt de câteva zeci de milioane. Numărul victimelor trece de trei sute. * Paris, 28 (Rador). — Din Perregaux (Algeria), se anunţă, că în noaptea de Vineri spre Sâmbătă, râul care trece pe dedesubtul orașului Mostraganem, a rupt tunelul prin care curgea, apa râului năvălind pe piaţa principală a oraşului. Casele cari se găseau în faţa puhoiului, s’au dărâmat. Scene teribile s’au produs, întrucât familii întregi au dispărut în valurile râului. Printre clădirile distruse de torent, cari sunt în număr de circa 60 de case, este şi palatul de justiţie. Toate aceste mari pagube, s’au produs în trei sferturi de oră. Din toate clădirile dărâmate de torent, nu a rămas nici o urmă; până şi pământul de sub case, a fost luat de apa râului. In locul unde s’a produs ruperea canalului, a rămas o escavaţie de 20 de metri adâncime. Tromba de apă, continuându-şi drumul, a ajuns în cartierul Indigenilor, unde a distrus multe locuinţe, ele fiind de construcţie slabă. In cartierul european, numărul morţilor se crede că este de 60, iar în cartierul indigen, numărul celor morți se cifrează la câteva sute. ------------□ * n-----------Condamnaţi la moarte în Franţa Paris, 28.— (Telegramă particulară).— Astăzi s’a dat sentinţa în procesul celor 19 bandiţi, cari au s&oârşi 10 omoruri şi 16 spargeri. 2 dintre bandiţi au fost condamnaţi la moarte, iar ceilalfi i„ 2—4 ani închisoare.