Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)

1928-01-24 / nr. 19

UN ALT POD Revista „Graiul Românesc­“, care dă informaţiuni interesan­te privitoare la situaţia româ­nilor de pretutindeni, a publi­cat în ultimul număr un articol sub titlul următor : „Un pod peste Dunăre la cincizeci de ani de viaţă românească ai Do­­brogei‘‘. In acest articol se propune ca noul pod peste Dunărea ro­mânească, să fie construit in­tre Olteniţa-Turtucaia, deoarece „prin drumurile ce s-ar lega de el, o cale ferată însoţită de şo­sea, într'o linie cât mai dreaptă la 15—20 km. de graniţă, prin Deliorman până la Bazargic şi Balde, ar înviora o întreagă re­giune, lăsată până acum mai de­grabă în părăsire... Podul de la Turtucaia ar pune Dobrogea şi Cadrilaterul acolo unde şi sunt, geografic tot pe atât pe cât politic, la porţile Bucure­­ştilor*“. In acest scop „Graiul Româ­nesc a deschis o listă de sub­scripţie. Un nou pod peste Dunărea românească este absolut nece­sar, atâta timp cât nu vom a­­vea un canal, între Cernavoda şi Constanţa, care să asigure navigaţiunei un drum mai scurt şi mai sigur, la marea Neagră. Podurile de peste Dunăre, de la Cernavoda şi Feteşti, nu au fost construite, din nefericire, pentru calea ferată dublă şi din această cauză este necesar cât mai repede să se construească un alt pod, mai la nord, lângă Hârşova, unde lăţimea fluviu­lui atinge aproape 5 km. Când noua arteră de c. f. Braşov- Teliu-Neholaş-Buzău, va fi ga­ta, legătura cea mai bună a Ar­dealului cu marea Neagră va fi pe la Hârşova. Reamintim că englezii au stu­diat, înainte de anexarea Do­­brogei, proectul unui canal, de la Dunăre la marea Neagră, între Cernavoda-Constanţa, prin valea Carasu, dar, nu l-au pu­tut realiza din cauze de ordin politic şi atunci au construit IU­nia ferată de interes local, pe a­­tunci, Cernavoda-Constanţa. Fireşte că interesele mari de ordin economic ale României întregite, impun, ca arterele principale de cale ferată, din Ardeal şi Basarabia, care în fostele configuraţii geopolitice, erau îndreptate, la est, spre O­­desa , iar la vest, spre portu­rile Adriaticei, să fie îndreptate spre porturile noastre maritime: Brăila, Galaţi şi Constanţa. In legătură cu această politi­că a transporturilor se impune şi construirea noului pod de peste Dunăre, lângă Hârşova, iar nu între Olteniţa-Turtu­­caia,­ căci acesta din urmă ar fi prea apropiat de graniţa Bul­gariei. De altă parte, trebue rezol­vată cealaltă mare problemă a asigurării navigaţiunii la gurile Dunărei. Sunt cunoscute dificul­­ităţile serioase ce le întâmpină­­hagjjistu­m­ea pe porţiunea mă­rită a fluviului, fie din cauza barei de la gura canalului Suli­­na, fie din cauza faptului că nu pot circula, azi, decât vase de mare cu tonaj mic. Iată de ce se impune părăsi­rea canalului Sulina şi amena­jarea braţului Chilia pentru na­vigaţia vaselor. eels Gooma panamericană NICI O INTERVENŢIE A UNUI STAT IN AFACERILE ALTUI STAT Londra, 21 (Rador). — Din Havanna se anunţă că, comi­­siunea de drept public inter­naţional a conferinţei pan-ame­­ricane a votat, în una,limitate, o rezoluţiune, prin care se re­comandă, principial, neinter­­venirea niciunui stat în aface­rile interne ale altui stat. NOUL PREŞEDINTE AL CON­­FERINŢEI Paris, 21 (Rador). —Din Ha­vanna (Cuba) se anunţă că de­oarece d. Hughes a refuzat să primească preşedinţia conferin­ţei pan-americane, d-sa a reco­mandat la preşedinţie pe d. Guerero, reprezentantul repu­blicei Salvador, actualul preşe­dinte al comisiunei de drept public internaţional a confe­­ferinţei pan-americane. Mare incendiu A ARS O FABRICA. — PA­GUBE DE MILIOANE Braşov, 21 Ian. Astăseară, pe la ora 11, a is­­bucnit un Incendiu la fabrica de laminat şi tras metale. Pa­gubele sunt de câteva milioane. La faţa locului, au sosit au­torităţile cari au Început cer­cetările. S’a stabilit că incendiul a luat naştere de la o sobă în care se lăsase focul aprins. INCA O DRAMA Un tânăr bucureştean şi-a ucis soţia şi-a cercat să se sinucidă Parcă un vânt al morţii s’a abătut asupra tineretului bucu­­reştean. Dăunăzi, o femee tânăra,—abia 19 ani. — minunat de frumoasa, bogată, de bună condiţie socială, căreia viaţa îi făgăduia toate is­­bânzile, îşi curma zilele, cu un glonte de revolver descărcat în piept. Iar aseară—nouă şi adâncă e­­moţie şi legitimă îngrijorare pen­tru public,—o dramă sângeroasă se desfăşura în Bucureşti, având eroi pe doi­ tineri, cărora dease­­meni, zâmbetele viitorului li se dăruiau fără sgârcenie. CASATORIA Emil Gobi, de 25 ani, copro­prietar al cunoscutei firme de editură, din care fac parte Şte­fan Gobi (tată) şi Ştefi şi Franzi Gobi (fii) se căsătorise cu un an jumătate în urmă, cu d-ra Valen­tina Conovici, în vârstă de 24 ani, artistă la Teatrul Naţional, fiică vitregă a d-lui col Ange­­lescu. Noul menaj se instalase în str. dr Marcovici nr. 1. Dar după numai 16 luni de convieţuire, cei doi tineri s au încredinţat, că nu li se potriviau firile, că între ei se adănciau tot mai mult neînţelegerile şi că răul era fără leac. De aceea, divorţul început a­­cum trei săptămâni. DISCORDIA SPOREŞTE Deşi divorţul era intentat, ti­nerii continuau totuşi să locuiască sub acelaş acoperământ. Emil Gobi se deprindea greu cu gândul despărţirii definitive de frumoasa lui soţie. Perspecti­va aceasta îl îndurera adânc, tulburându--i gândurile şi îmbol­năvind­u-i nervii. , Atât îi scăzuse posibilităţile s­e de apreciere şi îndurare a realitaţii, atât îi fusese devastată sănatatea încât căuta să prelungiasca, după divorţ atitudinele şi auto­ritatea de soţ. SAMBATA SEARA Astfel pare să se explice in­­tervenţia-i de Sâmbătă seară, in realizarea dorinţei fostei lui soţii, de a se duce să se distreze la balul mascat al Asociaţiei ge­nerale a presei. D. col. Angelescu şi soţia d-sale, mama d-nei Valentina Conopici, s’au dus în strada dr. Marcovici să-şi ia fiica, pe care voiau s’o întovărăşiască la bal. Emil Gobi era acasă. Şi s’a îm­potrivit dârz acestei dorinţe a tinerei doamne. Neînduplecat ea­ i­­ a ţinut piept tuturor stăruinţe­lor fostei lui soţii şi a părinţilor acesteia. După explicaţiile violente, ca ieşit din minţi, Emil Gobi a trecut într’o odaie vecină şi’n grabă, a scris câteva rânduri d-lui gen. Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei. „Din pricina unor neînţele­geri familiare, îmi ucid soţia şi mă sinucid. Rugaţi pe pă­rinţii mei să mă ierte şi im­plor, ca trupurile noastre să fie înmormântate în acelaş loc“. A păturit bileţelul, l-a pus într’un buzunar al vestei şi şi-a strigat soţia. D-na Conovici, fără vre-o bănuială şi deci fără vre-o e­­zitare, a dat ascultare chemă­­rei. Dar abia ajunsă în prag, — o detunătură răbufni. — Mă omoară, vrea să mă omoare, — prinse să strige tă­­aăra doamnă, luând-o la fugă pe coridorul apartamentului dela etajul al 3-lea. Vecinii (în special, servitori), înspăi­mântaţi de detunături (se au­zise şi o a doua răbufnire) îi fugeau din cale, de teamă să n’ajungă ţinta gloanţelor pre­supusului urmăritor. Văzându-se ocolită de toţi, d-na Conovici s’a înapoiat în odaie şi cu puterile sleite de pierderea de sânge prin două răni (una la mână­, alta la piept) şi de spaimă, a căzut In acest timp, în camera unde-şi chemase soţia, Emil Gobi dusese ţeava revolveru­lui la tâmpla stângă şi descur­case un glonte. Rănit grav,­­li­se prăbuşise pe covor. MOARTEA D-NEI CONOVICI Imediat, au fost anunţate val­­oarea, parchetul şi prefectura poliţiei. La locul dramei, s’au dus d-nii gen. Nicoleanu, prefec­tul poli­­ţei Capitalei, Codici Şte­­fanescu, prm-procuror, Stanes­­cu, jude instructor, N. Missir, procuror şi Panopol, inspector. Mai înainte, sosise o ■ ambu­lanţă a Salvării, cu internul Ra­dul­escu. ... . — Mor, domnule doctor,­—sca­­pă-mă. .. . Atât e mai putut rosti tânăra doar nu, şi a expiat. Glontele nimerise în braţul stâng, de unde, printr’un capri­cios traiect, pătrunsese un piept şi atinsese inima. DECLARAŢIILE LUI EMIL GOBL Emil Gobl părea, în primele momente, rănit mai uşor. Glon­­tele, pătruns prin tâmpla stăni­gă, se oprise deasupra ochiului. El mai putea vorbi. A dat unele relaţiuni d-lui gen. Nicoleanu şi i-a spus, să cânte în buzunarul vestei, biletul, pe care i-l scri­sese. Dus la spitalul Colţea, a pu­tut face reprezentanţilor par­chetului o declaraţie sumară, în sensul celor mărturisite prin bi­let. Chiar în cursul nopţii, i s-a făcut o intervenţie chirurgicalii şi apoi, conform obiceiului, a fost pus sub paza unui agent de poliţie, ca orice vinovat de crimă. Reprezentanţii parchetului şi ai poliţiei au început îndată an­cheta. Servitorii lui Gobi nu au putut aduce mărturia lor, de­oarece, în momentul crimei nu se aflau acasă. Li se îngăduise un răstimp de libertate în oraş. ------—□ I □-----­-----­ Drama D. Iliescu se va duce la Berlin Budapesta, 21. (Telegramă par­ticulară­. — Corespondentul din Berlin al ziarului „Magyar Or­szág” anunță, că ministrul de ex­ternă român, d. Titulescu se va duce, la mijlocul lunii Februa­rie, la Berlin, unde va negocia cu guvernul german chestiunea despăgubirii pentru emiterea bancnotelor Băncii Generale şi pentru pierderea suferită de de­ţinătorii români, la băncile ger­mane, prin prăbuşirea mărcii. Ziarul socoteşte că se va putea realiza o înţelegere, dat fiindcă România are nevoe de industria germană, iar Germania de de­­buşeul român. Fraudele0 milioane la regi roşiori Botoşani, 21 Ian. La ing. 8 roşiori, s’au desco­perit frande mari. A fost arestat locat. Constan­tin Bar­bu, dela aprovizionare, acuzat că a defraudat câteva milioane. Ancheta se face de d. comi­sar regal al corp. 4 armată şi an Intendant dela divizia 2-a cavalerie. lanjiniAsu Viena, 21. (Telegramă parti­culară. — La judecătoria de ocol din Viena, s’a judecat, astăzi, procesul intentat doam­nei Nelly Grozăvescu, de pro­prietar­ul casei în care locueşte. Toţi locatarii au pus în vedere proprietarului, că vor pleca, dacă nu va evacua pe d-na Gro­­zăvescu, deoarece văzând-o nu­mai, îşi aduc aminte de drama sângeroasă, ce s’a petrecut a­­colo. Judecătorul a dat proprie­tarului câştig de cauză, obli­­gând-o iito d-na Grozăvescu să evacueze locuinţa după expira­­rea.­.contractului. înarmările clandestine ale Ungariei Liga Naţiunilor, sesizată de Mica înţelegere — Vinovăţia Ungariei pe deplin dovedită — Paris, 21 ian. (Tele­gramă pa­rticulară)­ — Ziarul „Petit Parisi­en“ scrie că, astăzi, fără îndoială, statele Micii înţelegeri vor face demersuri pe lân­gă Liga Naţiunilor, în chestiunea contraban­dei armamentelor în Ungaria.* Comisiunea mixtă a­­ustro-ungară, care a fost trimisă la St.­Got­­hard a constatat, ofi­cial, că au fost trimi­se 19­ colete, conţi­nând mitraliere. • Ziarul mai scrie, că reprezentantul Ceho­slovaciei pe lângă Li­ga Naţiunilor a făcut o intervenţiune p­e lângă secretarul gene­ral, dar aceasta nu în mod­ oficial. Reprezentantul Ce­hoslovaciei s-a infor­mat numai dacă consi­liul Ligii Naţiunilor va lua iniţiativă pro­prie în această chesti­une. Reprezentantul­­a de­clarat că dacă, consi­liul nu va face nimic din proprie iniţiativă, atunci cele trei state ale Micii înţelegeri vor trimite trei note identice, la Ligă. In aceste note cele trei state vor reaminti consiliului Ligii Naţiu­nilor datoria de a con­trola înarmările Un­gariei, bine­înţeles, sugerând consiliului să trimită o comisiu­­ne de investigaţie. Statele Micii înţele­geri vor mai trimite consiliului un docu­ment diplomatic, din care se va putea con­stata, că transportul de arme în Ungaria s’a făcut în mod siste­matic. „Petit Parisien” sfâr­şeşte articolul cu con­statarea că între mem­brii consiliului Ligii Naţiunilor se duce a­­cum o corespondenţă diplomatică în această chestiune. NOTELE STATELOR MICII ÎNŢELEGERI Belgrad, 21. (Tele­gramă particulară). — Statele Micii înţele­geri au căzut de acord asupra demersului la Liga Naţiunilor i­n chestia contrabandei de arme din Ungaria. Guvernele vor remite secretariatului gene­ral note separate, pro­babil cu acelaş conti­nut, anexând notelor un bogat material do­cumentar privitor la contrabanda constata­tă, contravenirea la dispozitiunile de de­­sarmare şi la ființarea de organizațiuni ire­dentiste. MĂSURIILE AUTORITĂŢILOR AUSTRIACE Viena, 21 '(Telegramă parti­culară). — Şeful gării din St. Gotthard a propus autorităţilor feroviare din Austria, să Ie re­­suitue cele 5 vagoane cu mitra­liere, deoarece nu au fost pre­luate în regulă. Vagoanele stau gata de predare, de joi, la gra­­aifa ungară. Autorităţile austriace au refu­zat primirea vagoanelor, d­in cauză, că după trecerea unui n­­e­t de îndelungat timp, vagoa­nele nu mai pot fi identificate cu exactitate Guvernul ungar a făcut un demers în acelaş sens şi la gu­vernul austriac. Acesta a ras­­puns n­easemm­i negativ. tt iscă negocieri cu Franţa Va încerca şi o apropiere de Anglia Paris, 21. (Telegramă parti­culară). — Săptămâna viitoare vor începe tratativele între Franţa şi delegaţii Sovietelor, pentru regularea datoriilor Ru­siei.Ziarul „Excelsior“ anunţă, că delegaţia sovietică va propune Franţei să închee un pact de ar­bitraj şi unul de neagresiune cu Rusia. Noul ambasador al Rusiei la Paris, Dougalewski, a primit in­strucţiuni să plece în Martie la Geneva, în timpul reuniunii consiliului Ligii Naţiunilor, pen­tru a încerca o apropiere cu re­prezentanţii Marii Britanii. CONCEDIEREA PERSONALU­LUI FRANCEZ DE LA AMBA­SADA SOVIETICA Paris, 21 (Rador). — „Le Jour­­nal " anunţă, că d. Dovgalevski, noul ambasador sovietic la Pa­ris, a concediat tot personalul francez aflat în serviciul am­basadei sovietice, deoarece d-sa ţine să aibă la ambasadă nu­mai personal sovietic. Paris, 21 (Telegramă parti­culară). — Noul ambasador so­vietic, Dovgalevski, va remite, săptămâna viitoare, preşedin­telui republicii, Doumergue, scrisorile de acreditare. Dovgalevski a făcut astăzi o vizită ministrului de externe, Briand, cu care s’a întreţinut asupra reluării negocierilor în­trerupte de astăvară. Obiectul discuţiunilor îl va forma înche­ierea pactului de neagresiune, lichidarea datoriilor antebelice şi acordarea de credite noui pentru scopuri economice. NICI UN PACT DE NEAGRE­SIUNE RUSO-FRANCEZ Paris, 21 (Rador). — Cercu­rile politice autorizate declară cu totul nefondată informaţia, din sursă germană, relativ la încheerea unui pretins pact de neagresiune între Franţa şi Rusia, pact care ar fi fost pre­dat ori guvernului francez de d. Dovgalewski. ♦ * Bazele păcii perpetue Răspunsul Franţei la propunerea Statelor-Unite Paris, 21 (Rador). — D. Briand a telegraţiat d-lui Claudel răs­punsul Franţei la nota d-lui Kel­­log, relativ la proectul de pace perpetuă. Răspunsul Franţei va fi publicat imediat ce va fi pre­dat guvernului Statelor-Unite.­­ + Paris, 21 (Rador). — „Le Jour­nal“ publică un articol, în care scrie că răspunsul Franţei la nota Statelor-Unite nu formu­lează nici o obiecţie relativ la procedura, sugerată de Statele- Unite. Deoarece însă declaraţia devine plurilateral, Franţa con­sideră că trebuie să se limiteze angajamentele păcei perpetue numai la agresiune, în scopul de a se păstra solidaritatea in­ternaţională a angajamentelor anterioare, a celorlalte puteri. DECLARAŢIILE NOULUI AM­BASADOR AL STATELOR­ UNITE LA PARIS Paris, 21 (Rodor). — D. Her­rick, ambasadorul Statelor­ Uni­te la Paris, la sosirea sa in ca­pitala Franţei, a fost primit foarte călduros. D-sa și-a arătat bucuria ce simte întorecindu-se la Paris, declarând totodat că este ferm hotărit să lucreze din toată inima la opera de pacifi­care generala. -------------------------------­Paris. 21 (Rador). — Aviato­rii Coste® și Lebrix au plecat azi, în sbor, de la Caracas la Baranaulla. D. KELLOG ministru de externe al Statelor­ Unite D. ARISTIDE BRIAND ministru de externe al Franţei flscidsnt mortal de automob! Paris, 21 (Rador). — Din Rubat (Maroc) se anunță, că Duclos, di­rectorul afacerilor indigene, a fost omorît într’un accident de automobil ------------O * □-----------­ FILME De când lumea, beţia s’a ma­nifestat prin fel de fel de e­­fecte. Unii se lasă pe vine şi râd, de se prăpădesc. Alţii au arţag şi dau cu sticlele de sifon în ca­pul conmesenilor. Unii Îşi să­rută în public nevestele, pe care nu ţin minte de când nu le-au pupat acasă. Alţii plâng cu hohot. Unii se răstesc la lăutari, alţii la lighean, şi aşa mai departe. * Iată însă că un ungur a reu­şit să fie original chiar în a­­ceastă materie banală. Ştirea vine din Gherla, a că­rei faimă, datorită unei Închi­sori bine organizate, sporeşte prin întâmplarea de zilele tre­cute. Ştefan Karoly, mare proprie­tar, cunoscut nu numai în lo­calitatea lui, ci pe o rază mai Întinsă în Transilvania, intră la restaurantul Coroana, şi cu aere de magnat autentic, dă or­din lăutarilor: — Noi, se chimiaţi tot ce este mai faimos maghiareşte . Cunoscând cheresteaua obra­zului şi mai ales a buzunarului, ţiganii se ’ntrec în arcuş, când sbârnâind cântece violente şi săltăreţe, când răsfăţându-i u­­rechea cu acadele muzicale.­­ — Să vie şampanie ! răsună glasul de clapson al lui Karoly. Chelnerii aleargă în toate părţile şi sticlele cu guler po­leit Încep să-şi asuftile pălării­le în tavan. Publicul din sală se strânge în jurul mesei, bogătaşul co­mandă băutură pentru toată lu­mea, cheful se lăţeşte şi se în­teţeşte, punga lui varsă conti­nuu bancnote mari, până când ungurul ia luleaua neamţului, şi pe la ora 4 dimineaţa, când nu-l mai ţineau balamalele, strigă lăutarilor: — Marşul funebru! Ţiganii se privesc şi şovăesc. — Marşul funebru !... Ţine !... De astădată, ordinul era a­companiat de priviri fulgerătoa­re şi de o hârtie de o mie de lei. Argument irezistibil: muzi­canţii cântă de mort. Un foc de revolver face sala să răsune şi lumea să ţipe. Karoly se ’mpuşcase în ini­mă. Se rostogoli un mijlocul a­­cordurilor impresionante şi-şi dete sufletul. Iată un final de viaţă, în faţa căruia rămâi în adevăr... stu­pefiant ! Don JOM „Schisma roşie11 Toţi fruntaşii opoziţiei din Ru­sia sovietică au fost expulzaţi din Moscova şi puşi la muncă silnică. rZiarele). DICTATORUL STALIN:« ...Şi acum, tovarăşi, pu­teţi să gustaţi din binefacerile regimului bolşevic». Expozi ii imiecii dela Ateneul Român npredeme mul franco-laşi, M ministru — Cu ce impresie aţi rămas vizitând expoziţia retrospectivă dela Ateneul Român ? ■ — Paul Valery în „Eupolinos" I spune, că sunt trei feluri de clă­­­­diri , cari tac, cele care vorbesc, j— spunând ceeace reprezintă, şi­­ clădirile care cântă — cele care­­ sunt o simfonie în realizarea ar­tei arhitectonice. La o aşa clădire, care face fala ţării noastre, arhitectul Ionescu a putut sa facă acel subsol a­­daptat aşa de bine la întreaga simfonie a Ateneului. Plasarea expoziţei retrospecti­ve a artiştilor români în subso­lul Ateneului, aş putea-o com­para cu subsolul unei bănci, în care se păstrează aurul pe baza căruia se fac nouile emisiuni. Tezaurul artei româneşti din subsolul Ateneului slujeşte ca o garanţie pentru producţia viitoa­re a artei noastre. Cu atât mai mult, cu cât aceas­tă artă nu prea a fost încurajată. Şi dacă n’ar fi decât te reîn­­pr­ospătez amintirile d-rului Leon, care ne povesteşte că ve­nind cu Regele Carol la Iaşi şi găsindu pe sculptorul D. Trones­­cu, l-a întrebat cum o duce , a­­cesta i-a răspuns: „mor de foa­me, Majestate”. Datorită interven­ţiei regelui Carol, a fost numit profesor titular la Belle Arte, a­­dică, a trecut de la viaţa de mi­zerie la acea de sărăcie, — ne spune dr. Leon. Imi amintesc cum peisagii mi­nunate de-ale lui Buicliu — pic­torul luncei din Mirceşti, — se vindecau, ba chiar amanetau, în lipsă de cumpărători, cu câte 15 şi 20 lei. Expoziţia aceasta arătând ori­gina artei noastre, este aplicaţi­­unea celor ce spunea bătrânul Balte­n lui Rubens la Wamelhem: „Rădăcinile tale te pătrundă până în inima pământului ţării tale; vei deveni plin de vlagă ; după florile tinereţii, dă fructele vârstei mature, împarte-le fără socoteală, dă-le la cei ce trec­­ săracilor, bogaţilor, flămânzii şi cătuilor". •• ' Iată care ar fi idealul arte pentru ca marea mulţime să o folosească de frumuseţile ei. Când mă gândesc că un Ren brand, fiul unui mic morar, dac n’ar fi avut ocazia să vadă­­ Leyde, oraşul vecin, tablouri fri­moase: „Visuri palpabile, feri­cirea în frumuseţe, singura fe­ricire pe care o poţi atinge f lumea aceasta şi o poţi duce c tine“, nu ne-ar fi dat nemur toarele pânze, în care starost postavului ar fi arătaţi în toa, splendoarea lor, preamărind o­dată cu arta olandeză şi pute­rea ei comercială, îmbinarea aceasta a m­uzic­ii a picturei, — sub cupola At­heului — ne face să ne gândi la acel poet al culorii. Cel aer oi care în acelaş timp era şi pri­ten şi admirator al muzicei , prezintate prin Chopin. Idealul său era ca să poa ajunge să picteze într’o zi cu tecul sublim, diamantat al pi­vighetorii, pe care el îl traduce în culori, comparându-l cu str­­ucirea stelelor printre copa într’o noapte frumoasă. Năzuiam ca într’una din săli subsolului Ateneului să se fac şi un muzeu al muncii naţional S’ar pune acolo, uneltele de mun­că din trecut, drapele şi lăzi­­ ale vechilor bresle, pentru a putea aminti odată cu trecut artei româneşti şi trecutul mun­cii acestei ţări plămădit cu a­tâtea jertfe, cu atâtea greută­te frumos ar fi când cupa Ateneului va adăposti şi ranii şi arta ţării noastre, menită as­fel să fie înălţarea catedralei v­itoare a Neamului nostru. Am o singură dorinţă : ca această expoziţie a artei, ca viitoarea expoziţie a muncii­­ rămâne în permanenţă, ca isii de energie şi de avânt viitor. Ce aveţi de spus despre r­zolvarea problemei luminii, ca şi de criticile unor ziare asupr expoziţiei retrospective în sine Lumina mare, care p­e această expoziţie, este farul , întunericul trecutului; şi dacă a­cest far are o luminiţă mai mu sau alta mai puţin, îmi este ab­solut indiferent, lumina acea­ asupra trecutului proectează f­oia puternică de lumină asupr viitorului şi aceasta mă inter­sează. In ce priveşte critica, eu sui aşa de entuziasmat când se fai­ult pas înainte în munca sau­­ artă, atunci când se activează încât consider chiar criticile­­ un produs, ca o rezultantă a­­­cestei activităţi. Dacă activita nu există, desigur că nici cr­­ica, — pe care îmi place să cer cinstită și cu năzuinţe căti mai bine — nu s’ar fi făcut. Iată deci un prim rezultat bu al acestei expozitii. D. TRANCU-IAŞI

Next