Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)
1928-01-01 / nr. 1
Anni Tivi Pp. Istambîcă 1 Ianuarie 1928 gs Z%BS 3*. \ t abUTE SHAKESPEARF ÎNDREPTAT Protestam ^ „CTif «, drama' ... . Soare Z. Soare, excelentul ri^ al Teatrului Na. iwnil î't Permite să colaboreze cu anPe care îi pune în gogită Fără chiar sa fie așa de mnovat, căci se mulțumește numBi să îndrepte pe ,CI- co ° Ltul cum îi cer decorurile M, dar nu să schirfbe şi să adaoge .rene întregi aşa cum se face în ţara în care d. '\aHre ?l~a focul educaţia artistică, în CerffliTliZ. , , ■Şi acolo exemplul vine de sus , tot. Celebrul scriitor german Gerard Hauptmann e nemulţumit de Hamlet. Deci i-a făcut o seamă de modificări şil-a trimis teatrului din Dresda. Premiers a atras tot ce Germania are mai intelectual şi mai înclt în chestie de teatru. Dar a fost un dezastru care abia s’a putut ascunde. Să-i lăsam pe uriaşi în pace. Camil Petrescu Ceasornic cu patuU Un inventator străin a născocit un ceasornic, în care mişcarea perpetuă pare sa fie un ideal înfăptuit. El consista din un tubulet cu radiu, de care sunt prinse, la partea de jos, doua foi de aur ce se electrizează sub influenta razelor emise de radiu. Electrizându-se se îndepărtează una de alta și vin sa atingă doua mici bule ce stau în legătură cu pământul, cad apoi din nou, se încarcă cu electricitate, indepartinuluse iarăşi una de alta, ş. a. m. d. Mişcarea foarte regulata nu se opreşte niciodată şi s’ar putea cede că este perpetuă. In realitate, se ştie astăzi că radiul ser spuge încet de tot şi că, în 1 600 de ani abia dispare jumătate, astfel că aceste aparate consumă de fald ceva... ba chiar ceva de actualitate foarte rar Si foarte scump, după cum se exprima d. A Bontane, profesor la facultatea de științe din Dijon, întrun foarte interesant art cot despre mișcarea perpetua, P' ’1 cat în J.'Information inca inainte ele sărbători. O expoziţie de ap-A cai lucrări executate de nebunit • „Le journal“ consacră, în una din numerele sale, un interesant judicios articol închinat nefericiţilor cari, lipsiţi de raţiune, trăiesc în fundul os pici dor. Ceea ce a izbit, de multa vreme, pe cercetătorii vieţii acestor nefericiţi, este facultatea creatoare a nebunilor. Nestânjeniţi câtuş de pufin de raţiune, judecata neexercitând meun control asupra seriile de idei pe cari ei le elaborează, — nebunii dau la iveală, câteodată lucruri demne de tot interest, din punct de vedere documentar. Domeniul esteticei oamenilor normali a fost sensibil "bogaţi" de colaborarea acelora dintre nebuni, cari posedau noţiunile technice ale desenului, ale picturii sau ale sculpturii. Un grup de medici şi de profesori din Paris a organizat o expoziţie în care vor figura numai lucrări ale nebunilor, urmărind realizarea unui dublu scop. In primul rând, se vor aduna mijloacele spre a 60 veni în ajutorul unora de nefericiţii internaţi în ospicii, îndulcindu-lise viaţa» — iar în al doilea, se urmăreşte un scop pur documentar.In adevăr, nicăeri mai mult ’decât în aceste piere, nu se revelează mai deplin lumea misterioasa a subconştientului, cu agle ci bizare rămase încă, necunoscute şi străine cunoştinţei cAtenporanilor. In Germania ,,pacisstă“ MITR 1IERE si baionete ascunse sub altar ! Reichstag a avut de dezbătut, acum cteva zile, o chestiune care constitce un adevărat document asupa mentalităţii Germaniei de azi. Politia a fătd o descoperire In adevăr ca rac»tistică . In biserica Sf. Mihail Tip Miinich s’au gust ascunse, chiar sub altar, un mare număr de mitraliere, câteva mii de baionete. 300 dc măşti împotriva gazelor asfixiante şi o mare cantitate de muniţii ! Ce căutau acolo, în sfântul locos al lui Dumnezeu, de unde ar trebui să răsune cuvinte de pace şi de înfrăţire între oameni?... Spiritul macabru al lui Kauzma De ta calm impresionant-Lauzun surise ascultându-şi sentinței de moarte. Când a doua zi dimineaţă veni executorul să-l conducă in temniţă, Lauzun mânca liniştit ohişnuita-i porţie matinală de stridii. .Cetăţen p — spuse Lauzun executorului, dâ-mi voie să-mi termin masa Apoi oferindu-i un pahar cu vin ad'âi'gă . —. .Bea draga, nu te codii Ai nevoie de mult curaj în meseria ta-tale !”. - . awBWWi ii Biu jt'iüEaaBKwatwaigBBBa «J^iVEBStlL Miscmmie Când au votat femeile în Franţa? Se ştie că în Franţa bărbaţii se opun cu îndârjire la acordarea dreptului de a vota femeilor. Ei nici nu vor măcar să discute un asemenea subiect şi totuş, după cât afirmă d. Jean Lecoq în le Journal, această discreditare a femeilor franceze e un lucru absolut modern. Pe timpuri, dintre toate tarile, Franţa fu aceea, care chemă pe femei să participe la afacerile publice-In adevăr în secolul al XlV-lea femeile votau în tot sudul Franţei. In secolii următori ele furăi în diferite provincii, nu numai alegătoare, dar şi alese în consiliile comunale. In 1376 treizeci şi două de văduve figurau în consiliul provinciei Franche- Comté. Aceste femei erau nobile sau burgheze proprietare ale vreunui fief, deci aveau interese de apărat. In ajunul revoluţiei aceste prerogative femenine existau încă de vreme ce prin regulamentul regal din 24 ianuarie 1789, fetele, văduvele şi chiar minorele care posedau fiefuri puteau vota pentru deputaţii Statelor generale. Şi astăzi în Franţa ele nu şi pot măcar alege consilierii municipali... cel puţin ciudat. „Răpeşte-mâ ori te împuşc !“ Sicilianul Bizzo, care îşi făcuse o avere în America, s-a înapoiat acum de curând în Italia şi sa stabilit în oraşul Siricuza, împreună cu fiica sa Paolina, în vârsta de 16 ani. In casa lui Bizzo venia între alţii şi inginerul Marcheri, care „flirta“ cu frumoasa Paolina. Mai acum câteva zile, tânăra domnişoară şi-a procurat un revolver şi părăsind casa părăteasca, s’a dus la o prietenă, unde l’a invitat şi pe inginerul Marchesi. Când acesta a intrat în casă, Paolina i-a eşit cu revolverul înainte : „Râpeşte-mă, ori te împuşc ! „Se înţelege că tânărul a ales calea cea mai puţin primejdioasă, părăsind casa împreună cu energica domnişoară. Tatăl fetei, bănuind că ea a fost răpită de inginerul Marchesi a adus cazul la cunoştinţa autorităţilor în drept. Scurt timp după aceasta, spre marea lui bucurie, Rizzo primi din partea inginerului Marcheri o scrisoare însoţită de revolverul pe care îl luase Paolinei, după ce o convinsese să-şi bage minţile în cap. Domnişoara fusese adăpostită într-un hotel, de unde a fost adusă acasă de papa. Aviatorul Costes asaltat de admiratoare, care-i cer autografe . Un risc, care, de sigur, n’ar supăra pe nimeni . Gâşte, de Crăciun, la Sangal O recoltă şiintrică ! O misiune franceză s’a înapoiat din Africa centrală, unde sub direcţiunea d-lu Guy Bae ItHuli asociatul muzeului de isto- rie naturală, a stat acolo 15 luni, săvârşind un imens parcurs prin regiunile cele mai diferite şi culegând o bogată recoltă de documente şi colecţiuni zoologice considerabile. [ In parcursul acesta de 1500 km. pe jos, musca tete împiedicând întrebuinţarea animalelor de povară, misiunea a captifcat 150 de mamifere dintre cari mai multe viina mute, antiope,i şerpi între cari trei „cobra’’, peşti, păsuni, batraciene, insecte, foarte mulţi fluturi şi un rinocer „Sirius” foarte rari. Primejdiile într’o asemenea explorare nu sunt rare : muşcături de şerpi, înţepături de in- 5 secte veninioase, lipsă de apă, 4 paraziţi, etc. Aşa de pildă, Deprimez preparatorul d-lui Babault, era să fie victima unei gorile de 1 m. 90, dacă lin glonț demi-blindat nu culca la timp bestia. Intr’o altă împrejurare, d. Babault ferinduse să nu strice cornul unui rinocer alb, n’a tras în el decât târziu de tot. Ia vre-o 15 pași. Și cu toate acestea, dacă nu făcea un salt înlături s’ar fi pomenit , cu enorma massă de trei tone peste el Rinocerul, după multe alte gloanţe primite, a căzut, însă tot a mai avut puterea să se ridice în genunchi k. apropierea vânătorilor. Peste câte va luni toate aceste rarităţi vor putea fi văzute la acel muzetre ’ O balenă gigantică Pescarii din insula Baba, situată în golful Caraci, au prins o balenă fenomenală, care cântărește 10.000 kgr. Flotila de pescari se afla la o distantă de 20 km. de baza sa, când cericeul s’a prins în teribilele năvoade aranjate de pescari. Balena s’a zbătut furioasă, ca să scape din prinsoare, dar n’a izbutit decât să târască bărcile şi năvoadele la o distanţă de 15 km. dela locul unde a fost capturată. Dela Caraci s’au expediat vasepatrule în direcţia unde se refugiase balena gigantică şi după sforţări uriaşe, monstrul marin n înnne ci ninc un rolo Nu vi se pare că e mult mai bun sistemul acesta întrebuinţat de chinezi, pentru transportarea gâştelor ? In primul rând, pasărea stă neîncetat cu gâtul în sus. 30 mile pe or 2000 Inventatorul stilografului 7 După cât afirma „Intransigeant“, stilograful sau tocul-rezervor atât de necesar in zilele noastre de viată intensă și mai ales grăbită n’ar fi, — după cum se credea, — o invenţie de dată , recentă. Pe la 1710, un optician francez, anume Bion, descoperise „condeiul fără sfârşit“ pecare iată cum îl descria : „Condeiul din pană de gâscă, trebuie să fie despicat Şi bine ascuţit. Ca să ne servim de această pană trebuie să-i deşuru- băm căpăcelul şi să-l clătinăm puţin ; după aceea cerneala iese cu încetul pe măsură ce scrim. Trebuie observat ca cealaltă parte să fie bine astupată, căci altminteri coloana de aer ar apăsa pe cerneală și ar face-o să iasă toată dintr’odată“. Pară îndoială dela pana de gâscă-rezervor la stilograful de azi, distanța e mare, dar oricum ideea” e aceeași. Reclamele luminoase şi estetica Parisului Consiliul municipal al oraşului Paris fusese sesizat de o cerere care dovedeşte până la ce punct sunt preocupaţi de estetică locuitorii capitalei Franţei. Anume, se primise plângerea că prin marele număr de reclame luminoase, se desfigurează frumuseţea oraşului şi se ceruse să se ia măsuri ca această deprindere, — devenită în vremea din urmă direct abuzivă, — să fie temperată, dacă nu împiedicată direct. La o ultimă şedinţă a consiliului, prefectul Seinei a comunicat ca, în bună martira, desideratul exprimat a fost realizat în numitul departament. Foarte multe din reclamele luminoase, mişcătoare, au dispărut, rămânând numai firmele luminoase, astfel că se speră“ca în curând... cehul Parisului să-şi recapete frumuseţea naturală. Din examen clinic eliminat tariu pentru conducătorii de automobile O MĂSURĂ FOARTE BUNA ŞI PENTRU ROMANIA Comisiunea pentru lucrările publice, funcţionând pe lângă Camera Deputaţilor, în Franţa, a fost sesizată de o propunere foarte cuminte şi foarte necesară. Anume, e vorba ca, pe cale de lege, să se decidă ca un examen medical săstabilească, în prealabil, cine poate și cine nu poate să conducă un automobil. Avându-se in vedere marele număr de accidente de automobil, produse în foarte multe cazuri din pricina insuficientei fizice a conducătorilor de vehicule,vedere slabă, nervositate excesivă sau alte defecte), înainte de a se da unui conducător carnetul respectiv, candidatul va fi smus unui serios examen medical şi numai după aceea se va hotărî dacă oamenii pot sau nu pot să-şi încredinţeze viaţa pe mâna lui. Vânătoarea de broaşte comestibile Se ştie că în unele ţări, broaştele sunt foarte apreciate ca aliment şi vânătoarea lor prilejueşte nu numai un eveniment cinegetic dar şi deosebită grijă autorităţilor publice ca ,,vânătoarea“ să se facă cu regulă şi cu menajamente. Iar contravenienţii sunt pedepsiţi cu oarecare rigoare. Iată bunăoară ce spicuim din ziarul „LTntransigent“ : 1.Nueste permisă vânătoarea de broaşte orişicând şi oricum. In anumite ţinuturi vânatul e strict interzis vreme de câteva luni pe an spre a nu periclita reproducerea şi Înmulţirea batracienelor. De aceea amatorii de regaluri în broaște, de ei vânate, trebuie să se îngrijească din timp să cunoască circulările prefecturilor referitoare . Căci, r- numitul domn Grosford din Viremond, s’a văzut condamnat la 30 franci amendă penală de tribunalul din Nantes, fiindcă neglijând această prevedere, a fost surprins de jandarmi tocmai în momentul în care pescuise ultima broască dintr’o copioasă captură de cincizeci de duzini, — într'o baltă oprită şi într’un, timp de prohibiţie. Cele mai răspândite limbi din lume Limba vorbită de cel mai mare număr de oameni este, limba I chineză : sunt 400 de milioane de oameni, cari vorbesc între ei chinezeşte. E apoi limba engleză pe care o vorbesc 160 de milioane Apoi limba rusă, vorbită de vreo sută de milioane şi apoi la rând, limbile germană și spaniolă, da vorbită de vreo 70 de milioane, limba japoneză de 55 de milioane, limba franceză cu 50 de milioane, limba arabă cu 45 de milioane, italiana cu 40 de milioane și portugheză (socotită și cea vorbită în Brazilia) de 25 de milioane. / Pnaiinîa de mătase superbe dey QvQlU sene utimele i ni ITS modele parisiene. »»Ui li u Pomana' noastră de reclamă din UUlISlIP opaluperlor g ni «IC garnisite cu dantelă Lfel roza itne. Sisiomolsa complecte din îlanermmm lette franceze garnisit cu brandenburg de mă 3 fii jB’IR 8 tase superbe desene dela LUI yî» | IVtirismii artistice brodate de llîUiSiih I mână bogate asortimente Cadouri apreciate Lei 710 Mari ocazîuni de LBIMlillJiil4"* LB117S 00S11E Şi ROSHIE Admirabile cu Preţuri Eftine InBonMarcM ALEXANDRU HASAN BUCUREȘTI 72, Strada Lipscani 72 ____________,______.»_0 DACĂ ESTI RĂCIT! De avut in toate Farmaciile si Drogheriile din Romania Prima carte arsă Prima carte arsă prin sentinţaunui tribunal, a fost lucrarea filozofului grec Protagora, care a trăit cu sute de ani înainte de naşterea lui Kaus Hristos, pe care tribunalul a socotit-o ca foarte periculoasă. Protagora a scris despre numeroşii zei la cari se închinau grecii. „Avem noi oare dovezi, că sunt adevărate cele ce ştim despre zei, despre originea lor, despre amestecul lor în viaţa oamenilor ." Cartea a fost arsă în public şi autorul condamnat la exil. Femeile sunt mai protejate contra frigului Un redactor al lui „Excelsior“ a întrebat pe profesorul Leon Bernard de la facultatea de medicină din Paris, dacă femeile, aşa de uşor îmbrăcate în timpul iernii, răcesc mai lesne decât bărbaţii. Distinsul medic a răspuns mai întâi, că nu există nici o statistică după care să se poată stabili dacă pe geruri, ca acela de zilele trecute, guturaiul e mai frecvent la bărbaţi decât la femei sau invers şi totuş, dacă s’ar fi făcut o asemenea statistică, ea n’ar dovedi nimic, căci ar trebui să se ţie cont de intensitatea boalei, de gradul de îngrijire al celor atinşi şi aşa mai departe. Dar, spune dr. Bernard, femeile nu sunt uşor îmbrăcate decât în aparenţa, căci dacă îmbrăcămintea lor n’are nici grosimea, nici greutatea hainelor bărbăteşti, e insă confecţionată din stofe mai des ţesute: mătase, satin, lenajuri fine, care izolează perfect corpul. Cât priveşte chestiunea încălţămintei, ea n’are importanţă decât pe vreme umedă. Pe timp friguros, răceala membrelor inferioare în mişcare fiind de mai mică importanţă. Iar mai ales trunchiul corpului, care conţine organele mai sensibile la frig, femeile,—după cum vedeţi,—îl înfăşură cu tot felul de stofe şi mai ales de blănuri. Contabilitatea avocaţilor Consiliul de disciplină al baroului din Constantinopol a statornicit o reformă absolut originală. A preconizat anume înfiinţarea unui registru special, pe care orice avocat e obligat să-l fie „la zi” de acum înainte, spre a înscrie în el în mod amănunţit toate procesele, în care angajat, numele clienţilor-părţi, natura procesului, numărul dosarului, instanţa, împuternicirea, actele si titlurile ce î s’au remis, rezumatul sentinţei... onorariul, etc. Privind fila respectivă, din registru,—oricine va avea această posibilitate—îşi va putea da seama dintr’o dată atât de afacere în sine, sub toate aspectele ei cât şi de onorariul încasat de avocat, sub formă de preţ convenit, speze, proceduri, etc... Consiliul baroului, el însuşi şi-a asumat sarcina imprimării şi distribuirea acestor registre,— fiecare filă urmând să poarte pecetea decanului. Reforma baroului turc a fost adoptată şi pusă în fiinţă. Scopul ei a fost, se sflce, acela de a creia o bază sigură de dovedire în multiplele prilejuri de nemulţumiri ce s’ar ivi, între client şi avocat, între avocat şi barou, fisc. etc... -----------□ * □---------— , "acesta este AMBALAJULORIGINAL AL RENUMITEI FDKrrriUNl CADOURI utile și practice CĂRUCIOARE •"SĂPĂTORI și băi pentru copii, LâlPî el ectrîce, TAGÂIURÎ Alpacca, SERVICIU Karlsbad STICLĂRIE “șiVfouif U$M de BUCĂTĂRIE smaţuite alb şi negre de la fabrica 1 peder D rmst.dt TOT FELUL :”£10,e,n porţelan şi argilărie. La Matasinele i mmm BUSCUREŞTI Centrala, Cal. Victorie 49 şi Sucursala, Str. Lipscani 8S Telef. 33/13 şi 37/36 BLANURI FINE dupa Lei 128 la 75.000 Lei se gasesc la vechiul depozit de blanuri WÎLBELI STEMMT Bucureşti Calea Moşilor 188 Cadouri UTILE şi CONVENABILE NOUTĂŢI în poumtmum STICLĂRIE, ARTICOLE de MENAJ Mus Brald EN GROS, Str. Sf Ion Nou 17 DETAIL: Calea Moşilor 25 Bucureşti 1— Telei 53,96 @29 mi m Ua ceas de buzunar calm fabrications elveţiană Expediem prin poştă imediat după primirea comenzei contra ramburs şi fără acont. De ceas elegant cu lanţ fabricaţiune elveţiană cu garanţie pentru mersul precis numai pentru Lei 215 Caltatea Extra „ 265 Calitate trima „ 475 Un deştept tor de masă C. F. R. veritabil Lei 215. Un ceasornic br.ţar p Damela., superioară 310 Iei Premiu gratuit. La o comanda de 3 ceasornice saudeşteptătoare oferim de fiecare ceas afară de lanţ un cuţitaş de buzunar frumos de Solingen absolut gratuit. La o comandă de 3 ceasornice sau deşteptătoare oferim afara de premiul de mai sus an al şaptelea ceas sau deşteptător absolut gratuit. Fără Risc in caz de neconvenienţă primim obiectele înapoi resiuit din bani fără nici o pagubă pentru cumpărător. Cheltuielile de expediţie şi porte foarte reduse privesc pe cumpărător. Comenze se vor adresa secţia Ceasuri, Strada Palat 2, laș Reclama este Salierul comerțului