Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)

1928-01-01 / nr. 1

Anni Tivi Pp. I­stamb­îcă 1 Ianuarie 1928 gs Z%BS 3*. \ t abUTE SHAKESPEARF ÎNDREPTAT Protestam ^ „CTif «, drama' ... . Soare Z. Soare, exce­lentul ri^ al Teatrului Na. iwnil î't Permite să colaboreze cu anPe care îi pune în gogită Fără chiar sa fie așa de mnovat, căci se mulțumește nu­­mBi să îndrepte pe ,CI- co ° Ltul cum îi cer decorurile M, dar nu să schirf­be şi să adaoge .rene întregi aşa cum se face în ţara în care d. '\aHre ?l~a fo­cul educaţia artistică, în Cer­ffliTliZ. , , ■Şi acolo exemplul vine de sus , tot. Celebrul scriitor german Gerard Hauptmann e nemulţu­mit de Hamlet. Deci i-a făcut o seamă de modificări şi­­l-a trimis teatrului din Dresda. Premiers a atras tot ce Ger­mania are mai intelectual şi mai înclt în chestie de teatru. Dar a fost un dezastru care a­­bia s’a putut ascunde. Să-i lăsam pe uriaşi în pace. Camil Petrescu Ceasornic cu pa­tuU Un inventator străin a născo­cit un ceasornic, în care mişca­­rea perpetuă pare sa fie un ideal înfăptuit. El consista din­ un tubulet cu radiu, de care sunt prinse, la partea de jos, doua foi de aur ce se electrizează sub in­fluenta razelor emise de radiu. Electrizându-se se îndepărtează una de alta și vin sa atingă doua mici bule ce stau în legătură cu pământul, cad apoi din nou, se încarcă cu electricitate, indepar­­tinuluse iarăşi una de alta, ş. a. m. d. Mişcarea foarte regulata nu se opreşte niciodată şi s’ar putea cede că este perpetuă. In reali­­tate, se ştie astăzi că radiul se­­r s­puge încet de tot şi că, în 1 600 de ani abia dispare jumă­tate, astfel că aceste aparate con­sumă de fald ceva... ba chiar ceva de actualitate foarte rar Si foarte scump, după cum se ex­prima d. A Bontane, profesor la facultatea de științe din Dijon, întrun foarte interesant art cot despre m­ișca­rea perpetua, P' ’­1 cat în J.'Information inca ina­­inte ele sărbători. O expoziţie de ap-A cai lucrări executate de ne­bunit • „Le journal“ consacră, în una din numerele sale, un interesant judicios articol închinat nefe­riciţilor cari, lipsiţi de­­ raţiune, trăiesc în fundul os pi­ci dor. Ceea ce a izbit, de multa vre­me, pe cer­cetătorii vieţii acestor nefericiţi, este facultatea crea­toare a nebunilor. Nestânjeniţi câtuş de pufin de raţiune,­­ ju­decata neexercitând meun con­trol asupra seriile de idei pe cari ei le elaborează, — nebunii dau la iveală, câteodată lucruri demne de tot interest, din punct de vedere documentar. Domeniul esteticei oamenilor normali a fost sensibil "bogaţi" de colaborarea acelora dintre ne­buni, cari posedau­­ noţiunile tech­nice ale desenului, ale pic­turii sau ale sculpturii. Un grup de medici şi de profe­­sori din Paris a organizat o ex­poziţie în care vor figura numai lucrări ale nebunilor, urmărind realizarea unui dublu scop. In primul rând, se vor aduna mijloacele spre a 60 veni în a­­jutorul unora d­e nefericiţii in­ternaţi în ospicii, îndulcindu-li­­se viaţa» — iar în al doilea, se urmăreşte un scop pur documen­tar.In adevăr, nicăeri mai mult ’decât în aceste p­iere, nu se re­velează mai deplin lumea­ mis­terioasa a subconştientului, cu ag­le ci bizare rămase încă, ne­­cunoscute şi străine cunoştinţei cAtenporanilor. In Germania ,,pa­cisstă“ MITR­ 1IERE si baionete ascunse sub altar ! Reichstag a avut de dezbă­tut, acum cteva zile, o chestiune care constitce un adevărat do­cument asu­pa mentalităţii Ger­maniei de azi. Politia a fătd o descoperire In adevăr ca rac»tistică . In bi­serica Sf. Mihail Tip Miinich s’au gus­t ascunse, chiar sub altar, un mare număr de mitraliere, câte­­va mii de baionete. 300 dc măşti împotriva gazelor asfixiante şi o mare cantitate de muniţii ! Ce căutau acolo, în sfântul lo­cos al lui Dumnezeu­, de unde ar trebui să răsune cuvinte de pace şi de înfrăţire între oameni?... Spiritul macabru al lui Kauzma De ta calm impresionant-Lau­­zun surise ascultându-şi sentin­­ței de moarte. Când a doua zi di­mineaţă veni executorul să-l con­ducă in temniţă, Lauzun mân­ca liniştit ohişnuita-i porţie mati­nală de stridii. .Cetăţen p — spuse Lauzun­ executorului, dâ-mi voie să-mi termin masa Apoi o­ferind­u-i un pahar cu vin ad'âi'gă . —. .Bea draga, nu te codii Ai nevoie de mult curaj în meseria ta-tale !”. - . awBWWi ii Biu jt'iüEaaBKwatwaigBBBa «J^iVEBStlL Miscmmie Când au votat femeile în Franţa? Se ştie că în Franţa bărbaţii se opun cu îndârjire la acorda­rea dreptului de a vota femeilor. Ei nici nu vor m­ăcar să discute un asemenea subiect şi totuş, după cât afirmă d. Jean­­ Lecoq în le Journal, această discredi­tare a femeilor franceze e un lucru absolut modern. Pe­­ tim­puri, dintre toate tarile, Fran­ţa fu aceea, care chemă pe fe­mei să participe la afacerile pu­blice-In adevăr în secolul al XlV-lea femeile votau în tot su­dul Franţei. In secolii următori ele furăi în diferite provincii, nu numai alegătoare, dar şi alese în consiliile comunale. In 1376 trei­zeci şi două de văduve figurau în consiliul provinciei Franche- Comté. Aceste femei erau nobile sau burgheze proprietare ale vreu­nui fief, deci aveau interese de apă­rat. In ajunul revoluţiei aceste prerogative femenine existau în­că de vreme ce prin regulamen­tul regal din 24 ianuarie 1789,­ fetele, văduvele şi chiar minore­le care posedau fiefuri puteau vota pentru deputaţii Statelor generale. Şi astăzi în Franţa ele nu şi pot măcar alege consilierii mu­­nicipali... cel puţin ciudat. „Răpeşte-mâ ori­­ te împuşc !“ Sicilianul Bizzo, care îşi făcuse o avere în America, s-a înapoiat acum de curând în Italia şi sa stabilit în oraşul Sir­icuza, îm­preună cu fiica sa Paolina, în vârsta de 16 ani.­­ In casa lui Bizzo venia între alţii şi inginerul Marcheri, care „flirta“ cu frumoasa Paolina. Mai acum câteva zi­le, tânăra domnişoară şi-a procurat un re­volver şi părăsind casa păr­ă­­teasca, s’a dus la o prietenă, unde l’a invitat şi pe inginerul Mar­­ch­esi. Când acesta a intrat în casă, Paolina i-a eşit cu revolverul înainte : „Râpeşte-mă, ori te îm­puşc ! „Se înţelege că tânărul a ales calea cea mai puţin pri­mejdioasă, părăsind casa îm­preună cu energica domnişoară. Tatăl fetei, bănuind că ea a fost răpită de inginerul Marche­­si a adus cazul la cunoştinţa au­torităţilor în drept. Scurt timp după aceasta, spre marea lui bucurie, Rizzo primi din partea inginerului Marcheri o scrisoare însoţită de revolverul pe care îl luase Paolinei, după ce o convin­sese să-şi bage minţile în cap. Domnişoara fusese adăpostită într-un hotel, de unde a fost a­­dusă acasă de papa. Aviatorul Costes asaltat de admiratoare, care-i cer autografe . Un risc, care, de sigur, n’ar supăra pe nimeni . Gâşte, de Crăciun, la Sangal O recoltă şi­in­trică ! O misiune franceză s’a îna­poiat din Africa centrală, unde sub direcţiunea d-l­u Guy Ba­­e ItHuli asociatul muzeului de isto-­­­­ rie naturală, a stat acolo 15 luni,­­ săvârşind un imens parcurs prin regiunile cele mai diferite şi cu­legând o bogată recoltă de do­­c­­umente şi colecţiuni zoologice­­ considerabile. [ In parcursul acesta de 1500 km. pe jos, musca tete împiedi­când întrebuinţarea animalelor­­ de povară, misiunea a captifcat­­ 150 de mamifere dintre cari mai­­ multe vii­­na mute, anti­ope,­i şerpi între cari trei „cobra’’, peşti, păsuni, batraciene, insecte,­­ foarte mulţi fluturi şi un rino­cer „Sirius” foarte rari.­­ Primejdiile într’o asemenea­­ explorare nu sunt rare : muşcă­turi de şerpi, înţepături de in- 5 secte veninioase, lipsă de apă, 4 paraziţi, etc. Aşa de pildă, Deprimez prepa­ratorul d-lui Babault, era să fie victima unei gorile de 1 m. 90, dacă lin glonț demi-blindat nu culca la timp bestia. Intr’o altă împrejurare, d. Babault ferindu­­se să nu strice cornul unui rino­cer alb, n’a tras în el decât târ­ziu de tot. Ia vre-o 15 pași. Și cu toate acestea, dacă nu făcea un salt înlături s’ar fi pomenit , cu enorma massă de trei tone peste el Rinocerul, după multe alte gloanţe primite, a căzut, în­să tot a mai avut puterea să se ridice în genunchi k. apropierea vânătorilor. Peste câte va luni toate aces­te rarităţi vor putea fi văzute­­ la acel muzetre ’­­ O balenă gigan­tică Pescarii din insula Baba, situ­ată în golful Caraci, au prins o balenă fenomenală, care cân­tărește 10.000 kgr.­­ Flotila de pescari se afla la o distantă de 20 km. de baza sa, când cericeul s’a prins în teri­bilele năvoade aranjate de pes­cari. Balena s’a zbătut furioasă, ca să scape din prinsoare, dar n’a izbutit decât să târască băr­cile şi năvoadele la o distanţă de 15 km. dela locul unde a fost capturată. Dela Caraci s’au expediat vase­­patrule în direcţia unde se re­fugiase balena gigantică şi după sforţări uriaşe, monstrul marin n înnne ci n­inc un rolo Nu vi se pare­ că e mult mai bun sistemul acesta întrebuinţat de chinezi, pentru transportarea gâştelor ? In primul rând, pa­sărea stă neîncetat cu gâtul în sus. 30 mile pe or 2000 Inventatorul sti­lografului 7 După cât afirma „Intransi­­geant“, stilograful sau tocul-re­­zervor atât de necesar in zilele­­ noastre de viată intensă și mai ales grăbită n’ar fi, — după cum se credea, — o invenţie de dată , recentă.­­ Pe la 1710, un optician fran­cez, anume Bion, descoperise „condeiul fără sfârşit“ pe­­care iată cum îl descria :­­ „Condeiul din pană de gâscă, trebuie să fie despicat Şi bine ascuţit. Ca să ne servim de a­­ceastă pană trebuie să-i deşuru-­­ băm căpăcelul şi să-l clătinăm puţin ; după aceea cerneala iese cu încetul pe măsură ce scrim. Trebuie observat ca cealaltă par­te să fie bine astupată, căci alt­minteri coloana de aer ar apăsa pe cerneală și ar face-o să iasă toată dintr’odată“. Pară îndoială dela pana de gâscă-rezervor la stilograful de azi, distanța e mare, dar oricum ideea” e aceeași. Reclamele lumi­noase şi estetica Parisului Consiliul municipal al oraşu­lui Paris fusese sesizat de o ce­rere care dovedeşte până la ce punct sunt preocupaţi de este­tică locuitorii capitalei Franţei. Anume, se primise plângerea că prin marele număr de recla­me luminoase, se desfigurează frumuseţea oraşului şi se ceruse să se ia măsuri ca această de­prindere, — devenită în vremea din urmă direct abuzivă, — să fie temperată, dacă nu împiedi­cată direct. La o ultimă şedinţă a consi­liului, prefectul Seinei a comu­nicat ca, în bună martira, desi­­deratul exprimat a fost realizat în numitul departament. Foarte multe din reclamele luminoase, mişcătoare, au dispărut, rămâ­nând numai firmele luminoase, astfel că se speră“ca în curând... cehul Parisului să-şi recapete frumuseţea naturală. Din examen clinic elimin­at tar­iu pen­­tru conducătorii de automobile O MĂSURĂ FOARTE BUNA ŞI PENTRU ROMANIA Comisiunea pentru lucrările publice, funcţionând pe lângă Camera Deputaţilor, în Franţa, a fost sesizată de o propunere foarte cuminte şi foarte necesară. Anume, e vorba ca, pe cale de lege, să se decidă ca un examen medical să­­stabilească, în prea­labil, cine poate și cine nu poate să conducă un automobil. Avându-se in vedere marele nu­m­ăr de accidente de automo­bil, produse în foarte multe ca­zuri din pricina insuficientei fi­zice a conducătorilor de vehicule,­­vedere slabă, nervositate exce­sivă sau alte defecte), înainte de a se da unui conducător carne­tul respectiv, candidatul va fi sm­us unui serios examen medi­cal şi numai după aceea se va hotărî dacă oamenii pot sau nu pot­­ să-şi încredinţeze viaţa pe mâna lui. Vânătoarea de broaşte comes­tibile­ Se ştie că în unele ţări, broaş­tele sunt foarte apreciate ca aliment şi vânătoarea lor pri­­lejueşte nu numai un eveni­ment cinegetic dar şi deose­bită grijă autorităţilor publice ca ,,vânătoarea“ să se facă cu regulă şi cu menajamente. Iar contravenienţii sunt pedepsiţi cu oarecare rigoare. Iată bunăoară ce spicuim din ziarul „LTntransigent“ : 1.Nu­­este permisă vânătoarea de broaşte orişicând şi oricum. In anumite ţinuturi vânatul e strict interzis vreme de câteva luni pe an spre a nu periclita reproducerea şi Înmulţirea ba­­tracienelor. De aceea amatorii de rega­luri în broaște, de ei vânate, trebuie să se îngrijească din timp să cunoască circulările prefecturilor referitoare . Căci, r- numitul domn Gros­­ford din Viremond, s’a văzut condamnat la 30 franci amendă penală de tribunalul din Nan­tes, fiindcă neglijând această prevedere, a fost surprins de jandarmi tocmai în momentul în care pescuise ultima broască dintr’o copioasă captură de cincizeci de duzini, — într'o baltă oprită şi într’un, timp de prohibiţie. Cele mai răspândite limbi din lume Limba vorbită de cel mai mare număr de oameni este, limba I chineză : sunt 400 de milioane de oameni, cari vorbesc între ei chinezeşte. E apoi limba engleză pe care o vorbesc 160 de milioane Apoi limba rusă, vorbită de vreo sută de milioane şi apoi la rând,­­ limbile germană și spaniolă, d­a vorbită de vreo 70 de milioane,­­ limba japoneză de 55 de mili­oane, limba franceză cu 50 de milioane, limba arabă cu 45 de milioane, italiana cu 40 de mi­lioane și portugheză (socotită și cea vorbită în Brazilia) de 25 de milioane. / Pnaiinîa de mătase superbe de­­y QvQlU sene utimele i ni ITS modele parisiene. »»Ui li u Pomana' noastră de reclamă din UUlISlIP opal­­uperlor g ni «IC garnisite cu dantelă Lfel roza itne. Sisiomolsa complecte din îlane­­rmmm lette franceze garni­sit cu brandenburg de mă 3 fii jB’IR 8 tase superbe desene dela LUI yî» | IVtirismii artistice brodate de­­ llîUiSiih I mână bogate asorti­mente Cadouri apreciate Lei 710 Mari ocazîuni de LBIMlillJiil4"* LB117S 00S11E Şi ROSH­IE Admirabile cu Preţuri Eftine InBonMarcM ALEXANDRU HASAN BUCUREȘTI 72, Strada Lipscani 72 ____________,______.»_0 DACĂ ESTI RĂCIT! De avut in toate Farmaciile si Drogheriile din Romania Prima carte arsă Prima carte arsă prin sentinţa­­unui tribunal, a fost lucrarea fi­lozofului grec Protagora, care a trăit cu sute de ani înainte de naşterea lui K­aus Hristos, pe care tribunalul a socotit-o ca foarte periculoasă. Protagora a scris despre nume­roşii zei la cari se închinau gre­cii. „Avem noi oare dovezi, că sunt adevărate cele ce ştim des­pre zei, despre originea lor, des­pre amestecul lor în viaţa oa­menilor ." Cartea a fost arsă în public şi autorul condamnat la exil. Femeile sunt mai protejate contra frigului Un redactor al lui „Excelsior“ a întrebat pe profesorul Leon Bernard de la facultatea de me­dicină din Paris, dacă femeile, aşa de uşor îmbrăcate în timpul iernii, răcesc mai lesne decât bărbaţii. Distinsul medic a răspuns mai întâi, că nu există nici o statis­tică după care să se poată sta­bili dacă pe geruri, ca acela de zilele trecute, guturaiul e mai frecvent la bărbaţi decât la fe­mei sau invers şi totuş, dacă s’ar fi făcut o asemenea statis­tică, ea n’ar dovedi nimic, căci ar trebui să se ţie cont de in­tensitatea boa­lei, de gradul de îngrijire al celor atinşi şi aşa mai departe. Dar, spune dr. Bernard, fe­meile nu sunt uşor îmbrăcate de­cât în aparenţa, căci dacă îm­brăcămintea lor n’are nici gro­simea, nici greutatea hainelor bărbăteşti, e insă confecţionată din stofe mai des ţesute: mătase, satin, lenajuri fine, care izolea­ză perfect corpul. Cât priveşte chestiunea încăl­ţămintei, ea n’are importanţă de­cât pe vreme umedă. Pe timp friguros, răceala membrelor in­ferioare în mişcare fiind de mai mică importanţă. Iar mai ales trunchiul corpu­lui, care conţine organele mai sensibile la frig, femeile,—după cum vedeţi,—îl înfăşură cu tot felul de stofe şi mai ales de blă­nuri. Contabilitatea avocaţilor Consiliul de disciplină al ba­roului din Constantinopol a sta­tornicit o reformă absolut origi­nală. A preconizat anume înfiinţa­rea unui registru special, pe care orice avocat e obligat să-l fie „la zi” de acum înainte, spre a în­scrie în el în mod amănunţit toate procesele, în car­­e angajat, numele clienţilor-părţi, natura procesului, numărul dosarului, instanţa, împuternicirea, actele si titlurile ce î s’au remis, rezu­matul sentinţei... onorariul, etc. Privind fila respectivă, din re­gistru,—oricine va avea această posibilitate—îşi va putea da sea­ma dintr’o dată atât de afacere în sine, sub toate aspectele ei cât şi de onorariul încasat de avocat, sub formă de preţ convenit, spe­ze, proceduri, etc... Consiliul baroului, el însuşi şi-a asumat sarcina imprimării şi distribuirea acestor registre,— fiecare filă urmând să poarte pecetea decanului. Reforma baroului turc a fost adoptată şi pusă în fiinţă. Sco­pul ei a fost, se sflce, acela de a creia o bază sigură de dovedire în multiplele prilejuri de nemul­ţumiri ce s’ar ivi, între client şi avocat, între avocat şi barou, fisc. etc... -----------□ * □---------— , "acesta este AMBALAJULORIGINAL AL RENUMITEI FDKrrriUNl CADOURI utile și practice CĂRUCIOARE •"SĂ­PĂTORI și băi pentru copii, LâlPî el ectrîce, TAGÂIURÎ Alpacca, SERVICIU Karlsbad STICLĂRIE “șiVfouif U$M de BUCĂTĂRIE sma­ţuite alb şi negre de l­a fabrica 1 peder D rmst.dt TOT FELUL :”£10,e,n por­ţelan şi argi­lărie. La Matasinele i mmm BUSCUREŞTI Centrala, Cal. Victorie­ 49 şi Sucursala, Str. Lipscani 8S Telef. 33/13 şi 37/36 BLANURI FINE dupa Lei 128 la 75.000 Lei se gasesc la vechiul depozit de blanuri WÎLBELI STEMMT Bucureşti Calea Moşilor 188 Cadouri UTILE şi CONVENABILE NOUTĂŢI în poumtmum STICLĂRIE, ARTICOLE de MENAJ Mus Brald EN GROS, Str. Sf Ion Nou 17­­ DETAIL: Calea Moşilor 25 Bucureşti 1— Telei 53,96 @29 mi m Ua ceas de bu­zunar ca­lm­ fabrications elveţiană Expediem prin poştă imediat după primirea com­enzei contra ramburs şi fără acont. De ceas elegant cu lanţ fabricaţiune elveţiană cu garanţie pentru mersul precis numai pentru Lei 215 Cal­tatea Extra „ 265 Calitate t­rima „ 475 Un deştept tor de masă C. F. R. veritabil Lei 215. Un ceasornic br.­ţar p Dame­la., superioară 310 Iei Premiu gratuit. La o comanda de 3 ceasornice sau­­deşteptătoare oferim de fie­care ceas afară de lanţ un cuţitaş de buzunar frumos de Solingen absolut gratuit. La o comandă de 3 ceasornice sau deşteptătoare oferim afara de premiul de mai sus an al şap­telea ceas sau deşteptător absolut gratuit. F­ără Risc in caz de neconvenienţă primim obiectele înapoi resiuit din bani fără nici o pagubă pentru cumpărător. Cheltuielile de expediţie şi porte foarte reduse privesc pe cumpărător. Comenz­­e se vor adresa secţia Ceasuri, Strada Palat 2, laș Reclama este Salierul comerțului

Next