Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)

1928-01-14 / nr. 11

f ­ In adunarea generală a Ba- I tenţiunea instituirii concursului omului din Cluj, s’a produs un I pentru magistraţii cari nu sunt f­­apt, care trădează mentalita­tea separismului maghiar. Anume avocaţi minoritari au formulat pretenţiunea de­ a nu se mai numi magistraţi din ve­chiul regat în Ardeal decât nu­mai în urma unui concurs, care să dovedească cunoştinţa legiu­irilor maghiare, în aplicare şi astăzi. Sub forma că astfel s’ar răs­punde unor necesităţi, se pune, în mod brutal, chestiunea barierelor de ridicat înaintea magistraţilor din vechiul regat, pe cari îi prezintă nepregătiţi a judeca, deşi dovada s’a făcut că aceştia corespund ori­ căror împrejurări. Mai mult, lucrări importante juridice—traduceri şi adnotări de legi —au fost făcute în cei zece ani dela unire, toc­mai de unii dintre aceşti ma­gistraţi, îmbogăţind literatura Instanţelor judiciare şi a barou­­rilor. Gravitatea cererii formulate stă însă In tendinţa de perpe­tuarea legiuirilor cari — bine ştia şi avocaţii minoritari In chestiune — sunt in mers de unificare, prin formarea codu­rilor unitare pentru Întreaga ţară. Cu atât mai ciudată şl mai Îndrăzneaţă apare dar pre­din Ardeal, cu cât la ministerul justiţiei se lucrează intens în vederea extinderii legiuirilor unitare. Este, de­sigur, surprinzător să mai formulezi astăzi o astfel de cerere, când se ştie precis că legiuirile încă în vigoare în Ardeal nu vor rămâne decât un timp scurt De ce noai barie­re care să separe Ardealul de vechiul regat ? Avem încă ceva de adăogat. Aci, ca in toate problemele menite să niveleze deosebirile între provincii, intervine acelaş gând al unora dintre minori­tari, de-a încerca, chiar şi în ultima oră, să stăvilească uni­ficarea legilor, să marcheze si­tuaţiile tranzitorii ca definitive prin acte publice, cari s’ar che­ma că acoperă interesele gene­rale. Pretenţiunilor absurde de­ a perpetua anormalităţi provocate de împrejurări istorice d­in momentul când se nivelează te­renul deosebirilor, prin unifi­carea legiuirilor — nu avem de răspuns de­cât cu aceeaşi atitu­dine, punând in lumină scopul nemărturisit al agenţilor sepa­­ratismului, că urmăm hotărîţi drumul unificării aşteptată de întreaga ţară. vor să scumpească prea? încercarea brutarilor e inoportună şi fără temei Ne-am obişnuit cu scumpetea cu țiganul cu scânteia. Nici o îndrăzneală şi niici o exagerare nu ne mai impresionează. Rămâ­nem absenţi chiar atunci c­ând valul de scumpete se reparsă a­­supra unor articole de cotidiană necesitate Şi chiar atunci când avem convingerea că această scumpete este şi inoportună ţi nejustificată. Căci inoportună ţi nejustifi­cată este pretenţia brutarilor de a ridica azi preţul pâinei, aşa cum au cerut-o deunăzi autori­tăţii comunale a municipiului­­Bucureşti. Este inoportună pretenţia bru­tarilor, pentru că ea se produce într’un moment, când condiţiu­­nile economice generale interne ne îndritite să aspirăm la o nor­­malizare a preţurilor, în sensul adaptării lor la cursul de azi al valutei. Şi mai este inoportună pentru că ea contrazice curentul aproape general de scădere a preţurilor pe pieţele mondiale, cum şi a mediei generale a pre­ţurilor interne din celelalte ţari. Cum la noi, în ciuda tuturor îmbunătăţirilor treptate ce s'au înregistrat în situaţia economică, financiară şi monetară a ţării, scara de scumpete a mers, totuș, intr'o continuă progresie, toată lumea se întreabă, cu legitimă îngrijorare: dar unde vom a­­junge ? Obștea cea mare a consuma­torilor a fost tratatăi cu prea multă vitregie până in prezent. De toate clasele s’au ocupat ’dregătorii statului, de imensa clasă a consumatorilor, aproape de loc. S’au făcut legi şi s'au lu­at măsuri de tot felul pentru a­­părarea intereselor claselor în­stărite, dar nu s’a făcut nici o lege pentru apărarea umilului consumator. Iată de ce, măcar, acum, tre­­bue să recunoaştem, că i-a venit şi lui rândul. Dar i-a venit rân­dul, nu ca să-l încărcăm cu noi poveri, ci ca să-l despovărăm cât mai mult de greutăţile ce l-au strivit până acum, determinând scăderea preţurilor pe piaţă pănă la limita capacităţii lui de cumpărare. Dar, în speţă, cererea brutari­lor este şi ne­justificată. Căci, să ne înţelegem. Ei cer ridicarea preţului la pâinea nea­gră, alimentul absolut indispen­sabil al populaţiei sărace. Preţul pâinei negre a fost până acum două luni 10 lei, şi el a fost men­ţinut multă vreme, cu toate că preţul grâului scăzuse de la cir­ca 100.000 li vagonul, la circa­­0.000 Abia târziu autorităţile comunale s’au gândit să intervie, impunând brutarilor acum două luni de zile o reducere de un leu a preţului. Dar să nu se uite: reducerea de un leu s’a limitat numai la pâinea neagră. In schimb, ca o compensaţie (!) pentru brutari, primăria le-a acordat deplină libertate pentru vânzarea franze­ler, atât în ce priveşte fixarea preţului, cât şi în ce priveşte fi­xarea cantităţii. Singura condiţie ce i se ce­­ruse a fost aceea de a menţiona pe eticheta lipită pe fiecare pâi­ne greutatea şi preţul, cum şi numele brutăriei. La rândul lor, însă, aşa de conştiincioşi s’au dovedit bruta­rii in respectarea acestor angaja­mente, în cât toată lumea ştie că pâinea neagră devenise pe piaţă o pasăre rară şi chiar atunci când — de ochii lumei — era pu­să in vânzare, aspectul ei era mai nenorocit de cât pâinea a­­mară din timpul războiului. In schimb, franzelele se răs­făţ­au in toate bodegile şi în toa­te barăcile de vânzare. Franzela reprezenta câştigul, Enormul şi necontrolatul câştig. De aceea, când brutarii vin azi din nou cu jalba la primărie, suntem în drept sâ-i prevenim. Astâmpăraţi-vă ! ------------□ , Har. I. BARIERE? ROMANIA VA ÎNCHEIA UN ACORD CU BULGARIA Sechestrul pe averile supuşilor bulgari din România va fi ridicat.—Bulgaria plăteşte României 320 milioane lei despăgubiri. — Dorința unor raporturi prieteneşti între cele două ţări — Declaraţiile ministrului României la Sofia — Sofia (Rador). — Buletinul sindicatului presei bulgare, în numărul său festiv, publică o interesantă convorbire, pe care un ziarist bulgar a avut-o cu d. Grigore Bilciurescu, ministrul României la Sofia. D. Bilciurescu a spus urmă­toarele: „Sunteţi primul ziarist bulgar ce întâlnesc dela înapo­ierea mea din concediu, şi de a­­ceia ţin a vă împărtăşi o nou­tate, ce sper că va produce o mare bucurie la un însemnat număr de cetăţeni bulgari. Am informaţiuni precise că acordul româno-bulgar, in jurul căruia s’a scris şi vorbit aşa de mult, urmează a fi semnat curând şi ca o urmare sechestrul pus pe averile supuşilor bulgari din Ro­mânia, va fi ridicat“. DESPĂGUBIRILE CE LE VA PLATI BULGARIA ROMÂNIEI întrebat asupra condiţiunilor, d-sa a răspuns: „Nu ştiu ce s‘a petrecut în Bucureşti, în ultimul timp. Eu cunosc conţinutul a­­cordului redactat încă în 1925 şi presupun că acordul va fi sem­nat pe baza acestei înţelegeri. In virtutea acesteia, Bulgaria se obligă a plăti României o sumă de 85 milioane lei ca despăgu­bire diferiţilor supuşi români, precum şi o altă sumă de 255 milioane Iei Statului român pen­tru ridicarea sechestrului. Cauza nesemnării acordului în 1925 este modul în care se cerea achitarea sumei de 235 mi­lioane lei. Bulgaria va achita suma de 320 milioane lei în de­curs de 3 ani. ALT EFECT ÎMBUCURĂTOR AL ACORDULUI Și așa — continuă d. Bilciu­­rescu — anul nou începe cu cele mai bune perspective pentru rez­enţiunile noastre reciproce. Acordul, a cărui semnare poa­te fi chestie de zile, cuprinde în afară de achitarea sumei de mai sus şi ridicarea sechestrului, încă un şir de alte chestiuni de o mai mică importanţă, rămase pendinte între ambele state. Prin semnarea acordului, rela­­ţiunile dintre Bulgaria şi Româ­nia se vor îmbunătăţi simţitor şi eu sper, că acest acord va pu­ne bazele unei atmosfere ami­cale, ce va aduce un şir de alte masuri intru îmbunataţirea si­tuaţiei minorităţei bulgare din România ca şi pentru minorita­tea română din Bulgaria. BUNA VECINĂTATE DINTRE CELE DO­UA POPOARE „Eu personal sunt fericit de semnarea acestui acord, întru­cât am dus timp de trei ani tra­tativele pentru încheierea sa, cu guvernul bulgar. Eu doresc sin­cer ca relaţiunile dintre ambele popoare vecine să fie cât de prieteneşti. Un trecut întreg lea­gă aceste două popoare, încă din evul mediu şi timp de secole, aceste două popoare au trăit în bună vecinătate şi într’o strânsă colaborare. In vremea sclaviei sale seculare, poporul bulgar gă­sea întotdeauna sprijinul popo­rului român. Revoluţionarii dv. din epoca eliberării au fost pri­­vaifi întotdeauna cu însufleţire in România liberă. Acolo ei îşi pregăteau acfiunea lor pentru eliberarea Bulgariei. Iar când ceasul sună, armata română a­­lături de aceia a Rusiei îşi văr­să sângele pentru eliberarea Bulgariei. ROMANII NU URĂSC PE BULGARI In afară de aceasta, găsesc po­porul român şi bulgar cu multe trăsături comune atât în desvol­­tarea lor istorică, cât şi în obi­ceiurile­ în portul şi cântecele lor populare şi găsesc că tre­­bue să trăiască ialtă prietenie. Eu personal vă pot în­credința că, cu tot războiul din urmă, poporul român nu simte nici o ură faţă de poporul bul­gar, ci din contră, el admiră ca­lităţile şi munca sa îndârjită“. ŞCOLILE ROMÂNE DIN BULGARIA Se înţelege că mai rămân încă unele chestiuni ce reclamă des­­legarea lor firească. Aşa este chestiunea şcolilor. Populaţia română din Bulgaria cere gu­vernului bulgar să le deschidă. Pentru moment există in Bul­garia numai două şcoli romă­­neşti, dar ele sunt întreţinute de Statul român şi nu pot fi considerate ca şcoli ale minori­tăţii române. INTRE COLONIŞTII ROMANI ŞI BULGARII DIN DO­­BROGEA I — Ce credeţi că trebue făcut pentru uşurarea soartei popula­­ţiunei bulgare din Dobrogea, pentru încetarea persecuţiilor la care este supusă din partea co­loniştilor aromâni ? _ Guvernul roman desaprobi orice violenţă asupra Populaţia u­nei bulgare din Dobrogea. El vrea sincer a consolida liniştea in această parte a tarei. Dar tir să adaog că, dacă au existat u­nele violente ale coloniştilor a­români, ele vin ca o răzbunare pentru daunele comise de ban­dele ce iuiesia bântuesc iv­ a­­­ceasta regiune. D. BILCIURESCU ministrul României la Sofia □---------­ Semini in procesul faimoasei Dani­e ,IMa' Roma, 11 (Radar). — Azi, s‘a terminat procesul faimoasei bande de briganzi „Maffia”. Din 154 acuzaţi de făptuirea a nu­meroase crime, 147 au fost con­damnaţi la pedepse variind In­tre manca silnică pe viaţă şi cinci ani Închisoare, iar şapte au fost achitaţi. Patinori la Saint - Horitz fac un salt In lungime şi in înălţime, care seamănă cu un zbor planat Convenţia româno-bulgară Din cercurile noastre guver­namentale ni s-a confirmat, că ministrul nostru de externe d. N. Titulescu a convenit, în ur­ma examinării amănunţite a problemei şi a negocierilor duse cu guvernul bulgar, pe baza acordului redactat încă­­ de la 1925, să semneze convenţia cu Bulgaria, ca să se înlesnească o cât mai bună vecinătate între cele două ţări. Guvernul român a admis­­ ca Bulgaria să plătească reparaţiile datorite, după planul A, care prevede condiţiuni mai uşură­­toare pentru Bulgaria, decât pla­nul B. S-a ţinut să se dovedească încă odată vecinilor bulgari spi­ritul de conciliaţiune, de care e animată România, atunci, când întâlneşte şi de partea cealaltă spiritul necesar de în­ţelegere, ca să se ajungă la a­­jutorarea operei pacifice, pe ca­re România o slujeşte cu cre­dinţă statornică, înainte de plecarea sa în stren­­­­âtate, d. ministru N. Titulescu a încredinţat locţiitorului său la conducerea departamentului a­­facerilor streine, d-lui ministru I. G. Duca, sarcina de a semna convenţia româno-bulgară. Semnarea se va face în cu­rând la Bucureşti şi în cercurile gu­vernamentale, ca şi în cele diplomatice, se crede că­ acest acord va avea efecte îmbucu­rătoare pentru ambele ţări, in­­tru cât se sting atâtea litigii şi consecinţe ale războiului, cari aşteptau de-atâţia ani o rezolvi­­re împăciuitoare. Se aşteaptă de asemenea de la această convenţie şi de la reali­tatea guvernului bulgar, să se stârpească atacurile şi încursiu­nile comitagiilor la graniţa Cadrilaterului, ca şi restabilirea nu numai de legături diplomati­­ce, dar de raporturi de sinceră amiciţie şi bună vecinătate. Emil Ciuceriu D. I. G. DUCA ministru ad interim la externe FILME Farsele nu pot să fie iertate,­­ de cât atâta timp cât rămân ino­fensive. Nu e cazul întâmplării comuni­cate de corespondentul nostru din P.­Neamț. .­­ ,, Deunăzi, doamna Pepi Golden­berg veni într'un suflet la Baia Centrală. Ar fi crezut cineva că-i era frică să nu găsească foc. Dar doamna Pepi Goldenberg nici nu se gândea la bae. Atunci, de ce atâta zor ? Pentrucă voia să bată pe cineva. In adevăr, ea se repede ca un erete pe sală, spionează fulgeră­tor pe la uși, dă drumul unei exclamații in care bucuria se a­­mestecă cu răzbunarea și dis­pare intr’o cabină. — Chiu ! Vai! Săriţi ! — Aşa o bătae nui trebue deja ! Ţipetele ridică lumea în pi­cioare. ___________________ Până să sară personalul, uşa cabinei se deschide, şi o femee tânără şi frumoasă o ia la goa­nă pe sală, în costumul bunicei noastre Eva, cerând^ ajutor, urmărită de d-na Pepi Golden­­berg, care o afuriseşte şi-i cară la pumni de câte ori o ajunge. Ostilităţile încetează graţie Intervenţiei Ligei Naţiunilor re­prezentată prin ceilalţi muşterii şi prin oamenii de serviciu. Se inchee armistiţiu şi se încep per­tractările. Dar ce te descoperă ! Conflictul fusese rezultatul unei farse. Doamna Pepi Goldenberg, a­­mărîtă că fiul său, — şofer, de ! — nu mai dă p’acasă şi’şi toacă banii, fusese păcălită de un om neserios, care-i suflase la ure­che că junele vrea să'şi lase cre­dinţa, ca să se însoare cu o creş­tină, şi-i sugerase ideea s’o în­veţe minte urgent pe nelegiuita seducătoare, fiindcă tocmai e la bac. Iată adevăratele cauze ale o­­fensivei deslănţuită în baia din P.­Neamţ de indignata mamă în contra şi mai indignatei victime, una din persoanele cunoscute în localitate. Condiţiunile tratatului de pace nu se cunosc, dar conflic­tul e bine să se cunoască, pen­tru a tempera pe viitor atât dis­poziția de farse, cât și demersu­rile prea promte ale celor căzuți în cursă* Don José -----------­ Vizita profesorului Puussepp la spitalul Colentina Zilele acestea, a sosit In Ca­pitală, d. Puussepp, profesor chirurg neurolog. D-sa a ţinut să viziteze unele spitale de la noi. D-sa a voit să cunoască întâi spitalul Colen­tina, spre a face o vizită sa­vantului prof. dr. G. Marinescu, cu care a legat strânsă priete­nie în timpul războiului. După ce a vizitat cu amănun­ţime secţiile clinicelor, condus de d. prof. dr. Marinescu şi dr. Ion Jianu, d. prof. Paussepp a făcut o intervenţie chirurgicală, într’un caz de cancer la creerul mic, fiind asistat de d. dr. Ion Jianu. In serviciul căruia s’a făcut demonstraţi­unea In faţa unui grup numeros de medici şi studenţi. Clişeul nostru reprezintă pe d. prof. Paussepp intre d-nii prof. Marinescu şi dr. Jianu, la una din secţiile spitalului Ca­­lentina, ţ Muniţiuni confiscate Berlin, 11 (Rador).— Organele vamale din Kiel au confiscat pe bordul unui vapor norvegian Un transport de muniţiuni, expediat din Halle, cu destinaţia Oslo. Se crede însă că in realitate muni­ţiunile erau destinate pentru China. * *----------HO * □ Un caz extraordinar Primăria Capitalei şi nouile taxe impuse spitalelor Eforiei. — Taxe... pe camerele bolnavilor şi pe laboratoorii !... Primăria Capitalei prin co­misiile sale de recensământ a găsit de cuviinţă să împovă­reze spitalele Eforiei cu noui şi grele impuneri sub diver­se titluri: taxe comunale, taxe pentru pompieri, TAXE PENTRU LABORATOR!!. TAXE PENTRU CAMERELE OCUPATE DE BOLNAVI, — îngrijiţi, parte gratuit, parte cu o mică plată în a­­ceste spitale, — taxe pentru apă, taxe pentru curentul electric, ha şi taxe PENTRU GAZUL ÎNTREBUINŢAT IN LABORATO­RII CLINICI­LOR­ etc. Ca să nu se creadă că exa­gerăm, publicăm următorul document asupra acestui caz extra­ordinar, care trebue să atragă, după sine, amare reflexiuni asupra modului cum înţelege Primăria Capi­talei să-şi îndeplinească da­toriile sale de ordin social şi umanitar. R. No. 26 din 4 Ian. 1929 J. No. 4 din 4 Ian. 1928 COLEGIUL MEDICAL AL EFO­RIEI In şedinţa de astăzi. 4 Ianua­rie 1928. La ordinea zilei taxele impuse de primăria Capitalei pentru spitale. „Colegiul medical al Eforiei, luând în cunoştinţă no­ile impu­neri ale spitalelor, stabilite de comisiunile de recensământ a taxelor comunale, precum şi taxele pentru pompieri, taxele p­entru încăperile ocupate de­olnavi şi laboratorii, precum şi taxele pentru apă, curent e­­lectric şi gazul întrebuinţat în laboratoriile clinicelor, cari se urcă la circa 6 milioane pe an, spitalele fiind impuse la ace­leaşi taxe ca orice particular. Având în vedere că Eforia face oficiul primăriei, îngrijind populaţiunea bolnavă şi dă un ajutor nepreţuit învăţământului medicinei, în spitalele căreia funcţionează 14 clinici din cele 17 ale facultăţii de medicină. Având în vedere că sumele ce-i pretinde primăria trebuesc preluate din fondurile destinate îngrijirei bolnavilor lipsiţi de mijloace­ şi din fondurile ce E­­foria se pune la dispoziţia învă­ţământului medicinei, colegiul medical al Eforiei protestează contra acestor taxe împovără­toare". (ss) Dr. I. Bălăcescu, dr. C. Leonte, dr. Noica, dr. Cr&ciunea­­nu, dr. G. Severeanu, dr. C. l°­­neseu, dr. A­rianu, dr. Danielo­­pol, dr. Manicatide, dr. Gr. George­scu, dr. Pandelescu, dr. I. Gheorghian-Popescu, dr. Cozma Popescu, dr. G. Marinescu, dr.­­ Vasilescu-Popescu, dr. N. Gheor­ghiu, dr. Al. Costiniu, dr. P. Gă- Ieşescu, dr. D. Manolescu, dr. G. Marinescu, dr. Nicolau, dr. Nicu- Iescu, dr. Anghelovici, dr. Oan­­cea, dr. I. Mamulea, dr. Ion Jia­­nu, dr. Ion Nanu-Muscel, dr. C. Daniel, dr. A. Stroe, dr. Zaha­­rescu-Caraman, dr. Meţianu, dr. Săvescu, dr. Th. Mironescu, dr. Cosăcescu, dr. Gr. Eftimescu, dr. Ştefănescu-Zănoagă, dr. Stoichiţă.­­ Este posibil ca Primăria Capitalei să impună atâtea taxe împovărătoare şi în spe­cial taxe pentru camerele o­­cupate de bolnavii­­ îngri­jiţi în mare parte gratuit în spitalele Eforiei,când ea nu este în stare să-și îndepli­nească oficiul de a îngriji, prin propriile sale mijloace, adică prin spitalele sale, a­­ceastă categorie de bolnavi ? Este admisibil ca Primăria Capitalei să impună Eforiei, taxe pe gazul consumat în laboratooriile celor 14 cli­nici, când aceste laboratoorii servesc pentru învăţământ studenţilor Facultăţii noa­stre de medicină ? Notaţi că din 17 clinici, ale Facultaţei de medicină din Bucureşti, 14 funcţio­nează în spitalele Eforiei! Şi de unde va plăti Eforia spitalelor civile aceste taxe revoltătoare, care se vor în­suma la circa 6 milioane pe an? Răspunsul la această între­­ bare l-a dat colegiul medi­­cal: „SI MELE < E-I PRE­ TINDE PRIMĂRIA TREBU­ESC PRELUATE DIN FON­DURILE DESTINATE ÎN­GRIJIRII BOLNAVII OO­R­O­­SIŢI DE MIJLOACE ŞI DIN FONDURILE CE EFORIA LE PUNE LA DISPOZIŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MEDI­­CINEI. E monstruos,­­ pentru că Primăria nu loveşte într’o instituţie, pe care e datoare să o ajute, ci în populaţiu­­nea săracă bolnavă şi în în­văţământul medicinei. Suntem convinşi ca d. Ar­ion Costinescu —­ atât ca primar al municipiului Bu­cureşti, cât şi ca dr. în medi­cină şi bărbat cu vederi lar­gi — va face gestul care se impune: va scuti Primăria Capitalei României Mari de ruşinea de a impune taxe pe camerele din spitalele Efo­riei, ocupate de bolnavii tra­taţi gratuit şi pe laboratoa­rele clinicilor, unde învăţă studenţii noştri! ___ R. SEISANU iwiiqroiweis'atadiii Londra, li (Rador).— Negocie­rile duse de d. Cafan daria cu­ financiarii englezi, în vederea încheierei împrumutului Greci­ei. în valoare de șease milioane și jumătate lire sterline, s'au ter­minat favorabil. Llipta contra opoziţiei.Un mare prieten la Rusia sovietică Berlin, 11. — „RulH află că Stalin a înfiinţat un lagăr, unde vor fi concentraţi şi izolaţi toţi membrii opoziţiei. Intru­cât, cu toate măsurile drastice, opoziţia nu-şi pierde forţa în interiorul Rusiei, comi­tetul central al Uniunei republi­­celor sovietice a hotărât amâna­rea congresului pentru realege­rea reprezentanţilor sovietelor din toată Rusia. Congresul tre­buia să se ţină între Ianuarie şi Martie. Acuma se amână pen­tru la toamnă, până când Stalin crede că va fi în stare să lichi­deze opoziţia. Din mai multe reprezentanţe sovietice din străinătate sunt des­tituiţi toţi, cari sunt bănuiţi ca adepţi ai opoziţiei. Astfel au fost revocaţi reprezentanţii co­merciali la Viena,Ufimtzeff şi cel la Angora, Ausem. Eliminarea suspecţilor conti­nuă şi în interiorul Rusiei. In ul­timul timp au fost destituiţi la ministerele muncii şi apărării naţionale 8 funcţionari superiori, dovediţi, că au fost în legătură cu opoziţia. ----­... ! al românilor D. VOPICKA fostul ministru al Statelor-Csît* la Bucureşti şi care a făcut crife­rului nostru interesantele decla­­­­t­raţii pe carte-ai- ı l”

Next