Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)
1928-01-14 / nr. 11
f In adunarea generală a Ba- I tenţiunea instituirii concursului omului din Cluj, s’a produs un I pentru magistraţii cari nu sunt fapt, care trădează mentalitatea separismului maghiar. Anume avocaţi minoritari au formulat pretenţiunea de a nu se mai numi magistraţi din vechiul regat în Ardeal decât numai în urma unui concurs, care să dovedească cunoştinţa legiuirilor maghiare, în aplicare şi astăzi. Sub forma că astfel s’ar răspunde unor necesităţi, se pune, în mod brutal, chestiunea barierelor de ridicat înaintea magistraţilor din vechiul regat, pe cari îi prezintă nepregătiţi a judeca, deşi dovada s’a făcut că aceştia corespund ori căror împrejurări. Mai mult, lucrări importante juridice—traduceri şi adnotări de legi —au fost făcute în cei zece ani dela unire, tocmai de unii dintre aceşti magistraţi, îmbogăţind literatura Instanţelor judiciare şi a barourilor. Gravitatea cererii formulate stă însă In tendinţa de perpetuarea legiuirilor cari — bine ştia şi avocaţii minoritari In chestiune — sunt in mers de unificare, prin formarea codurilor unitare pentru Întreaga ţară. Cu atât mai ciudată şl mai Îndrăzneaţă apare dar predin Ardeal, cu cât la ministerul justiţiei se lucrează intens în vederea extinderii legiuirilor unitare. Este, desigur, surprinzător să mai formulezi astăzi o astfel de cerere, când se ştie precis că legiuirile încă în vigoare în Ardeal nu vor rămâne decât un timp scurt De ce noai bariere care să separe Ardealul de vechiul regat ? Avem încă ceva de adăogat. Aci, ca in toate problemele menite să niveleze deosebirile între provincii, intervine acelaş gând al unora dintre minoritari, de-a încerca, chiar şi în ultima oră, să stăvilească unificarea legilor, să marcheze situaţiile tranzitorii ca definitive prin acte publice, cari s’ar chema că acoperă interesele generale. Pretenţiunilor absurde de a perpetua anormalităţi provocate de împrejurări istorice din momentul când se nivelează terenul deosebirilor, prin unificarea legiuirilor — nu avem de răspuns decât cu aceeaşi atitudine, punând in lumină scopul nemărturisit al agenţilor separatismului, că urmăm hotărîţi drumul unificării aşteptată de întreaga ţară. vor să scumpească prea? încercarea brutarilor e inoportună şi fără temei Ne-am obişnuit cu scumpetea cu țiganul cu scânteia. Nici o îndrăzneală şi niici o exagerare nu ne mai impresionează. Rămânem absenţi chiar atunci când valul de scumpete se reparsă asupra unor articole de cotidiană necesitate Şi chiar atunci când avem convingerea că această scumpete este şi inoportună ţi nejustificată. Căci inoportună ţi nejustificată este pretenţia brutarilor de a ridica azi preţul pâinei, aşa cum au cerut-o deunăzi autorităţii comunale a municipiuluiBucureşti. Este inoportună pretenţia brutarilor, pentru că ea se produce într’un moment, când condiţiunile economice generale interne ne îndritite să aspirăm la o normalizare a preţurilor, în sensul adaptării lor la cursul de azi al valutei. Şi mai este inoportună pentru că ea contrazice curentul aproape general de scădere a preţurilor pe pieţele mondiale, cum şi a mediei generale a preţurilor interne din celelalte ţari. Cum la noi, în ciuda tuturor îmbunătăţirilor treptate ce s'au înregistrat în situaţia economică, financiară şi monetară a ţării, scara de scumpete a mers, totuș, intr'o continuă progresie, toată lumea se întreabă, cu legitimă îngrijorare: dar unde vom ajunge ? Obștea cea mare a consumatorilor a fost tratatăi cu prea multă vitregie până in prezent. De toate clasele s’au ocupat ’dregătorii statului, de imensa clasă a consumatorilor, aproape de loc. S’au făcut legi şi s'au luat măsuri de tot felul pentru apărarea intereselor claselor înstărite, dar nu s’a făcut nici o lege pentru apărarea umilului consumator. Iată de ce, măcar, acum, trebue să recunoaştem, că i-a venit şi lui rândul. Dar i-a venit rândul, nu ca să-l încărcăm cu noi poveri, ci ca să-l despovărăm cât mai mult de greutăţile ce l-au strivit până acum, determinând scăderea preţurilor pe piaţă pănă la limita capacităţii lui de cumpărare. Dar, în speţă, cererea brutarilor este şi nejustificată. Căci, să ne înţelegem. Ei cer ridicarea preţului la pâinea neagră, alimentul absolut indispensabil al populaţiei sărace. Preţul pâinei negre a fost până acum două luni 10 lei, şi el a fost menţinut multă vreme, cu toate că preţul grâului scăzuse de la circa 100.000 li vagonul, la circa0.000 Abia târziu autorităţile comunale s’au gândit să intervie, impunând brutarilor acum două luni de zile o reducere de un leu a preţului. Dar să nu se uite: reducerea de un leu s’a limitat numai la pâinea neagră. In schimb, ca o compensaţie (!) pentru brutari, primăria le-a acordat deplină libertate pentru vânzarea franzeler, atât în ce priveşte fixarea preţului, cât şi în ce priveşte fixarea cantităţii. Singura condiţie ce i se ceruse a fost aceea de a menţiona pe eticheta lipită pe fiecare pâine greutatea şi preţul, cum şi numele brutăriei. La rândul lor, însă, aşa de conştiincioşi s’au dovedit brutarii in respectarea acestor angajamente, în cât toată lumea ştie că pâinea neagră devenise pe piaţă o pasăre rară şi chiar atunci când — de ochii lumei — era pusă in vânzare, aspectul ei era mai nenorocit de cât pâinea amară din timpul războiului. In schimb, franzelele se răsfăţau in toate bodegile şi în toate barăcile de vânzare. Franzela reprezenta câştigul, Enormul şi necontrolatul câştig. De aceea, când brutarii vin azi din nou cu jalba la primărie, suntem în drept sâ-i prevenim. Astâmpăraţi-vă ! ------------□ , Har. I. BARIERE? ROMANIA VA ÎNCHEIA UN ACORD CU BULGARIA Sechestrul pe averile supuşilor bulgari din România va fi ridicat.—Bulgaria plăteşte României 320 milioane lei despăgubiri. — Dorința unor raporturi prieteneşti între cele două ţări — Declaraţiile ministrului României la Sofia — Sofia (Rador). — Buletinul sindicatului presei bulgare, în numărul său festiv, publică o interesantă convorbire, pe care un ziarist bulgar a avut-o cu d. Grigore Bilciurescu, ministrul României la Sofia. D. Bilciurescu a spus următoarele: „Sunteţi primul ziarist bulgar ce întâlnesc dela înapoierea mea din concediu, şi de aceia ţin a vă împărtăşi o noutate, ce sper că va produce o mare bucurie la un însemnat număr de cetăţeni bulgari. Am informaţiuni precise că acordul româno-bulgar, in jurul căruia s’a scris şi vorbit aşa de mult, urmează a fi semnat curând şi ca o urmare sechestrul pus pe averile supuşilor bulgari din România, va fi ridicat“. DESPĂGUBIRILE CE LE VA PLATI BULGARIA ROMÂNIEI întrebat asupra condiţiunilor, d-sa a răspuns: „Nu ştiu ce s‘a petrecut în Bucureşti, în ultimul timp. Eu cunosc conţinutul acordului redactat încă în 1925 şi presupun că acordul va fi semnat pe baza acestei înţelegeri. In virtutea acesteia, Bulgaria se obligă a plăti României o sumă de 85 milioane lei ca despăgubire diferiţilor supuşi români, precum şi o altă sumă de 255 milioane Iei Statului român pentru ridicarea sechestrului. Cauza nesemnării acordului în 1925 este modul în care se cerea achitarea sumei de 235 milioane lei. Bulgaria va achita suma de 320 milioane lei în decurs de 3 ani. ALT EFECT ÎMBUCURĂTOR AL ACORDULUI Și așa — continuă d. Bilciurescu — anul nou începe cu cele mai bune perspective pentru rezenţiunile noastre reciproce. Acordul, a cărui semnare poate fi chestie de zile, cuprinde în afară de achitarea sumei de mai sus şi ridicarea sechestrului, încă un şir de alte chestiuni de o mai mică importanţă, rămase pendinte între ambele state. Prin semnarea acordului, relaţiunile dintre Bulgaria şi România se vor îmbunătăţi simţitor şi eu sper, că acest acord va pune bazele unei atmosfere amicale, ce va aduce un şir de alte masuri intru îmbunataţirea situaţiei minorităţei bulgare din România ca şi pentru minoritatea română din Bulgaria. BUNA VECINĂTATE DINTRE CELE DOUA POPOARE „Eu personal sunt fericit de semnarea acestui acord, întrucât am dus timp de trei ani tratativele pentru încheierea sa, cu guvernul bulgar. Eu doresc sincer ca relaţiunile dintre ambele popoare vecine să fie cât de prieteneşti. Un trecut întreg leagă aceste două popoare, încă din evul mediu şi timp de secole, aceste două popoare au trăit în bună vecinătate şi într’o strânsă colaborare. In vremea sclaviei sale seculare, poporul bulgar găsea întotdeauna sprijinul poporului român. Revoluţionarii dv. din epoca eliberării au fost privaifi întotdeauna cu însufleţire in România liberă. Acolo ei îşi pregăteau acfiunea lor pentru eliberarea Bulgariei. Iar când ceasul sună, armata română alături de aceia a Rusiei îşi vărsă sângele pentru eliberarea Bulgariei. ROMANII NU URĂSC PE BULGARI In afară de aceasta, găsesc poporul român şi bulgar cu multe trăsături comune atât în desvoltarea lor istorică, cât şi în obiceiurile în portul şi cântecele lor populare şi găsesc că trebue să trăiască ialtă prietenie. Eu personal vă pot încredința că, cu tot războiul din urmă, poporul român nu simte nici o ură faţă de poporul bulgar, ci din contră, el admiră calităţile şi munca sa îndârjită“. ŞCOLILE ROMÂNE DIN BULGARIA Se înţelege că mai rămân încă unele chestiuni ce reclamă deslegarea lor firească. Aşa este chestiunea şcolilor. Populaţia română din Bulgaria cere guvernului bulgar să le deschidă. Pentru moment există in Bulgaria numai două şcoli romăneşti, dar ele sunt întreţinute de Statul român şi nu pot fi considerate ca şcoli ale minorităţii române. INTRE COLONIŞTII ROMANI ŞI BULGARII DIN DOBROGEA I — Ce credeţi că trebue făcut pentru uşurarea soartei populaţiunei bulgare din Dobrogea, pentru încetarea persecuţiilor la care este supusă din partea coloniştilor aromâni ? _ Guvernul roman desaprobi orice violenţă asupra Populaţia unei bulgare din Dobrogea. El vrea sincer a consolida liniştea in această parte a tarei. Dar tir să adaog că, dacă au existat unele violente ale coloniştilor aromâni, ele vin ca o răzbunare pentru daunele comise de bandele ce iuiesia bântuesc iv aceasta regiune. D. BILCIURESCU ministrul României la Sofia □--------- Semini in procesul faimoasei Danie ,IMa' Roma, 11 (Radar). — Azi, s‘a terminat procesul faimoasei bande de briganzi „Maffia”. Din 154 acuzaţi de făptuirea a numeroase crime, 147 au fost condamnaţi la pedepse variind Intre manca silnică pe viaţă şi cinci ani Închisoare, iar şapte au fost achitaţi. Patinori la Saint - Horitz fac un salt In lungime şi in înălţime, care seamănă cu un zbor planat Convenţia româno-bulgară Din cercurile noastre guvernamentale ni s-a confirmat, că ministrul nostru de externe d. N. Titulescu a convenit, în urma examinării amănunţite a problemei şi a negocierilor duse cu guvernul bulgar, pe baza acordului redactat încă de la 1925, să semneze convenţia cu Bulgaria, ca să se înlesnească o cât mai bună vecinătate între cele două ţări. Guvernul român a admis ca Bulgaria să plătească reparaţiile datorite, după planul A, care prevede condiţiuni mai uşurătoare pentru Bulgaria, decât planul B. S-a ţinut să se dovedească încă odată vecinilor bulgari spiritul de conciliaţiune, de care e animată România, atunci, când întâlneşte şi de partea cealaltă spiritul necesar de înţelegere, ca să se ajungă la ajutorarea operei pacifice, pe care România o slujeşte cu credinţă statornică, înainte de plecarea sa în strenâtate, d. ministru N. Titulescu a încredinţat locţiitorului său la conducerea departamentului afacerilor streine, d-lui ministru I. G. Duca, sarcina de a semna convenţia româno-bulgară. Semnarea se va face în curând la Bucureşti şi în cercurile guvernamentale, ca şi în cele diplomatice, se crede că acest acord va avea efecte îmbucurătoare pentru ambele ţări, intru cât se sting atâtea litigii şi consecinţe ale războiului, cari aşteptau de-atâţia ani o rezolvire împăciuitoare. Se aşteaptă de asemenea de la această convenţie şi de la realitatea guvernului bulgar, să se stârpească atacurile şi încursiunile comitagiilor la graniţa Cadrilaterului, ca şi restabilirea nu numai de legături diplomatice, dar de raporturi de sinceră amiciţie şi bună vecinătate. Emil Ciuceriu D. I. G. DUCA ministru ad interim la externe FILME Farsele nu pot să fie iertate, de cât atâta timp cât rămân inofensive. Nu e cazul întâmplării comunicate de corespondentul nostru din P.Neamț. . ,, Deunăzi, doamna Pepi Goldenberg veni într'un suflet la Baia Centrală. Ar fi crezut cineva că-i era frică să nu găsească foc. Dar doamna Pepi Goldenberg nici nu se gândea la bae. Atunci, de ce atâta zor ? Pentrucă voia să bată pe cineva. In adevăr, ea se repede ca un erete pe sală, spionează fulgerător pe la uși, dă drumul unei exclamații in care bucuria se amestecă cu răzbunarea și dispare intr’o cabină. — Chiu ! Vai! Săriţi ! — Aşa o bătae nui trebue deja ! Ţipetele ridică lumea în picioare. ___________________ Până să sară personalul, uşa cabinei se deschide, şi o femee tânără şi frumoasă o ia la goană pe sală, în costumul bunicei noastre Eva, cerând^ ajutor, urmărită de d-na Pepi Goldenberg, care o afuriseşte şi-i cară la pumni de câte ori o ajunge. Ostilităţile încetează graţie Intervenţiei Ligei Naţiunilor reprezentată prin ceilalţi muşterii şi prin oamenii de serviciu. Se inchee armistiţiu şi se încep pertractările. Dar ce te descoperă ! Conflictul fusese rezultatul unei farse. Doamna Pepi Goldenberg, amărîtă că fiul său, — şofer, de ! — nu mai dă p’acasă şi’şi toacă banii, fusese păcălită de un om neserios, care-i suflase la ureche că junele vrea să'şi lase credinţa, ca să se însoare cu o creştină, şi-i sugerase ideea s’o înveţe minte urgent pe nelegiuita seducătoare, fiindcă tocmai e la bac. Iată adevăratele cauze ale ofensivei deslănţuită în baia din P.Neamţ de indignata mamă în contra şi mai indignatei victime, una din persoanele cunoscute în localitate. Condiţiunile tratatului de pace nu se cunosc, dar conflictul e bine să se cunoască, pentru a tempera pe viitor atât dispoziția de farse, cât și demersurile prea promte ale celor căzuți în cursă* Don José ----------- Vizita profesorului Puussepp la spitalul Colentina Zilele acestea, a sosit In Capitală, d. Puussepp, profesor chirurg neurolog. D-sa a ţinut să viziteze unele spitale de la noi. D-sa a voit să cunoască întâi spitalul Colentina, spre a face o vizită savantului prof. dr. G. Marinescu, cu care a legat strânsă prietenie în timpul războiului. După ce a vizitat cu amănunţime secţiile clinicelor, condus de d. prof. dr. Marinescu şi dr. Ion Jianu, d. prof. Paussepp a făcut o intervenţie chirurgicală, într’un caz de cancer la creerul mic, fiind asistat de d. dr. Ion Jianu. In serviciul căruia s’a făcut demonstraţiunea In faţa unui grup numeros de medici şi studenţi. Clişeul nostru reprezintă pe d. prof. Paussepp intre d-nii prof. Marinescu şi dr. Jianu, la una din secţiile spitalului Calentina, ţ Muniţiuni confiscate Berlin, 11 (Rador).— Organele vamale din Kiel au confiscat pe bordul unui vapor norvegian Un transport de muniţiuni, expediat din Halle, cu destinaţia Oslo. Se crede însă că in realitate muniţiunile erau destinate pentru China. * *----------HO * □ Un caz extraordinar Primăria Capitalei şi nouile taxe impuse spitalelor Eforiei. — Taxe... pe camerele bolnavilor şi pe laboratoorii !... Primăria Capitalei prin comisiile sale de recensământ a găsit de cuviinţă să împovăreze spitalele Eforiei cu noui şi grele impuneri sub diverse titluri: taxe comunale, taxe pentru pompieri, TAXE PENTRU LABORATOR!!. TAXE PENTRU CAMERELE OCUPATE DE BOLNAVI, — îngrijiţi, parte gratuit, parte cu o mică plată în aceste spitale, — taxe pentru apă, taxe pentru curentul electric, ha şi taxe PENTRU GAZUL ÎNTREBUINŢAT IN LABORATORII CLINICILOR etc. Ca să nu se creadă că exagerăm, publicăm următorul document asupra acestui caz extraordinar, care trebue să atragă, după sine, amare reflexiuni asupra modului cum înţelege Primăria Capitalei să-şi îndeplinească datoriile sale de ordin social şi umanitar. R. No. 26 din 4 Ian. 1929 J. No. 4 din 4 Ian. 1928 COLEGIUL MEDICAL AL EFORIEI In şedinţa de astăzi. 4 Ianuarie 1928. La ordinea zilei taxele impuse de primăria Capitalei pentru spitale. „Colegiul medical al Eforiei, luând în cunoştinţă noile impuneri ale spitalelor, stabilite de comisiunile de recensământ a taxelor comunale, precum şi taxele pentru pompieri, taxele pentru încăperile ocupate deolnavi şi laboratorii, precum şi taxele pentru apă, curent electric şi gazul întrebuinţat în laboratoriile clinicelor, cari se urcă la circa 6 milioane pe an, spitalele fiind impuse la aceleaşi taxe ca orice particular. Având în vedere că Eforia face oficiul primăriei, îngrijind populaţiunea bolnavă şi dă un ajutor nepreţuit învăţământului medicinei, în spitalele căreia funcţionează 14 clinici din cele 17 ale facultăţii de medicină. Având în vedere că sumele ce-i pretinde primăria trebuesc preluate din fondurile destinate îngrijirei bolnavilor lipsiţi de mijloace şi din fondurile ce Eforia se pune la dispoziţia învăţământului medicinei, colegiul medical al Eforiei protestează contra acestor taxe împovărătoare". (ss) Dr. I. Bălăcescu, dr. C. Leonte, dr. Noica, dr. Cr&ciuneanu, dr. G. Severeanu, dr. C. l°neseu, dr. Arianu, dr. Danielopol, dr. Manicatide, dr. Gr. Georgescu, dr. Pandelescu, dr. I. Gheorghian-Popescu, dr. Cozma Popescu, dr. G. Marinescu, dr. Vasilescu-Popescu, dr. N. Gheorghiu, dr. Al. Costiniu, dr. P. Gă- Ieşescu, dr. D. Manolescu, dr. G. Marinescu, dr. Nicolau, dr. Nicu- Iescu, dr. Anghelovici, dr. Oancea, dr. I. Mamulea, dr. Ion Jianu, dr. Ion Nanu-Muscel, dr. C. Daniel, dr. A. Stroe, dr. Zaharescu-Caraman, dr. Meţianu, dr. Săvescu, dr. Th. Mironescu, dr. Cosăcescu, dr. Gr. Eftimescu, dr. Ştefănescu-Zănoagă, dr. Stoichiţă. Este posibil ca Primăria Capitalei să impună atâtea taxe împovărătoare şi în special taxe pentru camerele ocupate de bolnavii îngrijiţi în mare parte gratuit în spitalele Eforiei,când ea nu este în stare să-și îndeplinească oficiul de a îngriji, prin propriile sale mijloace, adică prin spitalele sale, această categorie de bolnavi ? Este admisibil ca Primăria Capitalei să impună Eforiei, taxe pe gazul consumat în laboratooriile celor 14 clinici, când aceste laboratoorii servesc pentru învăţământ studenţilor Facultăţii noastre de medicină ? Notaţi că din 17 clinici, ale Facultaţei de medicină din Bucureşti, 14 funcţionează în spitalele Eforiei! Şi de unde va plăti Eforia spitalelor civile aceste taxe revoltătoare, care se vor însuma la circa 6 milioane pe an? Răspunsul la această între bare l-a dat colegiul medical: „SI MELE < E-I PRE TINDE PRIMĂRIA TREBUESC PRELUATE DIN FONDURILE DESTINATE ÎNGRIJIRII BOLNAVII OOROSIŢI DE MIJLOACE ŞI DIN FONDURILE CE EFORIA LE PUNE LA DISPOZIŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MEDICINEI. E monstruos, pentru că Primăria nu loveşte într’o instituţie, pe care e datoare să o ajute, ci în populaţiunea săracă bolnavă şi în învăţământul medicinei. Suntem convinşi ca d. Arion Costinescu — atât ca primar al municipiului Bucureşti, cât şi ca dr. în medicină şi bărbat cu vederi largi — va face gestul care se impune: va scuti Primăria Capitalei României Mari de ruşinea de a impune taxe pe camerele din spitalele Eforiei, ocupate de bolnavii trataţi gratuit şi pe laboratoarele clinicilor, unde învăţă studenţii noştri! ___ R. SEISANU iwiiqroiweis'atadiii Londra, li (Rador).— Negocierile duse de d. Cafan daria cu financiarii englezi, în vederea încheierei împrumutului Greciei. în valoare de șease milioane și jumătate lire sterline, s'au terminat favorabil. Llipta contra opoziţiei.Un mare prieten la Rusia sovietică Berlin, 11. — „RulH află că Stalin a înfiinţat un lagăr, unde vor fi concentraţi şi izolaţi toţi membrii opoziţiei. Intrucât, cu toate măsurile drastice, opoziţia nu-şi pierde forţa în interiorul Rusiei, comitetul central al Uniunei republicelor sovietice a hotărât amânarea congresului pentru realegerea reprezentanţilor sovietelor din toată Rusia. Congresul trebuia să se ţină între Ianuarie şi Martie. Acuma se amână pentru la toamnă, până când Stalin crede că va fi în stare să lichideze opoziţia. Din mai multe reprezentanţe sovietice din străinătate sunt destituiţi toţi, cari sunt bănuiţi ca adepţi ai opoziţiei. Astfel au fost revocaţi reprezentanţii comerciali la Viena,Ufimtzeff şi cel la Angora, Ausem. Eliminarea suspecţilor continuă şi în interiorul Rusiei. In ultimul timp au fost destituiţi la ministerele muncii şi apărării naţionale 8 funcţionari superiori, dovediţi, că au fost în legătură cu opoziţia. ----... ! al românilor D. VOPICKA fostul ministru al Statelor-Csît* la Bucureşti şi care a făcut criferului nostru interesantele declatraţii pe carte-ai- ı l”