Universul, februarie 1928 (Anul 46, nr. 25-49)
1928-02-01 / nr. 25
k Sub titlul: „Un guvern care guvernează“, ziarul „Daily Mail“ a publicat un interesant articol relativ la politica ministerului Mussolini. Se spune în acest articol că exceptând pe unii doctrinari şi partizani prea zeloşi ai fascismului, cari au împins prea departe lupta împotriva adversarilor, guvernul condus cu atâta fermitate de d. Benito Mussolini, a reuşit, nu numai să restabilească ordinea, suprimând „maffia“ din Sicilia şi toate organizaţiile anarhice comuniste ce infectau centrele industriale, dar a înviorat viaţa economică a ţării, dând impuls comerţului şi industriei şi exaltând munca constructivă, iar prin o politică financiară înţeleaptă, a stabilizat lira. Reamintim că acum un an d. Wintson Churchill a declarat, la Roma: „Triumfând împotriva comunismului distrugător de energii şi semănător de anarhie, guvernul d-lui Mussolini a bine meritat de la civilizaţie“. Autorul articolului din „Daily Mail“, pune întrebarea: cum a reuşit d. Mussolini să îndeplinească în câţiva ani un program atât de vast când situaţia Italiei, în ajunul venirei sale la putere, era atât de rea? Care să fie secretul renaştereiitaliene în toate direcţiile? Răspunsul ziarului englez este interesant şi merită să fie reprodus: „Dacă guvernul italian a făcut atâtea lucruri, aceasta se explică prin faptul că el n’a avut teamă de a guverna Iată adevărul. * Secretul ariei de a guverna rezidă în autoritate,din autoritatea morală şi politică,— ca şi în voinţa fermă şi hotărâtă de a aplica un program, care să cuprindă soluţii practice pentru toate problemele de ordin social, economic şi cultural, în funcţie de interesele publice generale. Arta de a guiverna, nu poate să dea roade binefăcătoare, dacă guvernanţii nu au curajul necesar, nu ştiu ce vor şi nu sunt capabili să prevadă consecinţele unor acţiuni şi stări de spirit, spre a putea domina evenimentele. Or, guvernul prezidat de d. Mussolini, a ştiut să uzeze de întreaga sa autoritate, asumându-şi toate responsabilităţile, ca să poată înfăptui programul său de reforme, consacrat binelui naţiunii.. Şi aci intervine a doua chestiune, care explică şi justifică succesul politicei italiene: nici teamă de a guverna, nici teamă de răspundere. Acesta e secretul artei de a guverna. □ ■ □ Oaspeţi iluştri Vineri, 4 Februarie, va sosi a doua oară In Capitală ilustrul profesor şi medic francez dr. Sergent D-sa va ţine la facultatea de medicină trei conferinţe, iar Vineri 10 Februarie va părăsi Capitala. D. PROF. DR. SERGENT Roma, 30 (Rador). — D. ministru Titulescu continuă să desfăşoare o mare activitate. In ultimele zile d-sa a avut întrevederi cu contele Volpi, ministrul finanţelor, Dino Grandi, subsecretar de Stat la externe, Federzoni, ministrul coloniilor şi secretar general al partidului fascist, Rocco, ministrul justiţiei, Fedele, ministrul instrucţiei şi Titani, preşedintele Senatului. D. Titulescu a avut de asemenea întrevederi cu d-nii Beaumarchais, ambasadorul Franţei, Villegas, ambasadorul republicei Chilii, membru în Consiliul Ligii Taţiunilor, Knoll, ministrul Poloniei, Rakiei, ministrul Iugoslaviei, Massny, ministrul Cehoslovaciei. In cursul zilei de Luni, d. Titulescu va vedea pe ambasadorii Angliei şi Germaniei, pe d-nii Scialoja şi Salandra şi pentru a patra oară va avea o întrevedere cu d. Mussolini. Luni la orele 6, d. Titulescu va fi primit în audiență de Sanctitatea Sa Papa, apoi va avea o întrevedere cu cardinalul Gaspari. La orele 10 seara, d. Titulescu va părăsi Roma. ROMANIA DE PERFECT ACORD CU MICA ÎNŢELEGERE IN CHESTIA MITRALIERELOR UNGARIEI Paris, 30. (Undor).— D. Titulescui a acordat ten interview corespondentului ziăreriloi „Petit Parisien“ la Roma, D. Titulescu a confirmat că Guvernul român, la fel cu celelalte state din Mica înţelegere a decis să trimeastă Ligei Naţiunilor o expunere a afacerei de la St. Gotthard. In ce priveşte conflictul dintre Romă» şi ia şi Urcgariaj cu chestiunea epfantâScr? d. Titulescu îl cern« n avară ca fiind rezolvat în favoarea Rffîittânieîi „Doresc ca Ungaria să sfârşească prîs.- a accepta teza ».*Jmisâ Sa Geneva. Sunt foarte Roma, 30 (Rador). — Prisa i- italiană subliniază amiciţia din- tre Italia şi România şi în co- mentariile ei insistă în special asupra clarificării politicei bal- ■ cănite, după declaraţiunile d-lui ministru Titulescu. Astfel ,,Tri- buna“ din Roma scrie că decla- ! raţiunile d-lui Titulescu referin- du -se la realitatea balcanică au fost foarte ponderate. România , membră în Mica înţelegere, n’are nici un interes să intre în aven- turi primejdioase. Vizita d-lui Ti-tulescu la Roma având meritul să demonstreze o politică clarvăzătoare, dovedeşte că politica realizată de România nu este subordonată partidelor, ci trebue să fie o politică tradiţională, în interesul României, şi mai pre- j sus de influenţele partidelor. Vi- ■ zita d-lui Titulescu are valoarea unei clarificări generale. „Corrieire della Se-j ra“, ccmeesSâstei deda Belgrad, 30 (Rador). — Cores’ pondentul din Roma al ziarului „Slovenetz“ din Liubliana, declară că din sursă diplomatică bine ii.HMriir.iă a a mal iţită d-lui Titulescu la Roma se inspiră exclusiv din grija apărării intereselor Micii înţelegeri. Ministrul de externe al României şi-a asumat rolul de intermediar între Roma şi Belgrad. D-nii Titulescu şi Mussolini au examinat toate chestiunile litigioase în ■ legătură cu situaţia din Balcani. Cei doi bărbaţi de Stat s'au în- , treţinut de asemenea despre apropierea româno-bulgara, care după declaraţiunile d-lui Titulescu se desfăşoară în mod favo- rabil. Pe de altă parte, ziarul „Poli- tika“ din Belgrad publică o telegramă a corespondentului său conciliant şi dacă se va găsi o formulă sătisfăcătoare pentru unguri, voiu fi încântat să ader bine înţeles numai cu condiţia ca o asemenea formulă să fie bazată pe raportul d-lui Chamberlain“, raţiunile d-lui Titulescu scrie că între interesele Italiei şi României nu există istoia nepotrivire. Declis raţiunile d-lui Titulescu sunt foarte importante prin faptul că rămânând în limitele diplomatice, ministrul de externe al României a lămurit fără echivoc şi cît desăvârşi simpatie pentru Italia anumite aspecte ale politicei balcanice, cari în unele cercuri streine au servit uneori ca pretext de confuzie din Bucureşti, arătând că încordarea raporturilor italo-iugoslave a făcut obiectul Conversaţiunilor dela Roma între d-nii Titulescu şi Mussolini. Ministrul de externe al României a expus d-lui Mussolini poziţiunea exac- ! tă a României in Mica înţelegere, subliniind că în calitate de membra a acestei grupări, România n‘ar putea rămâne indi- ferentă la slăbirea aliaţilor săi. D. Titulescu ar fisfătuit ca, dacă nu este cu putinţă regularea fără întârziere a tuturor chestiunilor pendinte, să se stabilească cel puţin un modus vivendi între Italia şi Iugoslavia. Ziarul adaugă că d. Titulescu a arătat la Roma că aceasta este dorința nu numai a guvernului român, ci a României întregi. mm Arta de a guverna Activitatea d-lui Titulescu la Roma Intredetei cu miniştrii Italiei şi cu ambasadorii străini.Declarafiile făcute ziarului „Le Petit Parisien“ — fiiam lilei i lilien iiiiitaté Miií ila fili — Catastrofa din 1883.—Cei 200 de vulcani Telegramele au anunţat că de câteva zile vulcanul Krakatoa a reintrat în activitate. Coloane enorme de vapori, fum şi de foc sunt lansate din craterul celebrului vulcan. Din această , populaţia înspăimântată sa refugiat în insulele învecinate. Sa va repeta oare catastrofa înspăimântătoare din 26 şi 27 August 1883? Acum 44 ani, s a produs teribila erupţie a vulcanului Krakatoa, din insula cu acelaş nume din arhipelagul sondelor, care prin efectele sale distrugătoare şi caracterul extraordinar, n’are precedent în istoria vulcanismului. In cele două zile nefaste ale anului 1883, vulcanul Krakatoa a lansat coloane de fum gros lungi de 1 km.: bucățile de lavă au * iu I . n rlîamnnlS ijg tost asvarnie ia ^ — 20 km., reprezentând în total o materie înierbântată de 18 km. cu hi Această massă enorma de lavă a fost depusă într’o rază de 15 km. în jurul insulei Krakatoa, distrugând totul în calea sa După ce s’a produs cea mai grozavă explozie în ziua de 27 August 1883, mai mult de trei părţi din insula Krakatoa şi aproape totalitatea insulelor din vecinătate, au fost asvârlite în aer, la o mare înălţime, cu toţi locuitori lor şi apoi, aceste insule dislocate ,au căzut în fundul mărei, la adâncimi de 80—300 m., modificând fizionomia acestui arhipelag. In timpul acestei explozii catastrofale, oceanul a ridicat valuri enorme, cam cu o repeziciune fantastică, au acoperit coastele tuturor insulelor din arhipelagul Sondelor, înaintând pe uscat câteva sute de km., distrugând în câteva clipe, toate oraşele şi satele şi acoperind cu massa lor lichidă suprafeţe vaste, pe o adâncime de 30—40 m. Aşa au pierit oraşele Tjeringin, Anger, Merk, de pe coasta occidentală a insulei Java — locuite cu europeni —, precum şi toate oraşele şi satele de pe coastele Sumatrei din vecinătate. Zgomotul exploziilor provocate de erupţia acestui vulcan s’a auzit la distanţe enorme, — până în insula Ceylan şi până pe coastele Australiei, pe o rază de 3335 km. In oraşele situate la o distanţă de 850 de km. de vulcanul, Krakatoa, zidurile tuturor edificiilor s-au prăbuşit, ca nişte cărţi de joc, atât de puternice şi întinse au fost vibraţiunile sonore . Unda aeriană, produsă de explozia cea mai puternică la propagat cu o viteză aproape egală cu aceea a sunetului pe întreaga suprafaţă a pământului şi ea a parcurs de trei ori circonferenţa globului terestru. Acest fapt fără precedent în manifestaţiile vulcanismului au fost constatate şi verificate într’un număr mare de staţiuni meteorologice prin perturbaţiile ce le-au înregistrat barometrele înregistratoare ! Se va repeta oare în zilele noastre înspăimântătoarea catastrofă din 1883? Reînceperea activităţii vulcanului Krakatoa, nu trebue să ne Acest vulcan este situat într’o regiune a globului pământesc unde activitatea misterioasă subterană și submarină se manifestă cu mai multă energie. Strâmtoarea Sondelor, insulele Sumatra, Java, Borneo, Luson, întreg arhipelagul Malesiei, la N. până la insula Formosa și la S. până la Noua Guinee, formează un imens triunghiu de foc, în care 200 de vulcani sunt gata să asvârle torentele lor de foc. Numai insula lava dispune de 100 de vulcani, dintre care 45 au făcut erupţie în diferite epoci. Ce se va întâmpla în ziua când aceşti 200 de vulcani, vor intra aproape simultan în activitate ? Să nu uităm că prin faimosul triunghiu amintit şi în special prin insulele Sumatra şi Java, trece marea linie de fractură a scoarţei terestre. Locuitorii acestor insule pot spune, pe drept cuvânt, că trăesc, nu pe un vulcan, ci pe o reţea de vulcane !... Romiius insulele din arhipelagul Krakatoa, înainte şi după catastrofa din 27 August 1883 (părțile înegrite reprezintă insulele rămase după erupție). mm QMgi estine elzi Ilii is Paris, 30 (Rador). — Ziarele comentează favorabil apropiata sosire a d-lui ministru Titulescu la Paris, relevând că ultimele sale declarraţiuni au pus perfect la punct toate chestiunile în legătură cu călătoria sa. Tensiunea dintre Italia şi Iugoslavia şi încercările de apropiere italo-ungare au justificat atitudinea d-lui Titulescu, care a vizitat mai întâi Roma. Conversaţiuni de cel mai mare interes vor urma la , Quai d’Orsay în privinţa politicei franceze şi italiene în Balcani. Presa franceză speră că declaraţiunile optimiste ale d-lui Titulescu se vor realiza. Paris, 30 (Rador). — Ziarele anunţă că d. Titulescu va sosi Marţi la Paris. Comentând această vizita „Le Journal“ arată că ministrul de externe al României va găsi în Franţa o primire cu atât mai simpatică cu cât Franţa, mai mult ca oricare altă putere, este interesată să nu îngădue nici o deviaţiune în interpretarea tratatelor de pace. Ocupându-se de litigiul optanţilor unguri, „Le Journal“ arată că punctul de vedere al Ungariei, pretinzând că este vorba de o lichidare de războiţi, nu are nici o valoare, căci reforma agrară a fost o lege generală de pace socială. Guvernul ungar și-a dat seama de slăbiciunea tezei sale, deoarece în Mai 1923 a recunoscut la Bruxelles caracterul adevărat al reformei agrare din România și numai mai târziu, a reziliat acest acord. Vorbind despre lichidarea datoriilor de război şi ale României în Franţa, ziarul refuză să creadă ca chestiunile cari n’au împiedicat ’ acordul franco-iugoslav, n’ar putea îi rezolvate între Franţa şi România. „Le Journal“ încheie constatând că d. Titulescu venind din Roma, va pleda călduros în favoarea unei apropieri franco-italiene. ------------□ * □-----------minte raia ia iossora KREMLINUL SUB FOCUL ARTILERIEI Paris, 30. (Rador).— „Daily Mail“ anunţă tiîn Riga, că «după zvonuri comunicate din Vîtsa şi din Varşovia, neconfirmate până acu, trei regimente s’ar fi revoltat la Moscova şi ar fi ocupat Kremlinul, punându-l sub focul artileriei. ------------□ * *-----------------------□ * □----------- Procesul Zola-Goncourt Paris, 30 (Rador). — In cercurile literare se discută, cu mult interes un conflict isbucnit între moştenitorii lui Zola şi Academia Goncourt, căreia aceştia au cerut restituirea scrisorilor trimise de Zola fraţilor Goncourt. Cum publicarea jurnalului fraţilor Goncourt a fost interzisă. Academia refuză și comunicarea scrisorilor primite de aceștia. atârna maior socialiste ceh şi german din Cehoslovacia Praga, 30 (Rador). — Pentru întâia dată în Cehoslovacia,— partidele socialiste ceh şi german s’au întrunit eri într’un congres comun, având ca scop principal stabilirea unităţii de acţiune politică. La congres participă 600 de * regaţi din toată Cehoslovacia, Fritz Adler din Viena şi d. Broucker din Bruxelles în numele Internaţionalei socialiste. Congresul a decis colaborarea între cele două partide şi realizarea unităţii de acţiune politică . Ultimul refugiu Corul Cocainomanelor ia dentist —O injecţie!... O singură injecţie!. Murim de durere de dinţi!... Legea privitoare la amnistierea delictelor silvice Se amnistiaza, atât Iin ceea ce priveşte pedeapsa cât şi despăgubirile civile datorate Statului, toate infracţiunile le legile silvice, săvârşite până la 1 Noeimbrie 1927, fie ele numai constatate sau pendinte în faţa instanţelor judecătoreşti, fie judecate şi asupra cărora s'au pronunţat hotărîri condamnatoare definitive dar încă reexecutate. Nu beneifciază de această amnistie: antreprenorii, exploatatorii, arendaşii, industriaşii şi orice alţii întreprinzători cari ar fi comis contravenţiuni la contracte sau delicte, fie prin păşunarea vitelor, fie prin tăiere sau furt de lemne sau ori de ce altă natură în pădurile respective unde îşi exercita întreprinderea. ------------Da D----------- Note cateva cure socundare manaMjfcnisaa Am vorbit, în nenumărate rânduri de serioasa primejdie pe care o constitue alcoolismul, plagă care a pătruns adânc până şi la ţară, făcând ravagii de neînchipuit. In această ordine, d. dr. A. Manolescu, din Burdujeni, ne trimete câteva date de natură să pună pe gânduri pe orice om interesat de viitorul acestei ţări, date cari merită să fie cunoscute numai în patru comune, — pe cari d-sa le are în deaproape cercetare. — şi anume în comunele Simnicea, Salcea, Dumbrăveni şi Burdujeni, s’a consumat, în decursul unui singur an, alcool în valoare de peste cinsprezece milioane lei ! Repartizate pe „specialităţii”, suma: — care, în cifră exactă, este de 15.082. 175. — se împarte astfel: pentru bere, băutura cea mai slabă în alcool, 256.320 lei; pentru vin, 5.561.405 lei, iar pentru basamac, cea mai tare băutură în alcool suma de 9.468.450 lei ! E de notat această preferinţă pentru spirt, precum de asemenea e de luat în seamă faptul că, in categoriile şi cifrele de mai sus, nu sunt trecute ţuica, romul şi coniacul, cari se beau, de asemenea, în cantităţi considerabile. Se poate spune că aceste date sunt, în adevăr, spăimântătoare. Urmările unui asemenea consum, precum foarte exact remarcă d. dr. Manolescu, sunt direct catastrofale, dat fiind că ele se referă în mare majoritate la populaţia rurală, insuficient hrănită şi trăind în condiţiuni igenice mai multe decât nesatisfăcătoare In ultimii patru ani, cele patru comune menţionate au cheltuit, pentru băuturi alcoolice, 49.976.150 lei, adică costul a aproape 38.000 hectare de pământ, în preţ de împroprietărire! Repetăm rugămintea pe care şi altă dată am mai făcut-o de nenumărate ori, către studenţime, către învăţători şi preoţi, de a se ocupa serios de acest spăimântător flagel, pornind lupta împotriva degenerării şi a pieirii poporului ţării noastre. M. N. Piraţel Danemarcei nu s’a logodit Paris, 30 (Rador). — Din Stockholm se desminte zvonul despre logodna prinţului moştenitor al Danemarcei cu principesa Ingrid a Suediei. — Cu ce impresii aţi rămas în urma vizitării expoziţiei din subsolul Ateneului Român ? — Expoziţiile retrospective sunt de mare folos pentru ana unui popor. In Franţa, ele se organizează regulat, din timp în timp şi obţin totdeauna succes, fiind privite cu deplin interes şi simpatie, atât de artişti, cât şi de marele public. Ele arată evoluţia artei, diversele curente dintr-o anumită perioadă şi conţin învăţăminte atât pentru istoricul artei, cât şi pentru artişti Ideea expoziţiei retrospective a artei noastre contimporane a fost fericită. Realizarea ei arată o sforţare frumoasă şi merită felicitări călduroase atât de ministru Angelescu, care a luat această iniţiativă, înlesnind înjghebarea expoziţiei, cât şi ceilalţi organizatori. Ea este bine venită, căci arată puterile reale ale arteinoastre, talentele viguroase, pe cari le-am avut şi le avem, pregătirea lor tehnică şi seriozitatea artei lor îndeobşte. Ea ne arată calea cea bună de urmat şi constitue o manifestare puternică în contra curentelor extremiste, care ne-au invadat de la o vreme încoace. Fiţi sigur, că atunci când se va vorbi de arta românească contimporană, se va ţine seamă de numele celor cari au însemnat real ceva în viaţa noastră artistică şi care constitue etapele picturei noastre, începând cu cei mai vechi, cu Lecca, Aman, trecând prin Grigorescu, Andreescu, Lukian şi prin cei încă în viaţă, artişti de mare merit. Ei, orice s'ar zice, alcătuesc forţele reale ale artei noastre şi şcoala lor este cea sănătoasă. DESPRE LUMINA ŞI ARHITECTURA DIN SUBSOLUL ATENEULUI — Cum vi se pare rezolvarea luminei şi construcţia arhitectonică din „Grota“ de la Ateneu? — Subsolul Ateneului, aranjat cu atâta pricepere de d. dr. Angelescu şi de arhitectul I. Fonescu, este într'adevăr foarte propriu pentru expoziţia operelor de artă Are spaţiu, suprafeţe largi pentru expunerea pânzelor şi este eficace pentru vizitatori, prin forma sa circulară. Lumina artificială contribue la valorificarea tablourilor. „ŞCOALA NOUA MODERNISTA1* — Ce înţelegeţi prin modernism şi car sunt opiniile dvs. cu privirii, la manifestările zişilor „modernişti"* în plastică î — In privinţa „moderniştilor” de diferite categorii m-am exprimat în repetate rânduri în scris. Cunoaşteţi „şcoala nouă**. Este o psihoză, o boală care va trece. Ea se bazează pe o farsă, pe lipsă de talent şi de pregătire tehnică, pe negarea a două elemente esenţiale ale operei de artă , a desenului şi a compoziţiei. Cât priveşte culoarea, adepţii „şcoalei noui“, adesea ignorează cele mai simple reguli de armonie, tranziţie, modulaţie, dar, obscur şi de culori complimentare. CE AR TREBUI SA FIE SALOANELE OFICIALE — Cum ar trebui diriguite saloanele noastre oficiale ? — Saloanele oficiale trebue organizate cu excluderea exclusiviştilor, grupaţi în mici bisericuţe, cari profesează sgomotos auto-admiraţia membrilor lor. Organizatorii lor trebue să fie oameni competenţi, serioşi, nepătimaşi, cu o cultură solidă artistică şi intelectuală. Ei trebue să fie judecători imparţiali, căutând să admită la salonul oficial orice talent real, aparţinând oricărui curent sănătos de la şcoala clasică până la neo-impresionistă, care însă nu va exclude din operele ei studiul conştiincios al desenului, compoziţiei, culoarei şi nu va viza cu orice preţ originalitatea, frizând batjocura şi nebunia. Enzw mint de la Ateneil Român — Ce ne spune d. prof. 0. Tafraiî — (MS, D. O. TAFRALI Profesor universitar ce armată are Mara Paris, 30. (Rador).— Ziarul „Le Populaire“ oficiosul partidului socialist, arată că Ungaria posedă azi o armată de un milion soldaţi şi peste 20.000 ofiţeri. onaieiMare Paris, 30 (Rador). — Ziarul „Telegraph“ din Amsterdam află din sursă autorizată că guvernul sovietic nu este în stare să satisfacă obligaţiunile financiare rezultând din creditul obţinut în Germania. In această situaţie guvernul german a decis să nu garanteze credite noui pentru exportul în Rusia. I