Universul, februarie 1928 (Anul 46, nr. 25-49)

1928-02-01 / nr. 25

k Sub titlul: „Un guvern care guvernează“, ziarul „Daily Mail“ a publicat un interesant articol relativ la politica ministerului Musso­lini. Se spune în acest articol că exceptând pe unii doctri­nari şi partizani prea zeloşi ai fascismului, cari au împins prea departe lupta împotriva adversarilor, guvernul con­dus cu atâta fermitate de d. Benito Mussolini, a reuşit, nu numai să restabilească ordinea, suprimând „maffia“ din Sicilia şi toate organiza­ţiile anarhice comuniste ce infectau centrele industriale, dar a înviorat viaţa econo­mică a ţării, dând impuls co­merţului şi industriei şi exal­tând munca constructivă, iar prin o politică financiară în­ţeleaptă, a stabilizat lira. Reamintim că acum un an d. Wintson Churchill a de­clarat, la Roma: „Triumfând împotriva co­munismului distrugător de energii şi semănător de anar­hie, guvernul d-lui Mussolini a bine meritat de la civiliza­ţie“. Autorul articolului din „Daily Mail“, pune întreba­rea: cum a reuşit d. Musso­lini să îndeplinească în câţiva ani un program atât de vast când situaţia Italiei, în aju­nul venirei sale la putere, era atât de rea? Care să fie secretul renaş­­terei­­italiene în toate direc­ţiile? Răspunsul ziarului englez este interesant şi merită să fie reprodus: „Dacă guvernul italian a făcut atâtea lucruri, aceasta se explică prin faptul că el n’a avut teamă de a guverna Iată adevărul. * Secretul ariei de a guverna rezidă în autoritate,din au­toritatea morală şi politică,— ca şi în voinţa fermă şi hotă­râtă de a aplica un program, care să cuprindă soluţii prac­tice pentru toate problemele de ordin social, economic şi cultural, în funcţie de intere­sele publice generale. Arta de a guiverna, nu poa­te să dea roade binefăcă­toare, dacă guvernanţii nu au curajul necesar, nu ştiu ce vor şi nu sunt capabili să prevadă consecinţele unor ac­­ţiuni şi stări de spirit, spre a putea domina evenimentele. Or, guvernul prezidat de d. Mussolini, a ştiut să uzeze de întreaga sa autoritate, a­­sumându-şi toate responsabi­lităţile, ca să poată înfăptui programul său de reforme, consacrat binelui naţiunii.. Şi aci intervine a doua ches­tiune, care explică şi justifică succesul politicei italiene: nici teamă de a guverna, nici teamă de răspundere. Acesta e secretul artei de a guverna. ­□ ■ □­ Oaspeţi iluştri Vineri, 4 Februarie, va sosi a doua oară In Capitală ilus­trul profesor şi medic francez dr. Sergent D-sa va ţine la facultatea de medicină trei­­ conferinţe, iar Vineri 10 Fe­bruarie va părăsi Capitala. D. PROF. DR. SERGENT Roma, 30 (Rador). — D. ministru Titulescu continuă să desfăşoare o mare activi­tate. In ultimele zile d-sa a avut întrevederi cu contele Volpi, ministrul finanţelor, Dino Grandi, subsecretar de Stat la externe, Federzoni, ministrul coloniilor şi secre­tar general al partidului fas­cist, Rocco, ministrul justiţiei, Fedele, ministrul instrucţiei şi Titani, preşedintele Sena­tului. D. Titulescu a avut de ase­menea întrevederi cu d-nii Beaumarchais, ambasadorul Franţei, Villegas, ambasado­rul republicei Chilii, membru în Consiliul Ligii T­aţiunilor, Knoll, ministrul Poloniei, Ra­kiei, ministrul Iugoslaviei, Massny, ministrul Cehoslova­ciei. In cursul zilei de Luni, d. Titulescu va vedea pe amba­sadorii Angliei şi Germaniei, pe d-nii Scialoja şi Salandra şi pentru a patra oară va avea o întrevedere cu d. Mu­ssolini. Luni la orele 6, d. Titules­cu va fi primit în audiență de Sanctitatea Sa Papa, apoi va avea o întrevedere cu cardi­nalul Gaspari. La orele 10 seara, d. Titu­­lescu va părăsi Roma. ROMANIA DE PERFECT A­­CORD CU MICA ÎNŢELEGERE IN CHESTIA MITRALIERE­LOR UNGARIEI Paris, 30. (Undor).— D. Titulescui a acordat ten interview cores­­pondentului ziăreriloi „Petit Parisien“ la Ro­­ma, D. Titulescu a con­­firmat că Guvernul ro­mân, la fel cu celelalte state din Mica înţele­gere a decis să trimeas­tă Ligei Naţiunilor o expunere a afacerei de la St. Gotthard. In ce priveşte con­flictul dintre Romă» şi ia şi Urcgariaj cu ches­tiunea epfantâScr?­­ d. Titulescu îl cern« n­ avară ca fiind rezolvat în fa­voarea Rffîittânieîi „Doresc ca Ungaria să sfârşească prîs.- a accepta teza ».*Jmisâ Sa Geneva. Sunt foarte Roma, 30 (Rador). — Prisa i- i­taliană subliniază amiciţia din-­­ tre Italia şi România şi în co-­­ mentariile ei insistă în special­­ asupra clarificării politicei bal- ■ cănite, după declaraţiunile d-lui­­ ministru Titulescu. Astfel ,,Tri-­­ buna“ din Roma scrie că decla- ! raţiunile d-lui Titulescu referin-­­ du -se la realitatea balcanică au­­ fost foarte ponderate. România , membră în Mica înţelegere, n’are­­ nici un interes să intre în aven-­­ turi primejdioase. Vizita d-lui Ti-­­­tulescu la Roma având meritul­­ să demonstreze o politică clar­­­văzătoare, dovedeşte că politica­­ realizată de România nu este subordonată partidelor, ci trebue­­ să fie o politică tradiţională, în­­ interesul României, şi mai pre- j sus de influenţele partidelor. Vi- ■ zita d-lui Titulescu are valoarea­­ unei clarificări generale. „Corrieire della Se-j ra“, ccmeesSâstei deda­ Belgrad, 30 (Rador). — Cores­­’ pondentul din Roma al ziarului „Slovenetz“ din Liubliana, de­clară că din sursă diplomatică bine ii.HMriir.iă a a m­al iţită d-lui Titulescu la Roma se inspi­ră exclusiv din grija apărării in­tereselor Micii înţelegeri. Minis­trul de externe al României şi-a­­ asumat rolul de intermediar în­tre Roma şi Belgrad. D-nii Titu­­­­lescu şi Mussolini au examinat toate chestiunile litigioase în ■ legătură cu situaţia din Balcani. Cei doi bărbaţi de Stat s'au în- , treţinut de asemenea despre a­­propierea româno-bulgara, care­­ după declaraţiunile d-lui Titu­­­­lescu se desfăşoară în mod favo-­­ rabil. Pe de altă parte, ziarul „Poli-­­ tika“ din Belgrad publică o te­legramă a corespondentului său conciliant şi dacă se va găsi o formulă să­ti­sf­ăcătoare pentru unguri, voiu fi încân­tat să ader bine înţe­les numai cu condiţia ca o asemenea formu­lă să fie bazată pe ra­­portul d-lui Chamber­lain“, raţiunile d-lui Titules­cu scrie că între inte­resele Italiei şi Româ­niei nu există isto­ia ne­potrivire. Declis raţiu­­nile d-lui Titulescu sunt foarte importan­te prin faptul că ră­mânând în limitele di­plomatice, ministrul de externe al Româ­niei a lămurit fără e­­chivoc şi cît desăvâr­şi simpatie pentru I­­talia anumite aspecte ale politicei balcani­ce, cari în unele cer­curi streine au servit uneori ca pretext de confuzie­ din Bucureşti, arătând că încor­darea raporturilor italo-iugosla­­ve a făcut obiectul Conversaţiu­­nilor dela Roma între d-nii Ti­tulescu şi Mussolini. Ministrul­­ de externe al României a expus­­ d-lui Mussolini poziţiunea exac- ! tă a României in Mica înţelegere,­­ subliniind că în calitate de­­ membra a acestei grupări, Ro­mânia n‘ar putea rămâne indi-­­ ferentă la slăbirea aliaţilor săi. D. Titulescu ar fi­­sfătuit ca, dacă nu este cu putinţă regula­rea fără întârziere a tuturor chestiunilor pendinte, să se sta­bilească cel puţin un modus vi­vendi între Italia şi Iugoslavia. Ziarul adaugă că d. Titulescu a arătat la Roma că aceasta este dorința nu numai a guvernului român, ci a României întregi. mm Arta de a guverna Activitatea d-lui Titulescu la Roma Intredetei cu miniştrii Italiei şi cu ambasadorii străini.­Declarafiile făcute ziarului „Le Petit Parisien“ — fiiam lilei i­ li­lien iiiiita­té Miií ila fili — Catastrofa din 1883.—Cei 200 de vulcani Telegramele au anunţat că de câteva zile vulcanul Krakatoa a reintrat în activitate. Coloane e­­norme de vapori, fum şi de foc sunt lansate din craterul celebru­lui vulcan. Din această , populaţia înspăimântată sa refu­­giat în insulele învecinate. Sa va repeta oare catastrofa înspăimântătoare din 26 şi 27 August 1883? Acum 44 ani, s a produs teri­bila erupţie a vulcanului Kraka­toa, din insula cu acelaş nume din arhipelagul sondelor, care prin efectele sale distrugătoare şi caracterul extraordinar, n’are precedent în istoria vulcanismu­­lui. In cele două zile nefaste ale anului 1883, vulcanul Krakatoa a lansat coloane de fum gros lungi de 1 km.: bucățile de lavă au * iu I . n rlîamnnlS ijg tost asvarnie ia ^ — 20 km., reprezentând în total o materie înierbântată de 18 km. cu hi Această massă enorma de la­vă a fost depusă într’o rază de 15 km. în jurul insulei Kraka­toa, distrugând totul în calea sa­ După ce s’a produs cea mai gro­zavă explozie în ziua de 27 Au­gust 1883, mai mult de trei părţi din insula Krakatoa şi aproape totalitatea insulelor din vecină­tate, au fost asvârlite în aer, la o mare înălţime, cu toţi locuitori lor şi apoi, aceste insule dislo­cate ,au căzut în fundul mărei, la adâncimi de 80—300 m., mo­dificând fizionomia acestui arhi­pelag. In timpul acestei explozii catastrofale, oceanul a ridicat valuri enorme, cam­ cu o repezi­ciune fantastică, au acoperit coas­­­tele tuturor insulelor din arhi­pelagul Sondelor, înaintând pe uscat câteva sute de km., distru­gând în câteva clipe, toate ora­şele şi satele şi acoperind cu mas­sa lor lichidă suprafeţe vaste, pe o adâncime de 30—40 m­.­­ Aşa au pierit oraşele Tjerin­­gin, Anger, Merk, de pe coasta occidentală a insulei Java — lo­cuite cu europeni —, precum şi toate oraşele şi satele de pe coas­tele Sumatrei din vecinătate. Zgomotul exploziilor provocate de erupţia acestui vulcan s’a au­zit la distanţe enorme, — până în insula Ceylan şi până pe coaste­le Australiei, pe o rază de 3335 km. In oraşele situate la o dis­tanţă de 850 de km. de vulcanul, Krakatoa, zidurile tuturor edifi­ciilor s-au prăbuşit, ca nişte cărţi de joc, atât de puternice şi întin­se au fost vibraţiunile sonore . Unda aeriană, produsă de explo­zia cea mai puternică la propa­gat cu o viteză aproape egală cu aceea a sunetului pe întreaga suprafaţă a pământului şi ea a parcurs de trei ori circonferenţa globului terestru. Acest fapt fă­ră precedent în manifestaţiile vulcanismului au fost constatate şi verificate într’un număr mare de staţiuni meteorologice prin perturbaţiile ce le-au înregistrat barometrele înregistratoare ! Se va repeta oare în zilele noa­stre înspăimântătoarea catastro­fă din 1883? Reînceperea activităţii vulca­nului Krakatoa, nu trebue să ne Acest vulcan este situat într’o regiune a globului pământesc unde activitatea misterioasă sub­terană și submarină se manifes­tă cu mai multă energie. Strâmtoarea Sondelor, insulele Sumatra, Java, Borneo, Luson, întreg arhipelagul Malesiei, la N. până la insula Formosa și la S. până la Noua­ Guinee, formea­ză un imens triunghiu de foc, în care 200 de vulcani sunt gata să asvârle torentele lor de foc. Nu­mai insula lava dispune de 100 de vulcani, dintre care 45 au fă­cut erupţie în diferite epoci. Ce se va întâmpla în ziua când a­­ceşti 200 de vulcani, vor intra a­­proape simultan în activitate ? Să nu uităm că prin faimosul triunghiu amintit şi în special prin insulele Sumatra şi Java, trece marea linie de fractură a scoarţei terestre. Locuitorii aces­tor insule pot spune, pe drept cuvânt, că trăesc, nu pe un vul­can, ci pe o reţea de vulcane !... Romiius insulele din arhipelagul Krakatoa, înainte şi du­pă catastrofa din 27 August 1883 (părțile înegrite reprezintă insulele rămase după erupție). mm QMgi estin­e elzi Ilii is Paris, 30 (Rador). — Zia­rele comentează favorabil a­­propiata sosire a d-lui minis­tru Titulescu la Paris, rele­­­­vând că ultimele sale decla­­r­raţiuni au pus perfect la­­ punct toate chestiunile în le­gătură­ cu călătoria sa. Ten­siunea dintre Italia şi Iugos­lavia şi încercările de apro­piere italo-ungare au justifi­cat atitudinea d-lui Titulescu, care a vizitat mai întâi Roma. Conversaţiuni de cel mai mare interes vor urma la , Quai d’Orsay în privinţa po­­­­liticei franceze şi italiene în Balcani. Presa franceză speră că declaraţiunile optimiste ale d-lui Titulescu se vor realiza. Paris, 30 (Rador). — Zia­rele anunţă că d. Titulescu va sosi Marţi la Paris. Comentând această vizita „Le Journal“ arată că minis­trul de externe al României va găsi în Franţa o primire cu atât mai simpatică cu cât Franţa, mai mult ca oricare altă putere, este interesată să nu îngădue nici o devia­­ţiune în interpretarea trata­telor de pace. Ocupându-se de litigiul optanţilor unguri, „Le Journal“ arată că punc­tul de vedere al Ungariei, pretinzând că este vorba de o lichidare de războiţi, nu are nici o valoare, căci re­forma agrară a fost o lege generală de pace socială. Guvernul ungar și-a dat sea­ma de slăbiciunea tezei sale, deoarece în Mai 1923 a recu­noscut la Bruxelles caracte­rul adevărat al reformei a­­grare din România și numai mai târziu, a reziliat acest acord. Vorbind despre lichidarea datoriilor de război şi ale Ro­mâniei în Franţa, ziarul re­fuză să creadă ca chestiunile­­ cari n’au împiedicat ’ acordul franco-iugoslav, n’ar putea îi rezolvate între Franţa şi Ro­mânia. „Le Journal“ încheie cons­tatând că d. Titulescu venind din Roma, va pleda călduros în favoarea unei apropieri franco-italiene. ------------□ * □-----------­minte raia ia iossora KREMLINUL SUB FOCUL AR­TILERIEI Paris, 30. (Rador).— „Daily Mail“ anunţă tiîn Riga, că «după zvo­nuri comunicate din Vî­tsa şi din Varşovia, neconfirmate până a­­cu, trei regimente s’ar fi revoltat la Mos­cova şi ar fi ocupat Kremlinul, punându-l sub focul artileriei. ------------□ * *-----------­------------□ * □-----------­ P­rocesul Zola-Goncourt Paris, 30 (Rador). — In cercu­rile literare se discută, cu mult interes un conflict isbucnit între moştenitorii lui Zola şi Academia Goncourt, căreia aceştia au cerut restituirea scrisorilor trimise de Zola fraţilor Goncourt. Cum pu­blicarea jurnalului fraţilor Gon­court a fost interzisă. Academia refuză și comunicarea scrisorilor primite de aceștia. atârna maior socialiste ceh şi german din Cehoslovacia Praga, 30 (Rador). — Pen­tru întâia dată în Cehoslova­cia,— partidele socialiste ceh şi german s’au întrunit eri­­ într’un congres comun, având ca scop principal stabilirea­­ unităţii de acţiune politică.­­ La congres participă 600 de­ * regaţi din toată Cehoslovacia,­­ Fritz Adler din Viena şi d. Broucker d­in Bruxelles în numele Internaţionalei socia­liste. Congresul a decis cola­borarea între cele două par­tide şi realizarea unităţii de acţiune politică . Ultimul refugiu Corul Cocainomanelor ia dentist —O injecţie!... O singură injecţie!. Murim de durere de dinţi!... Legea privitoare la amnistierea delictelor silvice Se amnistiaza, atât Iin ceea ce priveşte pedeapsa cât şi despă­gubirile civile datorate Statului, toate infracţiunile le legile silvi­ce, săvârşite până la 1 Noeim­­brie 1927, fie ele numai consta­tate sau pendinte în faţa instan­ţelor judecătoreşti, fie judecate şi asupra cărora s'au pronunţat hotărîri condamnatoare definiti­ve dar încă reexecutate. Nu beneifciază de această am­nistie: antreprenorii, exploatato­rii, arendaşii, industriaşii şi ori­ce alţii întreprinzători cari ar fi comis contravenţiuni la contrac­te sau delicte, fie prin păşuna­­rea vitelor, fie prin tăiere sau furt de lemne sau ori de ce altă natură în pădurile respective unde îşi exercita întreprinderea. ------------D­a D-----------­ Note cateva cure socundare m­anaMjfcnisaa Am vorbit, în nenumărate rân­duri de serioasa primejdie pe care o constitue alcoolismul, plagă care a pătruns adânc pâ­nă şi la ţară, făcând ravagii de neînchipuit. In această ordine, d. dr. A. Manolescu, din Burdujeni, ne tri­­mete câteva date de natură să pună pe gânduri pe orice om in­teresat de viitorul acestei ţări, date cari merită să fie cunoscute numai în patru comune, — pe cari d-sa le are în deaproape cercetare. — şi anume în comu­nele Simnicea, Salcea, Dumbră­veni şi Burdujeni, s’a consumat, în decursul unui singur an, al­cool în valoare de peste cinspre­zece milioane lei ! Repartizate pe „specialităţii”, suma: — care, în cifră exactă, este de 15.082. 175. — se împarte astfel: pentru bere, băutura cea mai slabă în alcool, 256.320 lei; pentru vin, 5.561.405 lei, iar pen­tru basamac, cea mai tare bău­tură în alcool suma de 9.468.450 lei ! E de notat această preferinţă pentru spirt, precum de aseme­nea e de luat în seamă faptul că, in categoriile şi cifrele de mai sus, nu sunt trecute ţuica, romul şi coniacul, cari se beau, de ase­­menea, în cantităţi considerabile. Se poate spune că aceste date sunt, în adevăr, spăimântătoare. Urmările unui asemenea con­sum,­­ precum foarte exact re­marcă d. dr. Manolescu, sunt direct catastrofale, dat fiind că ele se referă în mare majoritate la populaţia rurală, insuficient hrănită şi trăind în condiţiuni i­­genice mai multe decât nesatis­făcătoare In ultimii patru ani, cele pa­tru comune menţionate au chel­tuit, pentru băuturi alcoolice, 49.976.150 lei, adică costul a a­­proape 38.000 hectare de pământ, în preţ de împroprietărire! Repetăm rugămintea pe care şi altă dată am mai făcut-o de ne­numărate ori, către studenţime, către învăţători şi preoţi, de a se ocupa serios de acest spăimântă­­tor flagel, pornind lupta împo­triva degenerării şi­ a pieirii poporului ţării noastre. M. N. Piraţel Danemarcei nu s’a logodit Paris, 30 (Rador). — Din Stockholm se desminte zvonul despre logodna prinţului moş­tenitor al Danemarcei cu principesa Ingrid a Suediei. — Cu ce impresii aţi rămas în urma vizitării expoziţiei din subsolul Ateneului Român ? — Expoziţiile retrospective sunt de mare folos pentru ana unui popor. In Franţa, ele se organizează regulat, din timp în timp şi ob­ţin totdeauna succes, fiind pri­vite cu deplin interes şi sim­patie, atât de artişti, cât şi de marele public. Ele arată evoluţia artei, di­versele curente dintr-o anumită perioadă şi conţin învăţăminte atât pentru istoricul artei, cât şi pentru artişti Ideea expoziţiei retrospective a artei noastre contimporane a fost fericită. Realizarea ei arată o sforţare frumoasă şi merită felicitări călduroase atât de ministru An­­gelescu, care a luat această ini­ţiativă, înlesnind înjghebarea expoziţiei, cât şi ceilalţi orga­nizatori. Ea este bine venită, căci a­­rată puterile reale ale artei­­noastre, talentele viguroase, pe cari le-am avut şi le avem, pre­gătirea lor tehnică şi seriozi­tatea artei lor în­deobşte. Ea ne arată calea cea bună de urmat şi constitue o mani­festare puternică în contra cu­rentelor extremiste, care ne-au invadat de la o vreme încoace. Fiţi sigur, că atunci când se va vorbi de arta românească contimporană, se va ţine seamă de numele celor cari au însem­nat real ceva în viaţa noastră artistică şi care constitue eta­pele picturei noastre, începând cu cei mai vechi, cu Lecca, A­­man, trecând prin Grigorescu, Andreescu, Lukian şi prin cei încă în viaţă, artişti de mare merit. Ei, orice s'ar zice, alcătuesc forţele reale ale artei noastre şi şcoala lor este cea sănătoasă. DESPRE LUMINA ŞI ARHI­TECTURA DIN SUBSOLUL ATENEULUI — Cum vi se pare rezolvarea lu­minei şi construcţia arhitec­tonică din „Grota“ de la Ateneu? — Subsolul Ateneului, aran­jat cu atâta pricepere de d. dr. Angelescu şi de arhitectul I. Fonescu, este într'adevăr foarte propriu pentru expoziţia opere­lor de artă Are spaţiu, suprafeţe largi pentru expunerea pânzelor şi este eficace pentru vizitatori, prin forma sa circulară. Lumina artificială contribue la valorificarea tablourilor. „ŞCOALA NOUA MODER­NISTA1* — Ce înţelegeţi prin moder­nism şi car­ sunt opiniile dvs. cu privirii, la manifestările zi­şilor „modernişti"* în plastică î — In privinţa „moderniştilor” de diferite categorii m-am ex­primat în repetate rânduri în scris. Cunoaşteţi „şcoala nouă**. Este o psihoză, o boală care va trece. Ea se bazează pe o farsă, pe lipsă de talent şi de pregătire tehnică, pe negarea a două e­­lemente esenţiale ale operei de artă , a desenului şi a compo­ziţiei. Cât priveşte culoarea, adepţii „şcoalei noui“, adesea ignorează cele mai simple reguli de armo­nie, tranziţie, modulaţie, d­ar, obscur şi de culori complimen­tare. CE AR TREBUI SA FIE SALOANELE OFICIALE — Cum ar trebui diriguite saloanele noastre oficiale ? — Saloanele oficiale trebue organizate cu excluderea exclu­­­siviştilor, grupaţi în mici biseri­cuţe, cari profesează sgomotos auto-admiraţia membrilor lor. Organizatorii lor trebue să fie oameni competenţi, serioşi, ne­pătimaşi, cu o cultură solidă ar­tistică şi intelectuală. Ei trebue să fie judecători imparţiali, căutând să admită la salonul oficial orice talent real, aparţinând oricărui curent să­nătos de la şcoala clasică până la neo-impresionistă, care însă nu va exclude din operele ei studiul conştiincios al desenu­lui, compoziţiei, culoarei şi nu va viza cu orice preţ origina­litatea, frizând batjocura şi nebunia. En­zw mint de la Ateneil Român — Ce ne spune d. prof. 0. Tafraiî — (MS, D. O. TAFRALI Profesor universitar ce armată are Mara Paris, 30. (Rador).— Ziarul „Le Populaire“ oficiosul partidului so­­cialist, arată că Unga­­ria posedă azi o arma­tă de un milion soldaţi şi peste 20.000 ofiţeri. onaieiMare Paris, 30 (Rador)­. — Zia­­­­rul „Telegraph“ din Amster­dam află d­in sursă autorizată că guvernul sovietic nu este în stare să satisfacă obliga­ţiunile financiare rezultând din creditul obţinut în Ger­mania. In această situaţie guvernul german a decis să nu garanteze credite noui pentru exportul în Rusia. I

Next