Universul, februarie 1928 (Anul 46, nr. 25-49)

1928-02-01 / nr. 25

UNIVERSUL ■0 anm nara dblmului CASa BRANCENI 3, STR. C. A. ROSSETTI, 3 IN FAŢA PALATULUI REGAL NEWAMYL'S' Vindecă imediat durerile de cap, măsele si orice durere nevralgică.­Nu produce ame­ţeli sau palpitatii ca alte anal^esice Aprofoaf de onor. Consiliul Sup.Sanitar. Se găseşte la farmacii şi droguerii A SOSIT UN MARE TRANSPORT Stofe pentru _________ bisericeşti din matase cu fir cuterite şi can­­aţi. Galon, Franjuri, precum de orice d­ar este necesare. Sft. biserici. Preturi excepţional de eftine. Facem înlesniri de plată EN CROS. FRAŢII BLOCH. » detail. Vesminte f&d&idii ornai­s) Şi fără fir în toate Si Trebue să fie uşor de luat şi plăcut la gust, fără să pro­ducă Colici şi constipafie ul­terioare. încercaţi «enilL JURIST. Se va cere în Farmacii şi Droguerii._________________ PUBfcgeXTIUVE Divizionul 8 Tren M. St. M. are nevoe de : 1) . De una trăsură Victoria nouă, pe arcuri, cu roate pa­tent pe cauciucuri. 2) . De una carioară nouă în­chisă pentru transportul ali­mentelor. 3) . De una pereche hamuri noi de piele, pentru doi cai cu două hățuri la mână. Ofertele de la Atelierele care pot procura acestea se vor îna­inta Divizionului 8 Tren, loca­lul M. St. M., Str. Ştirbey Vodă până la data de 1 Februarie IimTsm&m cu 5-S0 milioane lei la Exploatarea, de zăcăminte de Aur, Argint şi Plumb în Mun­ţii Apuseni, judeţul Hunedoa­ra. Sabin Piso, Timişoara N­. Ba­­lev, Regina Maria 7. 504 poliţa în alb, în valoare de 11300 lei, scadenţa 26 Decem­brie 1927, semnată I. M. Dumi­­trescu, domiciliat Bulevardul Brăitianu 26, care mi-a achi­tat-o. O declar nulă şi fără valoare în mâinile ori­cui se va găsi. loan Gealep 2 Ştirbey-Vodă 128 rochii manTouri’ Aurelia lonescu Str. Academiei 30 Soldează toate modelele cu pre­ţuri foarte reduse Se primesc comenzi de rochii elegante cu materialul cliente­lar. Comenzile urgente se exe­cută în 24 ore. 446 Surorile Guy sunt o îndoită incarnaţie a frumuseţii desă­vârşite. Ele au adoptat Crema Sia­­moise, care este îndoita realiza­re a frumuseţii ideale. Iată părerea, acestor încântă­toare artiste : Crema Siomoise! Ce minunată invenţie ! Ideia celor două produse ge­mene ( o cremă pentru zi şi o cremă pentru noapte), la fel de necesare pentru întreţinerea fe­ţei este o minune. Noi, artistele, pentru care cu­răţirea obrazului de farduri este o adevărată problemă, noi a­­preciem la adevărata ei valoare crema pentru noapte, desăvâr­şită pentru curăţirea şi odihna epidermei. Cât despre crema pentru zi, ea este cât se poate de plăcută şi prielnică. Ea dă feţei maximum d­e strălucire şi frăgezime şi fixează pudra pen­tru toată ziua. NOTA. — Acest produs este o nou­tate pariziană. Se găseşte de vânzare la prinipalele Partenerii şi Drogherii cu preţul de lei! ISO­­— borcanul mixt. Unde nu se găseşte trimiteri custu! respectiv la PARFUMFR­A TEATRU­LUI, Bucureşti. Calea Victoriei 64. 7812 De vânzări 1. Casele cu lotul lor din Bucu­reşti, strada Radu Vodă 28 bis. 2. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, calea Moşilor 124. 3. Casele cu locul lo­r din Bucu­reşti, calea Moşilor 126. 4. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, calea Griviţei 147. 5. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, strada Labirint 71. 6. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, strada Labirint 73. 7. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, strada Sărindar 12. 8. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, strada Deceba 1 8 şi 10. 9. Casele cu locul lor din Bucu­­reşti, strada­ Deceba­ 12. 10. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, strada Decebal 14. 11. Casele cu locul lor din Bucu­reşti, strada Decebal 16. 12. Casele cu locul lor din Bucu­reşti str. Sf. Gheorghe Nou No. 10. A se adresa pentru informaţiuni d-lui Const. Teodorescu la Ban­k of Rou­mania. Limited Bucureşti, calea Victoriei No. 11. 487 33 Calea Victoriei 33 BOLILE DE STOMAC de tot felul ca: lipsă de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac, acreala, greaţa şi vom­area, sgărci de stomac şi peste toate greutăţile şi slăbiciunile stomacului se înlătură prin ESENŢA DE SY©Mí*C „VERTES“ Acest mijloc dietetic casnic întăreşte stomacul, provoacă mistuirea, face poftă de mâncare şi a­­ju­tă menţinerea şi restabilirea activităţii mistui­toare şi prin aceasta sănătăţii trupului întreg mai bine ca ori şi ce alt mijloc cunoscut până acum. Mii şi mii de scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul al esenţei de stomac. Premiat în Paris, Londra, Ostende şi Roma un colet poştal conţinând 4 sticle 640 lei de la Farmacia VULTURULUI Lugoj Str. Regele Ferdinand 2 Spezele poştale şi ambalaj în regie proprie PODGORENI Atrag preţioasa atenţiune a tuturor proprietarilor ş producătorilor de vie, care doresc a planta viţe nobile al­toite cu rădăcini varietăţi pentru vinuri şi de masă din podgoria „Ermeitek“ acelora le trimit gratis şi franco ca­talogul meu estins şi ilustrat, având in vedere că In pepi­niera mea se găsesc absolut numai viţele cele mai exce­lente, nobilizate şi cu producţia cea mai abundentă varie­tăţi de masă şi de vinuri din podgoria „Emellek“ cu re­nume mondial, pe care le pun la dispoziţia Onor, clientelă pe lângă preţurile cele mai reduse. Totodată caut revân­­zători cu commission mare. 1307 RECEPTIE IDEALA numai cu valvele TELEFONKEN RES 074$IRE134 sunt cele mai superioare bdlMHI Ilii valvele TELEFONKEN KIB0SUL UBAT AL DÜHEI E. Uidenberg & L. Cioară 23, Str. Stelea Bucureşti. 1168 provenit din: tutun, stomac deranjat, dinţi stricat­, ceapă, usturoica etc. Se combate cu renumitele: BOMBOANE ORIENTALE MCHauai ap­­­atice Se găseşte la­ farmacii, droguerii şi Parfumerii Reprezentanţa şi depozitul general: P­ETROMAX BOCAN­ este originală maşină druuă care produce lumina albă de 90 lumini fără fum, fără miros Se adoptă la lămpi No. 15 şi 20 cu petrol ordinar Cel mai frumos CADOU DE SĂRBĂTORI Pli lei iftfl buc* Expediţie In provincie bu­cOI iuti contra ramburs DFTRAHIAV“ Bucureşti Str. Smârdan 30 „ruIUUUlaA şi Cal. Victoriei 84 (vis-a­­vis) Palatul Regal 1279 ■i— i«i ......ni unii l ui EuaBenaoMB II MMI M­KKl CllllKH Ml 1*1899 Trimitem la cerere prin poştă şi contra ramburs, următoarele obiecte pentru garderoba băr­bătească, de la fabrică de pri­mul rang. 1) Trei metri stofă de lână pentru un elegant costum bărbătesc; lăţimea 141 cm.; în orice culoare; desene mo­derne. 2) Trei metri zefir italian In desene şi culori din cele mai moderne. 3) Trei perechi ciorapi bărbăteşti în culori diferite. 4) Una cravată bărbătească elegantă mercerizată jumătate mătase. 6) 2 ba­tiste de mână. 6) 1 batistă de mătase şi 12 obiecte absolut folositoare. Toate aceste obiecte le trimitem pentru suma de Lei 895 Aceleaşi în calitate „Prima” B. cu Lei 1075. „ „ „ „Prima” cu Lei 1275. .........................„Extra” cu Lei 1475. Aceleaşi in calitate ,,Supra” cu Lei 1975. Premiu gratuit! La comanda a 3 complecte oferim gratuit căptu­şeală pentru fiecare costum. Expedierea se face fără cont şi contra ramburs. Am­balajul și transportul în cont Fără nici un risc, în caz când obiectele nu plac se schimbă sau se restitue imediat suma trimisă. Comenzile se von adresa la : „INDUSTRIA" — IAŞI Strada Saulescu 2 1 Anul XLVI. Str. 25. Hiarcura 1 Februarie 1923 Intrunirea partidului ca MIM la tău Ik. Delegaţiunile.­ Discursurile.—Manifestaţiile Iaşi, 29 Ianuarie Duminică, la ora 10 dim., s-a ţinut în sala Sidoli întrunirea partidului naţional-ţărănist, la care au participat şi fruntaşii partidului în frunte cu d. I. Ma­niu, precum şi delegaţiuni de ţărani din­­ diferite judeţe ale Moldovei. întrunirea a fost deschisă de d. Costăch­escu, care după ce a salutat pe oaspeţi, a atacat pe liberali, acuzându-i printre altele că au îndurerat sufletul provincii­lor alipite. Asigură că batalioanele de moldoveni sunt gata să răspundă la prima chemare a şefului par­tidului naţ.-ţărănist. D. ŞTEFAN CICEO POP afir­mă, că provinciile alipite sunt decise să înlăture, cu fizicul tu­turor sacrificiilor, ilegalităţile şi abuzurile de azi. D. I. GR. PERIEŢEANU ex­plică prezenţa d-sale în partidul naţ.-ţăr, prin lupta întreprinsă de acesta contra opresiunei libe­rale. D. VICTOR DELEU-Cluj pre­vede apropiata prăbuşire a gu­vernului liberal. D. GH. TAŞCA, aduce salutul d-lui Iorga şi critică violent par­tidul liberal, acuzându-i că sub masca unui fals naţionalism şi patriotism speculează ţara. Combate concepţia d-lui V. Brătianu în chestia capitalului străin. D. GR. IUNIAN arată că ac­ţiunea partidului naţ.-ţal ,oricât va fi de energică, nu poate fi considerată ca revoluţionară, de­oarece este dusă contra ilegalita­te­ şi asuprirei. „Nu ne speriem de ameninţă­rile guvernului, iar lupta o vom duce cu riscul ori­căror sacrifi­cii.D prof. SAUCIUC SAVE­AN­­i (Bucovina), aduce ştirea că şi în Bucovina cohorte de luptători sunt gata la prima chemare a d-lui Maniu. D. D. R. IOANIŢESCU spune că marile masse din toate pătu­rile poporului impun partidul naţ.-ţărănesc la guvernarea ţării. Dacă guvernul va continua cu ostracismul noi vom face apel la popor. In numele d-lui Maniu declară că partidul naţ.-ţăr. va aduce amnistia delictelor isvorâte din conflicte sociale. SECRETARUL G-L AL PAR­TIDULUI asigură că lupta înce­pută nu va înceta până ce ac­tualul guvern nu va fi răsturnat. D. AL. VAIDA critică pe d. Duca, Pentru piedicile puse prin jandprîTO şi poliţie, ca poporul să-şi manifeste liber sentimen­tele. Contestă afirmaţia liberalilor că ardelenii cultivă gânduri de separatism. D. PAN HALIPPA spune că sub ruşi am avut in Basarabia, libertăţi pe cari le-am câştigat prin revoluţii. Aceste libertăţi ne-au fost luate. Astăzi nu ne rămâne de­cât să apelăm la poporul românesc, şi e de văzut dacă acest popor va înţelege gravitatea situaţiei, şi va interveni grabnic pentru sal­varea Basarabiei. D. C. STERE vorbeşte de le­găturile sale cu Iaşii. Poporul, a spus d-sa, are sarcina nu nu­mai de a dărâma guvernul libe­ral, ci, trimeţind la guvern por­tal, ci, trimiţând la guvern­­ar­­tea sufletească, a tuturor româ­nilor. D. I. MIHALACHE spune că azi partidul naţ.-ţăr. a decretat mobilizarea conştiinţei naţiona­le. Zugrăveşte în culori negre cele constatate asupra situaţiei din Basarabia, Banat şi nordul Ar­dealului. Actualul guvern distruge eco­nomia naţională, şi distruge su­fletul românesc. Atingând chestia luptei dintre capital şi muncă, d. Mihalache afirmă că această lupta va fi vecinică, iar partidul naţ.-ţărănist va fi întotdeauna de partea mun­­cei* D. IULIU MANIU. „Adunarea de azi este începutul acţiunei pentru schimbarea stărei dispe­rate în care se află ţara. Oratorul susţine că există un abis între guvern şi sufletul poporului ro­mânesc. „Unitatea naţională n’a trecut în sufletele poporului, iar ma­rile reforme realizate exista nu­mai pe hârtie. Această stare de lucruri trebuie să înceteze...“ Mai departe d. Maniu vorbeşte despre fazele prin cari a trecut guvernarea ţării, în special în ultimii 4 ani, caracterizând a­­ceastă guvernare ca o sfidare şi o bătaie de joc a ţării. Pentru eventualitatea unui a­propiat guvern naţ.-ţărănist, d. Maniu expune un program de guvernământ, din care menţio­năm : 1) Alegeri libere; 2) încurajarea capitalului stra­in care este un ajutor pentru propăşirea ţării. 5) Stabilizarea în astfel de condiţiuni, ca cel ce munceşte să ştie ce are azi, şi poate lăsa mâine. 4) Problema minorităţilor, ca­re a devenit o chestie cu caracter internaţional, nu trebue să fie discutată de fiecare partid în alt mod 5) Realizarea ordinei legale, libertatea naţională şi dreptate socială, pe baze democratice. 6) Organizaţia statului, pe baza de descentralizare practică, dân­­du-se fie­cărei provincii posibi­litatea de a pune in valoare munca respectivă, etc. ♦ D preşedinte Costăchescu dă apoi cetire următoarei moţiuni: MOŢIUNE Partidul naţional-ţărănesc din jud. Iaşi, şi delegaţii acestui par­tid din întreaga Moldovă, întru­niţi în două mari adunări popu­lare la Iaşi, în ziua de 29 ian., a luat următoarele hotărîri : 1) Condamnă cu toată energia sistemul de guvernare care a dus ţara la dezagregare, exploatare şi mizerie morală şi politică. 2) Adunarea în unanimitate a­­probă lupta hotărîtă şi neobosită dusă de conducerea şi parlamen­tarii partidului, pentru cucerirea drepturilor cetăţeneşti şi dobân­direa libertatii economice, pen­tru intrarea in legalitate şi pen­tru întronarea unui regim con­stituţional şi parlamentar. 5) Adunarea exprimă hotărî­­rea neclintit de a duce lupta fără cruţare, până la izbânda fi­nală împotriva regimului­ liberal uzurpator al puterei, adânc im­popular şi care, în potriva voin­ţei unanime a poporului, spriji­nit numai pe baionetele jandar­milor şi pe abuzul unei adrup­­ţii corupte, duce la ruină o ţară frumoasă făcută cu jertfe a sute de mii de morţi, conpromite uni­tatea sufletească a ţării şi co­boară prestigiul ca în faţa străi­nilor. 4) Pretinde imitronarea unui re­gim de împăcare a claselor pro­ducătoare şi de închegare sufle­tească a întregii naţii şi a tutu­ror provinciilor unite. 5) Adunarea cere demisia ime­diată a guvernului de dictatură şi de abuz, dizolvarea imediată a parlamentului ieşit din frauda şi teroare pe care ţara dezgus­tată nu-l mai poate tolera şi ce­re ordonarea imediată a alege­rilor libere şi legale. BANCHETUL După întrunirea din sala Sidoli asistenţa a făcut o manifestaţie în piaţa Urarea şi pe strada La­­puşneanu. La ora 3 d. a., fruntaşii parti­dului şi delegaţii din provincie au participat la un banchet la Eliseu.♦ Tot azi naţ.-ţăr., au mai ţinut o­­ întrunire publică în sala Elisa­­beta. ­­naonă estilegalita et sn eta surn -------------------------------­fitulsare pentru eleni Comitetul şcolar al liceului „Petru Rareş" din P.­Neamţ a fost autorizat să accepte dona­­ţiunea făcută de d. profesor dr.­­ Socrat Lalu, care constă din su­­­­ma de 100.000 lei rentă a împru- I prietăririi, cu condiţiunea de a forma un fond numit „Ajutor de studii Miti Lalu“ al cărui ve­nit să fie atribuit în ziua de 24 Noeembrie a fiecărui an, unui elev din el. V­a reala şi la data încasării cupoanelor din luna Mai, aceluiaş elev sau altuia din aceeaş clasă, pe care d. director îl va găsi mai meritos. Comitetul şcolar al liceului ,,Carol I" din Craiova a fost au­torizat să accepte legatul lăsat de defunctul Felix Waidmaan, ca­re constă din suma de 1 milion lei în rentă de Stat, ce se va plăti în termen de 5 ani de la moar­tea sa, în mâinile directorului liceului şi care să formeze un fond numit „Felix şi Ghizela Waidman“, din al cărui venit să se dea burse absolvenţilor să­raci şi meritoşi ai liceului, ca să urmeze ingineria mecanică, iar până la împlinirea termenului lasă câte 25.000 lei anual. Citi­! VESELIA Delimitarea frontierei ifi MM­­i Ml® — Romania câştigă un teren de aproape 1400 ha- Deschiderea liniei ferate Cernăuţi-Colomea-De­­latin şi Sighetul Maramureşului - Cernăuţi, 29 Ian. Se ştie că acum un an şi ju­mătate s’a constituit delegaţia pentru delimitarea frontierei ro­mâno-polonă. Delegaţia română a fost compusă din d-nii minis­tru plenipotenţiar A. Iacovachi, colonel Drăgănescu, maior Cos­­ma şi N. Flondor, prefectul de poliţie al oraşului Cernăuţi. Delegaţia polonă a fost compu­să din d-nii ministru Vasilev­­schi, consilier la ministerul de externe polon, O. Comor, şefii in­gineri Medynscki, Csybulski şi Karpik. Această cd­misiune a lu­crat mai bine de un an la faţa locului, încheindu-şi lucrările în câteva şedinţe, ţinute la Bucu­reşti între 20—26 ianuarie. CE-AM CÂŞTIGAT E bine să înregistrăm în ce fel s'au terminat aces­te lucrări, mai ales că acum un an a por­nit dela Cernăuţi semnalul de alarmă, că polonezii ar fi ridi­cat pretenţiuni serioase asupra unui teritoriu mai mare din nordul Bucovinei. Du­pr­ efect de poliţie N. Flondor, care s’a îna­poiat dela şedinţele acestei co­­misiuni, a făcut declaraţîuni preţioase unui ziar local. Din a­­ceste relatări rezultă, că aceas­tă conferinţă, care s’a ţinut la Bucureşti, a adus un acord de­plin între delegaţii români şi poloni, rezolvându-se definitiv unele chestiuni cari nu fuseseră încă definitiv puse la punct. Astfel s’a tranşat definitiv ches­tiunea frontierei din nordul Bu­covinei. In urma acestui acord noi obţinem în Bucovina vechea graniţă, polonezii renunţând la acea făşie de pământ, pe unde trece o bucată a liniei ferate spre Crispeatec. Un alt măr al discordiei era unghiul dintre Bucovina, Gali­­ţia şi Maramureş, un unghiu care după frontiera austriacă aparţinea Galiţiei. Dar prin a­­cest unghiu se făcea o întreru­pere neplăcută între Bucovina şi Maramureş. In urma acestui acord, delegaţii români au reu­şit să obţină un teren de aproa­pe 1400 ha. S-a stabilit apoi un acord în ce priveşte traficul căi­lor ferate, intre cele două ţări. Se ştie că legăturile intre Buco­vina şi Maramureş se făcea sub regimul austriac pe linia Colo­­mea-Calatin-Sighetul Maramu­reşului. De la război încoace a­­ceastă linie nu mai era pusă în circulaţie, de­oarece Polonia nu mai avea nici un interes la exploatarea ei. Cu acest prilej delegaţia română a insistat cu succes ca această linie să fie pusă în stare de funcţionare, spre a restabili astfel vechea le­gătură. Restabilirea acestei li­nii este de mare importanţă pentru noi. Afară de aceasta s’a hotărît construirea unei şosele care să lege nord-vestul Buco­vinei cu Maramureşul. CE FACEM NOI In schimb, noi ne-am obligat să refacem porţiunea de cale ferată Horodenoa-Zalescziki şi anume acea parte car© trece pe terito­riul nostru. In felul acesta se restabileşte legătura d© cal© fe­rate între cele două oraşe in­dustriale. Deasemenea ne­m o­­bligat să refacem podul peste Nistru în dreptul orăşelului Za­­lescziki, făcând astfel o legătu­ră nouă între ţara noastră şi republica vecină. Apoi au mai fost stabilite unele înlesniri pen­tru locuitorii cari au terenuri pe ambele părţi ale frontierei. După stabilirea acestui acord tehnicienii vor trasa la faţa lo­cului linia frontierei hotărîte, desigur abia după ce acest a­­cord, iscălit de membrii amân­­j­­utor delegaţiunilor va fi sanc- I tionat din ambele părţi. Institutul social român „Cultura agrară şi­­ nimic — Conferinţa d-nul Gh. Ionescu-Siseşti — Este o strânsă corelaţiune, a spus conferenţiarul, intre des­­voltarea instituţiilor de cerceta­re şi de cultură agrară şi între desvoltarea agricolă şi econo­mică a diferitelor ţări. D. Io­­nescu-Siseşti a expus situaţia învăţământului şi culturii agri­cole din Germania, Franţa, Ita­lia, Polonia, Cehoslovacia şi A­­merica de Nord. In România începuturile cul­turii agrare coincid cu renaşte­rea naţională şi politică. Prima carte de agricultură apare la 1806. La 1843 se făceau de d. I. Ionescu de la Brad cursuri supe­rioare de agricultură la Acade­mia Mihăileană. • Postelnicul Drăghici, Alecu Slătineanu, I. Ionescu scriu cărţi de agricul­tură menite să introducă şi în agricultura românească proce­dee raţionale. La 1853 se înte­meiază de Vodă Ştirbey şcoala de agricultură dela Panteli­­mon, din care s’a desvoltat ac­tuala şcoală superioară de agri­cultură Herăstrău. Perioada dela 1853—1883 este o perioadă de stagnare. Intere­sul pentru cultura agrară scade cu toate că această cultură era reprezentată prin personalităţi proeminente ca I. Ionescu dela Brad, P. S. Aurelian şi V. Câr­­nu-Munteanu. Dela 1883 până la răsboiul de unitate naţională am rămas cu o singură şcoală superioară, 3 şcoala inferioare şi s’au Întemeiat pe baza legii învăţământului profesional a lui Ha­ret 25 şcoale elementare inferioare şi economie casnică. A fost mu­lt prea­ puţin faţă de nevoile ţării şi de aceea Româ­nia este astăzi una din cele mai înapoiate ţări in ce priveşte teh­nica agricolă şi producţia la hectar. Cauzele acestei stări de lu­cruri trebuie căutate în Starea de spirit a societăţii în acea epo­că şi în special a clasei condu­cătoare. Dispoziţia generală era aculturală; agricultura era con­siderată o îndeletnicire care nu are nevoie de ştiinţă, iar ţăranii trebuiau să rămână în starea lor ancestrală, pentru a fi buni muncitori. Cultura agricolă era privită cu neîncredere şi chiar cu ostilitate. Când au început să se facă şcoale de agricultură, la întemeierea lor a presidat o to­tală neînţelegere a nevoilor a­­cestui învăţământ. Şcoalele au fost lipsite de utilajul cel mai strict indispensabil. In sfârşit epoca aceasta se caracterizează prin lipsa de iubire pentru a­­gricultură, lipsă de iubire pe care o întâlnim deopotrivă la marele agricultor, mai mult rentier, cât şi­ la ţăran, care con­sidera idealul pentru fii săi de a-i vedea plecând de la coarnele plugului. După răsboiu, învăţămintele răsboiului şi ale reformei agra­re ne-au dus, în sfârşit, la con­vingerea că nu vom putea ridi­ca agricultura şi nu vom putea inaugura o epocă de progres e­­conomic pentru România, decât întărind cultura agrară. Invăr­ţământul agrar superior este pe cale bună, învăţământul secundar agri­col (mediu inferior şi elementar’) de asemenea au făcut progrese în ultimii 7 ani, de când e la mi­nisterul agriculturii. Pentru a asigura progresul e­­conomic al ţării, trebuie să ne întoarcem cu iubire şi înţelege­re spre agricultură. ♦ Duminică, 5 Februarie, va vorbi de prof. Vâlcovici despre: Industria ţării şi învăţământul tehnic şi comercial. i­ JVr. 39 && 15&S&..L. PAUL FEVAL Micul Parizian Partea II-a — Biata mititică, Aurora! murmură dona Cruz, cu och­ii în lacrimi, cât era de bună și frumoasă! și cât o iubeam! Gonzague căută să-și ascundă curiozitatea care-1 mistuia. Din fericire însă pentru el, dona Cruz era cu textul adâncit. In­ amintiri. . Ai cunoscut, zise prințul cu indiferentă aparentă, o copilă care se chema Aurora? •— Da. * — Ca vârstă avea? u — Vârsta mea; am copilărit amândouă, și ne iubeam foarte mult, deși ea era fericită și eu o biată nevoiașă. — De mult? — Sunt ani de atunci. Privi pe Gonzague în față și adăugă: — Dar ce acest fapt, te interesează atât de mult? Gonzague nu era om să fie surprins. Luă mâna donei Cruz și răspunse cu blândeță: — Mă interesez de oricine ai iubi, copila mea. Vorbește-mi de acea mititică, Aurora, cu care ai fost altă dată prietenă. VII PRINCIPELE DE GONZAGUE Dormitorul lui Gonzague bogat şi elegant, de altfel la fel cu tot restul palatului, dedea într’o parte, într’o cameră de toaletă, şi de aci într’un salonaş, acela unde rămăseseră sam­sarii şi gentilomii; în cealaltă parte comunica spre biblioteca sa bogată şi rară, fără seamăn în tot Parisul. Gonzague era un om citit, un latinist de forţă, cunoscător al literaturii latine şi greceşti, la ocazie teolog priceput şi foarte stăpân pe filosofie. Dacă ar fi fost şi om de treabă, nimic nu i s’ar fi putut pune în potrivă. Ii lipsea însă conştiinţa. Cu cât eşti mai pregătit şi n’ai conştiinţă, cu atât te depărtezi de ca­lea cea dreaptă. Gonzague era frumos, Gonzague era nemăsurat de bogat, era de rasă, era curajos, dăduse exemple, era învăţat şi inte­ligent, puţini oameni puteau mânui cuvântul ca el, valoarea sa de diplomat era cunoscută şi foarte apreciată, la curte toţi erau subjugaţi de calităţile sale, dar... nu avea nici credinţă nici lege şi trecutul său începuse să-i tulbure prezentul. Nu mai era în stare să se oprească pe povârnişul pe care călcase. Era silit, să facă mereu răul, ca să-şi poată ascunde vechile fapte rele. După 25 de ani de luptă, nu simţea nici pic de oboseală. In ce priveşte remuşcările, nu-i veneau în minte, după cum nu se gândea nici la Dumnezeu. Nu mai e nevoe să spunem cititorului,, că Dona Cruz, era numai un instrument în mâna sa, un instrument foarte bine ales şi care, după toate aparenţele, trebuia să funcţioneze de minune. Gonzague nu luase copi­a la­­Vanmlare. Mult timp căutase, până să aleagă. Dona Cruz întrunea toate calităţile pe care le închipuise şi mai ales o oarecare asemănare, desigur destul de slabă, dar suficientă ca oricine să poată zice: are aerul familiei. Se ivise însă, pe neaşteptate, un fapt, pe care Gonzague nu-l prevăzuse. Din această cauză, deşi dona Graz aflase un fapt atât de important, totuşi nu era atât de emoţionată, ca Gonzague. Gonzague avusese nevoe de toată diplomaţia sa, ca să-şi ascundă turburarea. Şi cu toată această diplomaţie, fata ob­servase turburarea şi era mirată. Ultima vorbă a principelui, oricât fusese de meşteşugită, totuşi lăsa o umbră de îndoială în sufletul donei Cruz, în­cepu să-i încolţească bănueli. Femeile n’au nevoe să priceapă, pentru a se feri. Dar care să fi fost motivul, că un om tare ca Gonzague să se turbure din cauza unui simplu nume pronunțat: Au­rora... ce-i putea face acest nume? Mai întâi, după cum spu­sese fata, acest nume era rar; mai apoi, se adăugă însă pre­­simțirile. Acest nume 11 lovise strajnic. Această lovitură, preo­cupa acum pe Gonzague, care era superstiţios, îşi zicea: „E un avertisment!“. Avertismentul cui? Gonzague credea în steaua sa. Steaua sa avea glas, steaua lui vorbise. Se sculă, pretextând dorinţa de a vedea cărei înprejurări se datora un zgomot de afară în realitate însă voia să-şi po­tolească turburarea şi să-şi vie in fire. In fata ferestrelor sale, se aflau ferestrele apartamentului ocupat de sofia sa. Peste tot erau trase perdele grele şi toate ferestrele erau închise. Dona Cruz, văzând mişcarea lui Gonzague, se sculă şi ea ■voind să se ducă la fereastră, dintr’o curiozitate copilărească­. Nu te apropia, zise Gonzague, nu trebue să fii văzută încă. ’ Sub fereastră pe toată întinderea grădinii devastate, se înghesuia o lume imensă. Prințul nici măcar nu se gândi să o privească. Privirea sa se îndreptă încruntată, către ferestrele principesei. — Va veni oare? își zise el. Dona Cruz, se așezase la locul său îmbufnată. — Fie ce ar fi! işi zise Gonzague; cel puţin astfel lupta va fi hotărâtoare. Apoi, h­otărîndu-se îşi zise: — Trebue să aflu ,cu o­rice prof­in momentul când era gata să se apropie de copilă, i se păru că zăreşte, în mulţime, mititelul care de dimineaţă fă­cuse senzaţie în sala de licitaţie, pe cocoşatul care închiriase cuşca câinelui Medor. Cocoşatul avea în mână o carte de ru­găciuni şi privea şi el, către ferestrele d-nei de Gonzague- In orice alt moment, poate că Gonzague ar fi dat oare­care aten­țiune faptului, căci nu-i scăpa nimic, de obicei. Dacă ar mai fi stat o clipă la fereastră, iată ce ar fi văzut: din aripa din faţă o cameristă a principesei se scoborî şi se apropie de co­coşat, care-i spuse repede câte­va cuvinte și-i dădu cartea de rugăciuni. Apoi camerista intră în apartamentul principesei și cocoșatul se amestecă în mulțime. — Zgomotul era provocat, de cearta ,unor noui chiriași, zise Gonzague reluându-și locul lângă dona Cruz. Unde ră­măsesem, copilă dragă? — La numele pe care va trebui să-l port, de aci înnainte. — Nume care-mi aparține, Aurora. Dar ne-am oprit la ceva, la ce ? — Cum ai uitat așa repede? zise dara Cruz râzând bat­jocoritor. (Va urma) A

Next