Universul, martie 1928 (Anul 46, nr. 50-76)

1928-03-01 / nr. 50

Anni UV! Kr. Kft . Pagini In fari 3 lei In străinătate 6 lei 8 Foglal !oi 1 Martie 1928 LWQl CAZZAlliLLAI« TELEFON: Directiv 333/72 — 3S4/S4UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STIRl DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şl TELEFONICE Redacţia si Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, H Ad­­minis­traţia 3­33/71 Secretariatul de Redacţia 356,43 Redacţia" Cores?, cu provincia 301/98—335/31 Sunt numai câteva zile de­­când într’un articol adresat pă­rinţilor, profesorilor şi elevilor, ne ocupam, indirect, de criza morală care bântuie sufletul populaţiei noastre şcolăreşti. A­­rătam, cu acel prilej, convinge­rea noastră că mijloacele coer­citive, singure, n’au dat şi nu vor da niciodată rezultate feri­cite, când e vorba de sufletul profund impresionabil al copi­­lului O elevă din Fălticeni, faţă de 16 ami, din clasa V-a a şcoalei profesionale, a înghiţit o mare doză de veronal, şi a murit. Nu ştim până la ce punct sunt în­temeiate versiunile după care menţionata elevă ar fi fost o­­biectul persecuţiunii sau numai al ameninţărilor, din partea profesorilor. Nu voim să săvâr­şim greşala şi nici nedrep­tatea, de a pune temei pe sim­ple versiuni cari pot fi foarte bine pure invenţiuni.­­ Dar, nu ne putem reţine de a atrage Încă odată atenţiunea a­­supra delicateţii extreme a a­­cestui element care se numeşte legătura dintre părinţi şi profe­sori deoparte şi copii, de altă parte. Subiectul este de o rară gingăşie, şi nu poate fi abordat decât cu o deosebită atenţiune şi cu maximum de sforţare pen­tru înţelegerea sufletului copilu­lui. Nu ştim precis dacă pedagogia a precizat, sau nu, că depinde numai de metoda întrebuinţată, într'um anumit moment, spre a face din copil un element de nădejde sau un viitor scelerat De la o situaţie până la alta, — la o anumită vreme din via­ţa copilului, — este numai un pas. Şi această vreme trebuie ne­greşit avută în vedere de cei ce au în sarcina lor grija de a da societăţii un element util în plus. Dacă lucrul nu s-a formulat, fie-ne îngăduit nouă să-l afir­măm aci şi să-l subliniem, spre a nu se uita de cei în drept. Trebuie adăugată, la aceasta, constatarea că uneori, în exce­siva sa impres­ion­ab­­­l­i­tate, co­pilul alege drumul nenorocit al suprimării sale, determinat tot de acel „anumit moment“, care a scăpat neînţeles de cei dimpre­­jurul său. Lista sinuciderilor şi a încercărilor de sinucideri în lumea şcolărească, prezintă ci­fre direct alarmante, cari cresc din an în an. Nu sunt oare de găsit, — In­tre piccinile acestei calamităţi — superficialitatea comunităţii dintre profesor şi elev şi lipsa de înţelegătoare atenţiune din par­tea părinţilor? Noi, doar punem întrebarea,— fără să dăm răspunsul, deși știm bine care este acest răs­puns... ucidă dela si­meiard a fost o comedie Mitralierele n’au fost distruse ’ Viena. — Ziarul „Ar*­beiterwille“ din Graz, arată că materialul ca­re s'a vândut la St. Gotthard, prin licita­ție, a fost incomplet. Se presupune­ că anu­mite m­ese importante de mitraliere au fost dosite.• Corespondentul zia­rului „Tan“, care a a­­sistat la licitație, con­stată că totul a fost o­­ simplă comedie. Mate­rialul vândut la St.­ Gotthard constitue­a numai o mică parte a conţinutului celor 5 vagoane cu material de război. Corespondentul a a­­flat de la funcţiona­rii căilor ferate ma­ghiare, că cele cinci vagoane au fost trans­portate mai întâi la Ratot, în interiorul Ungariei, unde conţi­nutul a fost examinat de ofiţerii maghiari. Conţinutul a fost de mai multe ori descăr­cat şi reîncărcat. La St. Gotthard s-a trimis apoi numai ma­terialul neutilizabil. intre profesori şi eieii Bujor a ridicat armele împotriva ţării! Manifestat din Petrograd adresat soldaţilor români din Moldova. Luptele de la Bender Ocnaşul Em. Socor, a negat că tovarăşul său, criminalul tră­dător de patrie, M. G. Bujor, ar fi ridicat armele împotriva ţarii. Ticălosul acesta, care c­u unealta sovietelor ruseşti, ne-a­­ somat prin pamfletele sale, săi, publicăm ceva în această pri-­­ vinţă, DAR CU SEMNĂTURĂ LUI BUJOR !... „Nu există nici un manifest, nici un act, nici un articol, ■ semnat de Bujor, a afirmat condamnatul la 5 ani muncă silnică şi degradatul Socol — prin care „Universul“ să facă dovada că acesta ar fi ridicat armele împotriva ţării !“ Iată dovada că M. Gh. Bujor şi tovarăşul său, C. Rakovski, a cerut soldaţilor noştri, in ziua când guvernul sovietic rus a rupt relaţiile diplomatice cu România, să ridice armele îm­potriva ţării. Cei do­i criminali scriau­­ „INTOARCEŢI-VA BAIONE­TELE CONTRA ŞEFILOR ŞI SUBJUCATORILOR VOŞTRI ŞI UNIŢI-VA CU SOLDAŢII RE­VOLUŢIONARI RUŞI!“ Imprudenţa se pedepseşte tot­­deauna. Deocamdată servim următo­rul document: E manifestul lan­sat din Petrograd de bulgarul C. Rakovski şi tovarăşul său M. Gh. Bujor, IN ZIUA DE 16 IANUARIE 1918, ŞI ADRESAT POPORULUI ROMAN, sub TITLUL: „MUNCITORI, TARANI ŞI SOLDAŢI“ ŞI PRIN CARE SE FACEA APEL SOLDAŢILOR NOŞTRI SA RIDICE ARMELE ÎMPOTRIVA ŢARII! Iată partea finală a acestui document, reprodus în fac­simile . BATALIONUL REVOLUŢIO­NAR „ROMANIA A LUPTAT LA BENDER ÎMPOTRIVA ARMA­TEI ROMANE Din ordinul lui Mu­raviev­ şi al lui Bujor, batalionul revoluţio­nar român din Odessa, a fost trimis pe Nis­tru, ca să lupte împo­triva armatei române, care ocupase Basara­bia. Acest batalion, a luptat, alături de ma­roşie, la Bender (Ti­ghina), in ianuarie 1918 şi, bineînţeles, că , el a fost repede dat peste cap de trupele noastre. Dezertorii­­ din acest batalion cum au auzit primele îm­puşcături au părăsit teatrul luptei, fugind în direcţia Odessei. Ca să încurajeze celelalte e­­lemente militare revoluţiona­re, M. G- Bujor, care se afla în Odessa, a publicat în zia­rul său „Lupta" (Nr. 61 din­­ 28 Ian. 1918), un articol sub­­ titlul : ..Botezul de sânge“, din­­ care reproducem următoarele: „ „Botezul de sânge al armatei I revoluţionare române a fost făcut ! La porţile bătrânei cetăţi a Bonderului, primele eşaloane ale acestei armate au luptat la a­­părarea podului de pe Nistru şi împreună cu marinarii ruşi şi garda roşie au recucerit oraşul­­? !)Evenimentele din Basarabia au importanţă istorică, căci pen­tru prima oară oligarhia româ­nă şi Instrumentele sale oarbe, care sunt conduse sub imperiul teroriei, au întâlnit forţa ar­mată a muncitorim­ei române. Revoluţia română şi-a scris prima pagină pe pământul re­voluţiei ruse. ASUPRA REGELUI UCIGAŞ ŞI A CRIMINALULUI SAU PRIM-MINISTRU SA CADA •VINA SÂNGELUI FRĂŢESC VARSAT, CARE CERE RĂZ­BUNARE“. Iată ce scria criminalul tră­dător de patrie, M. Gh. Bujor, a doua zi după lupta de la Bender, unde batalionul re­voluţionar comandat de dân­sul, a fost încadrat în trupele lui Muraviev, şeful suprem al armatei ruse de pe frontul român. Ce pedeapsă merită ticălo­sul Em. Socor, care în pam­fletele sale „Adevărul­’ şi „Dimineaţa’’ îndrăzneşte să facă apologia criminalului, care a ridicat armele împo­triva României şi a ordonat să fie împuşcaţi ofiţerii şi soldaţii noştri la Bender (Ti­­ghina), cari apărau pămân­tul strămoşesc românesc al Basarabiei Şi crede acest mizerabil, fără patrie şi fără onoare, că poporul românesc va tolera multă vreme activitatea sa îndreptată împotriva intere­selor supreme ale ţării ?... R. SEIŞANU Soldaţi Romîni Guvernul revoluţionar rus a rupt relaţiile dip­lomatice cu Romania nu pentru ca sa lupte con­tra voastră. Viata voastra­­ e tot asa de scumpa ca si viata soldaţilor ruşi. Dorinţa lui— ca si a voastra—e sa va libereze din jugul şefilor vos­­tri neomenosi si criminali. Trimitandu va nepre­gătiţi sa pieriţi de gloanţele nemtesti sau bulgă­reşti, lasandu-va fara hrana, fara lemne, fara îmbrăcăminte sa muriţi in tranşee, pe drumuri,si pe străzile chiar a capitalei last, a esti sef! va înjurau, va bateau si va impuzeau in numele disciplinei. Voi nu veti tolera ca sângele astru sa se verse pentru menţinerea puterei muşierilor ro­mani. Intoarceti-va baionetele contra şefilor si subjugatorilor vostrii si uniti-va cu soldaţii re­voluţionari ruşi pentru cauza comuna a eliberarei Tovarăşi Ruşi! Poporul roman a salutat Revoluţia'' voastra din februarie, pentru ca ea a născut speranţele unei paci apropiate si încrederea in victoria de­mocraţiei. Cu mai mare bucurie saluta el Revo­luţia din octombrie si In masurile voastre contra guvernului roman, masuri care deschid social­­mocratilor romani perspective largi si bucuroase de lupta revoluţionara in comun Trifasc* revoluția socialist* interna­ţionale. C. Racotnkci Delegatul Comitetului executiv al Socialde­­moratiei romane M. Giu Bujor Membru al comitetului socialdemo­crat revolutionr Petrograd 16 Ianuarie 1918- In jurul regimului general al cultelor — Manifeste şi manifestaţii — înainte de a fi cunoscut în amănunt, proectu­l de lege pen­tru regimul general al cultelor, episcopii uniţi, întruniţi sub preşedinţia I. P. J. mitropoli­tului lor, a dat o circulară la 15 Februarie, prezentând pro­iectul de lege al cultelor cu o primejdie, înalţii prelaţi uniţi au orân­duit să se facă procesiuni, In semn de protestare. Acea circulară a fost tri­misă clerului din întreaga mi­tropolie, cu un program detai­lat, cuprinzând dispoziţiuni a­­supra modului cum trebue să se facă demonstraţiunile pu­blice. Iar la Gherla, chiar înainte de a se fi dat circulara, s-a ţi­nut, la 14 Februarie, o adunare la care au participat toţi preoţii episcopiei,, constituindu-se un aşa zis comitet central pentru combaterea proiectului regi­mului general al cultelor, în frunte cu canonicul Victor Bu­jor, preşedinte, iar Titus Mălai, secretar. Comitetul a lansat un apel prin care îndeamnă pe credincioşii uniţi la o acţiune de protestare. Au propus să se trimită telegrame înaltei Re­genţe, primului-minist­ru, de­putaţilor judeţului,­­ dându-ie şi­­■ textele telegramelor, — să facă adunări publice, procesiuni cu icoane şi prapori. Rezultatul unei asemenea ac­ţiuni a fost o agitaţie dârză în toată eparhia. Sute de telegram­­e din toate părţile au fost tri­mise la Bucureşti, în timp ce episcopii bisericii unite prezen­tau ministerului cultelor şi pri­­mului-ministru un memoriu cu revendicările lor, înainte chiar ca acest memo­riu să fie discutat de d-nii AL Lapedatu şi Viniiă Brătianu, preşedintele consiliului, şi începuse agitaţia. Dar au surprins unele afirmaţii­­ şi îndemnuri din manifestele răspândite în cuprinsul Ardea­­lului­­ într'un manifest se spune : „,in zece ani multe năcazuri au trecut asupra noastră. Pe urma cermuitorilor de până acum, ce ne-au condus ţara, am ajuns la sărăcie. Suntem cuprinşi de o mulţime de neajunsuri şi nevoi. Nu ne-a lămâi decât cenuşa la vatră şi ochi ca să plângem. Şi le-am răbdat toate în nădejdea unei schimbări, care trebue să vie. Nu lipsesc nici injuriile la a­­dresa bisericii ortodoxe.­­Acum cu mult vicleşug vreau grecii, zişi ortodoxi, ca pe calea unei noui legi să poată ajunge să intre în bisericile noastre, şi să stăpânească averile bisericilor noastre“. „ Am făcut aceste citaţii, nu spre a arăta că s-ar fi căutat şi un ca­racter politic, acestor manifes­taţii, ci spre a stărui să arătăm şi autorilor manifestelor, că atari manifestări învrăjbesc două­ bi­serici ale românilor. Şi doar chiriarhii, cei dintâi, ştiu că e nevoe de linişte. Şi în primul rând Biserica e chemată să propovăduiască buna înţele­gere şi nu vrajba. C. Soldat Citiți la Ultima Oră. : CONSILIUL DE MI­NIŞTRI DE ERI lI CRIMA DIN ŞOSEAUA BONAPARTE. i Uragan şi inundaţii la Rio de Janeiro Rio de Janeiro, 27. (Telegr. particulară). Uraganul şi inundaţi­ile au distrus 200 case. 80 morţi şi 20 grav ră­niţi au fost scoşi până acum de sub dărâmă­turi. Apa a atins o înălţime de 1 m. Cir­culaţia e complet în­treruptă. -------------------------------­ incendiu la un cinemaiogral TREIZECI DE MORŢI ŞI RĂNIŢI Roma, 28 (Rador). — Un incendiu s’a declarat aseară la un cinematograf din Mo­­riago, în timpul reprezenta­ţiei. Sunt treizeci morţi şi ră­niţi. -------------------------------­ Sesiunea comitetului financiar al Ligii fian­auilor Geneva, 27 (Rador). — Azi dimineaţă a început sesiunea comitetului financiar al Li­gii Naţiunilor. Cererea Por­tugaliei de a i se acorda un împrumut internaţional, sub auspiciile Ligii Naţiunilor, va fi examinată Joi sau Vi­neri, după ce îşi va fi depus raportul comisiunea specială care a examinat la faţa locu­lui starea finanţelor acestei ţări. Se crede că rezultatul anchetei­ este favorabil cere­­rei Portugaliei. M­ele martine MKI Me­li In­esM Belgrad, 27 (Rador). — Ştiri, , transmisa din Ohrida, ziarelor din Belgrad, anunţă că mai­­ multe persoane, care au izbu­tit in ultimul timp sa treacă frontiera albaneză, au sosit la Stinga şi au făcut autorităţilor declara­ţiu­ni Interesanta asupra pregătirilor, urmărite de comi­tetul central pro-macedonean­­ Refugiaţii afirmă că organizaţi­­unea pro-macedoneană pregă­teşte, pe teritoriul albanez, In­cursiuni contra Iugoslaviei Aceste declaraţiuni sunt con­firmate prin Inforaţiuni pro­venite din altă sursă, care ara­tă că mai multa bande de co­­mb­agii sunt concentrate in târ­gul albanez Berat, in apropie­re de frontieră. Comb­agiii s’au îmbarcat din Varna şi au so­sit la Albania, trecând prin I­­talia. Ţinând seamă de aceste infor­­maţiuni, colonelul comandant al jandarmeriei din Skopjje, a plecat pe Unta de frontieră, spre a lua măsuri de apărare contra oricărei Încercări de in­cursiuni. M­area Trisci­'Shrann Dela stanga la dreapta: lord d’Abernon, d. Stre­­semann și d. Titulescu 1 Geneva, 27 (Rador). — Înainte de închiderea discuțiunii asupra celor trei prime concluziuni ale memorandum-ului d-lui Politis, asupra securității, reprezentantul României, d. Antóniádé, a ținut să precizeze atitudinea delegafi­­unii române. SIGURANTA EFECTIVA D. Antóniádé a început prin a aduce un omagiu studiului d-lui Politis, declarându-se convins că acest memorandum va ramâme in anale, ca un model de claritate şi venetratiune, de analiză şi în a­­celaş timp de construcfiune juri- æ d­ică şi politică. In ceea ce priveşte aceste trei prime concluziuni ale memoratidum-ului, delegațiunea română vine să afirme necesita­tea de a nu pierde din vedere un singur moment, că această chestiune a organizării securității nu este o problemă abstractă, o chestiune academică de drept in­ternațional, că nu este vorba de o securitate vagă teoretică, ci de o I securitate reală, care să permită limitarea armamentelor Și chiar dezarmarea generală. IMPORTANȚA PACTULUI RE­GIONAL Dacă n'ar fi vorba decât de o securitate abstractă, dispozifiu- I nile pactului ar ajunge poate sub­­ egida lor, cu pactele bilaterale, de asistenţă, şi cu armamentul ce fiecare posedă, multe naţiuni ar avea un sentiment tolerabil al securităţilor. Ni se propune, ca mijloc de a organiza această s s­­i­curitate reală şi tangibilă, în ve­derea unei dezarmări progresive prin incheerea de acorduri parti­culare sau colective, pe baza principiilor excluziunii recursu­lui la forță, organizarea procedu­rii pacifice pentru regularea di­ferendelor și a sistemului de asis­tentă mutuală. Toate aceste trei concluziuni împreună, sau două din ele, sau numai una din ele, și cele trei tipuri de acorduri prezentate de d. Politis, fiecare cu diviziunea sa in acorduri bi­laterale și multi­laterale. Ni se mai spune, că pactul regional cel mai larg, cu toate cele trei punc­te, este acela care reprezintă ti­pul de acord de securiate cel mai complect și cel mai în ar­monie d­e sistemul pactului Li­gi PRIN PACTELE REGIONALE, IA UNIVERSALITATE Mi se pare, a continuat d. An­toniade că acesta este sentimen­tul general, dacă nu unanim al comitetului. Pare insă, că nu la toată lumea place termenul re­gional. Dar, dacă am vorbit de acorduri multi­a­terale, sau co­lective, această schimbare de vo­cabular nu corespunde faptului că există în lume regiuni cu tre­cutul lor, şi cu cerinţele şi in­teresele lor determinate, cu punc­tele lor nevralgice. Se mai spu­ne că acest regionalism ar merge contra ideii universalismului, care este la baza Societăţii Naţiunilor, dar ideia păcii nu este ea oare mai fundamentală încă decât principiul universalităţii ? Dacă pactele regionale sunt de natură a asigura pacea generală, nu tre­­buie ele să treacă înaintea uni­versalităţii? Se pot uşor linişti aprehensiunile acelora care ţin la universalitate, demonstrându-le c& aceste pacte sunt susceptibile de a fi coordonate, că prin mij­locul lor se va reveni la univer­salitate. Geneva, 28 (Rador). — In şe­dinţa de ori a comitetului de si­­rurenţi şi arbitraj, delegatul României. & alzasim Antonia-PACTUL FUNDAMENTAL AL LIGII E INSUFICIENT Reprezentantul României a vorbit în favoarea pactelor re­gionale, ca un mijloc propriu să garanteze un minimum de sigu­ranţă. D. ministru Antóniade a respins diferitele critici aduse în cursul desbaterilor sistemului de pacte regionale. „S-a spus că pac­tele regionale ar fi un mijloc pen­tru asigurarea păcii, dar că nu este singurul. Aş dori foarte mult să cunosc celelalte mijloace. E­­xistă pactul fundamental al Li­gii Naţiunilor, cu garanţiile sale imprecise în principiu şi îndoel­­nice în aplicarea lor. Mai sunt tratatele de asistenţă mutuală şi protocolul din Geneva, dar ace­ste­­ două din urmă n'au putut căpăta formă definitivă. Ni se spune astăzi că orice măsură de siguranță ar fi ineficace, fără restabilirea încrederii, că această încredere e tot atât de esenţială ca orice pact formal, că trebue să lucrăm spre a spori această în­credere. GARANŢII PALPABILE „Nu eu, — declară d. Antóni­ade, — vom­ contesta valorica factorilor psihologici şi morali în viaţa popoarelor şi în rela­­ţiunile dintre ele. Lucrăm în scopul sporirii rendem­entului acestui factor moral de mare importanţă, dar să nu uităm, că pentru moment, e vorba de ceva foarte concret şi dorim să vedem realizat cât mai curând acest lucru. Este vorba anume să se renunţe la o parte din înarma­rea fiecărui stat şi să se pregă­­tească astfel dezarmarea com­pletă. Se poate oare renunţa la garanţii palpabile, pentru a se obţine drept compensaţiune numai perspectiva unor timpuri fericite, când pretutindeni va domina neîncrederea ? ÎNAINTEA DESARMARII „In lipsa unor alte panacee, să urmărim realizarea pactelor regionale complete, care să prevadă neagresiunea, regularea pacifică a litigiilor şi asistenţa mutuală. Trebuie să vă mărtu­risesc, că nu preconizez aceasta la un maximum, ci ca un mi­nimum acceptabil de siguranţă, înainte de a se proceda la de­­zarmare. Delegaţiunea română manifestă deci preferinţa sa pen­­tru acest pact complet şi ar dori ca el să fie recomandat de acest comitet. Nu e vorba să se im­pună ceva în acest domeniu Statelor suverane , dar se poate face recomandaţiuni şi din ac­ceptarea sau refuzul lor avem să tragem consecinţele. STATELE CARI AR REFUZA Susţinând această teză, delega­­ţiunea română nu se opune la elaborarea unor alte tipuri de a­corduri, aşa cum au fost propuse de d. Politis. Delegafiunea româ­nă înţelege prea bine utilitatea lor, rezultând în primul rând din adaptarea posibilă a acestor ti­puri la toate cerinţele şi la toate situafiunile. Dar cu cât tipul ac­ceptat va fi mai larg şi garanţii­le obţinute mai numeroase, cu atât mai mare va fi măsura de­zarmării. Fiecare stat va fi fixat atunci asupra intenţiunilor ve­cinilor săi şi asupra garantării propriei sale siguranţe. Refuzul unor state de a accepta vre­unul din tipurile propuse, va însemna implicit că nu se poate face nici o dezarmare“. • Primul discurs al d-lui minis­tru Antóniade a făcut o exce­lentă impresiune. D. Paul Boucour despre Miele regionale GERMANIA AR FI CONTRA LOR Geneva, 27 (Rador). — D. Paul Boncour, şeful delegaţiei france­ze, la conferinţa pregătitoare a dezarmării, a acrodat un inter­view ziarului „Le Matin“, prin care declară, că tratatele regio­nale constituie limita minimă, la care trebuie să se ajungă, dacă Statele europene doresc să se fa­că progrese pe calea dezarmării. In nici un caz nu se poate rămâ­ne în situaţia echivocă, ca Lo­carno să fie acceptat ca un înce­put, care apoi să fie părăsit. „Le Matin“, comentând aceste declaraţiuni, reaminteşte că adu­narea Ligii Naţiunilor s’a pro­nunţat până acum, în trei rân­duri, în favoarea tratatelor re­gionale şi în ultimele două oca­­ziuni, delegatul Reichului a votat şi el în acest sens. Este deci inex­plicabil că delegatul german la sesiunea comitetului de siguran­ţă şi arbitraj pare a voi să pa­ralizeze lucrările în această di­recţiune. Arbitrajul şi siguranţa Delegaţia română s’a rostit Pentru pactele regionale—Cuvântarea d-lui ministru António de D. CONS. ANTÓNIADE ministrul țării pe lângă Liga Națiunilor D .PAUL BONCOUR A 1 fier ca în toiul ernii - Furtună violentă pe Dunăre şi Marea Neagră — Galaţi, 27 La Galaţi gerul a devenit mai puternic. Dunărea de pe partea ma­lului drept a îngheţat. La punctul „Pisica“, unde apa foarte mica, s’au format sipuri de gh­iaţă. * Galaţi, 27 Febr. O radiogramă sosită asta­­seară agenţiilor de vapoare din portul Galaţi anunţa, ca o puternică furtună s-a des­­lănţuit pe Marea Neagră, cât şi în Bosfor. Vapoarele prinse de­ furtună au fost nevoite sa se refugieze în porturile cele mai apropiate, spre a nu su­feri accidente grave. Vaporul „Unghenia”, sub pavilion italian, încerca de trei zile să părăsească Bos­forul spre a veni în Dunăre, dar din cauza furtunei a fost nevoit să se întoarcă la Constantinopol. Vaporul este așteptat de so­cietatea „Landespoce“ spre a încărca cereale. Jertfele aviaţiei New-York, 27 (Radar). — Inginerul Brooks, şeful sec­­ţiunei de aeroplane la uzinele Ford, s‘a prăbuşit, în Ocean, cu un aeroplan, construit de el însuşi şi s‘a înecat. Cu o zi­­ înainte, Brooks câştigase, cu acelaş avion, recordul mon­dial de viteză pentru avioa­nele de tip mic. Berlin, 27 (Rador). — Un aeroplan al companiei „Luft­­hansa“, destinat transportului de calatori, s‘a prăbuşit, ori, la Augsburg, dela înălţimea de treizeci metri, în cursul unui zbor de probă. Pilotul a fost omorât, aparatul s‘a sfărâmat.­­... Paris, 27 (Rador). — In cursul unor exerciţii de acro­baţie aeriană, un avion mili­tar s-a prăbuşit pe aerodro­mul din Orly, de la 50 metri înălţime. Pilotul a murit pe foc, însoţitorul a fost grav rănit. T­­ . Noul ministru al flnjiei la Berlin Berlin. 28 (Rador). — Guver­nul englez a cerut guvernului Reichului agrementul pentru a numi ca ministru la Berlin pe sir Rumdold, fost ministru bri­tanic la Madrid. ---------------------------

Next