Universul, martie 1928 (Anul 46, nr. 50-76)

1928-03-01 / nr. 50

TABLIŢE MARIO ROQUES Un dejun oferit Duminici, de Ud­in Rebreanu, in cinstea pro­fesorului care face cursul de­­­ limba română la­ Universitatea din Paris, a reunit, la restaurantul Capşa, cătina dintre scriitorii noştri, reprezentativi de azi, Su­­biectul discuţiei, mai familiar un asemenea împrejurări, se impunea deci de la sine: Cum ar fi posi­bil, ca literatura romană să fie cunoscută străinătăţii ? Profesorul Mano Roques aduce de altfel un adevărat plan în a­­ceastă privinţă, ,dovedind astfel pentru scrisul românesc un inte­res, care a fost călduros apreciat de toată lumea,­­ aproape o tre­cere la fapte, care înseamnă un hotărit nas înainte. Nu e aici locul să discutăm detaliile şi nei rezul­tatele discuției prieteneşti dintre scriitorii noştri şi profesorul fran­cez. Ele sunt îmbucurătoare pen­tru scrisul românesc. L­iviu Re­breanu crede că sunt toate şan­sele ca proectul de a înfafişa li­teratura noastră forurilor cultu­rale şi opiniei publice din apus, să fie realizat. Simţim tot mai mult nevoie să adaugăm­ ca justificarea statu­lui românesc şi pe acea de stat cultural. E o chestie de înalta po­litică naţională, pe care cei care ne guvernează trebue s’o ințe­leagă. camil Pe­tresen w Tortul Terne» Mru­siu unici Ar fi, ca La Opera, muzica s& subvimeze ac;nuu«a, sa adan­­ciascâ accentele dramei si sa scoteascâ nuuuii voioşiei­ Pu­terii cuvâruului, să se adauge puterea melodiei. Ar fi. — dacă. xiar intenem două elemente. Mai intai, exprimarea prin cân­tec a firescului de Mit minutul, face imposibilă, iluzia de reali­tate, înlătură verosimilitatea te­mei libretului şi separă melo­dia de acţiune. Adică se ajunge la ceea ce preocupă In primul rând : muzica. Iar al doilea element e Jocul artiştilor. Mama — năpustită peste cadavrul fiului prăbuşit de pumnal, la pământ, — stri­­gându-şi desnădejdea cu ochii la bagheta dirijorului, care-i indică măsurile. Sau iubitul, care se pregăteşte să se spove­dească şi-şi pironeşte privirile la orchestră, de unde aşteaptă semnalul „intrării''. Sau cava­lerul, care m­âm­ind spada de carton îşi întreabă din ochi so­ţia, care-l urmăreşte dintr-un stat, dacă atitudinea-i e impre­sionantă. Şi câte alte nepotri­viri, cari manechin­izeazâ pe ar­tistul liric. De­sigur, scăderile pomenite la început ar fi mai puţine, dacă artiştii şi-ar con­trola jocul şi ar căuta să scu­ture cât mai mult din ceea ce subliniază nefirescul. E și In interesul lor. De aceea, — încerc sugestia. Aida Obuze de propa­gandă- Consiliul comisarilor poporu­lui a votat credite pentru cons­truirea de nouă obuze. Aceste o­­buze sunt însă de un fel cu to­tul nou. Ele sunt anume cons­truiţi ca să lanseze foi volante, apeluri şi proclamaţiuni ce, în momentul exploziei, se răspân­desc în evantail pe o rază de 30 metri IN ARMATA — Acum că v’am explicat—că azi e lăsata secului—. ca să-mi spui tu Marin Păleaţă, ce e pos­tul ? — Postul e ăl care ţi'l dă în primire domnu căprar, ca să pă­zeşti onoru, focu şi zgomotu ! — Ce trebue să facă soldatul în post ? — Trebue să se roage la sfinţi şi la mucenici! — Cine sunt sfinţii ? — Domnii ofiţeri ! Dar mucenicii ? — Soldaţii când e puşi în cor­voadă ! — Care sunt cele mai mari săr­bători ale anului ? — Bobotează şi Paştele. — Ce înseamnă Bobotează ? — Atunci când se botează ! — Cine botează ? — Domnu sergent, fiindcă bo­tează vinul de la continuă ! — Şi ce însemnează Paşte ? — Paşte înseamnă... când în­cepe de paşte vacile în grădina regimentului ! — In fostul Paştelui soldatul trebue să mănânce mai mult ori mai puţin ! — Mai mult, să trăiţi 1 — Ce trebue să mănânce mai mult ? — Fasole 1 IN MENAJ — M’am plictisit de căsnicie Mache, dau divorţ 1 — Vai de mine Sultănico, se poate ? Să te desparţi tu de mine, după 18 ani de căsnicie ! — Tocmai d’aia, mi s’a acrit! — Nu viu eu regulat la masă acasă ? — Ba da I­­— Nu eşim noi pe Cale în fie­care zi împreună ? — Ba da I — Nu merg eu cu tine în fie­care Sâmbătă la cinematograf ? — Ba da I — Nu suntem noi mereu îm­preună ? — Ba da ! — Păi atunci de ce să divor­ţăm ? — Fiindcă suntem mereu îm­preună ! M'am plictisit de tine ca de tocană ! Vreau să schimb, vreau şniţel de viţel ! — Păi să gătim mâine şniţel de viţel, păcatele mele ! — Tu să mănânci şniţel? ! Nil se poate să mănânce tat’su pe fi’su ! Divorţez Mache, e’a­ is­prăvit ! — De ce vrei să mă laşi Sul­tă nico­P . — Fiindcă eşti bătrân şi prost ! — Mai gândeşte-te şi tu, mai amână hotărârea asta ! — Nu mai amân de loc: astăzi ne despărţim. Trebue să te las că prea eşti sec ! _ Dar de ce tocmai astăzi ? — Fiindcă azi e~. LĂSATA SECULUI! Nic. Vlădoianu De azi pe mâine Lăsata secului. Macbeth." de Shakespeare, în costume moderne La „Court Theater" din Lon­ i­novaţia aceasta a avut succes dra 8‘a jucat acum de curând şi în ilustraţia de fată reprodu­­tragedia lui Shakespeare „Mac- t cem una din scene, beth" In costume modeme. I­­I * Din Londra se anunţă, că bo­xerii George Cairney şi Biel Black, făcuţi knock-out la un match au sucombat înainte de a-şi fi revenit In fire. cane I Box, nu glumă lin cărne vorbește O doamnă americană a expus la Boston un câine vorbitor. Când e chemat, câinele răspunde „Alloo" ca la telefon. Dacă cine­va îl întreabă cum se duce în apartamentul stăpânilor, câinele răspunde : ,,Cu ascensorul“ , iar dacă îi se propune o preumblare, el răspunde : „Da, afară !“ Se pare că pronunţarea aces­tui câine savant se îmbunătă­ţeşte treptat. El vorbeşte numai­­ englezeşte, bine­înţeles. 600 gloanţe pe minut Un căpitan spaniol, din arti­lerie, a inventat cea mai puter­nică mitralieră din câte se cu­noaşte. Ea va trage 600 proectile pe minut F­izionomia mulţimii La curse, la matchuri de box, sau de football, la orice mani­festaţie sportivă, mulţimea se agită, se pasionează, aclamă 080 protestează, oferind la rân­dul ei un spectacol interesant observatorului pentru care, mulţimea cu miile ei de feţe e un subiect demn de studiat, la­tă niște spectatori pe cari, cel mai iscusit regizor de filme i-ar aşeza in primul plan în scena principală de „ansamblu“. Presa despre cazul lider „TARA NOASTRA“. - D.­­ Octavian Goga scrie următoarele:- " Jiu cumva există vre­un naiv, care să creadă că agitaţia metodică pentru liberarea co­munistului Bujor nu e altceva decât o inocentă explozie de u­­manitarism, manifestat întâm­plător pentru martirii unor i­­dei ? De ce mişcarea n'a înce­put cu un an înainte ? De ce s’a aşteptat tocmai desvrăguirea actuală ? Lucrul e limpede ! Si­tuaţia încurcată din ţară, înre­gistrată de seismograful de la Moscova, inspiră întreaga com­panie din strada Sărindar. Ve­­selii chiriaşi de opinie publică, pe care România tot îi mai su­portă în spinare, acum sunt la la mul­ior mai mult ca ori­când, şi lucrând cu un program bine stabilit, azi galopează cu ideile lor. După ce-au apărat pe Gold­­stein şi soţii, după ce l-au lan­sat pe Istrati Panait, după ce au făcut hoţi pe oamenii care au arătat cu degetul operaţiile din umbră, astăzi se cred destul de tari ca să ceară la gazetă, în articole răsunătoare, libera­rea lui M. Gh. Bujor. Singura măsură de prudenţă ce şi-a luat, şi care cade în obiceiul acestor Blumenbergi, e că au pus pe un oarecare Socor să gireze cu numele lui campania. Propa­ganda însă merge înainte, zi cu zi, sub ochii guvernului şi sub ochii publicului românesc scep­tic şi demoralizat. Ca în toate perioadele de sbu­­cium interior, când maşina noa­stră de stat scârţie, ne-am po­menit şi acum că se descopere existenţa unui partid socialist, cu ramificaţii pe toată întinde­rea ţării. In vremuri normale, sindicatele muncitoreşti de la noi îşi văd de treabă şi adepţii doctrinei lui Marx, cu numărul lor disparent faţă cu massele de ţărani, nu afişează o organiza­re de partid. Numai când lu­crurile merg rău, când politica burgheză e la grea cumpănă şi sunt tulburări în perspectivă, atunci tovarăşul Gelehrter şi soţii dau semne de viaţă, având sprijinul plin de devotament al gazetelor din Sărindar. Aşa se întâmplă şi acum ! Partidul so­cialist a intrat în activitate, pa­ralel cu chestiunea Bujor. Azi aici, mâine dincolo, prin adu­nări şi moţiuni sgomotoase, se afirmă diverse celule comuniste în ţară. Numai orbii nu văd, că o mână ascunsă se agită după culise şi că pentru toată svâr­­colirea asta creerul care co­mandă şi punga care plăteşte, purced dintr'un birou dosit în­­tr'un ungher al Kremlinului.... Ce ciudată orbire a năpăstuit partidul naţional-ţărănesc !­o-nic Maniu — Mihalache — Vaida sunt poate singurii ro­mâni cari nu-şi dau seama de acest adevăr şi, copleşiţi de is­pita unei ieftine popularităţi, în lupta lor de răsturnare a gu­vernului, au dat mâna cu aşa zişii socialişti. Minunată potri­veală, nu-i aşa ? Dulcea frăţie cu buruienile sovietelor o indica tot trecutul Ardealului de la Si­meon Bărnuţiu încoace ! Dom­nul Maniu mai întâi se chiamă naţional; nu putea întoarce, deci, spatele reprezentanţilor materialismului istoric... Dom­nul Mihalache se chiamă ţăran; ideia conservării populare deci îl predestina unei frăţii de arme cu poreditele lui Lenin. De­­aceea sfatul adversarilor noştri a ratificat o înţelegere cu Ge­­lehrterii, patronată de bulgarul Boris Ştefanov, un alter-ego­nosiu­m a­ lui Raknviky, şi lan­r­sată cu mult brio de gazetele din Sărindar. Ca o consecinţă a cordialelor raporturi, aţi vă­zut că la Iaşi matadorii au vor­bit de deschiderea puşcăriilor, iar la Făgăraş, în ţara lui Radu Negru, pactul cu internaţionala a fost anunţat cu toate formele, ca un eveniment de prima or­dine". „VIITORUL" scrie: „Din polemica ce a urmat în ultimul timp între ziarul „Uni­versul*" şi ziarele din „anumita presă", s’au stabilit o serie de fapte şi legături pe care opinia publică a ţărei trebue să le cu­noască şi să Ie reţină. Bujor a fost şi este un ins­trument prin care Rusia so­vietică încearcă şi astăzi — după cum s-a folosit de el şi în trecut — să tulbure viaţa internă a României şi să lo­vească în interesele Statului român. Cazul Bujor înseamnă o nouă tentativă de imixtifiune a unei acţiuni duşmănoase din afară Inlăuntrul hotarelor statului nostru. „Cazul Bujor" este un niu „caz dr■ Rakovsk­i" care dur-o ce a trecut prin „cetăţenia" bulgară şi românească, a ri­dica turmele contra Româ­niei, iar astăzi se găseşte svr­­ahiunii în fundul stepelor ru­seşti. Asta e soarta aventurierilor şi a ticăloşilor. Campania pentru eliberarea lui Bajor înseamnă, prin ur­mare, acţiunea pe care sovietele o încearcă împotriva liniştei şi siguranţei interne a României. In primul loc, acţiunea sovie­tică se bucură de sprijinul cel mai larg al „anumitei prese" care a Îmbrăţişat cauza lui Ba­jor şi a Întreprins campania pentru eliberarea lui, ca acelaş căldură şi energie cu care a îm­brăţişat şi a sprijinit toate cău­şele şi toate acţiunile dăună­toare intereselor statului ro­mân. îmbrăţişând cauza lui Bajor, anumita presă sprijină direct acţiunea pe care o Încearcă so­vietele împotriva României. Cu acest prilej Insă sî tn urma documentelor publicate a­­supra activităjii si legăturilor Ini Em. Socol, s’a putut vedea încă odată mal mult CINE SUNT CONDUCĂTORII ANU­­MITEI PRESE SI CINE SUNT IMPOSTORII CARI ÎNDRĂZ­NESC SA DEA LECŢII ŞI ÎN­DRUMĂRI IN VIATA PUBLICA A ROMANIEL Dar în faţa dovezilor defini­tive ce s’au făcut atât asupra acţiunilor pe care se sprijină a­­numita presă, cât şi in privinţa situatlunei morale a acelora cari se găsesc in fruntea el, se mai pune o Întrebare: „In ce situaţiune se pan Ins­titutele financiare care subven­ţionează sau împrumută cu bani o întreprindere ca acea a anu­mitei prese care sprijină ase­menea actuni ce sa duc Împo­triva ţării ? Dacă până acum s'a putut In­voca pretextul de a nu se fi cu­noscut indeajuns rolul adevărat al aceste! prese, astăzi, cfm­ din faţa dovezilor făcute nici acest pretext nu mai poate fî invocat, este cu putinţă ca o Instituţie financiară din România să a-­Um­en­teza sau să Împrumuta măcar cu bani o tntreprindere de p­esă care Îmbrăţişează şi sprijină acţiunile ce se duc tm­­-"t-fv* tsrtf­r‘. Delude­ro penale" Conferinţa d-lui judecător G. Solomonescu din trib Ilfov, despre tribunalele de minori în Franţa Belgia şi Germania Deschizând şedinţa la ora 11 dăm., d. Iulian Teodore­scu, pre­şedintele cercului a rugat pe d. dr. C. An­gele­scu, ministrul ins­­trucţiunei publice, să accepte preşedinţia acestei şedinţe. Unul din mijloacele cele mai puternice, a spus d. Teodorescu, în lupta contra criminalităţii, este cultura. Suntem datori să dăm copiilor de astăzi, cetă­ţenii de mâine, instrucţiune şi in special creştere morală cât mai completă. Atenţiunea noastră tre­buie să fie atrasă, în chip cu to­tul deosebit, de minorii întâr­ziaţi la minte, vagabonzi, cei cu purtări rele şi lipsiţi de educa­­ţiune în familie, pentru a-i îm­piedeca prin mijloace pedagogice potrivite temperamentului lor, de a mări numărul infractorilor. D. prof. Teodorescu solicită d-lui ministru al instrucţiunii, sprijinul său pentru realizarea a­­cestei opere de educaţiune so­cială. D. dr. C. Angel­escu, ministrul instrucţiunii publice, mulţumeş­te pentru onoarea ce­­ s’a făcut de a fi fost invitat să prezideze această şedinţă. D-sa a spus că problema edu­­caţiunei şi instrucţiunei tineretu­lui şi în spec­ial a copiilor din cursul primar, este preocu­paţiu­­nea de căpetenie a d-sc.Ie : dova­dă sunt miile de construcţiuni şcolare, ce au răsărit pe întinsul ţării după războiu, zecile de şcoli normale înfiinţate şi cele două miliarde şi jumătate de lei, pe care ţăranii i-au pus la dispo­ziţia învăţământului dela sate. Datele statistice fac încă o probă a efort­ului şi progresului ce s’a făcut în această direcţiune. Nu este mai puţin adevărat în­să că problema educaţiunei mi­norilor întârziaţi la minte, infrac­­tori, părăsiţi, etc., nu a putut fi rezolvită decât într’o neînsemna­tă măsură Pentru remedierea acestei stări de lucruri, d-sa este fericit să constate activitatea cercului de studii penale, a cărui autoritate şi muncă în acest domeniu, crede că T. da rezultate dorite. Intru realizarea acestui scop, d-sa promite tot concursul, pen­tru moment numai în ce priveşti recenta­rea persoanelor care să se Îndeletnicească cu aceste preocu­pări ştiinţifice şi practice,­­ târziu, pentru desăvârşirea pletă a acestei opere atât­­ nefăcătoare. Ce dă apoi cuvântul d-lui Gheorghe Solomonescu care des­­voltă conferinţa sa despre­ im­portanţa chestiunei tribunalelor pentru minori. Soluţonarea acestei probleme ar rezolva în b­ună parte chestiu­nea delicvenţei infantile. D-sa arată că avem un regim special al minorilor infractori. Codul penal reglementează în 5 articole chestiunea şi principiile -se guvernează această materie, dar nu-i destul. De acela se lu­crează la un proect de legiuire­ completă. Franţa şi Belgia încă din 1012 au primit legi speciale, iar Ger­mania are o asemenea lege din 1923, ambele înfăţişând carac­teristica asemuire în însă­şi prin­cipiul lor fundamental: nu pe­depse, ci măsuri educative pen­tru minorii infractori. In Franţa tribunalele pentru mineri sunt secţiuni speciale ale tribunalelor ordinare: sistemul colegiului, pe când în Belgia s German­a e sistemul judecătoru­lui unic , judecătorul minorilor. Conferenţiarul a expus în de­talii­­ stri­c­tul unei şedinţe in care se lu­­eră minorii în Franţa, Bel­gia şi Gri­­rania. A vorbit apoi de chipul cum sunt p­...s.;ţi minorii pun societă­­ţile de patronaj în diferite părţi. Conferenţiarul a încheiat ală­­tuuri starea precară a mino­rităţii infri­ctoare la noi şi a propus ca o măsură de imediată realizare încredinţarea afacerilor privitoa­re la minori unui judecător de instrucţie special, in ce priveşte tribunalul Ilfov, precum şi spe­cializarea unei secţiuni a tribu­nalului pentru rezolvarea aface­rilor privitoare la minori. D-sa a mai preconizat că s’ar putea face, din judecătorul tute­lar, judecător pentru minori, pre­cum şi ameliorarea închisoarei Văcăreşti, cel puţin in ce priveşte deţinerea minorilor starea de as­tăzi nemai fiind tolerabilă­ -X. □ .«aat" un ceas de mar sau un deşteptător Mcatlm emellană im- nnnfiqi I pi 9QK preună cu 45 obiecte pun­tl­u Lui £93 Expediem fără nici un acont imediat ce primim comanda: 1) Un ceas de buzunar sau deşteptător, 2) Un lanţ duble, 3) una tabachiere 4) Una pereche ciorapi băr­băteşti, 5) Un tacâm de masă nichelat compus din o lingură, o furculiţă şi un cuţit de masă. Plus 38 obiecte utile. Toate acestea numai pentru iei 295-Toate articole­le sunt de bună calitate.—Plata la primirea pachetului prin poştă. FIARA RISC In caz de neconvenabilitate restituim banii ime­­diat la înapoierea pachetului. Nu vă lăsaţi induşi in eroare de concu­renţă. Comandaţi numai la vechia firmă cu reputaţie „METEO RM Str. Ştefan cel Mare 68, I A ^ 1 _ «*• * V Reprezentanţi generali pentru România­­ W­atson & Vollett port şi export Bucureşti Expoziţia: Bd. I. C. Brătianu No. 42; Garajul: Str. Dr. Felix 33 Sucursale: Iaşi, Galaţi, Brăila. O PIANINA nu este numa­­o mobili. Pianina este­­ un instrument muzical de precizie . De aceia cind cumpăraţi o pianină, fiţi atenţi la marca fabricei care este singura garanţie. Această garanţie o puteţi avea cumpărând numai o pia­nină veritabili din Uzinele LAUBERGER & GLOSS Depozit General , pentru România, Bucureşti, cal. Victoriei 77 (imobil, nou) Se fac cele mai mari înlesniri de plată. Expedition» In toată ţara. 1353 TEI Frumoşi pentru plantat stră­zile, bulevardele şi grădinile şcolare. Vinde, expediază cu 60­­ lei bucata. La comandă se tri­mite 1/2 din valoare, restul ramburs. Pentru primării oferte gratis,­­ trimite pepiniera : Emil Ne­­j­delcu, Galaţi.___ _____626­­ Citiţi „Universul Literar" I HUM I I cel mai bogat a- I sortiment I „CRONOS“ I Str. Academiei 9 I ISflflETIŞOI RE[ P­loeşti De închiriat sub Hotel Mol­davia, strada Romană 14, o pră­vălie cu două camere, magazi­­oară, curticică, eventual pivniţă. Adresaţi Atena Negulescu, stra­da Caragiale (Gloriei) 40, Plo­eşti, între orele 2—4. 1­0 MJ Specializat la Paris si Viena BOLI şi OPERAŢIUNI de OTIÎI Consult. 3—7 d. a- Telef. MO/1­7 Bulevardul Domniţei 7 5 M . o MM barda in campiecia pentru Lei­sso Trimitem la cerere prin poştă contra ramburs, următoarele obiecte pentru garderoba băr­bătească, de la fabrică de pri­mul rang: 1) Trei metri stofă de lină pentru un elegant costum bărbătesc; lăţimea 141 cm.; in orice culoare; desene mo­derne. 2) Trei metri zefir italian in desene si culori din cele mai moderne. 3) Trei perechi ciorapi bărbătești in culori diferite. 4) Una cravată bărbătească elegantă mercerizata jumătate mătaseT­oate aceste obiecte le trimitem pentru suma de Lei 850 Aceleași in calitate „Prima” B. cu Lei 1075. „ „ „ „Prima” cu Lei 1275. „ „ „ „Extra” cu Lei 1475. Aceleaşi în calitate „Supra” cu Lei 1975. Premiu gratuit­ l­a comanda a­­ complecte oferim gratuit căptu­şeală pentru fiecare costum. Expedierea se face fără font şi contra ramburs. Am­balajul şi transportul in cont Fără nici un risc­­ in caz când obiectele nu plac se schimba sau se restitue imediat suma trimisăComenzile se vor adresa la : „industria" — Iași Strada Saulescu 2

Next