Universul, aprilie 1928 (Anul 46, nr. 77-99)

1928-04-01 / nr. 77

Ani* XLVI Nr. 77 8 Pagini EI* in In­far« 3 lei străinătate 6 lei 8 Pagini Duminică 1 Aprilie 1928 UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şl TELEFONICE Redacţia si Administraţia, Bucureşti» str. Brezoianu, 11 Ad­ministratia 313/71 Secinstariaftul de Redacţia 356/43 Director­­ STELIAN POPESCU Redacția: Coresp. co provincia 303/98—335/31 Alarma presei fraeseze Frontierele geografice şi frontierele etnice — Datoria învingătorilor faţă de politica de provocaţiune a învinşilor — Nu ştim dacă declaraţiile d-lui Mussolini publicate în ziarul lordului Rothermere, „Daily Mail“, sub forma de in­terview, — relative la tratatul de la Trianon, — exprimă, în adevăr, opinia şefului guver­nului italian. S‘a spus în acel interview, că s’ar putea modifica tratatul de la Trianon, spre a se da Unga­riei frontiere etnice, în locul celor „geografice“ (?) de astăzi. O chestiune principală: tra­tatele de la Paris — între care e şi cel de la Trianon,­­ au fost semnate şi de Italia. Toţi semnatarii şi-au luat obliga­ţiunea să respecte aceste tra­tate, care formează un tot, pe baza căruia s-a alcătuit actua­lul statut european. Toate pu­terile, cari au eşit victorioase din război, nu pot încuraja, nici direct, nici indirect, sta­tele foste învinse, ca să agite chestia periculoasă a revizui­rii, sau chiar a anulării vreu­nuia din tratatele de pace, în­­cheiate la Paris, în 1919. Ce ar Însemna oare revizui­rea unuia din aceste tratate ? Ar Însemna că toate celelalte tratate sant şi ele, în principiu, violate şi pot fi, oricând, su­puse revizuirii. Dacă Ungaria pretinde azi, de ex. revizuirea tratatului de la Trianon, sub pretext că a fost „mutilată“ teribil şi râvneşte la fostele ei teritorii, pe care odi­nioară le-a stăpânit pe nedrept, Austria poate să ceară şi ea, tot din aceleaşi consideraţiuni, ţinuturile care au fost cedate Italiei, după cum Germania ar pretinde restituirea Alsaciei Lo­rénél, a coloniilor, a provincii­lor pierdute de la răsărit; sau Bulgaria ar cere Macedonia sârbească ş. a. m. d. Cine nu ştie, că toate statele învinse se plâng de situaţia ce li s’a creat prin actualul re­gulament european şi se pre­pară In vederea unui război de revanşă spre a reveni la si­tuaţia dinainte de 1914 ? Urmează oare de aci ca na­ţiunile Învingătoare ori, să uite ce le comandă propriile lor in­terese şi să facă azi figură de învinse, dând ascultare vocilor sirenelor de la Budapesta şi Ber­lin, care cer revizuirea trata­­lor ? Desigur că nu. Politica Un­gariei este simplistă şi pericu­loasă. Ea se reduce la formula : „Nu va fi linişte, în Europa­­ centrală, atâta vreme cât popo­­­­rul maghiar va fi nemulţumit“.­­ Şi când va fi mulţumit popo-­­ rul acesta ? Când se va recon. ■ stitui iarăşi Ungaria în fron­tierele ei de altă dată ! — Un­garia aceea însă a murit pen­tru totdeauna ! Ungaria a fost redusă la frontierele ei etnice. Aceste frontiere au fost im­puse de drept, prin aplicarea principiului naţionalităţilor. Toate statele din Europa cen­trală sunt state unitare naţio­nale. De aceea, cine vor­beşte de revizuirea tratatului de la Tria­non spre a se acorda­­ frontiere „etnice“ (?)­­ Ungariei, dovedeşte, în­­ realitate, că urmăreşte­­ crearea de frontiere­­ „geografice”, prin ne-­­ socotirea drepturilor­­ naţiunilor din aceste părţi ale Europei, de a trăi pe teritoriile ce le aparţin de drept şi în frontierele lor per-­­ fect legitime. Orice­­ tentativă de modifica-­­ re a actualului regula- j ment european nu- i seamnă un pericol pentru pacea europea­nă. In consecinţă, Unga­ria trebue invitată să renunţe la o politică de sistematică provo­care atât în propriul său interes, cât şi în interesul superior al păcii europene. R. SEISANU D. MUSSOLINI SA SE GAN­­DEASCA LA GRANIŢA BREN­­NERULUI „Le Temps“ publică un articol de fond»_S a­ratând că declaraţiu­­nile d-lui Mussolini în privinţa Ungariei vor fi viu comentate în ţă­rile Europei centrale. E explicabil că d. Mus­solini, după acordul încheiat anul trecut, pledează cauza _ Unga­riei. Susţinând însă că inframiibilitatea trata­telor, care în principiu trebue menţinută, nu se cuvine să împiedice modificarea de amă­nunt, când aceasta­­ e de dorit, d. Mussolini apără o teză ce s’ar pu­tea întoarce mâine contra intereselor Ita­liei şi ale tuturor pute­rilor, cari au obţinut îndreptăţite sporiri te­ritoriale. D. Mussolini, scrie Le Temps, face distincţie între fron­tierele impuse Unga­riei şi frontiera Bren­­nerului, susţinând ne­cesitatea de a se sta­bili o frontieră etnică acolo, unde nu e posi­bilă frontiera geogra­fică. Teza pe care o susţine primul minis­tru italian este pri­mej­dioasă din punct de vedere general. Tra­tatele de pace semnate după victoria aliaţilor au creat dreptul pen­tru Europa nouă. Pa­cea se menţine numai pe baza tratatelor e­­xistente, ce nu pot fi modificate în amănunt decât cu liberul con­simţământ al tuturor semnatarilor. Atinge­rea unui singur tratat poate readuce în dis­cuţie pe toate celelal­te. D. Mussolini nu se poate să nu ştie că Ro­mânia, Cehoslovacia şi Iugoslavia nu vor consimţi în nici un caz la vreo modificare, iar raţiunea de existenţă a Micei înţelegeri este tocmai apărarea co­mună a frontierelor. TRATATELE. — UN BLOC IN­­DIVIZIBIL „Journal des Débuts“, sub semnătura d-lui Auguste Gau­­vain, subliniază unele gre­şeli şi confuziuni din inter­­viewul d-lui Mussolini şi de aceea se îndoeşte că declara­­ţiunile acestuia au fost redate fidel. Mai ales în chestiunea revizuirei tratatului de la Tri­anon, ziarul crede că lordul Rothermere a luat desigur propriile sale dorinţe ca fiind ale d-lui Mussolini. DACA FRONTIERELE DIN TRATA­TUL DE LA TRIANON CON­­STITUE O NEDREPTATE FATA DE UNGARIA, TOT ATAT DE NEDREAPTA AR FI INCORPORAREA UNEI MASSE COMPACTE DE 500 MII SLOVENI IN TERITORI­UL ITALIAN. DIN ACESTE MOTIVE, ZIARUL CREDE CA DECLARATIUNILE A­­PARUTE SUNT TENDENTI­OASE, D. MUSSOLINI TRE­BUIND SA STIE CA TOATE TRATATELE DE PACE CONSTITUE UN BLOC IN­DIVIZIBIL. — O primejdie. După Ungaria şi Austria şi ger­mania vor cere revizuirea tratatelor de pace — Paris, 29 (Rador). — Zia­rele comentează pe larg in­­tervievul, acordat de d. Mussolini, ziarului „Daily Ma­il“ arătându-se în general ne­dumerite asupra declaraţiu­­nilor primului ministru ita­lian. „Echo de Paris“ declară că dacă ungurii ar redobândi ve­chile frontiere, austriacii şi germanii ar sfârşi prin a ob­ţ­ine şi ei teritoriile cari le-au ost luate în folosul Italiei. D. Mussolini se lasă rătăcit de temerile pe care i le inspiră Iugoslavia şi astfel va sfârşi prin a nesocoti interesele ge­nerale ale ţării sale. „Petit Parisien“ arată că declaraţiunile d-lui Mussolini nu sunt numai primejdioase, dar ele constitue şi încuraja­rea regretabilă dată unguri­lor şi tuturor acelora, cari re­fuză să se adapteze condiţiu­­nilor păcei. „L’Oeuvre“ consideră cu­vintele d-lui Mussolini lip­site de preţ atâta timp cât plecându-şi o ureche priete­nească la plângerile Buda­pestei, îşi închide cealaltă u­­reche la doleanţele Vienei şi Belgradului. „La Volonte“ arată că d. Mussolini a comis o gravă imprudenţă prin declaraţiu­nile favorabile revizuirei tra­tatului dela Trianon. REVIZUIREA TRATATELOR NU INSEAMNA PACE, CI RĂZBOI „La Liberté“, îratr’ura articol seimiat de d. Jacques Bainville, constată că revizuirea tratatului de la Ta*­ta­ncra are partizani des­tul de cunoscuţi. Cum s’ar putea însă face frontierele mai raţio­nale şi mai juste, fără a se pune din nou pe tapet îratremd statut teritorial. Ungaria se plânge că mulţi din fiii săi au rămas dincolo de frontiere, dar îna­inte de război se plân­geau celelalte naţio­nalităţi că sunt opri­mate de Ungaria. Pro­blema este atât de di­ficilă încât spre a o rezolva n’ar rămâne alt procedeu decât a­­cela întrebuinţat de turci faţă de elemen­tul grecesc, adică ex­pulzarea în massă, şi desigur că acest mij­loc n’ar constitui un progres al omenirei. D. Mussolini nu vede nici un inconvenient din întoarcerea la Un­garia a unor anumi­te colţuri din Slovacia, dar Ungaria nu va fi niciodată mulţumită cu câteva sate şi câţi­va kilometri pătraţi. Iar după acelaş princi­piu, Germania va avea de asemenea de pre­zentat anumite recla­­maţiuni şi, la rîndul ei, Austria ar avea reven­dicări în chestiunea A­­digelui de Sus. De a­­ceea, e de temut că re­vizuirea tratatelor, în loc de a favoriza pa­cea, ar putea da ocazii de război. și Ungariasperă cirevizuirea se va to arfei Budapesta, 29. (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei a luat cuvântul deputatul independent contele Sigray şi a subliniat că Ungaria trebuie să aibă încredere în Liga Naţiunilor, cu atât mai mult cu cât aceasta dă dovadă în ultimul timp de o justă înţe­legere a situaţiei. Oratorul îşi exprimă satisfacţia pentru în­cheierea tratatului de amiciţie italo-ungar şi crede că adevăra­tele rezultate ale acestei amiciţii se vor manifesta în momentul când Mussolini va lua cuvântul în favoarea modificării frontie­relor Ungariei. Poporul ungar trebuie să se silească să obţină simpatiile Franţei. Contele Si­­gray aprobă pe preşedintele Con­siliului că a respins idee­a unei confederaţiuni dunărene. Relevând cu recunoştinţă acti­vitatea lordului Rothermere, con­tele Sigray propune Camerei de­­putaţilor să exprime mulţumiri pentru silinţa cu care Rotherme­re a atras atenţia opiniei publice universale asupra situaţiei ne­drepte impusă Ungariei. Contele Sigray a propus ca totodată Ca­mera deputaţilor să exprime în­crederea nesdruncinată că revi­­zuirea tratatelor de pace se va face în curând, în in­teresul Un­­ariei şi al păcii europene. .. Ilii non reni­m Dunărei dela nana ia nana Keanu — Cele 4 state interesante recunosc drepturile suverane ale României Geneva, 29 (Rador).­­— Con­­siliul Ligei Naţiunilor a transmis, oficial, celor patru­ guverne, reprezentate în Comisiunea Europeană a Du­nărei, avizul cerut de acestea înaltei curţi de justiţie din Haga, cu privire la drepturile de jurisdicţiune ale Comisiu­­nei Europene pe sectorul Du­nărei dintre Galaţi şi Brăila. In conformitate însă cu pro­tocolul încheiat de reprezen­tanţii celor patru guverne, se prevăzuse în termen de şease luni de la pronunţarea avizu­lui Curţii, pentru a se conti­nua negocierile începute îna­inte de a se cere acel aviz. Negocierile aveau de scop să stabilească modificările esen­ţiale ce trebuiesc aduse actua­lului regim juridic al Comi­­siunei Europene, în vigoare de la Galaţi, la gurile Dună­rei şi INSTITUIREA UNUI REGIM NOU COMPATIBIL CU DREPTURILE SUVERA­NE TERITORIALE ALE RO­MÂNIEI PE ÎNTREAGA DU­NĂRE MARITIMA, DELA BRĂILA PANĂ LA MAREA NEAGRA. • Aceste negocieri au fost reluate, pe bazele din trecut, adică întru nimic influenţate de avizul defavorabil, dat de Curtea din Haga. O primă întrunire a comitetului spe­cial, însărcinat cu conduce­rea acestor tratative, s‘a ţinut la 20 Ianuarie, când s‘au supus celor patru guverne două pro­­ecte de convenţie. Rezultatul urma să fie comunicat la noua întrunire a Comitetului spe­cial, care s‘a ţinut la Geneva, la 20 Martie. Caracterul acestor desbateri fiind cu totul confidenţial, nu s-a putut afla ceva precis a­­supra rezultatelor obţinute. Corespondentul agenţiei „Ra­dor“ la Geneva crede însă a şti că aceste rezultate sunt susceptibile de a deveni sa­tisfăcătoare. * Toate guvernele, in­teresate dau dovadă de dorinţa sinceră de a pune capăt, prin bu­rtă înţelegere, unui di­ferend, care le separă de atâţia ani, din cauză că Comisiunea Euro­peană a nesocotit une­le obligaţiuni contrac­­tuale şi suveranitatea la care România nu poate renunţa cu nici un preţ. Noua întrunire a comitetului a fost fixată pentru ziua de 18 iu­nie. Termenul acestor negocieri, conduse în numele guvernului român de d. ministru plenipo­tențiar Contzescu, a fost prelun­git cu încă şase luni. Mima ia n locui, H­MM MMM M HMM Paris, 29. (Telegr. part.). — „L’Information“ aduce ştirea, că comisiunea de trei, însărci­nată de Liga Naţiunilor cu an­chetarea cazului de la St. Got­thard, a hotărît, să trimită doi experţi la faţa locului. Comisiunea a şi adresat se­cretariatului general al Ligii cererea să numească doi dele­gaţi din rândurile experţilor, ataşaţi permanent Ligii Naţiu­nilor, care să se ducă la St. Gotthard, spre a face cercetări. Ei nu vor rămâne la St. Got­thard, ci vor extinde ancheta şi asupra staţiunii Ratot, unde au fost mutat®, un timp, vagoa­nele de la St. Gotthard. Comisiunea de trei a mai ce­rut Ligii Naţiunilor să aleagă şi doi experţi în chestiuni va­male. Aceştia vor avea rolul să examineze documentele înain­tate Ligii de guvernul maghiar, pentru desvinovăţire. Se vor duce şi ei la St. Got­thard. In caz că examinarea a­­cestor documente n’ar da re­zultate satisfăcătoare. Comisiunea de trei va aştepta 2—3 săptămâni, până va primi rapoartele comisiunilor trimise la St. Gotthard şi se va întru­ni din nou la Paris pentru e­­xaminarea lor, luând o hotărîre definitivă, pe care o vor Înainta Ligii Naţiunilor, în sesiunea din Iunie. * Paris, 29 (Rador). — „Le Pe­tit Journal“, anunţă, din sursă autorizată, că comitetul de trei,­­ numit de consiliul Ligii Naţiu- J nilor, spre a face ancheta rela­tiv la chestiunea mitralierelor de la St. Gothard, a decis să tri­mită o comisiune de investiga­ţie în Ungaria.* Paris, 29 (Rador). — Cercurile oficiale nu confirmă, nici nu desmint ştirea publicată de pre­să relativ la comisiunea de in­vestigaţie ce s’ar fi decis a fi trimisă în Ungaria, spre a face cercetări în afacerea mitralie­relor dela St. Gothard. Minis­terul de eterne nu a primit de la Geneva, relativ la această chestiune, nici o comunicare o­­ficială. Proiecte de legi S-au înaintat Camerei deputa­ţilor următoarele proecte de legi: 1) proectul votat de Senat pen­tru modificarea art. 60 alin. 11 din legea de unificare adminis­trativă, privitor la atribuţiunile primarului ca ofiţer al stării ci­vile, în sensul că dispoziţiunile menţionatului aliniat se vor pune în aplicare în nouile teri­torii cu începere de la 1 Ianuarie 1929) ; 2) . proiectul prin care se in­troduc următoarele modificări în legea taxelor de timbru şi impozitului pe acte şi fapte ju­ridice din Mai 1927 : La art. 14, paragraful 1 se a­­daugă ca al doilea aliniat : „In caz de fuzionarea societăţilor a­­nonime, pentru acţiunile repre­zentând vechiul capital al socie­tăţilor fuzionate 0,50 la sută". La art. 15, par. 7 se adaugă ca al 7-lea aliniat: „In caz de fu­zionarea societăţilor anonime, a­­porturile imposabile cu 5 la sută care constituesc vechiul capital al societăţilor fuzionate se im­pun cu 1 la sută“. Prin modificările de mai sus, s’a urmărit încurajarea tendin­ţei de fuzionare a întreprinderi­lor, în scopul de a străbate mai uşor împrejurările economice grele de azi. Intr’adevăr, prin noul proiect, taxele privitoare la acţiunile reprezentând vechiul capital al societăţilor fuzionate se reduc la jumătate (dela 1 la sută la 0.50 la sută), iar taxele asupra aporturilor mobiliare ce fac parte din vechiul capital al acestor societăţi, se reduc dela 5 la sută la 1 la sută. incidente sângeroase la Călcată Londra, 29 (Telegr. part.). — Din Calcutta se anunţă, că acolo au intrat în grevă vre-o 20 mii lucrători de C. F.. Multe linii au suspendat circu­laţia. Alte linii sunt servite de armată. Greviştii au făcut mari mani­festaţi la Calcutta, aruncând cu pietre asupra multor clădiri pu­blice şi prăvălii. In unele puncte s-au întâmplat ciocniri cu armata şi au fost 3 morţi şi mulţi grav răniţi,. - 0 însemnările mele 60 de ani Scriitoarea Elena Faragó a im­­plinit 50 de ani. N'a fost până acum la noi, altă scriitoare, care să cultive mai cu nesafiu poezia, cum este Elena Faragó. Deşi de atâţia ani bolnavă, to­­tuş cu fiecare volum nou, Elena Faragó a adus un nou izvod de întinerire, poetică, un nou frea­măt de imaginaţie şi o nouă spo­vedanie în ritmul sincerităţii. Durerea mai ales a inspirat-o. Totuş atmosfera poeziilor ei nu-i posomorită, nu-i sumbră. Respi­ră şi se ridică peste valul amă­­răciunei, nădejdea, visul, crezul. Spune poeta într-o poezie din ultimul volum „Nu mi-am plecat genunchii“ : „Ştiu să te rabd Durere. Şi totuşi, cântă încă, în suflet, [Crezul meu..." [Acest crez a făcut ca scriitoa­rea,—azi aproape întemniţată în casă, căci abia se poate mişca— să consacre pentru copii, aleasă literatură de mamă bună. Poate durerile ar fi pironit-o de mult; dar sentimentul de mamă i-a întețit puterile, i-a primenit atmosfera și a făcut-o să scrie duios, cu înaltă grijă ar­tistică și cu admirabilă sinceri­tate pentru toți copiii și pentru copiii ei. Și astfel sufletul ei de idealis­tă n'a fost tulburat. Volumele ei de versuri şi pentru cei mari şi pentru cei mici sunt o podoabă de mândrie poetică, pe care fără îndoială, toţi o recunosc. Şi de­sigur şi oficialitatea. C. Cio. *----------o □ o-----------­ Mean şi steia Mamor — Asigurările exprimate faţă de d. Victor Antonescu— Paris, 29. (Telegr. part.).— După semnarea acordului Poincare, preşedintele consi­liului de miniştri, a reţinut pe d. Victor Antonescu, discu­tând, cordial, cu d-sa asupra importanţei convenţiunii. D. Poincare s-a ocupat apoi de chestiunile în legătură cu si­tuaţia internaţională a Româ­niei.­­ Făcând aluzie la evenimen­tele petrecute în cursul acestei luni, d-sa a spus că nu crede ca cele întâmplate la Geneva să aibă, în ce priveşte fondul chestiunii, urmări păgubitoa­re pentru România. In orice caz, amiciţia neclintită a Franţei rămâne asigurată Ro­mâniei,­oricari vor fi îm­prejurările. D. Victor Antonescu a ex­primat d-lui preşedinte al consiliului de miniştri francez profundele sale mulţumiri pentru cuvintele de bun amic rostite la adresa României. Valliany franco-român pentru regula­rea datorilor de război, d. R. n mm­ffl .mm mai mm de la binecuvântarea bisericii Paris, 29 (Rador). — Arhie­piscopul Parisului a adresat o ordonanţă preoţilor din di­­ecesa­ sa, luând severe hotă­­rîri împotrive­ partizanilor grupării „Action Franţaise“ în ce priveşte asistenţa bise­ricii la cununii, înmormân­tări, împărtăşiri şi la atitudi­­nea preoţilor faţă de diferitele prmadouă societăţi afiliate acestei gru­pări. noul ministru al Italiei la București Praga, 29 (Rador). — D. Pre­­ziosi, ministrul Italiei, care a fost numit ministru la București, va părăsi, Sâmbătă, Praga, plecând în România. EX-IPOilitUl îşi to reclame ? Paris, 29. (Telegr. part.).— „Chicago Tribune“ aduce ştirea, că însoţitorul aviato­rului Koehler, care aşteaptă în Irlanda un timp potrivit spre a întreprinde zborul peste Atlantic, cu avionul „Bremen“, nu ar fi, cum se susţine, baronul Huenfeld, ci fostul „Kronprinz“ german Friederich Wilhelm, care­­vrea să-și facă astfel reclamă,­, mandat de gjggstggcy FIL­AE­ Dimineaţa. — Pe La teatru ai mai fost? — Eu ?­­ — Da. — Se vede c& mă confunzi ! — De ce ? — Am radio, scumpule... Nu es seara pentru nimic în lume. — S’aude bine ? — Perfect... Parisul, Londra, Lipsea, Tunisul, toate sunt la mine acasă... Cum dai cu de­getul, cum eşti acolo ! — Aş fi curios să iau parte la o audiţiune. — Bucuros. Diseară. Până la 10 dăm o şuetă de şpriţuri, şi pe urmă să te ţii... Iţi cântă Eurore, întreagă. Seshdi : — începem 7 — începem. — Auzi ceva ? — Nişte hârâituri. — Cum hârâituri !? E „M-me Butterfly“ cu cea mai ilustră Curios ! Cunosc bine opera Puccini... N’aduce de loc. — Cum n’aduce !?... Ascultă acum ! Ce impresie ai ? — Aproape nici o impresie. — Dă-mi voe. — Văd că te-au trecut toate năduşeilile dichisind aparatul și nu ese nimic. — Să știi că ești ghinionist... In totdeauna s’aude de minu­ne... Te crezi la Opera Mare... Numai astăseară nu reuşeşte... Sunt descărcări pe unde... A­­fară de asta, coşurile fabricilor, triamvaele... Dacă aveai norocul să vii ori seară, rămâneai cu gura căscată... Opera ’ntreagă, domnule, cu aplauze, cu tros­­nitul scaunelor, cu fâşâitul pro­­gramelor, cu flirtul cucoanelor.. Ce păcat c’ai nimerit rău !... Zoe, pune ceva la gramofon... A doua zi. — Iţi place radiofonia ? — Grozav. — Unde ai auzit .. *— Nicăeri. — Vino la mine diseară. — Am mai fost ieri la unul şi ne-am sgâit zadarnic la a­­parat — Al meu e altceva... Ultimul cuvânt al ştiinţei.» O duzină de lămpi... Te aștept Seara . — Ce sensație ai ? •— Sensația de acum treizeci de ani, când mă chinuiam în Cişmigiu să prind ceva la pri­mele gramofoane cu cauciuk­uri de iriga­tor în urechi. — E adevărat că sbârnâe şi rage... Pentru prima oară se ’n­­tâm­plă asta... încolo merge ad­mirabil... Iți spui drept că mă laud cu aparatul meu... Opere întregi, domnule !... Titi !... Pu­ne „Volga“ cu Șaliapin la pate­fon... Iți place !... S’aude ca la teatru... Dar n’are a face cu ra­diofonia. — Ce păcat că n’o aud de cât cei cari o au — și numai în zilele când n’o deoache musa­firii !... Don José lui cu se apără mi de dolari — Ei lucrau pentru... premiu — Publicul obişnuit al căei Vic­toriei şi cu osebire justiţiabili aduşi de treburi la tribunal ai avut toi un spectacol inedit , uluitor — cum rare ori li si oferă. In ceata mizerabilă de pâr­liţi, de ambele sexe, frânţi di mizerie şi de viţiu, îmbrâncit de şiragurile gloatei şi încon­juraţi de ostaşi înarmaţi, — îi trupa zdrenţăroasă de declasaţi haimanale şi vagabonzi expe­diaţi din beciul poliţiei la par­chet, spre a fi triaţi fie spre ispăşirea osândei, fie spre a f puşi sub urmărire penală, — s’a remarcat un grup de cinci „si­­mandicoşi“. BANDA In frunte : doi voinici arătoşi şi agresivi — pretinşi avocaţi, beneficiarii ai oricăror afa­ceri veroase şi samsariâcuri.— Ion Dobrea şi Mircea Ga­­brielescu; în spate, o mutră distinsă, o eleganţă îmblănită, sobru şi impunător — Andrei Kippiiottis ; şi mai în urmă, doi lungani cu tip pistruiat, cu o­­chi spălăciţi, cu înfăţişare de păsări de pradă. — Abra­ham Lascover (Laszkiower) şi Maximilian Moses Lauer (Max), evrei polonezi de recentă şi clandestină provenienţă în ţara noastră. Au fost de îndată recunos­cuţi şi privirile lumii i-au ur­mărit până la poarta sumbră a depoului Palatului . Erau tovarăşii bandei falsifi­catorilor de dolari condusă de samsarul avocat Ion Dobrea şi le secundul lui, Mircea Gabri­­elescu. Isprava celor cinci am rela­tat-o pe larg în reportagiile interioare. De astă dată, au fost readuşi la tribunal flancaţi de hoarda desculţă, — spre a fi puşi sub m M toteim/' INTEROGATORIILE I D. jude-instructor Stănescu, al­­ cab. — care a primit însărci­­i­narea de a desăvârşi cercetările­­ în această nouă cauză senzaţio­­­­nală — a păşit de îndată la in­­­­t­er­ogar­ea inculpaţilor (în conti-­­ nuarea instrucţiei începută de­­ Miercuri noaptea).­­ A luat astfel legiuitul intero­­r­­ator inculpaţilor, cu privire la­­ faptele ce li s-au pus în seamă­­ prin rechizitorul introductiv al­­ parchetului. Au făcut mărturisiri complete şi fără ocol numai autorii mate­riali ai plăsmuirii: cei doi evrei polonezi, Lauer şi Laszchiower — adică „gravorul“ care a confec­ţionat tiparele şi clişeele cu cari se falsificau cifrele bancnotelor şi „trăgătorul­’, care reproducea imprimatul falsificat în lunga serie a emisiunii clandestine de dolari. A FĂCUT NUMAI PRE­ZENTĂRILE Ceilalţi trei au adoptat un sistem de apărare, mai mult sau mai puţin „serios’’, dar care, tocmai prin stăruinţa cu care îl argumentează, vădeşte cutezanţa faptei şi proporţiile ce i-ar fi dat dacă reuşia şi sancţiunea justiţiei nu s-ar fi produs la timp. Intr‘adevăr, Kippinotti se pretinde cu desăvârşire nevi­novat şi susţine, că rolul lui s‘a redus numai la oficiul de a fi mijlocit o întrevedere în­tre Dobrea şi Lauer. Ştie, că din această întrevedere a ie­şit combinaţia industriei de do­lari fabricaţi, dar tăgăduieşte orice interes personal sau be­neficiu bănesc în cauză. PENTRU... PREMIU Iar Dobrea şi Gabrielescu — concertaţi cu abilitate de , borfaşi rutinaţi, cari în cli- I­pele de neobservare îşi suge­­­­rează, doar cu gesturi de pan­­­­tomimă şi cu şoptiri de vorbe neînţelese sistemul de explica­ting,­­ au declarat cu se­ninătate şi teatrală indignare, că ei nu s’au gândit să tragă folos din hoţie, n­ă Ci... au vrut să afle secre­tul „evreilor“, să le descopere depozitul de bancnote false şi apoi să-i denunţe poliţiei, spre a-şi încasa partea lor de pre­miu ce şi-au închipuit că gu­vernul american avea să-l re­cunoască, fără îndoială! îndrăzneala explicaţiunilor curgătoare prezintate de cei doi a scăzut însă cu totul, când li s-a pus întrebarea fi­rească : Pentru ce atunci, aţi pus în­­rânzare şi aţi tras foloase, din primul loz de dolari falşi ce i-aţi confecţionat ?“ Desigur, că răspunsul le ră­sturna, minciuna, de aceea s-au dosit după băigneli şi ar­­gumente mărunte. MANDATELE DE ARESTARE Interogarea inculpaţilor a ţi­nut până noaptea târziu, când — în unire cu concluziunile par­che­­tului — d. jude-instructor Stă­nescu a lansat mandate de ares­tare contra bandei de falsifica­tori, dispunând încarcerarea lor, imediată, la Văcăreşti. MASURILE DECANATULUI Decanatul baroului de Ilfov a luat măsuri, ca un delegat al corpului, d. avocat Dongoroz) să ia contact cu magistratul in­structor în vedere cu acțiunea disciplinară^ a consiliului de disciplină sa se producă neîn­târziat contra celor doi avocați^ - —-------□ V □-------—» ‘

Next