Universul, aprilie 1928 (Anul 46, nr. 77-99)

1928-04-01 / nr. 77

Anul XLVI. Nr. 77 Duminică 1 Aprilie 1923 TAM.IŢE GENERALUL PREZAN Înfăţişând pe rând pe repre­­zentanţii de senină ai sufletului românesc, intenţia noastră a fost să dovedim că suntem un stat cultural, şi să întărim în noi sen­timentul de rezistenţă, acum când un vecin neastâmpărat pro­clamă o superioritate culturală, pe care pe drept noi o tăgăduim. Cu atât mai mult când e vorba de pretinsele drepturi cari de­curg din această contestată su­perioritate. Se înţelege că tocmai din a­­ceastă galerie nu putea să lipsea­­scă şi cel care a executat mai temeinic şi mai strălucit unul din atributele statului nostru, nevoia de sacrificiu. Generalul Prezan, cel mai înalt, în coman­dament, în războiul nostru pen­tru întregirea neamului, e astăzi reprezentativ pentru sufletul ro­mânesc. Cu atât mai mult cu cât e vorba de una dintre cele mai complexe personalităţi, despre un om în sensul clasic al cuvân­tului. Dacă n'ar fi decât tăcerea pe care o doreşte în jurul nume­lui lui, acum când e atât de so­licitat şi tot ar fi impresionant. Generalul Prezan e cel care, după retragerea nenorocită din­­1916, a organizat victoriile româ­neşti de mai târziu culminate în ocuparea Budapestei. Aceste vic­torii el le-a comandat­; ele par însă mai legate de numele gene­ralilor care le-au executat, căci generalul cel mare nu vrea să se vorbească despre el. Cel mai înalt în oştire, cap de regiment, senator de drept, gene­ralul Prezan trăeşte retras la mo­­şioara din judeţul Roman, ca altă dată un ilustru general ro­man. Acolo a trebuit să se ducă cea mai înaltă decoraţie franceză. Intre o cercetare a ogoarelor şi răsfoirea unei cărţi, îşi petrece timpul, cel care avea în mâna lui soarta a sute de mii de oa­meni, căci e Un înţelept. Camil Petrescu Ar­gume­nt hotă­rîtor — Dacă nu te poţi urca cu as­censorul acesta, la ce mai slu­jeşte ? — Ca să urce preţul chiriei. Când eşti boxeur şi vrei să te în­sor­i.„ Sunt atâţia filosofi, atâţia oa­meni de ştiinţă, autori ai unor opere menite să îndrepte viaţa­­umanităţii pe drumuri noui, — atâţia oameni de seamă, cari se însoară, fără ca agenţiile tele­grafice să se gândească să trimi­tă ştirea ziarelor. Când eşti boxeur însă, când ştii să dai cu pumnii, e altceva, cu totul altceva. . Dovadă, că îndată ce boxeurul Tuney avea de gând să se însoa­re, ziariştii americani au dat nă­vală la el să-l întrebe cine este şi cum este viitoarea. Şi, cu informaţiunile obţinute, au dat fuga la telegraf, expediind ştirea până departe, în toate continentele. Câţi oameni de gândire şi de ştiinţă, — chiar fără să aibă de gând numai­decât să se însoare, — nu vor fi regretând că nu şi-au ales meseria de boxeur...­ ­Distracţie ame­ricană Un turn înalt e înconjurat de un balaur uriaş, lung de peste o sută de metri. Aşezat pe o pernă, ţi se dă drumul de sus prin pântecele lunecos al balaurului şi tre­când prin emoţii neuitate, în douăsprezece secunde ajungi jos ameţit, dar teafăr. LOGODNA De azi pe mâine Monosilabele vieţii CĂSNICIA — Bani ! — Nu ! — Rochi ! — Nu ! — Ceai ! — Nu ! — Of ! — Taci ! — Plec ! — Nu ! — Stau ! — Eşi ! — Viu ! — Es! — Stai ! — Vai ! — Tu? — Nu ! -- Eu ? — Nu! — Noi ! — Aşi ! — Boi ? — Voi ! — Păi ! — Ce ? — Eu! — Vai ! —­ Dau ! — Scârţ ! — Râz ! — Sâc ! BATRANEŢEA — Eh ! — Of ! — Greu ! — Rău ! — Sec ! — Nu ! — Chef ! — Eh ! — Moş ! — Aşi ! — Da ? — Eu ! — Ce ? —Dinţi ! — Sunt!­­— S bărci ? — Nu ! — Păr? — Deac ! — Pac ! — Ochi ? — Dulci ! — Eh ! — Zău ! — Placi ! — Taci ! — Pui ! — Moţ ! — Eh ! — Of ! Nie. Vladoianu Colţul femeii — Da ? — Da ! — Placi ! — Taci ! — Cât? — Mult ! — Când ? —­ Azi ! — Vreau ! — Tot ! — Vai ? — Nu ! — Cărţi ? — Nu ! — Chef ? — Nu ! — Of? — Nu ! — Ah ! — Danț ? — Nu ! — Flirt ? — Nu ! — Rai ? — Rai ! — Ah ! — Mi ! De vorbă cu trage­dianul Paul Wegener înştiinţat de vizita mea, ma­rele tragedian m-a primit ime­diat în camera si, unde se a­­flau şi partenerii săi de seamă: d-na Grette Schröder-Wegener, soţia d-sale, Antonia Strasmann care in afară de arta actoricea­scă mai profesează şi aviaţia, şi d. Melchior, cunoscutul ac­tor de cinema. Privesc cu insistenţă pe ma­rele Wegener, urmăresc o aten­tă fiecare gest, —mă straduesc să nu pierd nimic din tonul vo­cii, doar, doar voi regăsi în el ceva din răutatea, din brutali­tatea pe care o vedeam în fil­mele în care joacă. Din contră, am fost surprinsă de veselia acestui mare şi răs­făţat copil. Râde, se joacă cu partenerii săi, aleargă prin casă să prindă un colţ de roche­a soţiei sale, care protestează, ru­şinată de privirile noastre cu­rioase. — Ce, d-ta ai de gând să-mi iţei un interview, mă întrebă sever Wegener ? Să nu mă în­trebi nimic. Scrie ce vrei. Dar nu uita să spui că soţia mea mă chinueşte cumplit, că nu-mi dă voe să fac nebunii, şi eu ador joaca. Dacă am un regret, este că nu mai pot fi copil şi nu mai pot avea îngăduinţa tutu­ror nebuniilor ce-mi trec prin minte. Dar tot le fac eu. Mă mai ceartă nevasta, dar mă fac că nu aud nimic. — Taci Paul, d-ra ar putea să treacă toate acestea în inter­­view, întrerupe surîzătoare d-na Wegener. — Asta vreau și eu ; şi nu numai atât, dar spune te rog d-tă, că am fost însurat de trei ori şi acum, sunt pentru a patra oară. Eu, care in aparența sunt atât de rău şi de brutal, am fost şi sunt pentru familia şi mai ales pentru soţia mea în­totdeauna un mieluşel şi am fost jucat pe degete de soţiile mele. îmi plac femeile frumoase în­tocmai cum îmi place un rol frumos, şi nu sunt liniştit de­cât atunci când l-am învăţat pe dinafară şi l-am jucat. O bătae discretă in uşă ! Fe­ciorul anunţă un nume de fe­­mee. — Ce zici Gretta, s'o primim? E aceeași d-nă, care ne caută de la sosirea noastră in Buc. — Să intre ! Timidă, cu vocea înecată de emoţie, o tânără româncă îna­intează spre Wegener. — V’aş ruga, credeam, dacă va fi posibil, să-mi daţi o spe­ranţă, că pot conta pe spriji­nul dv. la Berlin, căci vreau să fac cinematograf... încurcată, bâlbăind şi stâlcind printre dinţi cuvintele... tânăra reuşi până în cele din urmă să se ex­plice şi în acelaş timp să ca­pete un refuz categoric. Telefonul zbârnâie alarmant. O doamnă doreşte un auto­graf. — Nu sunt acasă, şi pe ju­mătate înfuriat, pe jumătate a­­muzat Wegener trânteşte recep­torul. Mă ridic să plec, dar o pri­vire a tragedianului mă ţintu­­eşte din nou pe scaun. — Nu sunt supărat pe d-ta, ci pe aceste femei pe cari le întâlnesc în toate colţurile lu­mii. Toate vin la mine să-mi cea­ră ajutor ca să intre în studio pentru filmare. Sunt zeci de mii din aceste femei, cari îşi cheltuesc ultimul lor ban pen­tru intervenţii sau călătorii în străinătate, fără să se gândeas­că, că nu e deajuns să fii frumoa­să sau să ai corpul mlădios, ca porţile artei mute să ţi se des­chidă larg. Numai cu talent. Inteli­genţă, cu muncă grea, de-a lun­­gul anilor, reuşeşti într-o zi să te impui lumii întregi. In penultimul meu film, „Al­raune" am avut de parteneră pe o fetiţă foarte tânără — nu­mai 18 ani — dar care dela pri­ma Încercare s‘a dovedit ca un element extraordinar. Fireşte că‘n lumea cinematografică i se fac pronosticuri fantastice, dar credeţi că asta se întâmplă în­ fiecare zi ? Numai bieţii regi­şori cunosc amarul lunilor de trudă zadarnică, când din noia­nul de mii de ofertante, nu re­uşeşti să-ţi alegi, nici una după placul tău. ARTA MUTA — De mult aţi început să jucaţi în film ? — Din 1911. Primul meu film a fost „Studentul din Praga", am jucat apoi „Der Gollem" şi tot eu ui-am ocupat de regie. îmi pare rău că nu sunt astfel de intrigant, de canalie, de dis­trugător. Nu poate fi satisfacţie mai mare, decât în clipa când vezi în jurul tău o lum­e de laşi ce tremură la fiecare gest sau privire rea. Cu cât eşti mai nedrept, mai rău, mai lipsit de inimă, cu atât câştigi mai mult în stima oamenilor ! îmi pare rău că nu sunt astfel şi în realitate. Sunt sigur că n-aş fi suferit atât de mult în viaţă, şi generozitatea mea n’ar fi fost luată drept prostie. Ultimul, meu film a fost „Ramper". E o piesă scrisă pen­tru mine, de prietenul meu Max Molkr. Am jucat-o în teatru şi apoi în film. Noi plecăm­­ mâine în turneu, dar ne vom înapoia şi voi juca un sketch cu prietenul meu Melchior. înainte de despărţire, vreau să vă rog ceva : "Să-mi daţi adresa unui maga­zin de icoane. Sunt un mare colecţionar de icoane şi în fiecare ţară unde mă opresc, cel dintâi gând îmi fuge spre iconiţe. Desigur că le aveţi frumoase. Bănuesc asta după femei. In ţara unde sunt femei frumoase, icoanele sunt fără îndoială tot atât de frumoase... Plec de aici cu cea mai bună impresie. Nu vă fac complimente, dar aş dori ca publicul nostru să fie pe jumătate de cald, de vibrator, de entuziast ca acel românesc. Urez oaspeţilor noştri, drum bun şi mă întorc fericită de a fi putut vorbi cu animatorul grandios al artei mute. A. Vermont UNIVERSUL Moda masculini­zării Femeile din zilele noastre au doborît una câte una, barierele ce le despărţeau de „domeniul sacru" al bărbaţilor. învingă­toare pe toate terenurile, co­chetăria le ispiteşte adeseori să atace sexul tare şi pe terenul modei şi iată de ce vedem, pe­­ lângă pijamalele, — devenite­­ aproape banale, — tot felul de costume de sport bărbăteşti purtate cu graţie de reprezen­tantele sexului slab. Ultima noutate e pantalonul pentru tenis, preferabil cre- ' dem, rochiţei strâmte şi scurte, care adeseori, in vârtejul jocu­lui, desvălue mai mult decât trebue. Abdul Hamid compromis pe vecie Am anunţat acum câtă­va vre­me că o mare casă de cinemato­graf a avut ideea să reconstituie, în film, epoca sângeroasă a lui Abdul Hamid, „sultanul roşu", ceea ce a determinat, din partea fiilor acestuia, — cari trăiesc ]­a Paris, — o plângere prin care cereau autorităţilor franceze să interzică reprezintarea filmului in chestiune. Justiţia, în neputinţă de a de­cide fie alte căi, a delegat o co­misie de magistraţi, cari au a­­sistat la reprezintarea filmului, făcută anume pentru ei. Apreciind astfel în cunoştinţă de cauza, magistraţii în chestiu­ne, după ce au văzut filmul, au opinat că el constituie doar o in­terpretare a unor fapte cari sau petrecut în realitate, şi că, deci, el poate fi reprezintat. Astfel, Abdul Hamid rămâne compromis pe vecie... Vaci cu dinţi de aur Un crescător de vite, din Sa­lem (America), a constatat cu uimire că nişte vaci cumpărate de curând aveau ceva galben pe dinţi. Scoţând un dinte uneia din vaci, l-a dus la giuvaergiu, ca­re a stabilit că substanţa ciu­dată este aproape aur. Crescătorul de vite a şi ple­cat să cumpere un lot mai ma­re din vacile crescute pe bine­făcătorul pământ, de unde pro­veneau cele dintâi. Rămâne ca faptul să se con­firme până la urmă şi ştiinţa să-l explice. E bine să mâncaţi orez­­ Problema alimentării este in­contestabil, în strânsă legătură cu starea generală a sănătăţii noa­stre şi, în acelaş timp, ea deter­mină uneori o prematură îmbă­trânire a organismului. Cercetări ultime făcute de me­dici au dus la concluzia că ore­zul are o valoare nutritivă supe­rioară. Astfel, 100 grame de orez cu­prind substanţele nutritive aflate în : 120 gr. carne de porc sau de berbec; 240 gr. carne de pasăre; 200 gr. macaroane; 135 gr. de pâine; 500 gr. cartofi şi 450 gr. lapte. In ipoteza că aceste date sunt exacte, şi că orezul, la noi, în România, nu se vinde mai scump decât celelalte alimente, sunteţi direct sfătuiţi să mâncaţi orez,­­ în cazul când vă place... Plug Un nou sistem de plug a a­­părut pe câmpiile englezești. Fiarele se invârtesc, tăind și răst­urnând brazda în acelaș timp. „CREDITUL PEEITRU MEHI ELESIftiCE" Societate Anonimă Română Se aduce la cunoştinţa ac­ţionarilor că plata cuponului de dividend pe anul 1927 va începe la 1 Aprilie 1928. Plata cuponului de divi­dend se va face în toate zilele de lucru între orele 4—6 p. m. afară de Sâmbăta, la cassieria societății „Electrica“ strada Matei Milie No. 2. 785 ■ DIRECŢIUNEA PandicaxT) Limbricul cornelat, se scoate prin Fi­lulele Cu O Vertes. Semnii pan­­glice,­ crampe, comezi, te apasă ceva, par’ca un ghem ţi se urcă până un gât, ameţeşti, leşini, eşti anemic, n’ai apetit, câteodată mă­nânci ca lupu, eşti obosit şi nu poţi lucra, prea multă flegmă, gura ţi-e acră te înţeapă în piept, etc. La comande trebue amintită vârsta. 1 cutie Pilule Cu 6 210 Lei de la Far­macia Vulturului Lugoj No. 2. Spesele poştale şi ambelaj in regie proprie. 3 CA ROSIER­I A­UTO­MOBIL­ISTI PÂNZETURI DE CAPOTE SI PENTRU HUSE POSTAV PENTRU GARNITURI • COVOARE DE LANA - PANZA CAUCIUCATA SPECIALITATE DE PÂNZE IMPERMEABILE AMERICANE PENTRU CAPOTE DE MASINI CHRYSLER-BUICK­EN GROS­S­EN DETAIL S . E. R.­­. S. M. BUCURESTI - STR. GENERAL FLORESCU 11 cel mai MCablu Turneu Compania „Cărăbuş“ 120 Persoane Director C. Tănase Va juca cel mai mare succes Bucureştean : Bl TOOTH Ifi! Revistă in 2 acte şi 14 Ta­blouri de A. de Herz. Cu d-nele: Nataliţa Pavelescu, Zuchy Ere­­mia, Violeta Ionescu, Lizica Pe­­trescu, Ecaterina Vasiliu şi d-nii: C. Tănase, Titu Proto­­popescu, p .Codruţ, Em. Şerbă­­nescu, I. Giovani, Dan Deme­­trescu. 60 Balerine Mare Balet 60 Balerine Celebrul duet spaniol dela Tea­trul Colosseum din Londra Juli & Fernan Mare mnotare ,decoruri, cos­tume şi reguzite de la Casa Rot­­tembourg & Goldin, Paris. Montarea Revistei a cos­tat 1.730.000 Lei Itinerarul IN LUNA MARTIE, Constanţa, 30 şi 31; Bazargic, 1 Aprilie. In oraşele unde nu s’a jucat revista ZODIA PORCULUI, de N. Kiriţescu, SE VA JUCA tot cu acelaş fast care l-a avut. ÎL A (fost Ing. CH. MOSVIVOT) OFERĂ CEL MA SIMPLU CEL MAI ECONOMIC CARBURATOR Un ceas de buzunar sau un DEȘTEPTĂTOR fauricanuns­emna îm- nsnirii toi preună cu 45 obiecte mgiiîIII iJBI expediem fara nici un acont imediat ce primim comanda: 1) Un ceas de buzunar sau deşteptător, 2) Un lanţ duble, 3) una tabachiere 4).Una pereche ciorapi băr­băteşti, 5) Un tacâm de masă nichelat compus din o lingură, o furculiţă şi un cuţit de masă. Plus 38 obiecte utile. Toate acestea numai pentru lei 295 —Toate articole­le sunt de bună calitate.—Plata la primirea pachetului prin poştă. FARA RISC In caz de neconvenabilitate restituim banii ime­diat la înapoierea pachetului. Nu vă lăsaţi induşi în eroare de concu­renţă. Comandaţi numai la vechia firmă cu reputaţie „METE© R“ Str. Ştefan cel Mare 68, IAŞI SPITALUL PUBLIC SIBIU Nr. 323 din 26 Martie 1928 PUBLICATIUNE Spitalul Public Sibiu aduce la cunoştinţă generală că in ziua de 16 Mai 1928, se va tine a doua licitaţiune publică conf. art 79 din Legea contabilităţii publice cu oferte închise pen­tru furnizarea următoarelor ar­ticole pe timp de un an şi a­­nume: Orele 8 dimineaţa, pentru furnizarea de carne, untură to­pită, slănină, mezeluri, etc. Pre­ţul se va oferta pe kilogram. Orele 10 dimineaţa, pentru furnizarea combustibilului şi anume : 500 stânjeni lemne de foc. Preţul se va oferta pe stân­­jin. Licitaţiunile vor avea loc in biroul directorului administra­tiv al spitalului şi se vor ţine în conformitate cu art. 72—83 din Legea contabilităţii publi­ce. Cartele de sarcini se pot ve­dea la administraţia spitalului. Direcţiunea Spitalului Public 4780 Sibiu COMISIUNEA DE LICHIDARE A FALIMENTULUI H. HERŞCOVICI TINDE Imobilul din Str. Toamnei 50 cu un teren de circa 500 m. p. Un teren de circa 800 m. p. cu o hală pentru industrii și câteva camere, la Str. Ionescu Gion Nr. 12, colf Logofătul Tăutu. Un teren de aproape 800 m.­­p. re­prezentând jumătate din proprietatea indiviză a depozitului de cherestea Şoseaua Pantelimon_ Nr. 142. _ ! Maşini si instalafiuni pentru fabri- ! cat baterii şi materiale electrice. ■ Bioxid de mangan, grafit, cărbuni, sare amonicală şi borcane de sti­clă.­­ Amatorii se vor adresa la : Banca­­ I. CORNEA, Calea Victoriei Nr. 18.­­ 800 I CITIŢI !­A COMITETUL ŞCOLAR AL LI­­­CEULUI „DIMITREE A. STURDZA“, — TECUCI — Se aduce la cunoştinţa tutu­­ror membrilor cari compun a­­dunarea generală a Comitetului şcolar al acestui liceu, că Du­minică, 1 Aprilie a. c., ora 10 dimineaţa, va avea loc în sala amfiteatrului liceului, aduna­rea generală extraordinară con­form art. 16 şi urm. din regu­lamentul legii comitetelor şco­­lare. Preşedinte (ss) I. Dan 4779 MINISTERUL JUSTIŢIEI - Comisiunea da Naturalizări Conform art. 23 din tegea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică următoa­rea cerere de naturalizare, spre şti­inţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispozţ­unilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Ştefan Huterer, dom. în Timişoara, str. Vlad Delamarini No. 11, am onoare a vă ruga să bi­nevoiţi a dispune executarea­ forma­lităţilor legale pentru acordarea ce­tăţeniei române în baza actelor ală­turate, fiind căsătorit cu o româncă. Cu stimă ! 1 Stefan Huterer DOUA ACTUALA JERSEY de LÂNA cu metru, în culorile cele mai moderne OCAZIUNÎ EXCEPŢIONALE cu mari reduceri de preţ Chiloţi de mătase, fii d’Ecosse, Veste, PULLOVER Eşarfe etc. Fabrica de Tricotase „ APOLIO^ 6 Strada Vorceanu, prin Vasîle Lascăr VAPSEAUADEPAR RAPID OTE NEÎNTRECUTA IN EFICT­EI^/ SE GĂSEȘTE OM TOATE NUANŢELE IA FARMACII - DRUGHERI! 51 PARPUMERI) maşini p. inuna phmului şi lutului şi anume p. fabricarea ţigle de ciment, blocuri scobite, dale şi plăci de ciment, tipări p. tuburi de beton, inele de fântână, etc.1 l­a. vopsele de ciment. CONCASORI. Piese pentru cărămidă şi ţigle din pământ. Furnizează prompt din magazinele în Braşov „MODEPIVA‘* Maşini de Construcţiuni S. A. Braşov, Str. înfundată (Kisuica) 12 înainte de cumpăraţi maşini vizitaţi depozitul nostru. Prospecte şi oferte gratuit! 649 Reclama ese suflete* comorţul! JBBK3T VIN Boi do 16 „ VIN ALB VECHI 20 „ VIN ALB Superior 22 RACHIU de Drojdie 50 „ CONIAC de Vin 80 „ Se vinde ţuică dela 11 litri şi vin dela 31 litri. Mare depozit de engros. Rampa hotelului A­­vram București, Bulev, Maria 24._________________ 779 Pepiniera de vite altoite FODOR GABOR, FOCŞANI Am început expedierea viței de vie. Cereți catalog gratis.

Next