Universul, mai 1928 (Anul 46, nr. 99-122)
1928-05-01 / nr. 99
Asul XLVI Nri 99 bis 6 Pagini Elfii in tară 3 lei I In străinătate 6 lei 6 Pagini Marti 1 Mai 1928 UNIVERSUL CELE DÎN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE $1 TELEFONVICE LUIGI CAZ ZA VILLAM TELEFON: Direcţia 3.3/72-364/34 Redacţia si Administraţia: Bucureşti» str. Brezoianu. 11 Administrat!* 303/7! Secretariatul de Redacţii 35643 Redacţia Cores?, cu provincia 302/98—335/31 scumperea vieții in discuția organelor municipale Campania începută are ziarul nostru împotriva noului salt de scumpete — semnalat, mai ales, in comerţul de articole alimentare — a deşteptat, cum e va fi firesc, serioasa preocupare a capilor municipalităţii bureştene. Chestiunea a fost ridicată de d. gen. E. Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, în Şedinţa de alaltăeri a consiliului general al municipiului. Relevând peţurile exagerate, la care se vâni azi pe pieţele bucureştene articole de pruna necesitate, d-sa adice un element nou în discuţie atunci când face dovada, că penru linele categorii de negustor — acei ce-şi vând marfa repde, într-o zi, două — câştigul de 30 la suta, tolerat de lege, este considerabil. Intr'adevăr capitalul lvestit în asemenea negoţuri filează continuu şi, deci, produce continuu, spre deosebire de invitaţiunile mari, care reclamă temene lungi de amortizare. De aceasta situaţie avantajoasă se bicură majoritatea comercianţilor de articole alimentare, — mai cu seamă cei ce exercită micul emerţ. Iată — a conchis d. gel Nicoleanu — necesitatea de deosebi pe comercianţi în categorii după natura investiţiunilor şi de a stabili apoi cifra legală a beneficiului, potrivit categoriei din care face parte fiecare. Dar în afară de această just argumentare, d. gen. Nicoleanu a ţinut să sublinieze că cifra beneficiului de 30 la sută a fot fixată de autorităţi în perifida războiului, la Iaşi, deci, înmprejurări excepţionale, când aprovizionarea era foarte an0°ioasă, când transporturile şi cifrele de producţie erau cu decădere puse la dispoziţia Crmatei, şi când creditul era foare restrâns din cauza condiţiunior anormale în care funcţionau bricile. Din considerentele aşa de fr- Sice şi de juste ale d-lui gen.• Nicoleanu, rezultă putinţa şi necesitatea de a se revizui cota beneficiu permisă unor anunţ® categorii de negustori. In chipl acesta, se poate vedea, nu numi că orice salt nou al preţurilor e piaţă ar fi nejustificat şi intolerabil, dar că autorităţile swt îndreptăţite să pretindă o scadere a preţurilor în măsura în cae însăşi rata beneficiului legal , mc axă să fie scăzută la o cifră rezonabilă. A spus-o d. gen. Nicoleanu au revetat-o şi alţi vorbitori şedinţa de Vineri a consfliu-h general al municipiului •’ la nţ prea s’a învăţat lumea să muncească puţin şi să câştige mult. E nevoe să restabilim odată justul echilibru intre munca depusă şi remunerarea ei. • E adevărat, că în cursul dUcuţiunilor de Vineri s'au auzit şi glasuri, cari au încriminat în primul rând statul de proporţiile pe care le-a luat scumpetea. S-a spus, de pildă, că însuşi statul a urcat preţurile la produsele sale sau a contribuit indirect la urcarea preţului celorlalte produse, prin regimul vamal şi fiscal azi în vigoare, socotit excesiv prin regimul de vânzare impus peştelui, prin întârzierea normalizării mijloacelor de transport, etc. ♦ Aceste din urmă observaţiuni sunt, desigur, îndreptăţite, dar numai în parte. Căci nimeni nu poate tăgădui enormele sforţări şi sacrificii făcute pentru repunerea statului român , ieşit din tragedia războiului zdruncinat în toate temeliile lui — în condiţiuni de funcţionare din ce în ce mai apropiate de normal. Statul, însă, nu trebue să rim de izolat la sforţările sale. Acţiunea de normalizare a funcţiunilor lui, trebue să fie întregită cu acţiunea de sprijin a fiecăruia din cetăţenii săi. Să ne impunem mai multă disciplină în muncă şi mai multă ordine în viaţa de toate zilele. Să încetăm cu risipa. Să reintroducem criteriile morale în conduita noastră profesională şi socială. Cea dintâi reformă s'o începem cu noi inşine. S’a spus că statul este naţiunea organizată. El este deci expresia rezumată a voinţei, caracterelor şi acţiunilor individuale a cetăţenilor lui. Să nu învinovăţim deci statul, când el nu este decât sinteza noastră morală concretizată în forme politice şi administrative. Iată de ce, orice început de normalizare nu trebue să fie restrâns numai în domeniul izolat al acţiunei de stat, ci trebue să fie îmbrăţişat de imensa co- Icetinitate a cetăţenilor, legaţi prin sfânta solidaritate a intereselor comune. Şi cum problema ieftenii U ira- I intui se încadrează între actele chemate să ne apropie de condiţilunile vieţii normale, la rezolviarea ei au căderea să participe şi statul şi organele municipale şi toate categoriile de cetăţeni, ci implicit negustorii. In această direcţie trebue să se îndrepte, după părerea noastră, toate silințele. * Har. I. Turism cu avionul Vineri seara a sosit pe aeroportul Băneasa, un avion De flaviiland „Moth” motor „Cirus” S0 h. p., pilotat de d-nii Tapper şi Mc. Glure Ivor Herbert. CĂLĂTORIE DE PLĂCERE D. Mc. C. C. Herbert,, cu cari m’am întreţinut ori la aeroportul Alela Băneasa, face parte din marea asociaţie a automobiliş-, tilor din Anglia, asociaţie, came deşi înfiinţată în 1925 are peste 300.000 membri şi un venit de 750 mii de lire sterline anual. Această asociaţie, nu cupric,de numai automobilişti. Având ca scop turismuil, oricine practică acest sport poate face parte din această asociaţie Anglia este ţara din Europa unde aviaţia particulară este mai desvoltată ca oriunde. Sunt până acum în Anglia aproape 200 persoane cari au avioane proprii şi desigur cu desvoltarea pe care o ia turismul aerian, numărul lor va creşte. PRIN EUROPA Asociaţia automobiliştilor englezi, dorind ca turismul cu avionul să se întindă şi pe continent, a însărcinat pe d. Mc. Clure Ivor Herbert să facă o călătorie până la Constantinopol, cu întoarcerea prin alte puncte, ca să stabilească drumul cel mai convenabil spre Orient, Egipt, Indii, unde englezii au mari legături. In acest scop, &. Mc. C. I. Herbert, care pilotează de un an, a plecat însoţit de d. Tapper, pilot de profesie, pe o avionetă De Havilland, la 17 Martie de la Londra, făcând etape la Bruxelles, Frankfurt, Nuremberg, Viena, Budapesta, Belgrad — unde a stat o săptămână — Sofia, Constantinopol, — 3 săptămâni — apoi la Burgas (Bulgaria) şi Bucureşti. Din Capitală va pleca azi la Iaşi, Cernăuţi, Lemberg, Cracovia, Breslau, Berlin, Hanovra, Amsterdam, Ostanda, Londra. După îndeplinirea sborului, d. Herbert va face un raport, indicând pe ce rută e mai uşor de călătorit spre Orient. SBORUL DE LA BANEASA D. general Tanti Dumitrescu directorul superior al aeronauticei, însoţit de d-nii col. Popescu şi inginerii Silişteanu şi Mincu, au vizitat ori după miază avioneta „Moth” De Havilland, obţinând toate detaliile asupra ei. Pilotul Tapper a făcut un sbor de demonstraţie. Motorul avionului fiind de mică putere, având şi dublă aprindere se pune în mişcare foarte uşor, elicea putând fi învârtită numai cu o mână. Decolajul l-a făcut fără să aibă aproape de loc vânt în faţă, In 50—60 m. şi aterisajul aproape în aceiaşi distanţă, aceasta fiindcă avionul are un mare ecart de iuţeală, maximul vitezei 165 km. pe oră şi minimum 65. Piltul Tapper, de o abilitate remarcabilă, a executat figuri nevăzute până acum la noi. Dint’un tuping a făcut o piruetă şi apoi o alunecare pe coadă, care e foarte periculoasă. Al doilea sbor l-a făcut cu d. g-ral Dumitrescu. Aripile avionului sunt „repliabil d’in câteva minute, aşa că se poate gara uşor în orice magazii, are comenzile duble şi costărmi puţin decât un automobil luxos. (500 lire engleze). C. Orăşianu .O---------- -- Jipa ministru cehoslovac Pragă, 28. (Rador).— Deputatul naţional-democrat Ladislas Novak a fost numit ministru al comerţului, în locul d-lui Perutka. D. Novak a mai avut portofoliul comerţului, în cele două cabinete precedente.—“ ' * Telegrama d-lui Mussolini adresată d-lui Stelari Popescu, ministrul justiţiei D. Stelian Popescu, ministrul justiţiei, a primit de la d. Mussolini următoarea telegramă : „Exprim Excelenţei Voastre, cu toată însufleţirea, recunoştinţă pentru călduroasa telegramă trimisă cu prilejul atentatului de la Milano. (ss) MUSSOLINI“ Sovietele cind oUBGiere de arujin muzee Paris, 28 (Rador). — Din Moscova se anunţă, că guvernul sovietic a decis să scoată în vânzare o parte din obiectele de arta aparţinând muzeelor naţionale. Primul lot pus în vânzare este evaluat la 10 milioane ruble aur. Directorul muzeului „Hermitage“ a demisionat în semn de protestare contra acestei hotărîri. -----------------------------A suciis comunişti dizolvată Viena, 28 (Rador). — Uniune« „Foştilor luptători roşii de pe front“, asociaţie comunistă organizată milităreşte, a fost dizolvată din ordinul guvernului , în urma rapoartelor poliţieneşti -----------O» Cr Starea siliid-ul Briand !ta îmbunătăţi Paris. 28 (Rador). — Tn stare, d-lui Briand a intervenit o nouă îmbunătăţire. D. Briand s‘a putut da jos din pateri, pentru nu tăia oară. Medicii nu sunt în firimîi câtuşi de puţin, dară fiiru vigoarea bolnavului. D. Briant a primit telegrame cordiale (tel, d-nii Chamberlain şi Stresemann rari îi urează grabnică insânătoşire. Paris, 28, (telegramă particulară).— Briand, a cărui stare s’ îmbunătăţit mult, se îmbolnăvis în timpul campaniei electorali Luând masa de seară pe teras casei primarului dintr'un sat, « a răcit şi simţindu-se bolnav s’a întors la Paris, unde medicii ai constatat că are o gripă molentă, cu diferite complicaţiuni. După 12 zile, criza a trecuti Briand a intrat în convalescenţă. vai * Paris, 28 (telegr. particulară.. .— Ambasadorul Angliei la Paris a predat, astăzi, la Quai d'Orsay, o telegramă a Regelui Angliei, în care transmite urări pentru restabilirea grabnică a d-lui Briand. -----------X»X----------# Scandal In Dieta bavareză München, 28 (telegramă particulară). — In Dieta bavareză au fost,eri, scene tumultoase. Social-dimocratul Hoegner, atacat, violent, pe rasişti şi naţional-socialişti, cari au tulburat întrunirea convocată de Stresemann la München. Naţional-socialiştii au răspuns cu huidueli, făcând un zgomot infernal. Naţional-socialistul Strasser, ajutat de alţi partizani, a încercat să-l scoată pe social democratul Hoegner, cu forţa din sală. Preşedintele a chemat jandarmi cari au scos pe Strasser din sală. Totuş, liniştea n'a putut fi restabilită şi şedinţa, a trebuit să fie întreruptă. ------------□ * □-----------Au transport de aur pentru Franța Paris, 28 (Rador). — Vapori ,,Paris“ a sosit la Havre aducân un nou transport de I? toneau în lingouri, in valoare de 12 milioane dolari, trimise de la New York pentru Banca Franței. -------------X---X----------- Şedinţă agitată la damarafd! Japone Londra, 28 (Rador). — Senunţă din Tokio, că după o şedinţa agitată a parlamentulu opoziţia a prezentat o moţiun de neîncredere în ministrul internelor. Guernul a proorogat Diet pe timp de trei zile, de team să nu primească un vot de blau Se speră că în acest interval, givernul își na putea asigura sprjin suficient pentru respingere mofiunei. — *----------□ * o—■— jl In ajutoril sinistraţilor din Grecia — Lista de subscripție descrisă de ziarul „universul“ — Zilele trecute în urma unui cutremur catastrofal, oraşul Corint din Grecia — gardiana istorică a faimosului istm — a fost aproape în întregime distrus. Din 3000 de case şi edificii publice, numai 50 au mai rămas. Alte localităţi din peninsula Corintului au împărtăşit aceeaş tristă soartă. O parte din populaţia regiunii sinistrată, s’a refugiat în alte oraşe , dar majoritatea a rămas, acolo, fără adăpost şi fără hrană. Mii de familii sunt în cea mai cumplită mizerie. Mii de mame şi de copii suferă din pricina lipsei unui cămin. Cu toate primele ajutoare date de guvernul atenian şi de Crucea Roşie Elenă, este, de datoria noastră, a românilor, să ajutăm populaţiunea greacă, aflată în mare suferinţă. Suntem cu toţii datori, ca amici ai poporului elen, să contribuim în măsura mijloacelor noastre la alinarea suferinţelor populaţiunii sinistrate. Rugăm pe cetitorii noştri să binevoiască a onora lista de subscripţie deschisă de ziarul „Universul“ în acest scop umanitar. _ Subscrierea va fi deschisă până în ziua de 4 Mai a. c. Ziarul „Universul“ se în-,scrie în capul listei ca lei . Cum poţi deveni milionar? Abonându-te la „Universal11 Dovada o face faptul, că lozul de 1 milion Ier al loteriei Ligei Culturale a fost câştigat cu biletul Nr. 836.323, om gratia zH „Murat" mm SM plutonierul Bălan Ioan, de la postul de Jandarmi Avrameni, jud. Dorohoi. Fericitul abonat a fost înştiinţat, printr’o telegramă, că E mummu. Pe lângă ceilalţi ABONAŢI ai UNIVERSULUI cari au câştigat sume între 1—5000 iei la tragerile din pri-i minnnnfllif gI ODfl^iituhini mele zile, tot erî, odată cu noul milionar,—a mai I lUlfOPSlit 31 SiSlPSDlGljtâstisat 5000 lei, ABONATUL NOSTRU Pavel Sârbu , învățător în comuna Ramna (Caraș). M Serbările în onoarea BANCHETUL DELA PALATUL MITROPOLITAN Chişinău, 28 Apr. I La banchetul dela palatul metropolitan, au ţinut discursuri : episcopul Cetăţii Albe şi Ismailului, Justinian , mitropolitul Nectarie al Bucovinei, d. minis- I tru Inculeţ, d. general Averescu, primarul Gh. Pântea, cărora le-a răspuns I. P. S. mitropolitul Gurie. Banchetul a luat sfârşit la ora 7. FESTIVALUL DE LA TEATRUL NAŢIONAL La ora 9, sub auspiciile ateneului Chişinău, în sala teatrului Naţional, sa organizat un festival artistic, la care a ţinut conferinţă d. Lapedatu, ministru al cultelor, despre „Basarabia la conferinţa de pace“. La festival au luat parte P. S. S. Mitropolitul Gurie cu erarhii superiori veniţi la instalare d-nii miniştri Dimitriu, Inculeţ şi dr. N. Lupu, d-nii generali Rudeanu, Petala, Scărişoreanu, preşedintele Senatului, d. Nicolaescu şi numeroşi parlamentari, demnitari ai statului şi alte personalităţi marcante precum şi un numeros public. La festival s-a produs corul societăţii „Graiul neamului“, sub conducerea d-lui prof. Traian Popovici, care a cules multe aplauze. is ZM peste POM Horn Nu e pământ la Pol — Ştirea că doi aviatori, căpitanul George Wilkins, australian şi locotenentul Gibson, american, au trecut în zbor pe deasupra Polului Nord, a fost anunţată La vreme de telegrame. Acest zbor constitue, — după spusele învăţaţilor şi specialiştilor, — unul din cele mai dramatice epizoade în istoria aviaţiei, căci nimeni nu fusese vestit de îndrăzneaţă întreprinderea celor doi aviatori. Drumul urmat a fost de la Punta Barrow în Alaska la Green Harbour în Spitzberg, o distanţă de 2000 de mile acoperită în 21 ore şi jumătate. Căpitanul Wilkins a urmat exact în sens invers calea luată de aviatorul italian Nobile şi căpitanul Amundsen cu dirijabilul „Norge“, pe când zborul efectuat de comandantul Byrd în 1926 a fost direct de la Spitzberg spre Pol şi înapoi. DRUMUL CEL MAI SCURT INTRE CONTINENTE Wilkins a anunţat printr'o scurtă telegramă că la Pol, contrariu credinţei de până acum, nu există pământ. Acesta în orice caz, poate să se găsească la nord de Alaska spre Pol. Faptul, că intreprizii aviatori nu au văzut nici o bucată de pământ în largul lor zbor, a întrerupt timp de cinci zile, tocmai când erau aproape de ţinta europeană, din pricina vreunei rele, — stabileşte aproape în mod definitiv faptul, că între nordul Canadei şi acela al Siberiei nu există decât o vastă întindere de apă şi de ghiaţă. Acest zbor, pe lângă serviciul adus studiilor geografice, a mai dovedit că trecerea de la un continent la altul pe deasupra regiunilor polare e foarte cu putinţă şi că o astfel de călătorie nu e înconjurată de primejdiile ce reprezintă un zbor de deasupra mărei deschise. Printre acei, cari surt de această părere e cunoscutul explorator canadian, Wiljalmur Stefansson, care susţine că un serviciu de aeroplane între America şi Eu-ropa, via regiune artică, e posibil în anumite luni ale anului. Zborul lui Wilkins dovedeşte că aeroplanele prevăzute cu aparate de aterisare în formă de ski pot fi întrebuinţate cu suc- Icos în regiunile artice. Pe când zburând pe deasupra Oceanului, aviatorii merg aproape la moarte sigură, pe deasupra Polului, ei au putinţa unei aterisări forţate şi ceva mai mult, drumul acesta e şi cel mai scurt. In afară de aceasta, furtunile sunt mai puţin frecventeşi chiar mai puţin violente decât in orice alte regiuni, a spus Stefansson. CINE-I WILKINS Căpitanul Wilkins care a debutat în aviaţie în 1913 ca fotograf, corespondent pe lângă trupele turceşti din Balcani, e naturalist, explorator, pilot, învăţat şi autor. El e în vârstă de patruzeci de ani şi a întreprins o primă expediţie antică între 1913—1917 împreună cu Stefansson. In 1919 a întreprins raidul Blackburn- Kangaroo-Anglia-Australia, iar în 1921 a luat parte ca naturalist la expediţia Shackletom Avion franco-german Zilele trecute a aterizat pe aeroportul „Le Bourget“ un imens avion Junkers-Jupiter O. II, cu trei motoare a câte 120 hp. fiecare. Acest avion este destinat să facă direct cursa Berlin-Paris în fiecare săptămână. Avionul poate lua 15 pasageri. Motoarele sprat- ■ de-’ fabricaţie franceză, cu Avionul a făcut mare impresie la aeroportul parisian. El îndeplineşte toate condiţiile de confort şi siguranţă. Avionul~e complet metalic; viteza maximă e de 204 km. pe oră, iar viteza la aterisare poate să fie redusă până la 110 km. pe oră, ceea ce li asigură o mare siguranță la aterizare. ■HiVti ' ISIBIL O vizită a lui Gostes şi Le Brix la d-na Nungesser Când mi se va înapoia fiul*, Paris, Aprilie 1928 | Vineri, 19 Aprilie cor., poşta mi-a adus următorul bilet : „Doamna Nungesser ar fi foarte fericită, dacă aţi bine voi să asiimaţi la primirea glorioşilor aviatori Costes şi Le Brix. Vineri, la ora 2.30 p. m. la domiciliul ei din boulevard du Temple"Era a doua invitaţie din partea mamei celebrului şi regretatul ui aviator Charles Nungesser, care, după cum se ştie, a pierit cu tovarăşul său Coli in ziua de 9 Mai 1927, în valurile Oceanului, pe care încerca să-l străbată cu avionul. Întâia invitaţie am primit-o cu ocazia vizitei frumoasei şi îndrăzneţei aviatoare americane Ruth Elder la d-na Nungesser. Datoram această atenţie bunei amintiri, pe care o păstrase mama aviatorului mult apreciatei vizite a d-lui general Rudeanu în timpul şederei sale la Paris, venit în societatea ataşaţilor noştri militari şi a reprezentantului ,,Universului“, spre a-i prezenta omagiile sale personale şi acelea ale aviaţiei militare române. Doamna Nungesser rămăsese foarte impresionată de vizita şi de scurta, dar atât de emoţionanta alocuţiune a d-lui general. Cu mulţumire am acceptat deci a doua invitaţie, care îmi dovedea, că d-na Nungesser na uitat pe bunii săi amici romani. La ora 2, m'am prezentat d-nei Nungesser. Din ziare, publicul aflase venireacelebrilor aviatori şi acum venea din toate cartierele spre boulevardul Temple. Afluenţa e enormă, autobuzele şi taximetrele, nu mai pot circula. Urale frenetice semnalează sosirea celor doi oaspeţi, cari peste câteva clipe îşi fac intrarea în salonul d-nei Nungesser. D-na Nungesser, o femee de aproape 60 de ani, are părul alb şi ochii albaştri, cari par obosiţi, căci de un an au plâns. , Când Costes şi Le Brix sunt I introduşi, doamna Nungesser în- | tinde braţele spre ei. „Veniţi, veniţi, copiii mei, veniţi să vă sărut!“ îi îmbrăţişează, în vreme ce cei doi tineri, timizi, modeşti şi emoţionaţi, îmbrăţişează la rândul lor pe bătrâna doamnă, cu o pietate respectuoasă. „Sunteţi oameni de oţel”! le spune ea. Intre timp, cei de faţă se uită uimiţi la cei doi aviatori. Nimic în ţinuta, în gesturile şi in atitudinea lor nu evocă sborul grandios, care a stârnit admiraţia lumii întregi. Costes e mai timid, mai rezervat ca tovarăşul său, și nu răspunde decât prin monosilabe la felicitările ce i se prezintă. Le Brix, mai tânăr şi mai vesel, răspunde cu multă volubilitate întrebărilor ce i se pun. I D-na Nungesser invită apoi pe cei doi aviatori în micul salonaş consacrat amintirii fiului său dispărut de sanctuarul, unde a adunat şi a aşezat toate relicvele lăsate de fiul ei. Arătându-le, d-na Nungesser se opreşte deodată în faţa celor doi aviatori şi repetă duiosul refren, pe care l-au auzit toţi vizitatorii din ultimul an : „Când fiul meu Charles se va întoarce“... Căci inima ei de mamă a păstrat convingerea că fiul său nu e mort. „Sunt sigură, urmează ea, că Charles trăieşte. El a căzut undeva, prin Labrador sau mai sus, într'un ţinut, unde e prizonier şi de unde n-a putut scăpa până acum. De mai multe ori, în vis, el mi-a făcut semn să-l aştept. Da, el trăeşte, şi când se va întoarce, îl voi aduce în acest sanctuar, unde va regăsi toate relicvele vieţei sale eroice de aviator““. Vorbind astfel, sărmana mamă plânge îndurerată. Costes vrea să vorbească, dar buzele-i tremură şi abia poate articula câteva cuvinte : „Da, doamnă, faceţi bine, să speraţi, niciodată nu trebuie pierdută speranţa“. Acest răspuns are darul să liniştească pe sărmana bătrână. Ea îşi regăseşte calmul şi seninătatea, dă braţul ambilor aviatori şi între ei se arată la fereastră miilor de spectatori, cari-i primesc cu tunete de aflaviaţiuni. Costes şi Le Brix îşi iauziua bună de la mama lui Chaarles Nungesser, care îi sărută de mai multe ori. Ajunşi în stradă, amândoi sunt prinşi într-un vârtej de entuziasm şi conduşi în triumf la automobil. Doamna Nungesser stând la fereastră, a ascultat cu ochi mari aclamaţiunile frenetice. Se gândeşte, de sigur, la fiul său, pe care îl dacă izbutia în înterprinderea sa. Apoi se retrage în salon, se prăbuşeşte într’un fotoliu, şi cu capul plecat, scăldat in lacrimi, şopteşte refrenul duios : „Quand Charles reviendra“..„ Intimii se retrag, lăsând’o singură cu visul şi speranţa ei de mamă nemângâiată. G. Valliany emu ne Mien r. lila m Arad. anal di mari nm — Comercianţii aradani au depus plângeri la parchet — Arad. 27 Aprilie De aproape un an, a luat fiinţă, pe lângă vama poştei Arad, un biurou de expediţie menit a uşura expedierea şi primirea diferitelor colete poştale vamale, aparţinând firmelor comerciale din localitate. Acest biurou a fost încredinţat d-lui P. Manta, care nu de mult, fiind implicat într-o mare contrabandă la Constanţa, i-a fost interzisă conducerea unui astfel de biurou. Prin ce mijloace a primit autorizaţia, nu ne interesează , destul, că numitul conducător al biuroului de expediţie din Arad, — ataşat pe lângă vama poştei, — a condus în aşa fel lucrările biuroului, încât la 1 Februarie a. c. corpul comercianţilor aradani s-a plâns Camerei de comerţ, aducând grave acuzaţii d-lui P. Manta. Pe de altă parte, aceiaşi comercianţi au înaintat parchetului patru plângeri, din care rezultă că Manta i-ar fi excrocat cu însemnate sume de bani, pricinuindu-le pagube şi în expedierea mărfurilor. In urma acestui fapt, Camera de comerţ, ajutată şi de alţi factori cu greutate ai Aradului, a reuşit să primească o concesionare similară d-lui Manta, încredinţându-i-se d-lui Z. Hardoca. Primul concesionat, care avea până la acea dată monopolul expediţiei, văzându-şi situaţia periclitată, a intervenit să se anuleze concesia Z. Handoca. E curios faptul că în ajutorul d-lui Manta a răsărit d. inspector regional P.T.T. Popa de la Timişoara, care, cu ocazia unei anchete în ziua de 20 Aprilie, a găsit cu cale să insulte pe d. inspector vamal C. Dumitrescu, care căuta să bieonştiinţezepe d. Popa de neregulile primului concesionar. Faţă de acest fapt nou, inspectoratul vămii Arad a reclamat cazul ministerului de finanţe, care a şi anunţat telegrafic trimiterea în anchetă a a lui inspector general Cristea. Până la clarificarea actualelor stări de lucruri, comercianţii aradani refuză a mai lucra cu biuroul de expediţie P. Manta, fapt care stânjenește și lucrările vămii poștei. — cor. — -----------x#x--------- Complot contra guvernatorului Irlandei Londra, 28. (Telegramă particulară).— Poliţia secretă a descoperit un complot, pus la cale de partizanii şefului rebelilor irlandezi, De Valera, contra guvernatorului general al Irlandei, Mac Neill, care se află într'un sanatoriu din Londra, în urma unei operațiuni. Complotiștii dispun de o mare cantitate de arme. ----------—X»X------------- $1 li mi Hem. ia euioesia Budapesta, 28 (Telegr. part.). — la 16 Mai, soseşte la Budapesta fiul lordului Rothermere, sir Harmsworth, având o însărcinare specială din partea tatălui său. I se pregăteşte o primire fastuoasă. Sir Harmsworth va primi, la 19 Mai, deputaţiuni din fostele ţinuturi ungare (?) precum şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din Ungaria. La 29 Mai, va da o recepţie, la care vor fi invitate 1500 persoane. -----------xDx------—la -xdx-