Universul, mai 1928 (Anul 46, nr. 99-122)

1928-05-01 / nr. 99

Asul XLVI Nri 99 bis 6 Pagini Elfii in tară 3 lei I In străinătate 6 lei 6 Pagini Marti 1 Mai 1928 UNIVERSUL CELE DÎN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE $1 TELEFONVICE LUIGI CAZ ZA VILLAM TELEFON: Direcţia 3.3/72-364/34 Redacţia si Administraţia: Bucureşti» str. Brezoianu. 11 Administrat!* 3­03/7! Secretariatul de Redacţii 35643 Redacţia Cores?, cu provincia 302/98—335/31 scumperea vieții in discuția organelor municipale Campania începută are ziarul nostru împotriva noului salt de scum­pete — semnalat, mai ales, in comerţul de articole alimen­tare — a deşteptat, cum e va fi firesc, serioasa preocupare a ca­pilor municipalităţii bu­reştene. Chestiunea a fost ridicată de d. gen. E. Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, în Şedinţa de alaltăeri a consiliului general al municipiului. Relevând peţurile exagerate, la care se vâni azi pe pieţele bucureştene articole de pruna necesitate, d-sa adice un element nou în discuţie atunci când face dovada, că penru li­nele categorii de negustor — a­­cei ce-şi vând marfa repde, în­­tr-o zi, două — câştigul de 30 la suta, tolerat de lege, este consi­derabil. Intr'adevăr capitalul lvestit în asemenea negoţuri filează continuu şi, deci, produce conti­nuu, spre deosebire de invitaţiu­­nile mari, care reclamă temene lungi de amortizare. De aceasta situaţie avantajoasă se bicură majoritatea comercianţilor de ar­ticole alimentare, — mai cu sea­mă cei ce exercită micul emerţ. Iată — a conchis d. gel Ni­coleanu — necesitatea de­­ de­osebi pe comercianţi în categorii după natura investi­ţ­iunilor şi de a stabili apoi cifra legală a beneficiului, potrivit ca­tegor­iei din care face parte fiecare. Dar în afară de această just ar­gumentare, d. gen. Nicoleanu a ţinut să sublinieze că cifra be­ne­ficiului de 30 la sută a fot fi­xată de autorităţi în perifida războiului, la Iaşi, deci, în­m­­prejurări excepţionale, când a­­provizionarea era foarte an0°­­ioasă, când transporturile şi ci­­frele de producţie erau cu de­­cădere puse la dispoziţia Crma­tei, şi când creditul era foare restrâns din cauza condiţiunior anormale în care funcţionau bri­­cile. Din considerentele aşa de fr- Sice şi de juste ale d-lui gen.­­• Nicoleanu, rezultă putinţa şi ne­­cesitatea de a se revizui cota beneficiu permisă unor anunţ® categorii de negustori. In chipl acesta, se poate vedea, nu numi că orice salt nou al preţurilor e piaţă ar fi nejustificat şi intole­rabil, dar că autorităţile swt îndreptăţite să pretindă o scadere a preţurilor în măsura în cae însăşi rata beneficiului legal , mc axă să­ fie scăzută la o cifră rezonabilă.­­ A spus-o d. gen. Nicoleanu­­ au revetat-o şi alţi vorbitori­­ şedinţa de Vineri a consfliu-h general al municipiului •’ la n­ţ prea s’a învăţat lumea să mun­cească puţin şi să câştige mult. E nevoe să restabilim odată jus­tul echilibru intre munca depusă şi remunerarea ei. • E adevărat, că în cursul dU­­cuţiunilor de Vineri s'au auzit şi glasuri, cari au încriminat în primul rând statul de proporţiile pe care le-a luat scumpetea. S-a spus, de pildă, că însuşi statul a urcat preţurile la produsele sale sau a contribuit indirect la ur­carea preţului celorlalte produse, prin regimul vamal şi fiscal azi în vigoare, socotit excesiv prin regimul de vânzare impus peşte­lui, prin întârzierea normalizării mijloacelor de transport, etc. ♦ Aceste din urmă observaţiuni sunt, desigur, îndreptăţite, dar numai în parte. Căci nimeni nu poate tăgădui enormele sforţări şi sacrificii făcute pentru repu­nerea statului român , ieşit din tragedia războiului zdruncinat în toate temeliile lui — în condiţi­­uni de funcţionare din ce în ce mai apropiate de normal. St­atul, însă, nu trebue să ri­­m de izolat la sforţările sale. Acţiunea de normalizare a funcţiunilor lui, trebue să fie întregită cu acţiunea de sprijin a fiecăruia din cetăţenii săi. Să ne impunem mai multă discipli­nă în muncă şi mai multă ordi­ne în viaţa de toate zilele. Să încetăm cu risipa. Să reintrodu­cem criteriile morale în conduita noastră profesională şi socială. Cea dintâi reformă s'o înce­pem cu noi inşine. S’a spus că statul este naţiunea organizată. El este deci expresia rezumată a voinţei, caracterelor şi acţiunilor individuale a cetă­ţenilor lui. Să nu învinovăţim­­ deci statul, când el nu este decât­­ sinteza noastră morală concre­tizată în forme politice şi ad­m­­­i­nistrative.­­ Iată de ce, orice început de normalizare nu trebue să fie restrâns numai în domeniul izo­lat al acţiunei de stat, ci trebue să fie îmbrăţişat de imensa co- Icetinitate a cetăţenilor, legaţi­­ prin sfânta solidaritate a intere­­­­selor comune. Şi cum problema ieftenii U ira- I intui se încadrează între actele­­ chemate să ne apropie de condiţ­i­­lunile vieţii normale, la rezol­vi­­a­rea ei au căderea să participe şi­­ statul şi organele municipale şi­­ toate categoriile de cetăţeni, c­i implicit negustorii. In această direcţie trebue să se îndrepte, după părerea noastră, toate silințele. * Har. I. Turism cu avionul Vineri seara a sosit pe aero­portul Băneasa, un avion De flaviiland „Moth” motor „Ci­­rus” S0 h. p., pilotat de d-nii Tapper şi Mc. Glure Ivor Her­bert. CĂLĂTORIE DE PLĂCERE D. Mc. C. C. Herbert,, cu cari m’am întreţinut ori la aeropor­­tul Alela Băneasa, face parte din marea asociaţie a automobiliş-, tilor din Anglia, asociaţie, came deşi înfiinţată în 1925 are peste 300.000 membri şi un venit de 750 mii de lire sterline anual. Această asociaţie, nu cupric,­de numai automobilişti. Având ca scop turismuil, ori­cine prac­­ti­că acest sport poate face parte din această asociaţie Anglia este ţara din Europa unde aviaţia particulară este mai desvoltată ca ori­unde. Sunt până acum în Anglia a­proape 200 persoane cari au a­vioane proprii şi desigur cu des­­voltarea pe care o ia turismul aerian, numărul lor va creşte.­ ­ PRIN EUROPA Asociaţia automobiliştilor en­glezi, dorind ca turismul cu a­­vionul să se întindă şi pe con­tinent, a însărcinat pe d. Mc. Clure Ivor Herbert să facă o că­lătorie până la Constantinopol, cu întoarcerea prin alte puncte, ca să stabilească drumul cel mai convenabil spre Orient, E­­gipt, Indii, unde englezii au mari legături. In acest scop, &. Mc. C. I. Her­bert, care pilotează de un an, a plecat însoţit de d. Tapper, pi­­lot de profesie, pe o avionetă De Havilland, la 17 Martie de la Londra, făcând etape la Bruxel­les, Frankfurt, Nuremberg, Vie­na, Budapesta, Belgrad — unde a stat o săptămână — Sofia, Constant­in­opol, — 3 săptămâni — apoi la Burgas (Bulgaria) şi Bucureşti. Din Capitală va ple­ca azi la Iaşi, Cernăuţi, Lem­berg, Cracovia, Breslau, Berlin, Hanovra, Amsterdam, Ostanda, Londra. După îndeplinirea sborului, d. Herbert va face un raport, indi­când pe ce rută e mai uşor de călătorit spre Orient. SBORUL DE LA BANEASA D. general Tanti Dumitrescu directorul superior al aeronau­ticei, însoţit de d-nii col. Po­pescu şi inginerii Silişteanu şi Mincu, au vizitat ori după miază avioneta „Moth” De Ha­­villand, obţinând toate detaliile asupra ei. Pilotul Tapper a fă­cut un sbor de demonstraţie. Motorul avionului fiind de mică putere, având şi dublă a­­prindere se pune în mişcare foarte uşor, elicea putând fi în­vârtită numai cu o mână. Deco­­lajul l-a făcut fără să aibă a­­proape de loc vânt în faţă, In 50—60 m. şi aterisajul aproape în aceiaşi distanţă, aceasta fi­­indcă avionul are un mare ecart de iuţeală, maximul vitezei 165 km. pe oră şi minimum 65. Piltul Tapper, de o abilitate remarcabilă, a executat figuri nevăzute până acum la noi. Dint’un tuping a făcut o pi­ruetă şi apoi o alunecare pe coadă, care e foarte pericu­loasă. Al doilea sbor l-a făcut cu d. g-ral Dumitrescu. Aripile avionului sunt „re­­pliabil d’­in câteva minute, aşa că se poate gara uşor în orice magazii, are comenzile duble şi costă­rmi puţin decât un auto­mobil luxos. (500 lire engleze). C. Orăşianu­ .O----------­ -- Jipa ministru cehoslovac Pragă, 28. (Rador).— Deputa­tul naţion­al-democrat Ladislas Novak a fost numit ministru al comerţului, în locul d-lui Perut­­ka. D. Novak a mai avut portofo­liul com­erţului, în cele două ca­binete precedente.­­—“ ' * Telegrama d-lui Mussolini adresată d-lui Stel­ari Popescu, ministrul justiţiei D. Stelian Popescu, minis­trul justiţiei, a primit de la d. Mussolini următoarea tele­gramă : „Exprim Excelenţei Voa­stre, cu toată însufleţirea, re­cunoştinţă pentru călduroasa telegramă trimisă cu prilejul atentatului de la Milano. (ss) MUSSOLINI“ Sovietele cind oUBGiere de arujin­ muzee Paris, 28 (Rador). — Din Mos­cova se anunţă, că guvernul so­vietic a decis să scoată în vân­zare o parte din obiectele de arta aparţinând muzeelor naţionale. Primul lot pus în vânzare este evaluat la 10 milioane ruble aur. Directorul muzeului „Hermita­ge“ a demisionat în semn de protestare contra acestei hotă­­rîri. -----------------------------­A suciis comunişti dizolvată Viena, 28 (Rador). — Uniune« „Foştilor luptători roşii de pe front“, asociaţie comunistă or­ganizată milităreşte, a fost di­zolvată din ordinul guvernului , în urma rapoartelor poliţieneşti -----------O» Cr Starea sili­­id-­ul Briand !ta îmbunătăţi Paris. 28 (Rador). — Tn stare, d-lui Briand a intervenit o nouă îmbunătăţire. D. Briand s‘a pu­tut da jos din pat­eri, pentru nu tăia oară. Medicii nu sunt în firim­îi câtuşi de puţin, dară fiiru vigoarea bolnavului. D. Briant a primit telegrame cordiale (tel, d-nii Chamberlain şi Stresemann rari îi urează grabnică insână­toşire. Paris, 28, (telegramă particu­lară).— Briand, a cărui stare s’ îmbunătăţit mult, se îmbolnăvis în timpul campaniei electorali Luând masa de seară pe teras casei primarului dintr'un sat, « a răcit şi simţindu-se bolnav s’a întors la Paris, unde medicii ai constatat că are o gripă molen­tă, cu diferite complicaţiuni. După 12 zile, criza a trecu­ti Briand a intrat în convales­cenţă. vai * Paris, 28 (telegr. particula­ră.. .— Ambasadorul Angliei la Paris a predat, astăzi, la Quai d'Orsay, o telegramă a Rege­lui Angliei, în care transmite urări pentru restabilirea grab­nică a d-lui Briand. -----------X»X----------­# Scandal In Dieta bavareză München, 28 (telegramă par­­ticulară). — In Dieta bavareză au fost,­eri, scene tumultoase. Social-d­imocratul Hoegner,­­ atacat, violent, pe rasişti şi na­­ţional-socialişti, cari au tulbu­rat întrunirea convocată de­­ Stresemann la München. Na­­ţional-socialiştii au răspuns cu huidueli, făcând un zgomot in­fernal. Naţional-socialistul Strasser, ajutat de alţi partizani, a în­cercat să-l scoată pe social democratul Hoegner, cu forţa din sală. Preşedintele a chemat jan­darmi cari au scos pe Strasser din sală. Totuş, liniştea n'a pu­tut fi restabilită şi şedinţa, a trebuit să fie întreruptă. ------------□ * □-----------­Au­ transport de aur pentru Franța Paris, 28 (Rador). — Vapori ,,Paris“ a sosit la Havre aducân un nou transport de I? tone­au în lingouri, in valoare de 12 mi­lioane dolari, trimise de la New York pentru Banca Franței. -------------X---X-----------­ Şedinţă agitată la dam­arafd! Japone Londra, 28 (Rador). — Se­­­nunţă din Tokio, că după o şe­dinţa agitată a parlamentulu opoziţia a prezentat o moţiun de neîncredere în ministrul inter­nelor. Guernul a proorogat Diet pe timp de trei zile, de team să nu primească un vot de blau Se speră că în acest interval, gi­vernul își na putea asigura spr­jin suficient pentru respingere mofiunei. — *----------□ * o—■— jl In ajutoril sinistraţilor din Grecia — Lista de subscripție descrisă de ziarul „universul“ — Zilele trecute în urma unui cutremur catastrofal, oraşul Corint din Grecia — gardiana istorică a faimosului istm — a fost aproape în întregime distrus. Din 3000 de case şi e­­dificii publice, numai 50 au mai rămas. Alte localităţi din peninsu­la Corintului au împărtăşit aceeaş tristă soartă. O parte din populaţia re­giunii sinistrată, s’a refugiat în alte oraşe , dar majoritatea a rămas, acolo, fără adăpost şi fără hrană. Mii de familii sunt în cea mai cumplită mizerie. Mii de mame şi de copii suferă din pricina lipsei unui cămin. Cu toate primele ajutoare date de guvernul atenian şi de Crucea Roşie Elenă, este, de datoria noastră, a români­lor, să ajutăm populaţiunea greacă, aflată în mare sufe­rinţă. Suntem cu toţii datori, ca amici ai poporului elen, să contribuim în măsura mij­loacelor noastre la alinarea suferinţelor populaţiunii si­nistrate. Rugăm pe cetitorii noştri să binevoiască a onora lista de subscripţie deschisă de ziarul „Universul“ în acest scop u­­manitar. _­­ Subscrierea va fi deschisă până în ziua de 4 Mai a. c. Ziarul „Universul“ se în-,­scrie în capul listei ca lei . Cum poţi deveni milionar? Abonându-te la „Universal11 Dovada o face faptul, că lozul de 1 milion Ier al loteriei Ligei Culturale a fost câştigat cu biletul Nr. 836.323, om grati­a zH „Murat" mm SM plutonierul Bălan Ioan, de la postul de Jandarmi Avrameni, jud. Dorohoi. Fericitul abonat a fost înştiinţat, printr’o telegra­mă, că E mummu. Pe lângă ceilalţi ABONAŢI ai UNIVERSULUI cari au câştigat sume între 1—5000 iei la tragerile din pri-i m­innnnfllif gI ODfl^iituhini mele zile, tot erî, odată cu noul milionar,—­a mai I lUlfOPSlit 31 SiSlPSDlGljtâstisat 5000 lei, ABONATUL NOSTRU Pavel Sârbu , învățător în comuna Ramna (Caraș). M Serbările în onoarea BANCHETUL DELA PALATUL MITROPOLITAN Chişinău, 28 Apr. I La banchetul dela palatul me­­­­tropolitan, au ţinut discursuri : episcopul Cetăţii Albe şi Ismai­­l­­ului, Justinian , mitropolitul­­ Nectarie al Bucovinei, d. minis- I tru Inculeţ, d. general Averes­­cu, primarul Gh. Pântea, cărora le-a răspuns I. P. S. mitropolitul Gurie. Banchetul a luat sfârşit la o­­ra 7. FESTIVALUL DE LA TEATRUL NAŢIONAL La ora 9, sub auspiciile ate­neului Chişinău, în sala teatru­lui Naţional, sa organizat un festival artistic, la care a ţinut conferinţă d. Lapedatu, ministru al cultelor, despre „Basarabia la conferinţa de pace“. La festival au luat parte P. S. S. Mitropolitul Gurie cu erarhii superiori veniţi la instalare d-nii miniştri Dimitriu, Inculeţ şi dr. N. Lupu, d-nii generali Rudeanu, Petala, Scărişoreanu, preşedintele Senatului, d. Nico­­laescu şi numeroşi parlamen­tari, demnitari ai statului şi al­te personalităţi marcante precum şi un numeros public. La festival s-a produs corul societăţii „Graiul neamului“, sub conducerea d-lui prof. Tra­­ian Popovici, care a cules multe aplauze. is ZM peste POM Horn Nu e pământ la Pol — Ştirea că doi aviatori, căpita­nul George Wilkins, australian şi locotenentul Gibson, american, au trecut în zbor pe deasupra­­ Polului Nord, a fost anunţată La vreme de telegrame. Acest zbor constitue, — după spusele învăţaţilor şi specialiştilor, — unul din cele mai dramatice epizoade în istoria aviaţiei, căci nimeni nu fusese vestit de în­drăzneaţă întreprindere­a celor doi aviatori. Drumul urmat a fost de la Punta Barrow în Alaska la Green Harbour în­ Spitzberg, o distanţă de 2000 de mile acope­rită în 21 ore şi jumătate. Căpitanul Wilkins a urmat exact în sens invers calea luată de aviatorul italian Nobile şi căpitanul Amundsen cu dirija­bilul „Norge“, pe când zborul efectuat de comandantul Byrd în 1926 a fost direct de la Spitz­­­­berg spre Pol şi înapoi. DRUMUL CEL MAI SCURT INTRE CONTINENTE Wilkins a anunţat printr'o scurtă telegramă că la Pol, con­trariu credinţei de până acum, nu există pământ. Acesta în ori­ce caz, poate să se găsească la nord de Alaska spre Pol. Faptul, că intreprizii aviatori nu au văzut nici o bucată de pă­mânt în lar­gul lor zbor, a în­trerupt timp de cinci zile, tocmai­­ când erau aproape de ţinta eu­ropeană, din pricina vreunei re­­­­le, — stabileşte aproape în mod­­ definitiv faptul, că între nordul­­ Canadei şi acela al Siberiei nu­­ există de­cât o vastă întindere­­ de apă şi de ghiaţă.­­ Acest zbor, pe lângă serviciul adus studiilor geografice, a mai dovedit că trecerea de la un continent la altul pe deasupra regiunilor polare e foarte cu putinţă şi că o astfel de călăto­rie nu e înconjurată de primej­diile ce reprezintă un zbor de deasupra mărei deschise. Prin­tre acei, cari sur­t de această părere e cunoscutul explorator canadian, Wiljalmur Stefansson,­­ care susţine că un serviciu de­­ aeroplan­e între America şi Eu-­­­ropa, via regiune artică, e po­sibil în anumite luni ale anului. Zborul lui Wilkins dovedeşte că aeroplanele prevăzute cu a­­parate de aterisare în formă de ski pot fi întrebuinţate cu suc- I­cos în regiunile artice. Pe când zburând pe deasupra Oceanului, aviatorii merg a­­proape la moarte sigură, pe deasupra Polului, ei au putinţa unei aterisări forţate şi ceva mai mult, drumul acesta e şi cel­­ mai scurt.­­ In afară de aceasta, furtunile­­ sunt mai puţin frecvente­­şi­­ chiar mai puţin violente de­cât­­ in orice alte regiuni, a spus Stefansson.­­ CINE-I WILKINS Căpitanul Wilkins care a de­butat în aviaţie în 1913 ca foto­graf, corespondent pe lângă tru­pele turceşti din Balcani, e na­turalist, explorator, pilot, învă­ţat şi autor. El e în vârstă de patruzeci de ani şi a întreprins o primă ex­pediţie antică între 1913—1917 împreună cu Stefansson. In 1919 a întreprins raid­ul Blackburn- Kangaroo-Anglia-Australia, iar în 1921 a luat parte ca natura­list la expediţia Shackletom Avion franco-german Zilele trecute a aterizat pe aeroportul „Le Bourget­“ un i­­m­ens avion Junkers-­Jupiter O. II, cu trei motoare a câte 120 hp. fiecare. Acest avion este destinat să facă­ direct cursa Berlin-Paris în fiecare săptă­mână. Avionul poate lua 15 pasageri. Motoarele sprat- ■ de-’ fabricaţ­ie franceză, cu Avionul a făcut mare impre­sie la aeroportul parisian. El îndeplineşte toate condiţiile de confort şi siguranţă. Avionul~e complet metalic; viteza maximă e de 204 km. pe oră, iar viteza la aterisare poa­te să­ fie redusă până la 110 km. pe oră, ceea ce li asigură o mare siguranță la aterizare. ■HiVti ' I­SIBIL O vizită a lui Gostes şi Le Brix la d-na Nungesser Când mi se va înapoia fiul*, Paris, Aprilie 1928 | Vineri, 19 Aprilie cor., poş­ta mi-a adus următorul bilet­ : „Doamna Nungesser ar fi foar­te fericită, dacă aţi bine voi să asiimaţi la primirea glorioşilor aviatori Costes şi Le Brix. Vi­neri, la ora 2.30 p. m. la domi­ciliul ei din boulevard du Tem­ple"­Era a doua invitaţie din par­tea mamei celebrului şi regre­­tatul ui aviator Charles Nunges­ser, care, după cum se ştie, a pie­rit cu tovarăşul său Coli in ziua de 9 Mai 1927, în valurile Ocea­nului, pe care încerca să-l stră­bată cu avionul. Întâia invitaţie am primit-o cu ocazia vizitei frumoasei şi îndrăzneţei aviatoare america­ne Ruth Elder la d-na Nunges­ser. Datoram această atenţie bunei amintiri, pe care o păstrase ma­ma aviatorului mult apreciatei vizite a d-lui general Rudeanu în timpul şederei sale la Paris, venit în societatea ataşaţilor noştri militari şi a reprezentan­tului ,,U­ni­versului“, spre a-i pre­zenta omagiile sale personale şi acelea ale aviaţiei militare ro­mâne. Doamna Nungesser rămă­sese foarte impresionată de vizita şi de scurta, dar atât de emo­ţionanta alocuţiune a d-lui ge­neral. Cu mulţumire am accep­tat deci a doua invitaţie, care îmi dovedea, că d-na Nungesser na uitat pe bunii săi amici ro­mani. La ora 2, m'am prezentat d-nei Nungesser. Din ziare, publicul aflase venirea­­celebrilor avia­tori şi acum venea din toate cartierele spre boulevardul Temple. Afluenţa e enormă, au­tobuzele şi taximetrele, nu mai pot circula. Urale frenetice sem­nalează sosirea celor doi oas­peţi, cari peste câteva clipe îşi fac intrarea în salonul d-nei Nungesser. D-na Nungesser, o femee de aproape 60 de ani, are părul alb şi ochii albaştri, cari par obosiţi, căci de un an au plâns. , Când Costes şi Le Brix sunt I introduşi, doamna Nungesser în- | tinde braţele spre ei. „Veniţi,­­ veniţi, copiii mei, veniţi să vă­­ sărut!“ îi îmbrăţişează, în vreme ce cei doi tineri, timizi, modeşti şi emoţionaţi, îmbrăţi­şează la rândul lor pe bătrâna doamnă, cu o pietate respec­tuoasă. „Sunteţi oameni de oţel”! le spune ea. Intre timp, cei de faţă se uită uimiţi la cei doi aviatori. Nimic în ţinuta, în gesturile şi in atitudinea lor nu evocă sbo­­rul grandios, care a stârnit ad­miraţia lumii întregi. Costes e mai timid, mai rezervat ca to­­varăşul său, și nu răspunde de­cât prin monosilabe la felicită­rile ce­ i se prezintă. Le Brix, mai tânăr şi mai vesel, răspun­de cu multă volubilitate între­bărilor ce i se pun. I D-na Nungesser invită apoi pe cei doi aviatori în micul sa­lonaş consacrat amintirii fiului său dispărut d­e sanctuarul, un­de a adunat şi a aşezat toate relicvele lăsate d­e fiul ei. Ară­tâ­ndu-le, d-na Nungesser se o­­preşte deodată în faţa celor doi aviatori şi repetă duiosul re­­fren, pe care l-au auzit toţi vi­zitatorii din ultimul an : „Când fiul meu Charles se va întoarce“... Căci inima ei de mamă a păstrat convingerea că fiul său nu e mort. „Sunt si­gură, urmează ea, că Charles trăieşte. El a căzut undeva, prin Labrador sau mai sus, într'un ţinut, unde e prizonier şi de unde n-a putut scăpa până a­­cum. De mai multe ori, în vis, el mi-a făcut semn să-l aştept. Da, el trăeşte, şi când se va întoarce, îl voi aduce în acest sanctuar, unde va regăsi toate relicvele vieţei sale eroice de aviator““. Vorbind astfel, săr­mana mamă plânge îndurerată. Costes vrea să vorbească, dar buzele-i tremură şi abia poate articula câteva cuvinte : „Da, doamnă, faceţi bine, să speraţi, nici­odată nu trebuie pierdută speranţa“. Acest răspuns are da­rul să liniştească pe sărmana bătrână. Ea îşi regăseşte cal­mul şi seninătatea, dă braţul ambilor aviatori şi între ei se a­­rată la fereastră miilor de spec­tatori, cari-i primesc cu tune­te de aflaviaţiuni. Costes şi Le Brix îşi iau­­ziua bună de la mama lui Chaarles Nungesser, care îi sărută de mai multe ori. Ajunşi în stradă, amândoi sunt prinşi într-un vâr­tej de entuziasm şi conduşi în triumf la automobil. Doamna Nungesser stând la fereastră, a ascultat cu ochi mari aclama­ţi­uni­le frenetice. Se gândeşte, de sigur, la fiul său, pe care îl dacă izbutia în înterprinderea sa. A­poi se retrage în salon, se prăbuşeşte într’un fotoliu, şi cu capul plecat, scăldat in lacrimi, şopteşte refrenul duios : „Quand Charles reviendra“..„ Intimii se retrag, lăsând’o sin­gură cu visul şi speranţa ei de mamă nemângâiată. G. Valliany emu ne Mien­ r. lila m Arad. anal di mari nm — Comercianţii aradani au depus plângeri la parchet — Arad. 27 Aprilie De aproape un an, a luat fi­inţă, pe lângă vama poştei A­­rad, un biurou de expediţie menit a uşura expedierea şi primirea diferitelor colete poş­tale vamale, aparţinând firme­lor comerciale din localitate. Acest biurou a fost încredinţat d-lui P. Man­ta,­­ care nu de mult, fiind implicat într-o mare contrabandă la Constanţa, i-a fost interzisă conducerea unui astfel de biurou. Prin ce mij­loace a primit­ autorizaţia, nu ne interesează , destul, că nu­mitul conducător al biuroului de expediţie din Arad, — ataşat­­ pe lângă vama poştei, — a con­­­­dus în aşa fel lucrările biurou­­l­­ui, încât la 1 Februarie a. c.­­ corpul comercianţilor aradani s-a plâns Camerei de comerţ, aducând grave acuzaţii d-lui P. Manta. Pe de altă parte, aceiaşi comercianţi au înaintat parche­tului patru plângeri, din care rezultă că Manta i-ar fi excro­­cat cu însemnate sume de bani, pricinuindu-le pagube şi în ex­pedierea mărfurilor. In urma a­­cestui fapt, Camera de comerţ, ajutată şi de alţi factori cu greutate ai Aradului, a reuşit să primească o concesionare si­milară d-lui Manta, încredin­­ţându-i-se d-lui Z. Hardoca. Primul concesionat, care a­­vea până la acea dată mono­polul expediţiei, văzându-şi si­tuaţia periclitată, a intervenit să se anuleze concesia Z. Han­­doca. E curios faptul că în ajutorul d-lui Manta a răsărit d. inspec­tor regional P.T.T. Popa de la Timişoara, care, cu ocazia unei anchete în ziua de 20 Aprilie, a găsit cu cale să insulte pe d.­­ in­spector vamal C. Dumitrescu, care căuta să b­ieonştiinţeze­­pe d. Popa de neregulile primului concesionar. Faţă de acest fapt­­ nou, inspectoratul vămii Arad a reclamat cazul ministerului de­­ finanţe, care a şi anunţat tele­grafic trimiterea în anchetă a a­ lui inspector general Cristea. Până la clarificarea actuale­lor stări de lucruri, comercian­ţii aradani refuză a mai lucra cu biuroul de expediţie P. Man­ta, fapt care stânjenește și lu­crările vămii poștei. — cor. — -----------x#x---------­ Complot contra guvernatoru­lui Irlandei Londra, 28. (Telegramă parti­culară).— Poliţia secretă a des­coperit un complot, pus la cale de partizanii şefului rebelilor irlandezi, De Valera, contra gu­vernatorului general al Irlandei, Mac Neill, care se află într'un sanatoriu din Londra, în urma unei operațiuni. Complotiștii dispun de o mare cantitate de arme. ----------—X»X-------------­ $1 li mi Hem. ia euioesia Budapesta, 28 (Telegr. part.). — l­a 16 Mai, soseşte la Buda­pesta fiul lordului Rothermere, sir Harmsworth, având o în­sărcinare specială din partea tatălui său. I se pregăteşte o primire fastuoasă. Sir Harmsworth va primi, la 19 Mai, deputaţiuni din fostele ţinuturi ungare (?) precum şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din Ungaria. La 29 Mai, va da o recepţie, la care vor­ fi invitate 1500 persoane. -----------xDx------—l­a -xdx-

Next