Universul, iunie 1928 (Anul 46, nr. 123-148)

1928-06-01 / nr. 123

O datorie uitată O afirmaţie care s'a făcut până astăzi de ne­numărate ori în ţara noastră, — şi care, din nenorocire, este azi mai în­grijitoare decât a fost ieri,­­— este aceea că tuberculoza face spăimântătoare ravagii la noi. Datele statistice, în aceas­tă privinţă, sunt mai mult­­decât alarmante, stabilind un procent care dă nemiloa­sei boale caracterul direct al unui flagel. La o stare de lucruri atât de nenorocită, este adevărat că atât Statul cât şi iniţiati­va particulară au răspuns cu câteva măsuri cari se impu­neau. Dar, precum uşor este de înţeles, opera de profilaxie, opera de combatere, este încă departe de a fi organizată în forme cari să răspundă de­plin nevoilor de apărare. Nenorocite condi­tiuni de­­viaţă, pentru populaţia ne­voiaşe, insuficienţa mijloa­celor materiale din partea oficialităţii, şi — de ce n’am recunoaşte, — lipsa unui in­teres efectiv din partea ma­relui public, fac ca, în ma­terie de profilaxie a tuber­culozei la noi să fie încă e­­norm de mult de făcut.­­ * Prin generositatea unui prip de doamne, cari n‘au făcut decât să urmeze exem­plul mişcător dat de prezi­­dentă, s'a înfiinţat, cu mult înainte de război şi în condi­țione de neuitat, sanatoriul « dela Tekirghioî, cunoscut sub numele prescurtat de C. T. C., pentru combaterea tu­berculozei la copii. Conceput după un plan care face din el, până astăzi, un model, sanatoriul în ches­tiune, — deşi complet ruinat în timpul războiului, care s-a lăsat doar cu zidurile pustii — constituie dovada strălu­citelor rezultate pe cari le dă uneori iniţiativa particu­lară pusă în serviciul uneia din cele mai nobile cauze. Anii cari au trecut au adus cu ei salvarea a mi de vieţi nevinovate, prin sanatoriul C. T. C. Dar au adus şi o înrăută­ţire foarte gravă a primej­diei tuberculozei, în întreg cuprinsul ţării. Războiul, cu ororile lui şi cu mizeria sa inerentă, este una din pricinile faptului că, după atâţia ani, în toată o­­pera profilactică întreprinsă, prinortia tuberculoşilor ro­mâni e azi mai mare decât în 1916. * A vorbi despre elementara datorie pe care noi cei sănă­toşi o avem faţă de neferi­ciţii noştri semeni condam­naţi fără nicio vină, înseam­nă a spune un lucru care de multă vreme nu mai e nou. Ceea ce este, poate, o nou­­tate, e faptul că până şi ad­mirabilul şi unicul sanatoriu IC. T. C., întreţinut în bună­­ măsură cu mijloace perso­nale ale celor care, într-o no­bilă pornire, l-au înfiinţat, trăieşte ceasuri atât de grele încât se pare că până şi zilele lui sunt numărate. Această perspectivă este aşa de tristă, încât nu putem concepe ca ea să devină fapt împlinit... Zilele acestea, de Rusalii, se va face apel la marele public, în folosil triştilor oameni condamnaţi de soartă să zacă şi să piară încet- în­cet, după o viaţă care pentru ei nu a avut aproape nicio bucurie... Să ne amintim de ei, cel puţin atunci, cu un senti­ment de frăţească îndurare care li se cuvine şi pe care, în patul lor de suferinţe, îl aşteaptă, poate, cu ochii în lacrimi... Anim­­xdig­o. La Beiuş, au început serbări şcolare, cu prilejul jubileului I de 100 de ani de la înfiinţarea liceului ,,Samuil Vulcan“. Samuil Vulcan a fost un e­­piscop român, călăuzit de po­runca românească a ţinerii me­reu vie a conştiinţei româneşti, la ţinuturile primejduite din Bihor, Sătmar şi Maramureş. A înfiinţat Episcopul român şcoală pentru românaşii din ţinuturile nordice şi vestice ale Ardealului, ca să-i ferească de înstreinare şi să fie de folos culturii proprii naţionale. Ca vechime, liceul românesc de la Beiuş este al doilea în Ar­deal, — cel dintâi a fost la Blaj. Şi după cel din Beiuş, sa În­fiinţat la Braşov. Toate aceste şcoale au avut un mare rol In desvoltarea con­ştiinţei româneşti. In vremurile vitrege. Ele au dat lumină şi întărire morală atâtor genera­ţii ca să se desvolte in spiri­tul părinţilor şi bunicilor. Şcoa­­lele acestea au promovat pe acei intelectuali cari au Înain­tat cultura românească din Ar­deal. O sută de ani, liceul din Beiuş a dat învăţătură bună şi a fă­cut oameni de vrednicie şi de cinste. El şi-a împlinit cu osâr­die datoria, pe care i-a încre­­dinţat-o întemeietorul. Episco­pul Samuil Vulcan Şcoala să dea acea învăţătură ca elevii „cu duhul înţelepciunii povă­­ţuindu-se întru toate întâmplă­rile vieţii, să se ştie ajutora şi ferici“. Sărbătorind împlinirea a 100 de ani de muncă, de rodnică şi fericită muncă a liceului din Beiuş, dorim din toată inima, profesorilor liceului, să ducă mai departe cu credinţă, gloria, dobândită cu trudă şi vitejie. -— -----O * □---------­*’ Un­­ gim­­ern — CONSFĂTUIRI POLITICE — Berlin, 29 (Rador). — Partidul socialist şi partidul centrului au convocat, la Colonia şi Berlin, pentru ziua de 16 Iunie, comite­tele respective, spre a decide a­­stu­pra chestiunei constituirii no­ului guvern, precum şi asupra atitudine­ ce urmează a lua în politica internă. I însemnările mele La o eforie şcolară Am fost Duminică la adunarea eforiei goalei centrale de fete, (liceul Marica Brăncoveanu), o adunare convocată pentru apro­barea bugetului. N'a fost prea populată aduna­rea, dar ce concluzii interesante s'au desprins din discuţiile, care au fost. Mai întâi o ÎNCREDERE de­săvârşită în comitetul şcolar, — preşedintă e însăşi directoarea şcoalei, — profesoară cu strălu­cită carieră didactică şi verifi­cată experienţă intru gospodăria şcolara, iar membrii, un inginer, un arhitect şi o doamnă„ cari au dat în repetate rânduri do­vada răspunderilor faţă de însăr­cinările ce ştiau luat şi de propă­şirea instituţiilor, pe care le con­duc. Apoi, o INTENSA SARGUIN­­TA a părinţilor de a sprijini şcoala copilelor lor. Are atâtea nevoi şcoala, deşi e cea mai ve­che poate şi cu strălucită faimă. Părinţii elevelor s'au angajat s’o ajute şi să contribue fără şovăire, ca să-i împlinească nevoile. Dar ceeace mi s'a părut, că s'a afirmat şi mai stăruitor, a fost grija camaraderească de întraju­torare, manifestarea de solidari­­tate a părinţilor, cari pot mai mult, intru compensarea celor cari au mai puţin şi mai ales în­tru acoperirea îndatoririlor faţă de numărul impozant al elevelor bursiere. Şi s'a manifestat această notă­rire, ca un imperativ al obliga­ţiilor morale pentru şcoala­ copi­lelor noastre, ca o poruncă a o­­­­­bligaţiilor faţă de copii, nu ca­­ vreun aspect oarecare jignitor de­­ sacrificiu al unora faţă de alţii. Manifestaţia aceasta a îmbraţi­­i sat şcoala. Pornirea spontană de solidarizare în jurul şcoalei. Şi aceasta a însemnat cu atât mai­­ mult, cu cât şcoala are de înca­sat datorii şi dela unii părinţi,­­ caii desigur n’au putut să facă I fas obligaţiilor la vreme, dar are de încasat şi întârziate sub­venţii dela minister. Dacă s'ar manifesta aceia­ş so­lidarizare la toate şcolele, sau la cât mai munte ! C. Cro. Tifos erasitematic (3 Moscova Chişinău, 29 Mai Pe cale particulară se a­­nunță, că la Moscova l­a Is­­bucn,i o puternică epidemie de tifos exantematic, care face mari ravagii. --------------- - □ -----------------­ RefleM mexicani vor sa om­­o­nori EI AU FOST ÎNFRÂNŢI, LA­­SAND MULTI MORŢI ŞI RĂNIŢI New-York, 29 (Rador). Se anunţă din Mexic. Un grup de 800 rebeli a atacat i­eri, portul Manzanillo, cu scopul de a-1 ocupa si a-1 fo­losi pentru importul de ar­me, destinate luptei contra guvernului mexican. Deta­şamentele guvernamentale trimise din oraşul apropiat Colima, au salvat portul, care era păzit de o garnizo­­nă restrânsă. Rebelii au fost atacaţi de asemenea de vasul de război „Progreso“ care, după un bombardament sus­ţinut, i-a silit să se retragă. Rebelii au lăsat 82 morţi. Pierderile trupelor federale se ridică la 29 morţi şi ră- Un submarin gigantic Submarinul englez „Oslris", tipul cel mai nou, lansat la Barrow-in-Furness Casa din str. Rahovei In aşteptarea lămuririlor d-lui primar şi sancţiu­nilor împotriva celor interesaţi Am publicat In numărul de eri şi discuţiile din consiliuil ge­neral al municipiului Bucureşti, în chestiunea, Imobilului Dattel­­kremer, — imobil, care «te o ruşine edilitară pentru Capitală şi o nenorocire pentru circulaţia pe str. Rahovei,­şi am publicat şi o scrisoare a d-lui primar dr. I. Costinescu. Cititorii au observat desigur, d­l d. dr. Costinescu a trebuit să.şi rectifice o expresie arun­cata uşor in şedinţa consiliului comunal. Pentru un vechiu parlamentari — cum « d. dr. Costinescu — pentru un vechiu conducător de desbateri in şedinţe de specia­lişti şi adunări cetăţeneşti, ma­nifestarea d-lui primar al Ca­pitalei In şedinţa consiliului co­munal a constituit ţără doar şi poate o eroare, pe care a trebuit s’o recunoască şi d-sa. Şi ne place să credem, că a şi regre­tat-o. Dar ca să iasă deplin dintr-o situaţie necon­ven­abilă şi orice umbră de echivoc să fie îm­prăştiată, d dr. Costinescu are o îndatorire. Şi în scrisoarea adresată di­rectorului ziarului „Universul" şi în şedinţa consiliului comu­nal, d-sa a spus, că sunt inte­resaţi, cari duc o acţiune plătită pentru a împiedica deschiderea localului .Noi zicem localului, ruşine edilitară!. Sunt interesaţi, afirmă d. dr. Costinescu. Dacă sunt, d-sa e dator să-l dea pe faţă. Să-l nu­mească, spre a se şti cine sunt şi dacă sunt antrenaţi cu ştire, sau fără ştire, dar Interesaţi. Numai astfel de primar al Ca­­pitalei poate să înfrunte echi­vocul, arătând pe toţi interesa­ţii fie din afară, fie dinlăuntrul primăriei, fie că sunt direct in­­teresaţi, fie că sunt antrenaţi. Explicaţiile de până acum sunt Insuficiente. Ba cu atât mai insuficiente, cu cât după ce a aruncat toată vina asupra unui domn Bolomei dela pri­­mărie, nu s’a luat nicio măsură Împotriva vinovatului. Cât despre asigurarea d-lui dr. Costinescu, că proprietarul i­­mobilului-ruşine renunţă la ori­ce pretenţie în privinţa plus va­lutei, p este o iluzie, atât timp cât nu-i făcută expertiza. Şi in loc să se facă aceasta, primăria îşi schimbă dintr'o zi intr'alta deciziile, când pentru reparaţii simple, când pentru reparaţii radicale, când după in­dicaţiile primarului, când după stăruinţi interesate. Prin urmare, să punem lu­­crurile la punct; să fie arătaţi cei interesaţi; să se fixeze răs­punderile celor vinovaţi; să se­­ precizeze punctul de vedere asu­­­­pra expertizei şi să fie înlătu­rată o ruşine oraşului, — acea clădire — Danielkremer — din calea Rahovei. In cântarea dirijabilulii „Italia“ AMERICANII GATA SA DEA­­ AJUTOR Berlin. 29 (Redor). — Departa­mentul aeronauticei din Was­hington a Comunicat amabasa­­dorului Italiei, că stă la dispozi­­tiv să coopereze cu avioanele sale pentru căutarea dirijeabilului ..Italia“ în cazul când va fi so­licitat de guvernul Italiei. MANIFESTAŢIA DIN SENA­TUL ITALIAN Roma 29. (Telegr. part.). — In şedinţa de azi a Senatului a fost discutat bugetul minis­terului navigaţiei aeriene. In cursul desbaterilor, s’a ri­­­­dicat Tittoni şi a declarat, că : Întreaga Italie datoreşte mare­­ recunoştinţă lui Nobila, care a­­ Încercat sborul la Polul Nord,­­ spre mândria poporului italian.­­ Cu toate că acest moment nu este potrivit pentru discursuri­­ lungi i se poate adresa un cu­vânt Înflăcărat de recunoştinţă, întregul Senat a manifestat cu entuziasm pentru generalul Nobile, iar Mussolini a mulţu­mit călduros lui Tittoni pentru cuvintele spuse in onoarea a­­viatorului NICI O VESTE Txmdra 29 .(Telegr. part.). — Tot lipseşte orice ştire despre dirijabilul Italia. O informafiune oficioasă nuntă, că „Cita d’Italia“ este prinsă de gheţuri lângă o insu­lă daneză în Marea îngheţată. „ITALIA” A ATERISAT PE INSULA AMSTERDAM? Paris 30 (Rador). — Din Oslo se anunţă, că un vapor de pescuit ar fi recepţionat , un mesagru transmis prin­­ radio, de generalul Nobile,­­ anunţând că dirijabilul „Ita­­­­lia ar fi aterisat pe insula Amsterdam, la Nord de Spitz­­berg. Dirijabilul ar fi în cea mai bună stare. a­­ Sesiunea conferinţei inMs a Vii Romania e reprezentată printr’o delegaţiune în cap cu d. ministru dr. N. Lupu­­ — Programul de lucru — Geneva, 29. (Rador)­ — Miercuri, 30 Mai, se deschi­de, la Geneva, a 11-a sesiune a conferinţei internaţionale a muncii, sub preşedinţia pro­vizorie a d-lui Arthur Fon­taine, preşedintele consiliu­lui de administraţie al B. I. M. Vor fi reprezentate 55 ţări, prin delegaţiuni foarte numeroase. Delegaţiunea Ja­poniei e alcătuită din 30 membri, delegaţiunea germa­nă din 24 membri, dele­gaţiunea Angliei, a Italiei, a Franţei, din 20 membri. România este reprezentată printr’o delegaţiune pre­zidată de d. dr. Lupu, primul delegat guvernamen­tal. Celălalt delegat al gu­vernului este d. deputat Con­­tantin Neamţu. Patronii au delegat anul acesta pe d. ing. Buşilă, preşedintele „Uniunii generale a industriaşilor”, iar muncitorii pe d. Flueraş, preşedintele confederaţiei generale a muncii. Grupurile sunt asistate de şase consi­lieri tehnici, printre cari d-nii Setlacek, director în ministerul muncii, Enescu, director la Casa Centrală a asigurărilor, inginerul Mir­­cea şi Mirescu. In ordinea de zi a conferin­ţei figurează, în primul rând chestiunea metodelor de uti­lizat la fixarea salariilor mi­nimale, şi chestiunea preve­­nirii accidentelor de muncă. Conferinţa se va pronunţa a­­supra adoptării unei con­­­venţiuni internaţionale şi a unei recomandaţiuni, tinzând la orientarea, în acest sens, a legislaţiunii din toate ţă­rile. Conferinţa va examina de asemenea raportul d-lui Albert Thomas, care consti­tuie bilanţul anual al mişcă­rii sociale din toată lumea şi rapoartele înaintate de di­feritele guverne în privinţa aplicării convenţiilor inter­naţionale pe care le-au ra­tificat. Fratele lui* MossolI­i şi soţia sa, răniţi într’un accident de automobil Roma, 29. (Rador). — D. Arnoldo Mussolini, fratele ducelui Benito Mussolini, şi soţia sa, au fost victimele u­­nui accident de automobil. Arnoldo Mussolini a fost rănit uşor la cap, soţia sa, însă, are claviculele fractu­rate. Starea sa generală este bună, neivindu-se deocamda­tă nici o complicație. S’a descoperit Mul scarlatinei Berlin, 30 (Rador).— Din Kiev se anunţă că doamna dr. Cernova a descoperit microbul scarlatinei. Ea va pre­zenta un raport asu­pra acestei chestiuni la conferinţa interna­ţională pentru studiul scarlatinei, ce se în­truneşte la II Iunie la Koenigsberg. . Deaş fi rege... FOSTUL PRINŢ CAROL VOIA SA FIE REGELE UNGARIEI. Ziarul „Novosti“ din Agram anunţă că fostul prinţ Carol voia să se încoroneze rege al Unga­riei. Potrivit unor ştiri din cer­curile diplomatice pariziene, ex­­prinţul Carol intrase în ultimul timp în legătură cu Sovietele şi cu diplomaţia ungară. La în­ceput nu s'a putut explica acea­stă atitudine, mai târziu s’a do­vedit că ex-prinţul Carol, care trebuise să renunţe pentru tot­deauna la tronul românesc, se hotărâse să ia parte la o acţiu­ne care l’ar fi ridicat pe tronul I Ungariei. Ziarul „Novosti“ a- a­daugă că această acţiure“ ar îi I fost indirect susţinută şi de So- I viete, care intenţionau să ţie I astfel România şi Polonia în ■ şah. Ca rege al Ungariei, ex-prin­­j­­ul Carol, cu ajutorul prieteni­­i­lor săi, ar fi putut isbuti să di­­solve şi Mica înţelegere. i­su regi în spania I PRIMO DE RIVERA SE VA RETRAGE TIMP DE DOI ANI Paris 30 (Rador). — Le „Jour­nal“ nolă din Madrid, că prin căsătoria lui Primo de Rivera, celebrata la 15 Mai, se va pr­o­­duce o schimbare profundă în viaţa politică a Spaniei. Primo de Rivera îşi propune să se odihnească timp de doi ani, cât va funcţiona actuala a­­dunare naţională. Şefii guver­nului ar fi desemnat Regelui ca succesor pe contele Guadular­­de, care nr fi indicat să pre­zideze un Cabinet intermediar, menit să prepare revenirea la t­­gii.i .I constituţional. -■— — X □ X-------------­FIL­AE Multă filozofie este în vorba veche: ce-şi face omul singur, nici dracul nu desface ! Ce păcat că unii străini de origini dubioase nu le cunosc, şi ca unii români de origini străine le uită prea uşor ! Să te cheme Moritz Leiba şi (.'ajungi Barbu Ionescu, fără să te împiedice nimeni; să fi fost­­ mucenic al mizeriei, chelner la­­ cafele marghiloman, încasator rămas dator, cavaler de indus­trie, şi să te pomeneşti mare bo­­gătaş la Londra, fără să te fi în­trebat cineva ce fel de şahăr­­mahăr ai învârtit, este deja un noroc. Dar să te legi la cap fără sa te doară; să intri în aventuri princiare când erai făcut pentru nasturi şi ace cu gămălie; să te visezi in suite regale, când um­­blai fără pingele ; să te pome­neşti ameninţat cu expulzarea de acolo unde, de bine, de rău, te salutau chiriaşii imobilelor speculate, este deja un ghinion. Dacă norocul nu se ştie de unde vine,—de aci şi vorba : no­rocul prostului, — ghinionul şi-l face de obicei omul singur, fie că nu se uită în oglindă, fie că nu-şi vede lungul nasului. Şi, slava Domnului, Barbu Leiba sau Iţic Ionescu, avea ce vedea ! Cam la fel a păţit-o şi Ro­­thermere. Moare Northcliffe, deştept şi întreprinzător, şi rămâne averea fratelui său Rothermeere, medio­cru şi tătălău. Cel dintâi deve­nise cunoscut prin meritele sale. Cel de al doilea, în goana după notorietate, îşi căută merite ani de zile, şi negăsindu-le, ce pro­nunţă pentru celebritatea origi­nalităţii. Anormalul atrage tot­deauna atenţia celor normali. Şi atunci,­ese în public cu revizui­rea tratatului de la Trianon. Ur­mează recepţiile, aplauzele şi florile ungurilor. Este de sigur ceva. Dar medalia are două feţe. Iată că intră în joc adevăratele notabilităţi engleze, şi declinând orice răspundere faţă de elucu­­braţiunile lordului de carnaval, îl prezintă lumei întregi prin comunicate şi ziare, ca : o fire slabă de îngeri şi uşor de tras pe sfoară de magnaţii de la Pesta; o găgăuţă extaziată în faţa unei sirene cu ochi focoşi, cu artificii în gesturi, pusă la dispoziţie de guvernul maghiar pentru a-l duce de nas ; şi în sfârşit—­aţi citit ori telegrame de la Londra— ca un smintit compătimit de pu­ţinii englezi cari nu-1 dispre­­ţuesc. Ci­ un cuvânt, zi-i lordul Rothermerde—şi lasă-1 în pace ! Curat , unde dai și unde crapă ! Don José. Foch, învingătorul Incontestabil 10.090 km Mi penaj ia user­i­oi Ziarul satului Foch i s’a făcut, in An­glia, o primire entuziastă. Mareşalul Foch s’a dus în lo­calitatea Scarborough, in Yorks­hire, spre a primi titlul de ce­tăţean de onoare, cu ocaziunea deschiderii congresului Legiu­nii engleze a foştilor comba­tanţi. La primirea mareşalului Foch, a luat parte şi moştenito­rul tronului Angliei, care salu­tând pe mareşal, a spus că el este învingătorul incontestabil al marelui război, şi că atât en­glezii cât şi francezii trebuia să-i păstreze recunoştinţă veş­nică. Prinţul Galilor a anunţat, că în cel mult 2—3 săptămâni, 10.000 de legionari englezi se vor duce in Franţa, in regiunea Somme şi Yser, spre a face un pios pelerinagin la mormintele eroilor morţi în război. „Le Gaulois1“ adaugă că, ma­reşalul Foch a declarat repre­­zentantului său, că din călăto­ria făcută in Anglia, a căpătat siguranţă că înţelegerea cor­dială dintre Franţa şi Anglia a rămas şi azi, ca în trecut, o „realitate vie“. MAREŞALUL FOCH ,,Le Gaulois“ anunţă, că maro­som Opera de construcţii — 100 de milioane lei pentru locuinţe­­ ■ S-a semnat jurnalul consiliu­lui de miniştri, prin care se pune la dispoziţia ministerului muncii primul fond de una su­tă milioane Iei prevăzut în bu­getul statului pentru construi­rea de locuinţe. APARTAMENTE PENTRU FUNCŢIONARI Prin acelaş jurnal se hotă­răşte şi destinaţia ce urmează să se dea acestei sume. Astfel, ministerul muncii este autori­zat să cumpere de la d. Florian­­ Procop Dumitrescu terenul situat pe b-dul Independenţii colţ cu Sf. Elefterie în suprafa­ţă de 24.000 m. p. cu preţul de 960 lei m. p. Pe acest teren se va clădi un bloc de apartamente pentru funcţionari. AJUTORAREA CONSTRUC­­ŢIILOR milioane lei funcţionarilor sta­tului ce-şi construesc imobile. Se va distribui suma de 44 Distribuţia sumelor se va face pe baza unui tabel întocmit de direcţia generală a construc­ţiilor şi aprobat de minister, cu un procent de 5 la sută amorti­zată suma pe un termen de 10 ani şi cu ipotecă pe primul rang. ALTE AJUTOARE S-au mai acordat şi se vor mai distribui următoarele su­­p­re­me : 500.000 lei, membrilor co­operativei de construcţii din Chişinău, 1.500.000 lei mem­brilor cooperativei „Răsăritul“ din Bucureşti, 5 milioane func­ţionarilor din direcţia R. M. S. 3 milioane membrilor federa­ţiei generale a demobilizaţilor din Bucureşti, din Legiunea Ro­mână, 3 mii. membrilor coope­rativei Uniunea ofiţerilor dă rezervă din Timişoara. Toate aceste sume se vor a­­corda în aceleaşi condiţiurau ca şi acelea acordate funcţionari­lor de direcţia construcţiilor şi pe baza tablourilor întocmite pe ministere. PENTRU CONSTRUCŢIA APARTAMENTELOR Restul sumei adică 19.885.000 lei se va utiliza pentru începe­rea blocului de apartamente proectat pentru funcţionari pe b-dul Independenţii. Vom reveni cu amănunte.­­x*x­ mn tezei germane asupra pm games Ha­ga, 29. (Rador). — Tribuna­lul internaţional, interpretând planul Dames, a respins teza ger­mană, prin care se cerea deduce­rea anuităţilor stabilite de pla­nul Dames, din produsul lichidă­­rii bunurilor germane din țările aliate. d-l Hai­d este marea ducasă anastasia Senzaţionalele destăinuiri ale ducesei Xenia — Telegramă particulară — Paris, 29. — D-na Leeds, născută marea ducesă Xe­nia a Rusiei, afirmă că d-na Ciaikowski, care de trei luni se află în gazdă la ea, la New-York, nu e alta decât Anastasia, fiica lui Nicolae II, fostul ţar al Rusiei. D-na Ciaikowski i-a rea­mintit atâtea detalii din tim­pul copilăriei lor şi de la curtea ţaristă şi a descris aşa de bine lucrurile de la palatul imperial, încât nu mai încape îndoială, că este marea ducesă Anastasia. D-na Leeds va sosi la Pa­­­­ris cu d-na Ciaikowski pe care o va prezenta marilor duci ruși, cari trăesc la Pa­ I­ris. MAREA DUCESA ANASTASIA D-NA TCHAIKOWSKI

Next