Universul, iunie 1928 (Anul 46, nr. 123-148)

1928-06-01 / nr. 123

yVV^AAA/SA/VVAAA/\AA/NAAAAA/VVyvVSA/VVVVS MARELE MASAIM ALEXAniRO ILIESCU La ,,§LOBUL ROŞU“ Calea Moşilor 8 Bine asortat şi cu preţurile reduse : MĂTĂSURI p. rechi şi mantouri STOFE p. dame şi bărbaţi MARCHIZETURI uni şi cu desen ZEFIRURI şi popline p. cămăşi PANZA p. CIARŞAFURI sifoane CUVERTURI p. PAT şi divane STOFE de MOBILE, pluşuri, etc. PAHZE de TRANSPEHANTE, galerii aiaita PERDELE NAŢIONALE, BOJIDrame, PRIOi­r) FEŢE de MESE, prosoape, şervete LENSERIE p. BARBAŢI şi damă CIORAPI, MANUŞI, BATISTE PREŞURI, COVOARE, LINOLEUM WVWVWVOWW­MWVVWMA/VVWWV Femea şi mersul ei! .4 Un francez spiritual susţinea: Nobleţea unei femei se cunoaşte după mersul ei. Ritm, flexibilitate, pas sigur, trebue sa­­ albe mersul femeei care ese din comun. TOCURILE DE CAUCIUC PALMA fac pasul sigur şi elastic. »•frtra «*•*•*• *u «Mart frmrttua**«, ■* «pfto* «• cfttr* fUc«r« _jNemar «OH« TOCUW OS CAUCIUC «ubtlrl PALMA LOUIS. Herme Toţi acei cart suferă de hernii, even­­traţii, după operaţii, etc... vor afla cu plăcere despre trecerea în curând prin Bucureşti a unui specialist încercat al Stabilimentelor D-rului C. Barrere din Paris. Toţi interesaţii cunosc „Bandajele Barului C. Barrere" a căror reputa­ţie este mondială. Ultimele sate Modele, brevetate de curănd şi noul său „Obturator Plastic cu presiune suptă“ asigură menţine­rea absolută a oricărei hernii ori căt de voluminoasă şi de veche ar fi ea. Rezultatul este garantat. Colaboratorul d­rumul L. Barrere din Paris se va găsi la dispoziţia interesaţilor, la Gnruptiar General ds Optics PENGHUS & MANDEL Depozitari extel In România I irtlGilelir D­rolii L Barrere, SO Galea Victoriei București Sâmbăta, Luni, Marti, «I Miercuri, 9,11, 12 «I 13 Iunie lnfwmnt^n^IIncercar^t^to^^ Dr. H. Martin vindeci' &§­urastenia Histeria, Impotenta Timiditatea, Melancolia» în somn:«, Somnolenta, Paralizia, Tremurăturil, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, Sughi­țuri, Vărsături, Incontinentă de arini, după systemul Prof. BERNHEIM si Cole Nancy. DUBOIS (Berne). BER­RILLON (Paris). HIPNOTISM, reedu­­caţia voinţei, a caracterului. Trata­­mentul Copiilor întârziaţi, impulsivi vroioşi. ELECTROTERAPIA. Trata­mentul radical modern al SYFILISU­­LUI, Calea Victoriei 33 (fost 47) Casa rea_pe­ laCraemattografi MINISTERUL INSTRUCŢIEI ADMINISTRAŢIA CASEI ŞCOALELOR ŞI CULTURII POPORULUI Direcţiunea Tehnică Publicaţiile Se aduce la cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 18 iunie a. c., ora H a. m., se va ţine licitaţie publică cu termen scurt in localul administraţiei Casei Şcoalelor—direcţia teh­nică — şi la prefectura ju­deţului Fălticeni pentru da­rea în întreprindere a lucră­rilor de tâmplărie la construc­ţia şcoalei normale de băeţi din Fălticeni. Licitaţia se va ţine în con­formitate cu legea contabili­tăţii publice art. 72—83 şi cu condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări pu­blice. Domnii concurenţi vor de­pune odată cu oferta şi o ga­ranţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor în numerar sau în efecte garantate de stat. Se atrage atenţiunea d-lor concurenţi că garanţia fie în numerar, fie în efecte, tre­bue să se consemneze la Cas­­sa de depuneri sau la vreo ad­ministraţie financiară şi nu­mai recipisa ce li se va libera o vor depune odată cu oferta în ziua licitaţiei. In caz contrar, oferta nu le va fi luată în consideraţie şi d-lor vor fi respinşi de la li­citaţie. Ofertele condiţionate nu se admit Ofertele în valută ferte nu se admit . Devizele, planurile, cum şi orice alte informaţiuni relati­ve la aceste lucrări se pot ob­ţine în orice zi de lucru, de la Administraţia Casei şcoale­lor, direcţia tehnică şi de la autoritatea menţionată mai sus, între orele 11—13 a. m. No. 27613/4528 928.______4954 MINISTERUL INSTRUCŢIEI ADMINISTRAŢIA CASEI ŞCOALELOR ŞI CULTURII POPORULUI Direcţiunea Tehnică Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 18 Iunie 1928, ora H a. m., se va ţine licitaţie publică cu termen scurt în localul administraţiei Casei Şcoalelor—direcţia teh­nică — şi la prefectura ju­deţului Vaslui pentru darea în Întreprindere a lucrărilor de zidărie, etaj, planşeu, aco­periş la şcoala inferioară de meserii din Vaslui. Licitaţia se va ţine în con­formitate cu legea contabili­tăţii publice art. 72—83 şi cu condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări pu­blice. Domnii concurenţi vor de­pune odată cu oferta şi o ga­ranţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor în numerar sau în efecte garantate de stat. Se atrage atenţiunea d-lor concurenţi că garanţia fie în numerar, fie în efecte, tre­bue să se consemneze la Cas­­sa de depuneri sau la vreo ad­ministraţie financiară şi nu­mai recipisa ce li se va libera o vor depune odată cu oferta în ziua licitaţiei. In caz contrar, oferta nu le va fi luată în consideraţie şi d-lor vor fi respinşi de la li­citaţie. Ofertele condiţionate nu se admit. Ofertele în valută forte nu se admit. Devizul, planurile, cum şi orice alte informaţiuni relati­ve la aceste lucrări se pot ob­ţine în orice zi de lucru, de la Administraţia Casei şcoale­lor, direcţia tehnică şi de la autoritatea menţionată mai sus, între orele 11—13 a. m. No. 37728/7900927 4955 UNIVERSUL Sondele dela Moreni tot nu s’au stins Direcţiunea generală a mine­lor din ministerul industriei şi comerţului ne trimite următorul comunicat : Situaţia incendiului la sondele nr. 298 şi nr. 268 „Astra­ Româ­­nă‘‘-Moreni, la 28 Mai seara, Sonda nr. 298. Flacăra se men­ţine aproape la aceiaşi înălţime (circa 30 m.). Intensitatea erup­ţiei de gaze s'a micşorat. Sonda nu mai aruncă bolovani. Ventilul de siguranţă, după constatarea unui maestru son­dor, care a putut înainta până la beciul sondei, este stricat de e­­rupţie. S'a instalat o conductă de gaz şi una pentru noroiu în imedia­ta apropiere a găurii de sondă Prima având scopul de a a­­prinde din nou focul în caz când erupţia de gaze ar înceta şi apoi ar reîncepe .Lăsarea liberă a ga­zelor fără de a fi reaprinse ar fi periculoasă, pentru că nu s'ar putea reaprinde fie dela sonda nr. 268 ce arde încă, fie dela un­­ alt izvor de foc şi atunci s'ar da foc altor sonde. A doua conductă de noroiu gros de 1,7 are scopul de a per­mite introducerea cu înaltă pre­siune pe coloana de erupţie a noroiului atunci când se va pu­tea face legătura cu această co­loană. Tunelul se găseşte la o înain­tare de 70 m., dela punctul ini­ţial, progresând cu 7—8 m. pe zi. Probabil că în 8—10 zile co­loana sondei nr. 298 să fie atin­să de tunel. Sonda nr. 268. Incendiul are aceiaşi intensitate, mărginit la gura puţului cu saci de nisip. •­ încercarea de a pompa, cu înaltă presiune noroiu gros de 1,7 P. S.­­ nu a reuşit din cauză că deschi-­­ derea flanşei ventilului pe unde i­ese acum păcura, este prea mare Noroiul pompat ese prin a­­ceastă deschidere în loc de a merge în gaura sondei. Se lucrează pentru captura­rea deschiderei flanşei, cu aju­torul cimentului şi al sacilor­ de nisip. După obţinerea obturăre­i sau numai a micşorărei deschi­derei, se va putea introduce no­roiul în gaura de sondă pentru a opri erupția. ­a» Inspecţiile d-lui director general al noaielor — DIN LIPSURILE POŞTEI RURALE — D. D Marinescu, directorul general al poştelor, s a îna­poiat ori dim. în Capitală, ■venind din inspecţiile făcute la Olteniţa, Turtucaia, Bazar­­gic, Balcic, Mangalia, Tec­­hirghiol-Movilă, Techirghiol­­sat, Constanţa, Ostrov şi Si­­listra. Timp de 4 zile, d-sa a ins­pectat oficiile poştale şi ser­viciul de poştă rurala. D. director Marinescu s’a convins personal că poşta ru­rală nu mai poate funcţiona în astfel de condiţiuni şi va lua urgente măsuri de reme­dierea răului. D-sa s’a interesat de cursele p­oştale din direcţia Bazargic­­alcic şi Caverna şi a hotă­­rit să normalizeze această li­nie. La Constanţa, d. director Marinescu a luat măsuri c­a să se verifice instalaţiunnile telefonice şi să se înlocuiască posturile cari sunt uzate. La Silistra, d-sa a găsit o­­ficiul poştal ruinat şi depo­zitul cu produsele regiei fără acoperiş, iar produsele supuse ploilor şi tutulor in­temperiilor. •— *———» Proiecţie internaţionala a minerilor Paris, 29 (Rador). — Congresul internaţional al minerilor a vo­tat o rezoluţiune prin care­­ se cere convocarea unei conferinţe mondiale a ţărilor producătoare de cărbuni. La această conferin­ţă, vor participa delegaţii comi­tetului internaţional al mineri­lor, în număr egal. Congresul a mai votat, în una­nimitate, o rezoluţiune prin care se afirmă necesitatea raţionaliză­rii industriei miniere, a contro­lului exploataţie şi repartiţiei produselor miniere, în raport cu numărul minerilor şi al statelor consumatoare. CURIER JUDICIAR Procesul „Mit Fischer" Este pe cât de vechi, pe atât de cunoscut. E vorba de comerciantul Mar­co Fischer, învinuit că — împre­ună cu francezul Ed. Cohn, Al. Sturza și C. P. Calimah — ar fi falsificat prin intercalări, oare­­cari acte semnate de D. și Mi­hail Sturza. Pe vremuri, cauza a stârnit vâlvă. Poate tocmai de aceea—fiind­că vâlva a creiat atmosferă — instrucţia judiciară a afacerii a şi fost strămutată, de înalta Curte de casaţie, de la trib. Iaşi, la trib. Neamţ. Dându-se însă ordonanţă­ de­finitivă, procesul s-a trimis în judecata tribunalului Neamţ. Iar aci, la primele desbateri, s-a ridicat din partea inculpatu­lui incidentul de necompetinţă tras din împrejurarea, că aface­rea fiind trimisă parchetului trib. Neamţ numai pentru ins­trucţiune iar nu tribunalului Neamţ, pentru judecată, urmea­ză a fi expediată tribunalului şi judecătorilor fireşti , la Iaşi. Tribunalul a respins inciden­tul iar alte incidente, succesiv ridicate de inculpat, le-a unit cu fonduL Faţă cu aceste dispoziţiuni, interlocutorii ,inculpatul s-a sim­ţit în drept să creadă, că „tri­bunalul Neamţ pare a avea o ideie preconcepută asupra cul­­pabilităţei­ sale. De aceea a fă­cut nouă cerere — la Înalta Curte — pentru strămutarea procesului la alt tribunal. Concomitent, a îndreptat o ce­rere­­similară ministerului Jus­tiţiei, învederând temerile în ce priveşte administrarea justiţiei în cauza sa. Această cerere, ministerul a îndrumat-o parchetului general al înaltei Curţi spre a aviza, conf. art. 22 din legea de orga­nizare a instanţei supreme, dacă este locul a i se da caracterul de recurs în anulare. înalta Curte, sub preşedinţia d-lui Const. G. Rătescu, exami­nând ori ambele cereri, a amâ­nat la 4 iulie desbaterea peti­­ţiunei formale de strămutare şi a respins ca neîndeplinind con­diţiunile legii pe aceea îndrep­tată Curţii prin minister şi par­chetul general. Procesul iliminațirii municipiului Ma Am relatat în reportajul nos­tru judiciar, de eri, desbaterile prilejuite de cererea de strămu­tare pentru suspiciune legitimă, susţinută de societatea belgiană de iluminat electric din Brăila în proces cu Primăria munici­piului respectiv. Judecata a continuat şi marţi după amiază. Petiţionarii au învederat te­meiuri noui cari stabilesc, că desbaterea procesului în chesti­une nu se poate desăvârşi în condiţiunile prielnice unei bune administrări a justiţiei, la Bră­ila, deoarece este umbrită de le­gitime temeri şi suspiciune, înalta Curte, după chibzuire şi apreciind asupra probelor şi argumentelor administrate, a admis cererea societăţii — spri­jinită de pledoariile d-lor avo­caţi C. Xeni şi Istrati Micescu — şi a dispus strămutarea judecă­rii cauzei, la trib. Ilfov. Cu acest prilej înalta Curte a desluşit şi o interesantă ches­tie de drept. Aceea că în materie de stră­mutări neexistând proceduri, forme şi termeni, speciali — ci numai „cauzele" ce o prezidea­ză, — nu se poate susţine obiec­­ţiunea tardivităţii. Dimpotrivă, cererile se pot îndrepta oricând la înalta Curte,­­ dacă temeiu­rile se vor vădi la un moment dat ♦ Miri sau neri? O interesantă chestiune a ve­nit Marţi în judecata completu­lui de diverginţă al secţiei II a Curţii de casaţie. Un individ, Vasile Ungureanu zis Savin, fusese condamnat la 5 ani închisoare pentru furt cu efracţie. Pe când îşi făcea osân­da, el evadează şi comite un nou furt cu efracție, pentru care a fost condamnat la 3 ani. Acum a cerut tribunalului respectiv contopirea pedepselor, pentru a face 5 ani, nu 8. Instanța de fond respingând cererea, parchetul a făcut recurs, susținând că ea este întemeiată. Asupra acestui recurs, ivin­­du-se divergenţa la o precedentă înfăţişare, înalta Curte a exa­minat ori cazul din nou. D. procuror Sp. Popescu a sus­ţinut că recursul nu este înteme­­i­­at, fiindcă nu e caz de conto-­ pire, ci de agravantă. Art. 40 din codul penal nu are aplicaţiune în speţă, fiindcă dacă edictează doar pedeapsa cea mai grea, o face numai pentru cazul când individul a săvârşit mai multe infracţiuni, dintre care nici una n’a fost judecată definitiv. Or, de astădată e vorba de un delict săvârşit după o condamnare şi chiar după începutul executării. Art. 44 din codul penal nu pre­vede o contopire, ci o agravantă, din consideraţia că delicventul care nu s'a îndreptat nici după în­ceputul pedepsei, nu poate fi lă­sat să săvârşească alte infracţi­uni fără să rişte decât executa­rea primei condamnări. Ca ata­re, Savin n'ar avea de ispăşit nu­mai pedeapsa dintâi, ci şi pe cea de a doiua. Jurisprudenţa ro­mână a fost un timp în sensul contopirei, iar în cele două ca­zuri mai recente pentru teoria emisă ori, înalta Curte făcnd din nou di­verginţă, chestiunea a fost tri­misă în faţa secţiilor­ unite, cân vor da soluţia. Trebue să adăugăm că proec­­tul noului cod penal rezolvă în mod expres toate aceste ipoteze. Crima din comuna Co­­lentina Andronache Bătrâna spălătoreasă, Zoe Ra­veica, din com. Colentina­ An­­d­ronache, socotind o povară fe­tiţa Maria D. Dima. In vârstă numai de şase săptămâni, a con­cubinei fiului ei,­­ ce-şi pără­sise concubina, a trimis pe ma­ma copilei Duminică 9 octom­brie 1927 la o cârciumă din a­­propiere să-i ia ţuică. In lipsa mamei, bătrâna Raveica a dat copilei câteva linguriţe de sodă caustică dizolvată. Copila, după câteva zile de chinuri groaznice, a încetat din viaţă la spitalul de copii. Zoe Raveica a fost tri­­measă în judecata Curţei cu ju­raţi care judecat-o Marţi pentru crimă prin otrăvire. In urma apărării făcută de d. avocat Andrei Petrom­an, co­misia juraţilor a adus un ver­dict negativ pe baza căruia Curtea, prezidată de d. consilier N. Racoviceanu a achitat pe Zoe Raveica. Bătrâna a fost pusă aseară In libertate. Juraţii condamnă Curtea cu Juraţi de Ilfov, sub preşedinţia d-lui cons. Racovi­ceanu şi pe baza pancluciilor d-lui procuror Procop Dumi­­trescu, a osândit Marţi la doi ani­­ închisoare corecţională pe lucră -­­ t­orul Niculae Miguleta din str. Sevastian, pentru omucidere. Acuzatul, la chef şi după Îm­brânceli şi ceartă, cu copilul de trupă Buluciuc Dumitru, la în­­j­ junghi­at pe tânăr, trimiţân­­du-l pe lumea cealaltă. Moratoriu Trib. Ilfov ». I comercială a fost solicitat să acorde mo­ratoriu, pe 6 luni, firmei M. Sil­bemann , fiul, de încălţăminte, cu sediul principal în str. Carol nr. .6 şi cu sucursale în str. Şep­­cari 6, Dudeşti 34 etc. Petiţionara prezintă bilanţ la zi cu activ de lei 30.640.000 şi pasiv de lei 24.917.000. Tribunalul a ordonat împlini­­rea formalităţilor preliminarii: expertiză contabilă, inventare şi evaluări — numind experţii res­pectivi. a . Anul XLVI. Nr. 123 Vineri 1 Iunie 1921 Au fost trimişi în jude­­cată Incheindu-se Marţi instrucţia judiciară, la cabinetul 7, în cau­zele respective, d. judecător Stă­­nescu a dat ordonanţă defini­tivă de urmărire , pentru fals, contra lui Ilaim Bercovici (ares­tat) şi pentru crima de omor prin imprudenţă contra Wilmei Bede.­­ Cel dintâi a fost funcţionar în arhiva băncii Beige pour l’E­­tranger. In această calitate, mâ­nuind corespondenţa la clasări, a sustras un cec de lei 105.220, asupra băncii Comercială Româ­nă, l’a încasat, s’a amuzat vreo două luni prin „străinătăţi“ şi apoi, când a isprăvit ultima cen­timă, readus în ţară de... dorul patriei, s’a mutat deadreptul la Văcăreşti. * Wilma Bede înfăţişează­­un caz caracteristic şi prilejuieşte un Învăţământ. Fiind însărcinată, nu i-a pre­zentat nici unui medic, moaşe sau asistenţă publică; dimpo­trivă şi-a mutilat trupul, as­­cunzând­u-şi sarcina. Născând apoi, ferită şi fără nici o pază de igienă şi îngri­jiri, a oferit nou născutei — o fetiţă — condiţiuni de existenţă atât de mizerabile, neigienice, neprielnice, Încât pruncul a mu­rit în primele zile chiar. Fapta numitei fiind dovedită şi cercetată de magistratul ins­tructor, a fost calificată drept­ crimă de omor prin imprudență. * Ambii culpabili au fost trimiși in judecata tribunalului. Sustragere, falsificare şi încasare frauduloasă de ordonanţe D. Jude­ţ ma­nu eseu insti­­ieşite, în taină deosebită de cât­va timp, un caz excepţional. S-a dovedit că tezaurul public a plătit pentru a doua oară un stat de lefuri aparţinând „Se­minarului Central“ la surnă de lei 237.517. Semnătura de înca­sare a dat-o un necunoscut: Mi­hail piar.d­r.».«icit. iar actele înso­ţitoare , ordonanţa şi avizul plă­ţii, erau pe dea ’ntregul şi in­genios plăsmuit«. In urma investigaţiilor magis­tratului instructor era identifi­cat în ceie din urmă că statul încasat — fiind duplicatul unui stat din luna Noembrie 1927 — n'a putut ieşi decât din arhiva Patriarhiei (unde se depozitea­ză duplicatele). Cercetările con­­tinu­â­ndu-se în această direcţie, au rosbit la Eforia centrală a epitropiei bisericii ortodoxe — oprindu-se în cele dîn urmă­­« funcţionarul Virgil Almăşanu. Sub povara probelor, acesta a sfârşit prin a mărturisi toată fapta şi a arăta complicaţi unite în cari a umbrit isprava spre a’ îngreuna descoperirea. . * Cercetările continuă spre a se descoperi şi tainiţa banilor în­casaţi, deoarece nu s’a găsit a­­supra defr­au­datorului decât cir­ca 85.000 lei. Până atunci, Inculpatul e de­ţinut în arestul poliţiei. Al cui e calul? Unui anume Dobre Copoş i se furase un cal. Aflând că la pri­măria dintr’un sat vecin se află un cale de pripas, se duce să-l vadă. Dar animalul acesta era şchiop şi urît, pe când al său era sdravăn şi frumos. Cineva fi suflă însă, că un locuitor din sat are un cal care seamănă cu al lui. Dă fuga acolo şi-l recu-­ noaşte. Cercetări peste cercetări, cari duc la concluzia, că în ade­văr, locuitorul Marin Maxim deţinea fără titlu şi cu rea cre­dinţă calul lui Dobre Cocoş, cal pe care i l-ar fi dat primarul din sat, punând în locul celui de pripas, rabla lui Marin Maxim. Parchetul trimite la judecăto­rie pe Marin Maxim sub acu­zaţia de furt. Judecătoria decli­nă competinţa în favoarea tri­bunalului, găsind că este escro­cherie. Tribunalul socotind că nu e competinţe să-l judece, înalta Curte, reluând Marţi com­­petinţa, a trimis afacerea la ju­decată, sub calificarea de răi- m Au fost condamnaţi... Trib. Ilfov ». I- a osândit la 3 ani Închisoare corecţ fmală, pe in­­tru abuz de încredere, pe Heinu­rich Sternberg, — la 2 ani nu- n chisoare, pentru înşelăciune pe ■ C. Enescut — la un an închi­soare, pentru abuz de încredere, pe M. Negreanu şi la doi ani închisoare pentru fals, pe Ştefan Szekeroff. * Cei dintâi, Heinrich Stern­­berg, e învinuit că fiind voiajor al firmei Filip Finkedstein, a încasat vreo 250 mii lei de la cli­enţii patronului, însuşindu-şi-i. •­C Enescu, a fost câtă­va vre­me intendentul căminului „Pro­tecţia Fermeei“ din calea Şerban Vodă. In scurt timp însă izbu­tind să-şi asigure Încrederea o­­crotitoarelor instituţiei, Enescu şi-a apropiat câteva zeci de mii de lei din fondurile destinate a­­provizionărei pensionarelor. M. Niegreanui „Muam­i este patronul bi­roului „Mumdus“ de maşini de scris şi poartă vina de a fi vân­dut pe piaţă o maşină de scris ce o primise spre reparaţie, in­­sluşindu-şi contravaloarea.­­ * Iar ultimni, Ştefan Szakenoff, este osândit pentru faptul că fal­­sificând un cec de 100 leva —* pe care Ta preschimbat în 10 mii leva — Ta scontat şi încasat la banca Bercovitz, înşelând astfel pe păgubaşe cu circa 15 mii lei. Diverse Trib. Ilfov ». I a confirmat Marţi pe 30 de zile mandatul de ares­tare a lui­­ Oeias Forschmidt, eroul recentei afaceri noui de falsificări de­ dolari americani. Memento Radio JOI, SI MAI Viena : 0.77 kw., 517,2, 14 kw. 577,2 — 17. Concert; 17,30. Ora tineretului; 18,40—19,45. Diver­se; 20. Opera „Di« Walküre“ de Wagner. Milano : 7 kw., 549 — 17,35. Concert; 18,15. Colţişorul copii­lor; 20,45. Cur»; 21,15. Radio­jurnal; 21,50. „Traviata" operă de Verdi. Breslau i 10 kw., 322,6 —17.30 Potpourri; 19. Trans, din Glei­­wi’tz; 20,25. Diverse; 21,30, „Das Mädel aus der Vorstedt". Koenigsberg : 4 kw., 303 — 17. Ora tineretului; 17,30. Concert;” 19,20. Literatură; 21,10. Serată teatrală; 22. Concert Neapole­­ 1,5 kw- 333,3 — 18. Concert; 21,50. Muzică napoli­tană. Barcelona (EAJ1)­­ SJS kw., 844,8 — 14,30. Trio Iberia; 18,30. Sextet; 19,30. Pentru copii;­ 20,40. Diverse; 22,05. Orchestră; 23,05. Concert; 24. Concert. Pragat; 5 kw., 348,9 — 17,10. Pentru copii; 18,50. Trans. ger­mană; 20,15. Muzică de fanfară;­­ 21,10. Serată veselă; 23. Propa­gandă. Londra: 8 kw., 361­4 — 16. Cântece de seabră; 18. Recital de orgă; 18,15. Ora copiilor ; 20,15. Muzică de Hubert Parry; 20,45. Concert; 22,15. Diverse; 23,35. Dans. Schenectady W ö T: 60 kw., 3795 — 14,30. „Cheerio“; 17,15. Conferinţă; 20. Orchestră; 20,30 Teatru; 24,30. Muzică veseilă­­stuttgart: 10 kw., 3797 — 17,15. Concert; 19,15. Conferin­ţă; 20,15. Diverse; 21,15. Operă romantică. Roma: 3 kw., 447.8 — 14,50. Concert; 18,50. Concert vocal; 22,15. Serată de operete. Berlin: 10 kw., 483.9, 45 kw., 566. — 17—17,30. Conferinţe; 18. Muzică. Budapesta: 14 kw., 555,6 — 18. Concert; 20. Lieduri şi arii; 20,35. Curs; 21,15. Concert; 21,50 Lău­tari Varşovia: 10 kw., 1111 — 17. Conferinţă; 18,45. Audiţie lite­rară; 21. Canserie muzicală; 21,30. Concert; 23,30. Muzică de dans. Kattowitz: 711 kw., 422 m— 10 kw. — 17. Fanfare: 17 40— 20.35. Diverse: 21 30. Concert: 23.30. Muzică de dan®. CEL MAI MARE BUN PE LUME ESTE RASUL. NIŢA’ PITPALAC ŞI FAMELIA IN EUROPA II cumpăraţi, dând 10 lei pe volumul (ediţia II) Mr. 27 ADO^EjiTEHHERY^ Luisa și Henrietta 11 Intr’adev&r, o duzina de haimanale se apropia cu Jac­ques în frunte. * __ Ei, tocilarule, adăogă ea privind apre Jacqu­ee, go­lește-ţi buzunarele, repede! Altfel păzeşte-ţi spinarea ! Ajunşi în fața cârciumii, Jacques, strigă prietenilor: — pe loc» stăi! Rupeţi rândurile şi’n pas alergător cereţi băutură. Eu plătesc astăseară! Femeia Frochard, îngheţă, îl trase deoparte şi îi zise : — Cum, plăteşti lă atâţia?­.. Ce-ai găsit vreo comoară? — Nu eu­.. Mariana! »— Mariana? Cine e Mariana ? — O fată de care mă interesez de aproape, o s’o vezi la desert, i-am poruncit să vie ! — Leit tată-său, nimeni nu i se poate împotrivi! — Ce naște din pisică, șoareci mănâncă, mamă. Ei, schi­­lodule ! prezintă-te la ordin­­e Sâmbătă, să regulăm socote­lile. Dar tocilarul nu era de aceiaș părere. Porecla de schilod, pe care Jacques i-o asvârlea neîncetat, îl rănea adânc, mai ares că trântorul, înţelegea să bea banii munciţi de el cu feasnă şi sudoare. v Noua orgie pe care o prepară, scoase, din fire pe Petra. _ Frumos iţi stă, zise el; noi dăm socotelile ţi tu iei tot. Ei bine, asta e o ruşine, e o... . . . . . Bietul Petre nu putu să sfârşi, aşa de fioros 11 pnin frate - său, repezindu-se cu pumnii strânşi şi răcnind. — I-ascultă negustor de morală, când oiu pune mâna pe tiu© — Ftiu asta, dar mă mir cum tu, care ştii cât eşti de voinic faţă de mine, îndrăsneşti să ridici mâna. — Da prost eşti­­ dacă ai fi tu mai tare, m­ai bate tu, sc­hi­lodule­­ . —Nu. Ar fi o lașitate. — Destul ! Socoteala. Mama lor interveni: — Fă ce-ți spune, imbecilule. Tu nu te-ai născut pe lume să poruncești, ci să te supui. — Ai dreptate ! Poftim, mamă, câștigul meu pe săptă­mâna asta. — Nu prea e mult, zise ea... cam slab ! Două livre, 7 golo­gani și șase parale. — Numai atât ? strigă Jacques, ce-ai făcut cu cele patru membre, timp de opt zile? — Am făcut peste puterile mele, sunt frânt de oboseală. — S’a isprăvit! ai un meșteșug tare prost. — îmi bat capul sâ-1 fac și eu să priceapă, adaose femeia Frochard. — O să fie nevoe să te învăţ altul, rânji Jacques. — Tu să mă înveţi altul ? zise Petre îngrozit, ferit-a sfântul! Bătrâna luă pe copilul preferat de braţ şi-i zise: — Eu, Jacques dragă, ţi-am strâns trei livre şi 18 gologani. Iată-i, puiule.­­ *— Ah ! raspune Jecques, încântat, stau bine cu paralel, astăzi, n’ași avea nevoe, nu vreau însă să stric obiceiul, dar vă invit și pe voi la cârciumă. Petre refuză, pretextând că are niște comenzi de predat. Tocilarul plecă, gândindu-se : — Ce rost am eu pe pământ ? La ce sunt bun ? Să-mi hrănesc trântorul de frate ? XII dili-In timpul scenei povestite mai sus, zurgălăii de la genta din Normandia, începură să se audă. Curând trăsura se opri în faţa porţii biroului. Hamalii se strânseră, voci necăjite sau vesele se auziră, în sfârşit, scena obişnuită a sosirilor. Pe Henrietta şi Luisa, trebuia să le aştepte la sosire, d. Martin, de a cărui soartă, trebue să ne interesăm. După plecarea lui Lafleur, cârciuma se goli încet, încet .Chelnerul, care primise bacşişul, lăsă pe d. Martin să doarmă în linişte. Diligenta sosise de câtva timp şi toţi călătorii se scobo­­riseră. După zece minute, nu mai rămăsese în fața biroului, de­cât două fete, care păreau că așteaptă, îngrijorate­ pe cineva. — Nu zărești pe d. Martin ? întrebă una din călătoare. Nu ți se pare că întârzie ? — Ba da, dragă Luisa... Dar ai răbdare... Când aştepţi în­totdeauna timpul pare mai lung. Biata oarbă ! dacă ar fi putut să vadă că piaţa aproape se golise, că toţi călătorii plecaseră de mult, că, în sfârşit chiar hamalii plecaseră, de sigur că ar fi înţeles, de ce simţea cum i se strânge inima şi de ce li­a atât de frică de acest Paris, pe care nu-l cunoştea. Henrietta pare că înțelese ce se petrece în sufletul surorii sale, căci zise: — Știi ce ? ai să facem câţiva paşi; aci aproape se află o bancă unde putem stând jos, să așteptăm pe d. Martin, care trebue să vie. Nu ti-e frică ? — Nu... pentru un moment... însă..« . « —• Insă ce, dragă ? — Dacă d. Martin n’ar veni... de exemplu. — Haide Luisa, ce glumești, se poate să-ți treacă așa ceva prin minte ? In tot cazul, zise Henrietta, cu tonul hotărît pe care știa să-1 ia câte odată, orice s’ar întâmpla, nu ești tu oare în paza mea ? — Din nenorocire, nu știm măcar adresa d-lui Martin.. —. Au crezut că e inutil să ne-o dea, de vreme ce trebuia să vie să ne aştepte aci. Și ca să mai treacă vremea, începu.­ — Oh ! Ce frumos e Parisul! Ce m­inunat! Ce mare!... — Ce fericită ești că poli să vezi totul ! spune-mi și mie ce vezi: de exemplu, spune-mi unde ne aflăm ? —• Foarte aproape de un pod frumos cu un monument la mijloc... — Aii! Știu, zise oarba cu mulțumire, este podul Nou și monumentul e a lui Henric al IV-lea. De aci de sigur că trebue să se vadă două turnuri mari, turnurile dela Notre-Dame. — Da, într’adevăr, le văd; ce mari sunt!... — Notre-Dame... acolo am fost găsită de tatăl tău!... Fără el aș fi fost de mult moartă, poate că era mai bine, decât oarbă' ' ' / w ' '{­la. urma)

Next