Universul, iulie 1928 (Anul 46, nr. 149-174)

1928-07-22 / nr. 167

Anni ALTI, nr. 167 10 . Pagini a® In tard 3 lei In străinătate 6 lei 10 . Pagini Duminici 22 Iulie 1928 Fondator: LUIQi C AZZ A VILLAN TELEFON: Direcţia 313/72—314/64 Administraţia 303/71 Secretariatul de Redactie 356 43 Redacţia: Cores*», cu provincia 303/98—335/3? UN AI DELA MOARTEA REGELUI FERDINAND I S’a împlinit ori un an de la moartea celui de al doilea Rege al României, primul Suveran al României Ilari. Naţiunea întregită, se pleacă mişcată şi recunoscătoare în faţa memoriei lui, slăvind marele său merit de a fi fost, mai presus de toate, cel dintâi dintre români în înţelepciune, patriotism, abnegaţie şi sacrificiu. Rareori soarta a pus un Suveran înaintea unor probleme mai grele, şi greu s’ar găsi un suflet­ mai fericit în rezolvarea lor şi mai ho­­tărît în identificarea sa cu aspiraţiunile nea­mului. Domnie scurtă, dar strălucită, mică în timpi, mare în fapte. Istoria evenimentelor pe care Ferdinand I le-a trăit pentru dinastia si ţara lui, rămâne să fie scrisă. Ele sunt incă prea recente, ca să fi trecut în domeniul trecutului. Dar de pe acum, Judecata unanimă l-a con­sacrat ca un exponent exemplar al instinctului naţional, — garanţie supremă înnăuntru — şi al realităţii desăvârşite, — generatoare de res­pect şi încredere in afară. Instituţiunile trăesc nu numai prin rostul, ci şi prin oamenii lor. El le justifică , ei le ri­dică sau le coboară. Regele Ferdinand, nu numai că a înfipt si mai adânc rădăcinile monarhiei si dinastiei in aşezământul statului nostru, întregit sub El, dar a dat un impuls puternic ideei monarhiste insăşi, clătinată în unele părţi de neputinţa sau nevoinţa altora de a se ridica la înălţimea răspunderilor vremii. Românismul se va făli pururea cu această măreaţă figură în fresca marilor deţinători ai destinelor lui, din lunga, sbuciumata şi trium­fala istorie a neamului. Sguduită adânc în clipa când a pierdut pe marele său Rege, mângâiată atunci numai de speranţa pusă în vlăstarul fie pe Tron, încon­jurat cu dragostea şi devotamentul arătat glo­riosului Său bunic, naţiunea întreagă aduce as­tăzi omagii recunoscătoare amintirii Regelui Ferdinand şi se strânge, unită, în jurul Rege­lui Mihai. Iată se împlineşte anul de când Măria Ta, făuritorul Casei noastre a tuturora, sprijinit de toiagul veşniciei, ai luat drumul Curţii de Argeş, bătând la poarta casei lui Neagoe-Vodă. Erai obosit Măria Ta şi ai plecat...­­ Te-a plâns atunci poporul şi ostaşii.­­ Şi cavalerii cruciuliţei albastre Te-au plâns Măria Ta. Apoi cu toţii cu pas domol Te-am dus să-Ţi odihneşti tru­da sub umbră de altar, la poală răcoroasă de codru, departe de sgomotul oraşelor, aproape de sufletul Voevozilor. Unii din ei au zidit biserici, alţii au înfrânt păgânii. Maria Ta ai prefăcut un vis în ceva aevea. Şi cavalerii-ostaşi plecaţi înaintea Măriei Tale Ţi-au eşit în cale, şi cornistul Blăjan din Dobrogea Ţi-a sunat onorul, iar cele 800.000 de suflete Te-au înconjurat cu dragostea lor. Te-a primit atunci Înţeleptul Rege Carol, cu Marele Mi­­haiu şi mult chinuitul în trecerea prin această lume, Avram Iancu... . . . Şi cei ce-au muncit în această ţară, Te-au primit ca pe Regele muncii şi cei ce-au suferit, ca pe Regele suferinţei, iar cei ce-au biruit, ca pe un biruitor ce s’a biruit însuşi pe el. Căci de n'ai fi fost Rege Măria Ta, Te făcea fapta Rege. In temelia altarului lângă care odihneşti, meşterul Manele şi-a zidit sofia, în temelia trainiciei Casei noastre. Măria Ta Ţi-ai zidit liniştea, viaţa, strămoşii şi urmaşii... Şi aşa ai trecut de la viaţa şubredă la viaţa nemuritoare şi din judecata vremelnică a norodului, în legenda neperitoare a Naţiei... Te văd şi astăzi ostaşii Corpului de pază, rătăcind noaptea prin aleele parcului de la Cotroceni, cu faţa palidă, cu privirea umedă, cu pas fără de sunet. Şi ţăranii, — ostaşii de eri ai Măriei Tale, — plecaţi în zori la muncă, Te văd adesea trecând călare pe drumul de la Mărăşeşti la Doaga... Ce gri­je fără de sfârşit Te face să colinzi şi astăzi cuprinsul zărilor noastre ? Lasă grijile, alungă-Ţi truda, eşti obosit, dormi, Măria Ta. Ai încredere în fiii Ţării. Căci începând cu anul una mie nouă sute două­zeci şi şapte, ostaşii României depun jurământul cu faţa spre Curtea de Argeş. , MAIORUL BAGULESCU Cavaler al ordinului „Mihai Viteazul“ 20 Iulie, 1928.­ ­ Regele Ferdinand I t ­ Ziarului parizian „Le Temps“ l­­tt telegrafiază din Paris cum că evreii gionişti, drept recunoştinţă pentru lordul Balfour, care este privit drept iniţiatorul renaşterei Palestinei, au hotă­rît să-l răsplă­tească cu an dar de eternă du­ram. Au hotărtt să-i sădească o pădure pe dealurile ce domină Nazarethul, iar pădurea să-i poarte numele. Pădurea va începe cu 50.000 copaci, cari vor costa 15.000 livre sterline, iar când va fi deplin plantată va avea 300.000 copaci pentru care se vor cheltui 75.000 livre sterline (60 milioane lei). Nu se poate tăgădui cum că au fantezie originală evreii. Dar să nu ne pripim. Fantezia va fi originală, însă geniul rasei, deştept şi aci ca în­totdeauna, n’a pierdut din ve­dere nici de astă dată. DO­BANDA! Arienii sunt nişte naivi: închi­puirea lor, cât de caldă poftiţi, nu are legături cu realităţile vieţii trăite, ci vagabondează în nouri pe aripi de visuri. — nici măcar de aeroplane comerciale: ei, nevinovaţi copii, îmbătrâ­niţi in beţia fantasmagoriei, se mulţumesc să înalţe chinuri cio­plite, busturi şi statui, câte­odată tablouri, minunăţii de artă, dar toate capitaluri moarte. Căci, mă rog, ce câştig pro­duce, în timp, un tablou ori o statue? Averi pierdute, bănet închis în lespezi de marmoră, în blocuri de aramă ori în pânzeturi vop­site, perfecţiuni pentru admiraţia celor câteva sute de cunoscători ai planetei, afaceri minunate pentru imitatori geniali in contrafacere, sau gadilitoare de vanitate pentru toti regii dolaru­lui, miliad­arii transoceanici. Iar dobânda e zero. Pe când o pădure ?!? Va fi costând ea 75.000 livre sterline, dar ce mină de exploa­tat ! I­ordul Balfour, căruia profe­sia d-sale de permanent tivit, nu-i îngădue nici măcar un po­­ney între picioare, necum un se­­meț etalon de rasă antilo-arabâ pur sânge, nu va putea fi eterni­zat printr’o statue ecvestră, ceea ce ar fi cu mult mai măreţ. Cel mult va fi reprezentat pedestru, _ de pildă precum e reprezentat la noi Pake Protopopescu — sau chiar ceva şi mai meschin — oroare ! — aşezat striin­u­lt, la fel ca nefericitul nostru C. A. Rosetti, subiect autentic pentru electroni­zi­une. Pe când o pădure !”? O pădure este o aternitate ren­­dementabilă, un fel de rentă per­petuă, fără termenul fatal al sfârşitului la 99 de ani, exploa­tată­ după un regim silvic novo­­siouist, va produce anual bene­fică incalculabile de pe urma că­rora palestinienii se vor îmbo­găţi exact ca în pădure ! Si anoi gloria !... Dacă cumva, într’un viitor de­părtat, vre-un nou profet va binevoi să onoreze cu apariţia sa miraculoasă regiunile iorda­­nice, apariţiile nu se vor mai produce în pădurea măslinilor — evocaţie de băcăniei — dar în Pădurea lui Balfour! Ce succes ! Ce succes L. Lăsând acum gluma la o parte, socotesc că inspiraţia evreilor sionişti este foarte inte­ligentă. Evreii sunt, nu numai oameni deştept­, dar şi oameni foarte practici. Dacă şi oamenii noştri cari ne cârmuesc ar avea acelaş simţ, practic, dacă în loc să multi­plice anual automobilele autori­tăţilor, ar fi plantat câteva pă­duri în toate locurile propice, populaţiile ţărei n’ar fi silite să plătească lemnele de foc cu câte 1300 lei mia de 900 de chilo­­grame. CONSTANTIN BACALBAŞA ----------□ * □---------­Se desminte ştirea rechemării ministrului polon din Bucureşti Varşovia, 19 (Rador). — Din sursă autorizată, agenţia telegra­fică polonă, este informată că ştirea publicată de un ziar din Varşovia, relativ la rechemarea actualului ministru polon la Bu­cureşti, d. Szembek, și numirea în locul său a d-lui Matisemski, actual director în ministerul de externe, este lipsită de orice se­riozitate, ea fiind inventată pe deantregul. --------------------------­ Să ascultăm.. PADDREA BALFOUR înmormântarea lui Giolitti Roma, 19 (Rador).—La Cavour, au fost i­eri, funeraliile lui Giol­­itti, în prezenţa ducelui de Ber­gamo, ca reprezentant al Rege­lui şi a reprezentanţilor parla­mentului. Un detaşament de trupe a dat onorurile militare. ---------□ * □---------. Demisia ministrului Bulgariei la Belgrad Belgrad. 19. (Rador). — Zia­rele anunţă că ministrul Bul­gariei la Belgard, ar fi demi­sionat sau ar fi pe cale să de­misioneze, din cauza atentatu­lui comis împotriva şefului si­guranţei generale a Statului Ştiri din sursă bulgară, anun­­ţă că în locul actualului minis­tru, va fi trimis la Belgrad, o personalitate politică, partizană­­ convisă a ideii de apropiere în­tre Iugoslavia şi Bulgaria. A­­­­ceastă personalitate, ar fi pro­­­­fesorul Misaikov ! Până la confirmarea oficială­­ a acestor zvonuri, menţionăm­­ că ştirile acestea, an un carac­­, ter oficios, deci demne de cre- I zare.— —□»a însemnările mele 100 lei pe lună Colegul nostru Iosif, delegat să facă anchete în Ardeal, a scris zi­lele trecute, lucruri foarte intere­sante din jud. Făgăraş. S-a ocupat colegul nostru de sărăcia bugetelor comunelor ru­rale şi a spus, după date puse la îndemână de autoritatea jude­ţeană , că sunt comune aşa de sărace, încât primarii au câte 100 lei pe lună. 100 lei pe lună, 100 de lei de aceştia curenţi, în hârtie adesea foarte terfelită, — cum circulă pe aici, de ţi-e oarecum jenă s’o pui în buzunar. 100 de lei. Ce fel de salariu e acesta? Şi ce fel de servicii se pot presta pentru 100 de lei pe lună? Dar se va zice, că salariul e chestie cu totul secundară, pen­tru un gospodar, pe care votul consătenilor lui l-a cinstit cu demnitatea de primar. Demnitate-demnitate, dar pen­­tru împlinirea îndatoririlor aces­tei demnităţi, se cere timp. Şi gospodarul bun îşi preţueşte tim­pul. Şi apoi, dacă ar fi vorba numai pe demnitate, apoi câte demnităţi nu-s cu mult mai demne decât primariatul unei biete comune ru­rale Şi totuş demnitarii respectivi au salarii foarte respectabile. 100 de lei pe lună este însă re­zultatul sărăciei bugetului comu­nal. Și sărăcia bugetului comunal însemnează incapacitatea comune­lor de a se desvorta. Căci ce acti­vitate poate să depună un primar cu 100 de lei pe lună şi cu ce să facă ceva, dacă pare comuna. Nici pentru școală, nici pentru bi­serică, nici pentru drumuri, nici pentru pază. Colegul nostru spune, că îngus­timea bugetelor comunale s’ar da­tori legii, care nu îngădue comu­nelor rurale să încaseze suficiente cote (zecimi) din taxele către stat. Chestiunea e desigur necesar să fie studiată, căci nu pot fi lăsate în amară sărăcie comunele. Descentralizarea e principiul cel mai favorabil propășirii, căci descentralizare e decongestiona­­re, e simplificare în aparatul ad­ministrativ. E libertatea, sau în­ceputul de libertate de lucru po­trivit râvnei și hărniciei locale. Dar cu ce? C. Cro. ----------n«G---------­ Bela Kehn pleacă in Rusia Berlin, 19. (Telegr. part.). — S-a stabilit acum, că Bela Kuhn va pleca în Rusia, prin Germania. Germania i-a permis trecerea prin teritoriul ei, spre a-i fi a­­greabilă Austriei, deoarece Po­lonia difuzase categoric trece­rea lui Kuhn prin Polonia. Fostul dictator comunist al Ungariei se va înapoia deci din nou în Rusia, trecând prin Ceho­slovacia și Germania la Stettin și de acolo pe un vapor german în Rusia. ** spre op­eon rai eunuc Tratativele începute încă din ianuarie, în vederea în­­cheerii unui împrumut extern şi pentru asigurarea stabili­zării legale a leului, s-au sfârşit. Deşi îndelungate, aceste tratative au dus la rezultatul dorit. România şi-a asigurat îm­prumutul solicitat şi a obţinut concursul băncilor de emisiu­ne din aproape toate statele de seamă, pentru stabilizarea legală a leului. Dacă tratativele duse în a­­ceste scopuri au durat cam mult, faptul se explică prin greutăţile ce guvernul le-a întâmpinat din cauza atmos­ferei defavorabile făcută în străinătate, atât de duşmanii naturali ai ţării, cât şi de acei oameni politici de la noi, cari au pus interesele lor persona­le mai presus de interesele mari ale ţării. Obţinerea împrumutului şi asigurarea stabilizării le­gale a monetei noastre fac însă dovada că toate denigră­rile contra ţării au fost dove­dite neîntemeiate şi că situa­ţia României inspiră toată încrederea necesară statelor şi marilor financiari, ca­­­e asigură concursul lor. Prin împrumutul obţinut şi aranjamentul stabilit, circu­laţia monetară va fi sporită­­ şi viaţa economică ajutată simţitor în desvoltarea ei.­­ Din împrumut se vor face­­ investiţiuni pentru căile de­­ comunicaţie, tot în vederea­­ uşurării condiţiilor de des­­voltare a vieţii economice. Iar Banca Naţională fiind auto­rizată să sporească emisiunea monetară, pe bază de devize, e pusă în situaţia de a spori reescentul, ajutând astfel, după trebuinţă, agricultura, industria şi comerţul, în des­voltarea lor deplină. Pofim astfel spre un nou regim economic, de la care nu­­ se poate aştepta decât mul­ţumirea tuturor categoriilor de producători. M­i­mm Mie rechemaţi în Italia Roma, 19. (Rador).— Agenţia „Ştefani“ a­­nunţă : In conformitate cu instrucţiunile date de d. Mussolini, naufra­giaţii dirijabilului „I­­talia“ salvaţi până a­­cum, vor fi imediat re­patriaţi. „Cita din Mi­lano“ ii va transporta până la portul A­arwick,­­ iar de aci vor veni cu trenul în Italia. Şeful guvernului a ordonat formal tuturor membrilor expediţiei să se abţină de la orice mesagii, declaraţiuni, sau interviewuri. „Cita di Milano“ se va înapoia apoi la Kings­­bay, spre a colabora la expediţiile ulterioare în vederea găsirii gru­pului de naufragiaţi cu învelişul dirijabilului, GENERALUL NOBILE VA FI JUDECAT DE UN JURIU DE ONOARE Berlin. 19 (Rador). — Din Co­penhaga se anunța că guvernul italian acceptă propunerea da­neză, de a se forma un Juriu de onoare International, spre a ju­deca pe generalul Nobile, care s’a înapoiat sing­ur in Italia. IN CAUTAREA GRUPULUI ALESSANDRINI Paris. 19 (Rador). — Pre­şedintele comitetului de sal- I vare, din Moscova a anunţat I că măsurile Pentru căutarea grupului Alessandrini au fost intensificate. Comitetul este , convins, că Guilbaud şi A­­mundsen se găsesc împreună cu acest grup. Titlul de „paşă“ menţinut în Turcia Constantinopol, 19 (Rador). — Adunarea Naţională, a respins proiectul de lege relativ la des­fiinţarea titlului de „paşă“. " □ * □ Isprava a doi lesM din Ms Paris, 20 (Rador). — Doi sol­daţi din legiunea streină din Tunis au furat automobilul ge­neralului comandant al legiunei şi au fugit în direcţia frontierei pe care au încercat să o treacă, dând maşinei toată viteza şi tră­gând focuri asupra sentinelelor. Sentinelele au ripostat Unul din legionari a fost ucis, celălalt a fost prins. FIL­AE — Când ai venit? — Ehi Dar tu? — Astăzi. — Unde ți-e familia? — Pe plajă la Mamaia. Dar a ta? — Pe Furnica la Sinaia. — Ce te faci diseară ? — N’am nici un rost. — Nici eu. Știi ce? Hai la va­rieteu. — Gând la gând cu bucurie. Tocmai vream să-ți propun. — Ne ’ntâlnim la colț la bule­vard. — Pe la 9. — Pe la 9.­­ — Acu — după treburi. — Şi eu tot aşa.­­ — Mi-a dat nevastă-mea o grămadă de comisioane.­­ — Dar mie! — Ne răzbunăm diseară. — Bun şi aprobat. Seara, automobilul sboară­­ printre teii parfumaţi, şi cei doi­­ agricultori, unul cu chelie cât un­­ abajur, celalt cu burta confecţio- I nată în stil de geamandură, iau­­ loc la o masă din fundul sălii , scăldate î n lumini colorate şi­­ cască sum la jocul de mâini şi de picioare al stelelor căzătoare, cu acompaniament de răgu­­şeală cronică şi de jazzband do­git. — Ce luăm? — Eu nu mănânc seara. — Nici eu. — Chelner! Dă-ne o sticlă de vin! — Şi nişte pere! Când se prezintă sticla şi poa­mele, unul începe s’o răsucească pe cea dintâi, celalt să mângâe pe cele din urmă, amândoi cu un miş­maş de mirare şi fală în priviri. — Vin din via mea! — Şi pere dela mine! După ce consumă numerele din program şi lucrurile de pe masă, cer plata. Talul trage repede cu plaiva­zul pe carnet. — C­e-aveţi? — Odată pere — 150. — O sticlă de vin. — 600. — Cum 150 două pere, dom­nule!? De la mine le-aţi luat cu 8 lei kilogramul! — Şi cum ceri 600 pe o sticlă de vin, când cu vi l-am dat cu 24 litrul ?! — Vedeţi, dv... Daţi-mi voe... Putem să v’arătăm... Un nod se opreşte in gâtlejul tatului, care face semne dispe­­­rate, patronului — dar acesta găseşte că e momentul să se eclipseze. Consumatorii lasă pe masă, unul 8 lei, celalt 24, şi pleacă fluerând, petrecuţi cu cele mai recunoscătoare ploconeli de per­sonal, fericit că nu văd și că n’aud cei dimprejur. A, dacă reprezentaţiile acestea ar face seriile dela .,Cărăbuş" cum s‘ar mai ofteni traiul ! Don Jose e aniversare I. P. S. Patriarh Miron, înal­tul Regent al României a împli­nit dri 60 de ani Frumoa­să zi de aniversare a unui fiu din popor, înălţat prin propria-i vrednicie, la cea mai înaltă demnitate, în Patria Sa. Fostul episcop al Caransebe­şului, înzestrat cu cele mai no­bile însuşiri intelectuale şi su­fleteşti, are pentru noi, românii, măreţia unui simbol, expresiu­­nea celor mai nobile nădejdi. Fruntaş al ortodoxiei creştine, principe al spiritualitâţii ro­mâneşti, înaltul Regent şi Pa­triarh păşeşte astăzi cu mân­drie spre al treilea pătrar de veac al existenţei sale, înconju­rat de dragostea, de stima şi ad­miraţia unui popor. ..Universul“, credincios tradi­ţiilor şi principiilor sale româ­neşti, face înalt Prea Sfântului Patriarh Miron Cristea şi înal­tului Regent cele mai frumoase urări de sănătate şi viaţă lungă, spre fericirea ţării şi bisericii. I. P. S. PATRIARH MIRON CRISTEA mm M pe setea In soMia ne® englezi Preşedintele minerilor, în vârstă de 66 ani, în luptă de box — Londra, 18 (telegr. part.). — In şedinţa de azi a conferinţei minerilor englezi, au isbucnit mari scandaluri. Cinci delegaţi comunişti, excluşi dela şedinţa­­ de eri din lipsă de împuterni- ' ciri suficiente, au apărut la ga­lerie, protestând vehement. Preşedintele conferinţei, Her­bert Smith, s-a urcat la galerie, spre a dispune evacuarea pu­blicului şi a comuniştilor. Pro­vocat,­­ a început să boxeze cu comuniştii. Secretarul comunist al federa­ţiei minerilor, Cook, însoţit de comunistul Horner, alergând în ajutorul comuniştilor, s-a încins o luptă, în cursul căreia Horner, un boxer cunoscut, a fost făcut knock-out de preşedintele Her­bert Smith, în vârstă de 66 ani. Comuniştii au părăsit apoi sala în fugă. Horner a declarat unui zia­rist, că l-a menajat (?!) pe pre­şedinte, din cauza vârstei sale înaintate. MOŢIUNEA CONTRA CO-­­ MUNIŞTILOR Londra, 20 (Rador). — Confe­rinţa anuală a federaţiei mine­­rilor a aprobat cu 620.000 vo­turi contra 8000 hotărîrea luată de comitetul executiv prin care se înfierează tactica comunişti­lor şi a minorităţii extremiste din sânul federaţiei. Conferinţa a adoptat o rezo­luţie prin care cere naţionaliza­rea minelor, ca măsura cea mai importantă pentru reorga­nizarea industriei cărbunilor. SUBVENŢII IMPORTANTE PENTRU INDUSTRIA CAR­­BUNILOR Londra, 20 (Rador). — Guver­nul a decis să acorde imediat importorate subvenţii industriei cărbunilor. Proprietarii de mine vor obţine sprijin financiar mai ales pentru intensificarea expor­tului de cărbuni. Criza in a­­ceiastă ramură principală a pro­ducţiei britanice s-a agravat din cauza sporirei numărului de șo­­meuri și a încetării lucrului în numeroase mine. MM cm şi spinia. M iit m­ mm Paris, 19 (Rador). — Du­pă inaugurarea liniei ferate transphrineene, reg­ele Spa­niei, preşedintele Doumer­­gue, Primo de Rivera, Briand şi Barthou au avut o lungă consfătuire, discutând ches­tiunile actuale dintre Spania şi Franţa. Regele Alfons s-a înapoiat azi la reşedinţa sa din San Sebastian. Preşedintele Dou­­mergue, d-nii Briand şi Bart­hou au sosit la amiază la Paris.* Faris, 19 (Rador). — Ziarele subliniază tonul deosebit de cor­dial al ceremoniei de la Canfranc şi relevă că străpungerea Ph­i­­licilor venind după semnarea a­­cordului Tangerului, confirmă şi mai mult strângerea prieteniei dintre Fanfa şi Spania. Se speră că relaţiile economice şi cultu­rale dintre cele două ţări vor lua­­acum un nou avânt, în serviciul consolidării păcii generale Losuia mistrului Cehoslovaciei din Paris, jefuită Paris, 19. — (Telegr. part.) O spargere foarte îndrăzneaţă s’a săvârşit noaptea trecută la Pa­ris, în locuinţa ministrului Ce­hoslovaciei, Ossutsky. Câteva minute înainte de ora 5 dimineaţa, s’a trezit doamna Ossutski şi a văzut un bărbat cu revolverul in mână înaintea patului ei. La somaţiile tâlharului, ea i-a dat fără rezistenţă bijuterii şi bani în valoare totală de a­­proape 150 mii franci. Spărgătorul s-a îndreptat apoi spre o cameră laterală; a re­nunţat însă să intre acolo, fiind rugat de d-na Ossutski să-i cruţe copiii şi a plecat. Când d-na a chemat pe porta­rii­ r­asei, acesta n’a mai dat pes­te spărgător, a cărui umbră a văzut-o numai în fugă. Ministrul, care dormea în cea­­laltă extremitate a casei a aflat abia dimineaţa de tâlhăria să­vârşită. -n*c­ mmm mei in Liga Naţiunilor New-York, 19 (Rador). — Parlamentul argentinean a fost convocat pentru ziua de 25 iulie, în sesiune extra­ordinară, pentru a discuta re­intrarea Argentinei în Liga Naţiunilor. Cinci persoane omorîte de un automobil Faris, 20 (Rador). — in apropiere de Bayi­­enne, un automobil a capatat și s’a aprins. Cinci persoane care se aflau în mașina au fost prinse sub caroserie și au murit carbonizate. -------□ * □-------­ S'a cerut libertatea comerţului cu imobi­l în Ungaria Budapesta, 19 (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei mag­naţilor s’a discutat o propunere tinzând la reintroducera regimu­lui de libertate în comerţul cu imobilele. D. Toth, preşedintele tribuna­lului special al proprietăţii fun­ciare, a combătut propunerea, a­­ratând că libertatea tranzacţii­­unilor cu imobilele ar avea ca urmare afluxul sistematic de ca­pitaluri din statele succesorale şi astfel s'ar slăbi statul ungar şi în acest domeniu. Oratorul a invocat ca exem­plu starea din trecut când ro­mânii, beneficiind de libertatea tranzacţiunilor, au obţinut pro­prietăţi întinse în Transilvania şi au inundat chiar câmpia un­gară. Din punctul de vedere al inte­reselor naţionale, a cerut menţi­nerea controlului de stat asupra comerţului cu mobilele. ----------0*0---------

Next