Universul, iulie 1928 (Anul 46, nr. 149-174)
1928-07-22 / nr. 167
Anni ALTI, nr. 167 10 . Pagini a® In tard 3 lei In străinătate 6 lei 10 . Pagini Duminici 22 Iulie 1928 Fondator: LUIQi C AZZ A VILLAN TELEFON: Direcţia 313/72—314/64 Administraţia 303/71 Secretariatul de Redactie 356 43 Redacţia: Cores*», cu provincia 303/98—335/3? UN AI DELA MOARTEA REGELUI FERDINAND I S’a împlinit ori un an de la moartea celui de al doilea Rege al României, primul Suveran al României Ilari. Naţiunea întregită, se pleacă mişcată şi recunoscătoare în faţa memoriei lui, slăvind marele său merit de a fi fost, mai presus de toate, cel dintâi dintre români în înţelepciune, patriotism, abnegaţie şi sacrificiu. Rareori soarta a pus un Suveran înaintea unor probleme mai grele, şi greu s’ar găsi un suflet mai fericit în rezolvarea lor şi mai hotărît în identificarea sa cu aspiraţiunile neamului. Domnie scurtă, dar strălucită, mică în timpi, mare în fapte. Istoria evenimentelor pe care Ferdinand I le-a trăit pentru dinastia si ţara lui, rămâne să fie scrisă. Ele sunt incă prea recente, ca să fi trecut în domeniul trecutului. Dar de pe acum, Judecata unanimă l-a consacrat ca un exponent exemplar al instinctului naţional, — garanţie supremă înnăuntru — şi al realităţii desăvârşite, — generatoare de respect şi încredere in afară. Instituţiunile trăesc nu numai prin rostul, ci şi prin oamenii lor. El le justifică , ei le ridică sau le coboară. Regele Ferdinand, nu numai că a înfipt si mai adânc rădăcinile monarhiei si dinastiei in aşezământul statului nostru, întregit sub El, dar a dat un impuls puternic ideei monarhiste insăşi, clătinată în unele părţi de neputinţa sau nevoinţa altora de a se ridica la înălţimea răspunderilor vremii. Românismul se va făli pururea cu această măreaţă figură în fresca marilor deţinători ai destinelor lui, din lunga, sbuciumata şi triumfala istorie a neamului. Sguduită adânc în clipa când a pierdut pe marele său Rege, mângâiată atunci numai de speranţa pusă în vlăstarul fie pe Tron, înconjurat cu dragostea şi devotamentul arătat gloriosului Său bunic, naţiunea întreagă aduce astăzi omagii recunoscătoare amintirii Regelui Ferdinand şi se strânge, unită, în jurul Regelui Mihai. Iată se împlineşte anul de când Măria Ta, făuritorul Casei noastre a tuturora, sprijinit de toiagul veşniciei, ai luat drumul Curţii de Argeş, bătând la poarta casei lui Neagoe-Vodă. Erai obosit Măria Ta şi ai plecat... Te-a plâns atunci poporul şi ostaşii. Şi cavalerii cruciuliţei albastre Te-au plâns Măria Ta. Apoi cu toţii cu pas domol Te-am dus să-Ţi odihneşti truda sub umbră de altar, la poală răcoroasă de codru, departe de sgomotul oraşelor, aproape de sufletul Voevozilor. Unii din ei au zidit biserici, alţii au înfrânt păgânii. Maria Ta ai prefăcut un vis în ceva aevea. Şi cavalerii-ostaşi plecaţi înaintea Măriei Tale Ţi-au eşit în cale, şi cornistul Blăjan din Dobrogea Ţi-a sunat onorul, iar cele 800.000 de suflete Te-au înconjurat cu dragostea lor. Te-a primit atunci Înţeleptul Rege Carol, cu Marele Mihaiu şi mult chinuitul în trecerea prin această lume, Avram Iancu... . . . Şi cei ce-au muncit în această ţară, Te-au primit ca pe Regele muncii şi cei ce-au suferit, ca pe Regele suferinţei, iar cei ce-au biruit, ca pe un biruitor ce s’a biruit însuşi pe el. Căci de n'ai fi fost Rege Măria Ta, Te făcea fapta Rege. In temelia altarului lângă care odihneşti, meşterul Manele şi-a zidit sofia, în temelia trainiciei Casei noastre. Măria Ta Ţi-ai zidit liniştea, viaţa, strămoşii şi urmaşii... Şi aşa ai trecut de la viaţa şubredă la viaţa nemuritoare şi din judecata vremelnică a norodului, în legenda neperitoare a Naţiei... Te văd şi astăzi ostaşii Corpului de pază, rătăcind noaptea prin aleele parcului de la Cotroceni, cu faţa palidă, cu privirea umedă, cu pas fără de sunet. Şi ţăranii, — ostaşii de eri ai Măriei Tale, — plecaţi în zori la muncă, Te văd adesea trecând călare pe drumul de la Mărăşeşti la Doaga... Ce grije fără de sfârşit Te face să colinzi şi astăzi cuprinsul zărilor noastre ? Lasă grijile, alungă-Ţi truda, eşti obosit, dormi, Măria Ta. Ai încredere în fiii Ţării. Căci începând cu anul una mie nouă sute douăzeci şi şapte, ostaşii României depun jurământul cu faţa spre Curtea de Argeş. , MAIORUL BAGULESCU Cavaler al ordinului „Mihai Viteazul“ 20 Iulie, 1928. Regele Ferdinand I t Ziarului parizian „Le Temps“ ltt telegrafiază din Paris cum că evreii gionişti, drept recunoştinţă pentru lordul Balfour, care este privit drept iniţiatorul renaşterei Palestinei, au hotărît să-l răsplătească cu an dar de eternă duram. Au hotărtt să-i sădească o pădure pe dealurile ce domină Nazarethul, iar pădurea să-i poarte numele. Pădurea va începe cu 50.000 copaci, cari vor costa 15.000 livre sterline, iar când va fi deplin plantată va avea 300.000 copaci pentru care se vor cheltui 75.000 livre sterline (60 milioane lei). Nu se poate tăgădui cum că au fantezie originală evreii. Dar să nu ne pripim. Fantezia va fi originală, însă geniul rasei, deştept şi aci ca întotdeauna, n’a pierdut din vedere nici de astă dată. DOBANDA! Arienii sunt nişte naivi: închipuirea lor, cât de caldă poftiţi, nu are legături cu realităţile vieţii trăite, ci vagabondează în nouri pe aripi de visuri. — nici măcar de aeroplane comerciale: ei, nevinovaţi copii, îmbătrâniţi in beţia fantasmagoriei, se mulţumesc să înalţe chinuri cioplite, busturi şi statui, câteodată tablouri, minunăţii de artă, dar toate capitaluri moarte. Căci, mă rog, ce câştig produce, în timp, un tablou ori o statue? Averi pierdute, bănet închis în lespezi de marmoră, în blocuri de aramă ori în pânzeturi vopsite, perfecţiuni pentru admiraţia celor câteva sute de cunoscători ai planetei, afaceri minunate pentru imitatori geniali in contrafacere, sau gadilitoare de vanitate pentru toti regii dolarului, miliadarii transoceanici. Iar dobânda e zero. Pe când o pădure ?!? Va fi costând ea 75.000 livre sterline, dar ce mină de exploatat ! Iordul Balfour, căruia profesia d-sale de permanent tivit, nu-i îngădue nici măcar un poney între picioare, necum un semeț etalon de rasă antilo-arabâ pur sânge, nu va putea fi eternizat printr’o statue ecvestră, ceea ce ar fi cu mult mai măreţ. Cel mult va fi reprezentat pedestru, _ de pildă precum e reprezentat la noi Pake Protopopescu — sau chiar ceva şi mai meschin — oroare ! — aşezat striinult, la fel ca nefericitul nostru C. A. Rosetti, subiect autentic pentru electroniziune. Pe când o pădure !”? O pădure este o aternitate rendementabilă, un fel de rentă perpetuă, fără termenul fatal al sfârşitului la 99 de ani, exploatată după un regim silvic novosiouist, va produce anual benefică incalculabile de pe urma cărora palestinienii se vor îmbogăţi exact ca în pădure ! Si anoi gloria !... Dacă cumva, într’un viitor depărtat, vre-un nou profet va binevoi să onoreze cu apariţia sa miraculoasă regiunile iordanice, apariţiile nu se vor mai produce în pădurea măslinilor — evocaţie de băcăniei — dar în Pădurea lui Balfour! Ce succes ! Ce succes L. Lăsând acum gluma la o parte, socotesc că inspiraţia evreilor sionişti este foarte inteligentă. Evreii sunt, nu numai oameni deştept, dar şi oameni foarte practici. Dacă şi oamenii noştri cari ne cârmuesc ar avea acelaş simţ, practic, dacă în loc să multiplice anual automobilele autorităţilor, ar fi plantat câteva păduri în toate locurile propice, populaţiile ţărei n’ar fi silite să plătească lemnele de foc cu câte 1300 lei mia de 900 de chilograme. CONSTANTIN BACALBAŞA ----------□ * □---------Se desminte ştirea rechemării ministrului polon din Bucureşti Varşovia, 19 (Rador). — Din sursă autorizată, agenţia telegrafică polonă, este informată că ştirea publicată de un ziar din Varşovia, relativ la rechemarea actualului ministru polon la Bucureşti, d. Szembek, și numirea în locul său a d-lui Matisemski, actual director în ministerul de externe, este lipsită de orice seriozitate, ea fiind inventată pe deantregul. -------------------------- Să ascultăm.. PADDREA BALFOUR înmormântarea lui Giolitti Roma, 19 (Rador).—La Cavour, au fost ieri, funeraliile lui Giolitti, în prezenţa ducelui de Bergamo, ca reprezentant al Regelui şi a reprezentanţilor parlamentului. Un detaşament de trupe a dat onorurile militare. ---------□ * □---------. Demisia ministrului Bulgariei la Belgrad Belgrad. 19. (Rador). — Ziarele anunţă că ministrul Bulgariei la Belgard, ar fi demisionat sau ar fi pe cale să demisioneze, din cauza atentatului comis împotriva şefului siguranţei generale a Statului Ştiri din sursă bulgară, anunţă că în locul actualului ministru, va fi trimis la Belgrad, o personalitate politică, partizană convisă a ideii de apropiere între Iugoslavia şi Bulgaria. Această personalitate, ar fi profesorul Misaikov ! Până la confirmarea oficială a acestor zvonuri, menţionăm că ştirile acestea, an un carac, ter oficios, deci demne de cre- I zare.— —□»a însemnările mele 100 lei pe lună Colegul nostru Iosif, delegat să facă anchete în Ardeal, a scris zilele trecute, lucruri foarte interesante din jud. Făgăraş. S-a ocupat colegul nostru de sărăcia bugetelor comunelor rurale şi a spus, după date puse la îndemână de autoritatea judeţeană , că sunt comune aşa de sărace, încât primarii au câte 100 lei pe lună. 100 lei pe lună, 100 de lei de aceştia curenţi, în hârtie adesea foarte terfelită, — cum circulă pe aici, de ţi-e oarecum jenă s’o pui în buzunar. 100 de lei. Ce fel de salariu e acesta? Şi ce fel de servicii se pot presta pentru 100 de lei pe lună? Dar se va zice, că salariul e chestie cu totul secundară, pentru un gospodar, pe care votul consătenilor lui l-a cinstit cu demnitatea de primar. Demnitate-demnitate, dar pentru împlinirea îndatoririlor acestei demnităţi, se cere timp. Şi gospodarul bun îşi preţueşte timpul. Şi apoi, dacă ar fi vorba numai pe demnitate, apoi câte demnităţi nu-s cu mult mai demne decât primariatul unei biete comune rurale Şi totuş demnitarii respectivi au salarii foarte respectabile. 100 de lei pe lună este însă rezultatul sărăciei bugetului comunal. Și sărăcia bugetului comunal însemnează incapacitatea comunelor de a se desvorta. Căci ce activitate poate să depună un primar cu 100 de lei pe lună şi cu ce să facă ceva, dacă pare comuna. Nici pentru școală, nici pentru biserică, nici pentru drumuri, nici pentru pază. Colegul nostru spune, că îngustimea bugetelor comunale s’ar datori legii, care nu îngădue comunelor rurale să încaseze suficiente cote (zecimi) din taxele către stat. Chestiunea e desigur necesar să fie studiată, căci nu pot fi lăsate în amară sărăcie comunele. Descentralizarea e principiul cel mai favorabil propășirii, căci descentralizare e decongestionare, e simplificare în aparatul administrativ. E libertatea, sau începutul de libertate de lucru potrivit râvnei și hărniciei locale. Dar cu ce? C. Cro. ----------n«G--------- Bela Kehn pleacă in Rusia Berlin, 19. (Telegr. part.). — S-a stabilit acum, că Bela Kuhn va pleca în Rusia, prin Germania. Germania i-a permis trecerea prin teritoriul ei, spre a-i fi agreabilă Austriei, deoarece Polonia difuzase categoric trecerea lui Kuhn prin Polonia. Fostul dictator comunist al Ungariei se va înapoia deci din nou în Rusia, trecând prin Cehoslovacia și Germania la Stettin și de acolo pe un vapor german în Rusia. ** spre opeon rai eunuc Tratativele începute încă din ianuarie, în vederea încheerii unui împrumut extern şi pentru asigurarea stabilizării legale a leului, s-au sfârşit. Deşi îndelungate, aceste tratative au dus la rezultatul dorit. România şi-a asigurat împrumutul solicitat şi a obţinut concursul băncilor de emisiune din aproape toate statele de seamă, pentru stabilizarea legală a leului. Dacă tratativele duse în aceste scopuri au durat cam mult, faptul se explică prin greutăţile ce guvernul le-a întâmpinat din cauza atmosferei defavorabile făcută în străinătate, atât de duşmanii naturali ai ţării, cât şi de acei oameni politici de la noi, cari au pus interesele lor personale mai presus de interesele mari ale ţării. Obţinerea împrumutului şi asigurarea stabilizării legale a monetei noastre fac însă dovada că toate denigrările contra ţării au fost dovedite neîntemeiate şi că situaţia României inspiră toată încrederea necesară statelor şi marilor financiari, cae asigură concursul lor. Prin împrumutul obţinut şi aranjamentul stabilit, circulaţia monetară va fi sporită şi viaţa economică ajutată simţitor în desvoltarea ei. Din împrumut se vor face investiţiuni pentru căile de comunicaţie, tot în vederea uşurării condiţiilor de desvoltare a vieţii economice. Iar Banca Naţională fiind autorizată să sporească emisiunea monetară, pe bază de devize, e pusă în situaţia de a spori reescentul, ajutând astfel, după trebuinţă, agricultura, industria şi comerţul, în desvoltarea lor deplină. Pofim astfel spre un nou regim economic, de la care nu se poate aştepta decât mulţumirea tuturor categoriilor de producători. Mimm Mie rechemaţi în Italia Roma, 19. (Rador).— Agenţia „Ştefani“ anunţă : In conformitate cu instrucţiunile date de d. Mussolini, naufragiaţii dirijabilului „Italia“ salvaţi până acum, vor fi imediat repatriaţi. „Cita din Milano“ ii va transporta până la portul Aarwick, iar de aci vor veni cu trenul în Italia. Şeful guvernului a ordonat formal tuturor membrilor expediţiei să se abţină de la orice mesagii, declaraţiuni, sau interviewuri. „Cita di Milano“ se va înapoia apoi la Kingsbay, spre a colabora la expediţiile ulterioare în vederea găsirii grupului de naufragiaţi cu învelişul dirijabilului, GENERALUL NOBILE VA FI JUDECAT DE UN JURIU DE ONOARE Berlin. 19 (Rador). — Din Copenhaga se anunța că guvernul italian acceptă propunerea daneză, de a se forma un Juriu de onoare International, spre a judeca pe generalul Nobile, care s’a înapoiat singur in Italia. IN CAUTAREA GRUPULUI ALESSANDRINI Paris. 19 (Rador). — Preşedintele comitetului de sal- I vare, din Moscova a anunţat I că măsurile Pentru căutarea grupului Alessandrini au fost intensificate. Comitetul este , convins, că Guilbaud şi Amundsen se găsesc împreună cu acest grup. Titlul de „paşă“ menţinut în Turcia Constantinopol, 19 (Rador). — Adunarea Naţională, a respins proiectul de lege relativ la desfiinţarea titlului de „paşă“. " □ * □ Isprava a doi lesM din Ms Paris, 20 (Rador). — Doi soldaţi din legiunea streină din Tunis au furat automobilul generalului comandant al legiunei şi au fugit în direcţia frontierei pe care au încercat să o treacă, dând maşinei toată viteza şi trăgând focuri asupra sentinelelor. Sentinelele au ripostat Unul din legionari a fost ucis, celălalt a fost prins. FILAE — Când ai venit? — Ehi Dar tu? — Astăzi. — Unde ți-e familia? — Pe plajă la Mamaia. Dar a ta? — Pe Furnica la Sinaia. — Ce te faci diseară ? — N’am nici un rost. — Nici eu. Știi ce? Hai la varieteu. — Gând la gând cu bucurie. Tocmai vream să-ți propun. — Ne ’ntâlnim la colț la bulevard. — Pe la 9. — Pe la 9. — Acu — după treburi. — Şi eu tot aşa. — Mi-a dat nevastă-mea o grămadă de comisioane. — Dar mie! — Ne răzbunăm diseară. — Bun şi aprobat. Seara, automobilul sboară printre teii parfumaţi, şi cei doi agricultori, unul cu chelie cât un abajur, celalt cu burta confecţio- I nată în stil de geamandură, iau loc la o masă din fundul sălii , scăldate î n lumini colorate şi cască sum la jocul de mâini şi de picioare al stelelor căzătoare, cu acompaniament de răguşeală cronică şi de jazzband dogit. — Ce luăm? — Eu nu mănânc seara. — Nici eu. — Chelner! Dă-ne o sticlă de vin! — Şi nişte pere! Când se prezintă sticla şi poamele, unul începe s’o răsucească pe cea dintâi, celalt să mângâe pe cele din urmă, amândoi cu un mişmaş de mirare şi fală în priviri. — Vin din via mea! — Şi pere dela mine! După ce consumă numerele din program şi lucrurile de pe masă, cer plata. Talul trage repede cu plaivazul pe carnet. — Ce-aveţi? — Odată pere — 150. — O sticlă de vin. — 600. — Cum 150 două pere, domnule!? De la mine le-aţi luat cu 8 lei kilogramul! — Şi cum ceri 600 pe o sticlă de vin, când cu vi l-am dat cu 24 litrul ?! — Vedeţi, dv... Daţi-mi voe... Putem să v’arătăm... Un nod se opreşte in gâtlejul tatului, care face semne disperate, patronului — dar acesta găseşte că e momentul să se eclipseze. Consumatorii lasă pe masă, unul 8 lei, celalt 24, şi pleacă fluerând, petrecuţi cu cele mai recunoscătoare ploconeli de personal, fericit că nu văd și că n’aud cei dimprejur. A, dacă reprezentaţiile acestea ar face seriile dela .,Cărăbuş" cum s‘ar mai ofteni traiul ! Don Jose e aniversare I. P. S. Patriarh Miron, înaltul Regent al României a împlinit dri 60 de ani Frumoasă zi de aniversare a unui fiu din popor, înălţat prin propria-i vrednicie, la cea mai înaltă demnitate, în Patria Sa. Fostul episcop al Caransebeşului, înzestrat cu cele mai nobile însuşiri intelectuale şi sufleteşti, are pentru noi, românii, măreţia unui simbol, expresiunea celor mai nobile nădejdi. Fruntaş al ortodoxiei creştine, principe al spiritualitâţii româneşti, înaltul Regent şi Patriarh păşeşte astăzi cu mândrie spre al treilea pătrar de veac al existenţei sale, înconjurat de dragostea, de stima şi admiraţia unui popor. ..Universul“, credincios tradiţiilor şi principiilor sale româneşti, face înalt Prea Sfântului Patriarh Miron Cristea şi înaltului Regent cele mai frumoase urări de sănătate şi viaţă lungă, spre fericirea ţării şi bisericii. I. P. S. PATRIARH MIRON CRISTEA mm M pe setea In soMia ne® englezi Preşedintele minerilor, în vârstă de 66 ani, în luptă de box — Londra, 18 (telegr. part.). — In şedinţa de azi a conferinţei minerilor englezi, au isbucnit mari scandaluri. Cinci delegaţi comunişti, excluşi dela şedinţa de eri din lipsă de împuterni- ' ciri suficiente, au apărut la galerie, protestând vehement. Preşedintele conferinţei, Herbert Smith, s-a urcat la galerie, spre a dispune evacuarea publicului şi a comuniştilor. Provocat, a început să boxeze cu comuniştii. Secretarul comunist al federaţiei minerilor, Cook, însoţit de comunistul Horner, alergând în ajutorul comuniştilor, s-a încins o luptă, în cursul căreia Horner, un boxer cunoscut, a fost făcut knock-out de preşedintele Herbert Smith, în vârstă de 66 ani. Comuniştii au părăsit apoi sala în fugă. Horner a declarat unui ziarist, că l-a menajat (?!) pe preşedinte, din cauza vârstei sale înaintate. MOŢIUNEA CONTRA CO- MUNIŞTILOR Londra, 20 (Rador). — Conferinţa anuală a federaţiei minerilor a aprobat cu 620.000 voturi contra 8000 hotărîrea luată de comitetul executiv prin care se înfierează tactica comuniştilor şi a minorităţii extremiste din sânul federaţiei. Conferinţa a adoptat o rezoluţie prin care cere naţionalizarea minelor, ca măsura cea mai importantă pentru reorganizarea industriei cărbunilor. SUBVENŢII IMPORTANTE PENTRU INDUSTRIA CARBUNILOR Londra, 20 (Rador). — Guvernul a decis să acorde imediat importorate subvenţii industriei cărbunilor. Proprietarii de mine vor obţine sprijin financiar mai ales pentru intensificarea exportului de cărbuni. Criza in aceiastă ramură principală a producţiei britanice s-a agravat din cauza sporirei numărului de șomeuri și a încetării lucrului în numeroase mine. MM cm şi spinia. M iit m mm Paris, 19 (Rador). — După inaugurarea liniei ferate transphrineene, regele Spaniei, preşedintele Doumergue, Primo de Rivera, Briand şi Barthou au avut o lungă consfătuire, discutând chestiunile actuale dintre Spania şi Franţa. Regele Alfons s-a înapoiat azi la reşedinţa sa din San Sebastian. Preşedintele Doumergue, d-nii Briand şi Barthou au sosit la amiază la Paris.* Faris, 19 (Rador). — Ziarele subliniază tonul deosebit de cordial al ceremoniei de la Canfranc şi relevă că străpungerea Philicilor venind după semnarea acordului Tangerului, confirmă şi mai mult strângerea prieteniei dintre Fanfa şi Spania. Se speră că relaţiile economice şi culturale dintre cele două ţări vor luaacum un nou avânt, în serviciul consolidării păcii generale Losuia mistrului Cehoslovaciei din Paris, jefuită Paris, 19. — (Telegr. part.) O spargere foarte îndrăzneaţă s’a săvârşit noaptea trecută la Paris, în locuinţa ministrului Cehoslovaciei, Ossutsky. Câteva minute înainte de ora 5 dimineaţa, s’a trezit doamna Ossutski şi a văzut un bărbat cu revolverul in mână înaintea patului ei. La somaţiile tâlharului, ea i-a dat fără rezistenţă bijuterii şi bani în valoare totală de aproape 150 mii franci. Spărgătorul s-a îndreptat apoi spre o cameră laterală; a renunţat însă să intre acolo, fiind rugat de d-na Ossutski să-i cruţe copiii şi a plecat. Când d-na a chemat pe portarii rasei, acesta n’a mai dat peste spărgător, a cărui umbră a văzut-o numai în fugă. Ministrul, care dormea în cealaltă extremitate a casei a aflat abia dimineaţa de tâlhăria săvârşită. -n*c mmm mei in Liga Naţiunilor New-York, 19 (Rador). — Parlamentul argentinean a fost convocat pentru ziua de 25 iulie, în sesiune extraordinară, pentru a discuta reintrarea Argentinei în Liga Naţiunilor. Cinci persoane omorîte de un automobil Faris, 20 (Rador). — in apropiere de Bayienne, un automobil a capatat și s’a aprins. Cinci persoane care se aflau în mașina au fost prinse sub caroserie și au murit carbonizate. -------□ * □------- S'a cerut libertatea comerţului cu imobil în Ungaria Budapesta, 19 (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei magnaţilor s’a discutat o propunere tinzând la reintroducera regimului de libertate în comerţul cu imobilele. D. Toth, preşedintele tribunalului special al proprietăţii funciare, a combătut propunerea, aratând că libertatea tranzacţiiunilor cu imobilele ar avea ca urmare afluxul sistematic de capitaluri din statele succesorale şi astfel s'ar slăbi statul ungar şi în acest domeniu. Oratorul a invocat ca exemplu starea din trecut când românii, beneficiind de libertatea tranzacţiunilor, au obţinut proprietăţi întinse în Transilvania şi au inundat chiar câmpia ungară. Din punctul de vedere al intereselor naţionale, a cerut menţinerea controlului de stat asupra comerţului cu mobilele. ----------0*0---------