Universul, august 1928 (Anul 46, nr. 175-201)

1928-08-01 / nr. 175

Anu XL¥! Mr. 175 Miercuri 1 August 1928 Vedetă la 60 de ani Noua vedetă pe care a anga­jat-o „Foxfilm" şi care a fost a­­plaud­ată in rolul bunei şi bă­trânei măicuţe din ,,Cei patru fii" e Margaret Mann, o femee de 60 de ani, cu chipul blând privirea profundă şi strălucind de dragoste. Născută la Aberden în Scoţia, ea a trebuit să părăsească şcoa­la la 10­ ani spre a-şi putea creş­te pe fraţii şi surorile sale după moartea mamei lor. Silită de marea lor sărăcie, ea munci de la vârsta cea mai fragedă. Mai târziu, în Africa de sud, unde emigrase tatăl său, ea se mă­rită şi şeapte ani după aceea, se duse în Statele­ Unite1. Aci lo­cui ani dearândul la Washing­ton. Intr'o zi, fiind în trecere la San-Diego în California, se po­meni că i se oferă să joace ro­lul Martei Washington intr’un cortegiu organizat în cinstea marelui președinte. Când prietenii săi aflară că s’a hotărât să se stabilească la. Hollywood, o sfătuiră să joace la cinematograf. Fu imediat an­gajată ca figurantă; în acelaş timp ea ţinea un modest restau­rant, la care veneau mulţi din­re colegii săi de aceeaş cate­gorie. Ea jucă în câteva produc­ţii ale lui „Universal“, când în­­t­r-o zi fu remarcată de John Ford, care îi oferi un rolișor în filmul „Măicuța inimei mele“. Ea făcu asupra lui Ford a­­tâta impresie încât, chiar în­­nainte de a pleca în Europa spre a­ se­­documenta pentru montarea filmului „Cei pa­tru fii, John Ford o puse pe Margareta Mann să turneze câ­teva scene de încercare în rolul principal. După o nouă proba la întoarcerea sa in Statele­ Unite, el îi încredinţă definitiv rolul mult dorit, în care figuranta făcu o creaţie atât de magistra­lă, în­cât fu definitiv angajată de societate ca artistă princi­pală. Ceea ce dovedeşte că nu e nici­odată prea târziu spre a is­­buti viata.. Serviciul de presă­­ de regie cinematografică Nicolas Behars. De ale actorilor Actorul francez Porel, pe vre­mea când juca la Odéon inter­preta într’o zi o dramă plictisi­toare, care fusese fluerată de Spectatorii I La drept vorbind erau in total vre-o opt. I­orel înainta atunci în dreptul cuştii K\:flautului şi adresându-se ma­nifestanţilor : „ . . — Băgați de seamă, zise el, suntem mai numeroși ca d-voastră. imitaţii de aba­nos fin Se imitează foarte bine aba­nosul cu multe varietăţi de lemn tare, dar mai ales cu lemn de păr, de nuc şi de merişor. lata procedeul : se fierbe, timp de­ o oră, 100 grame de lemn ameri­can din tropice într'un litru de apă ; se ţine la foc până când decocţiunea s’a evaporat pe ju­mătate şi se adaoga atuncea 10 grame de piatră acră. Se întinde aceasta tinetură de mai multe ori pe lemn cu o pensula. Pe de altă parte, se fierbe, timp de două o­re, într’un litru de oţet : 3 gra­me de sulfat de fier, 35 grame de gogoşi de ristic şi 3 grame de sulfat de indigo.­­ Se toarnă pe urmă mai multe straturi din acest lichid pe lem­nul pensulat mai dinainte până ce devine îndeajuns de negru. Când lemnul e cu totul uscat, îi se mai dă strat de lac spre a-i da strălucire. 35.000 kim. cu un automobil ■primitiv continua drumul prin Austria- Cehoslovacia, Germania, Olan­da, Belgia, Anglia, Franţa Ita­­lia. Trifoi cu patru foi La institutul zootehnic din Bu­cureşti s-a primit următoarea scrisoare: Propunându-mi-se de către ci­neva, că nu există trifoiu cu pa­tru (4 foi), curiozitatea m’a făcut să caut mult timp prin trifoiu, ca să mă conving dacă într’ade­­văr există sau nu. După un timp oarecare, găsind un fir de trifoiu cu patru foi, mi s’a spus de către cineva că la in­stitutul dv. se dau premii de cei 2.000, aceluia ce va găsi „trifoi cu patru foi“. De aceea vă întreb să văd dacă într’adevăr este aşa. Răspundeţi, vă rog. Cu stimă Taraschiv Magureanu Comuna..., judeţul... Doi tineri italieni: Uccelli Gaudenzio, mecanic şi Morietti Elio, student, întreprind pe a­­ceasta maşină primitivă, un raid de 35.000 kim. Până acum au străbătut Italia, Franţa, Spania, Marocul, Algeria, Tu­­nisul, Tripolitania, Egiptul, Pa­lestina, Siria, Turcia şi Bulga­ria. Au ajuns la Bucureşti, unde fac un popas pentru repa­­rarea maşinii şi de unde îşi vor­ ­trmări uimit De azi pe măine Ui! BIROUL UNEI AUTORITĂŢI — Of, ce căldură! — Și nici un nor pe cer ! — Eu m-am topit complet! — Eri am băut 20 de șprițuri! — Eu am stat patru ceasuri în bazin ! — Și nu bate vântul de foc! — Nu se mai îndură Dumne­zeu să tragă o ploaie! — 50 de grade la soare, d-le ! — Ferice de Fălcoianu, că ăla e la umbră ! — Eri am văzut pe directorul general şi mi-a spus că trans­piră ! — Transpiră ? — Da, transpiră știrea că li­beralii mai stau încă trei ani la putere! — Eu de căldură, sunt apă! — Spui asta ca să faci punte şi să nu vii Sâmbătă la birou, hoţule! — Grozav m­i-ar trebui, mă Mistu­le, un pol! — Ce pol! Polul Nord ! — Te ţii de fleacuri! Dă-mi un pol să beau o limonadă ! — Nu mai bea mă, că ai să asuzi şi mai mult! — Păi ce să fac, ca să-mi mai potolesc setea? — Ia un ceai! — Ei, dă-mi un pol! — De ce să-ţi dau? — Pentru ceaiul pe care mi-ai spus să-l beau! — N’am mă, parale, sunt us­cat ! — Ferice de tine, pe căldurile astea să fii uscat! — Aoleo, aoleo! — Ce e, mă ? ! — Mă doare ! — Ce te doare! — Piciorul! — Te doare rău ! ‘­ — Grozav! — De când? — De vreo trei ani, dar nu­mai câteodată! — Săracul de tine ! Nici nu ştii ce rău îmi pare ! — Ce milos eşti! Mă Înduio­şează compătimirea ta! ■— Şi ce ai tu la picior ? — Reumatism! — Reumatism ? Şi tu doare rău ’de tot ? — îmi vine rău da durere! — Bravo ! — Cum bravo ?! — Nici nu ştii ce bine îmi pare ! — Păi spuneai adineauri că îţi pare rău ?! — Nu ştiam atuncea că suferi de reumatism! — Şi de ce te bucuri tu, că mă doare piciorul din pricina reumatismului ? — Cum să nu mă bucur, mă?! Dacă te doare, e semn bun : o să plouă și scăpăm de căldură! Numai de-ar da Dumnezeu să nu te lase durerea ! N. Vlădoianu Uriaşul pă o gorilă de idio Africa, o mărime puţin obişnuită, omorită de indigenii Oprirea tramvaeior în America Prin străzile mai depărtate, unde staţiile obligatorii de h­ara­­­ bal sunt rare, s’a introdus un sistem foarte practic la staţiile „facultative“. Cel care voeşte să oprească tramvaiul, apasă pe butonul unui stâlp special. Imediat o lampă roşie se aprinde, ceia ce oprește automobilele, — și un proector aruncă o fâșie de raze care luminează drumul călăto­rului până la tramvai. Om practic Mayer a trebuit să lase pe Re­­beca, nevasta lui, să stea o lună singură la Ostanda. Rebeca îno­tând, s’a depărtat prea mult de țărm şi s'a înecat, iar corpul ei nu a mai fost găsit. Vestea aceasta rea a mâhnit mult pe Meyer şi singura lui consolare era că nu va fi nevoit să mai plătească cheltuelile de înmormântare. Peste opt zile însă, Mayer pri­meşte din Oslanda o telegramă de la prietenul său Levy : „Regăsit plajă trupul Rebechii acoperit crevete“. Mayer scoase un strigăt de du­rere şi trimite imediat următoa­rea depeşă : „Vinde crevete şi aruncă mare cadavrul“. Un doctor care-şi au opera­t clienţii la propriu şi la figurat La Berlin se stabilise de câtăva vreme un medic rus, adept dis­cret însă destul de convins al teoriilor lui Lenin,­­ d-rul Ci­­tronowsky, care se intitula spe­cialist în tratamentul cu raze ul­tra-violete. Clienţii cari se abăteau pe la el, în urma reclamei ce-şi fă­cea—, dacă nu observau cine ştie ce ameliorare în starea bolii­lor, observau însă, în mod sigur, că o bună parte din banii pe care-i aveau în buzunarul hainei dis­păreau în timpul tratamentului... Victimele înmulţindu-se, au gă­sit cu cale să se pună la pândă, și l-au prins pe savantul Citro­­nowsky cu mâna în porte-feuil­­le, operându-i cuprinsul. Poliția berlineză l-a supus pe , numitul operator la un trata­ment în care nu intră razele ul­­tra-violetiu­­i . - O UNIVERSUL Ceva despre spăr­gătorul de ghiaţă „Krassin“ Acţiunea încununată de succes a vaporului spărgător de ghiaţă „Krassin“ a făcut ca posomorita republică roşie să ia din nou con­tact cu umanitatea. E interesant să se ştie că acest vapor a fost construit din dorinţa şi sub regimul ţarului Nicolae. Vasul purtă numele unui celebru cazac, „Yermak", cuceritorul Si­beriei. Planurile şi caracteristica va­sului au fost făcute de amiralul Makaroff. E bine ca în acest moment când, cu mijloace furnizate de alţii, regimul sovietic simte ne­voia să se fălească, lumea să-şi a­­ducă aminte cu recunoştinţă de cine trebue, iar nu de cine iese în primele rânduri, fără să aibă dreptul... Pentru protecţia somnului împo­triva zgomotelor inutile In cursul adunării lor anuale, membrii Asociaţiei medicale din Marea Britanie, reuniţi la Londra, au votat o rezoluţie foarte intere­santă şi foarte logică, menită să protejeze somnul oamenilor. Savanta adunare a hotărît ca, în interesul sănătăţii publice, să ceară ca, prin lege, să se interzică orice zgomot de prisos. Asociaţia medicală a opinat că orice asemenea zgomote, între o­­rele 11 noaptea şi 6 dimineaţa, ar trebui să atragă urmărire judi­ciară contra autorilor lor. E interesant de notat că, prin­tre zgomotele de prisos, deci cam­ ar trebui interzise sau pedep­site­, sunt și sunetele de trompete și de klakson ale automobilelor. ■és®’!® lei 105 gr»e * [el 195 Fanion de tec Lei 695 Cape de Das [ei 899 tett de MIE ASORTIMENT É EPOIEE Plain CAPE Si ILiTE ie BAI SFATURI Nenumărate cazuri vindecate, dovedesc, că REUMATISMUL, GUTA, PIATRA LA RINICHI Şl FICAT, OBESITATEA, etc., se vindecă cu uiosolvhi Cereţi la farmacii, droguerii sau prin scrisori direct de la La­boratorul dr. Al. Iteanu, Bucu­reşti. Prese de Vin cu debit continuu Diferite mărimis Stabile şi pe ro­ţi. Mcţionate cu motor. Cele mal rezis- __ . tente. Cete mai­­ economice. lîenâeHisRlBl eeî mal mare. Introduse cu deosebit succes In ţari _ . „ Cataloage la cerere — Pentru livrare la timp din fabrică adresați de pe acum comensile Dv. la­seoraiantii sasm și mariJHHT u i­BU*­­"Si BUCURESTI,­­ STR. C. A. ROSETTI No. 3 2257 Un medicament indispensabil pen­­tru orice familie. 1. Antiseptic ideal, omoară micro­bii tiflei, boieriei şi ai tuberculozei şi fereşte casa de boale. 2. Nu este toxic, nici caustic, are un miros plăcut şi se recomandă pentru toaleta intimă a femeii con­servând sănătatea. 3. Se recomandă la faceri şi boale de femei, in spălături si ca preser­­vativ al tuturor maladiilor contagi­oase. 4. Ca desudorant contra su­doarei. 5. Ca apă de gură, in gargarisme, pensulatiuni şi în toate caşurile un­de este nevoe de un desinfectant pu­t ternic OXIDOL este suveran.­­ 6. Ca desinfectant al camerelor­­ prin pulverizaţiuni amestecat cu I apă Inlocueşte formolul şi acidul-fe- I nie şi Întreţine higiena apartamen- I telor. , OXIDOL este doctorul casei dr. I Produs încercat şi experimentat I la maternitate şi de către toţi me­dicii. Se găseşte la toate farmaciile si drogueriile — cu 45 tel flaconul. Reprezentanta generală pentru en­­gros la oficiu! de aprovizionare far­­m­aceutic si la Farmacia TV. ST&IRJESCH Bulev, Elisabeta 24, Bucureşti MINISTERUL INSTRUCŢI­UNII Administraţia Casei şcoalelor şi culturii poporului Direcţiunea technică Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 1 August a. c­, se va ţine licitaţie publi­că, cu termen scurt, în localul acestei administraţii din str. g-ral Berthelot No. 30, pentru darea în întreprindere a lu­crărilor de dărâmare a două corpuri de clădiri (băile şi ca­sa din faţă) de la vechiul local al liceului ,,Gh. Şincai“ din Bucureşti, str. Ştirbey Vodă, zidul din­spre localul conser­vatorului nu se dărâmă.­­ In ofertă se va specifica pre­ţul ce se oferă pentru mate­rialele rezultate din dărâmare care rămâne proprietatea o­­fertantului şi care s© vor ri­dica de către ofertant treptat cu dărâmarea. Se specifică în mod expres că termenul de predare a te­renului complet nivelat şi cu­răţit de resturile de materia-a­ie este 24 August a. c. D-nii concurenţi vor depu­ne o garanţie de 6 la sută la valoarea ofertei, în numerar sau în efecte garantate de Knif Kifik No. 37775/6368 din 928. OXICOL S De închiriat, chiar de acum etajele II şi III­­ pentru birouri, precum şi mai­­ multe prăvălii, în imobilul meu , din str. Academiei colţ cu Bule­vardul Academiei (Hotel Espla-­­­nade) cu începere dela 26 Octom­brie 1928. A se adresa: Tng. MIRCEA 466 Sd. Academiei 6 ■jţ- nak. BICICLETE MOTOCICLETE ARMOR ENGROS si DETAIL Creditul Extern 118- Calea Vicleriei 118 -­­ BUCURESTI­­ - Reprezetant şi depozitar pentru România J. DILLAN 4, str. Pitar Meşa, Bucureşti. FRIZERII­, COAFORII găsesc cu preţuri de concurenţă Fotoliuri, rezemători speciale, antiseptice, suturi de hârtie, maşină de tuns, apă de colonie. Pulverizatoare şi garnituri complecte de nichel, perii de cap, de mustăţi, si scuturat, brice, precum si toate acceso-­ riile pentru această branşă. Preturi curente la cerere. Expeditiunii provincie Parfumeria „LILA­S“ 37. Strada Smârdan, 37 20261 Reprezentanța şi Deposit G-ral al renu­­mi­tul­ui săpun de ras Ideal­ul Venus BA 611 lár VE*»

Next