Universul, septembrie 1928 (Anul 46, nr. 202-227)
1928-09-15 / nr. 214
2^ ifi modele Paris preţuri pe jumătate ,V.U.UH..N| Cal. Victoriei 45 fost 57 lângă poarta bisericei Cretzulescu . LUIEVEIFURDANEI CDLTilfli CUM PUTEŢI DEVENI MILIONAR ? cu IO O lei cumpăraţi un bilet ai REGELE MIRAI I care oferă 1 premiu a 1.000.000 Lei 2 „ a 500.000 5 „ a 100.000 8 „ a 50.000 „ ,45 „ a 20, 10 fi 5000 iei Tragerea va avea ioc la 13 Oct. 1928 Biletele se găsesc de vSnzare la sediul Fundaţiei Tn str. Latină Nr. 10, la toate băncile din tară și la depozitarii ziarului „UNIVERSUL*1. tv» 0iimunE animBediciile 1 Renumitul APARAT de MASAJ cu presiune de apă U-WAMASSA, cu 6500 vibraţiuni pe minut, invenţia celebrului Prof. Dr DREUW, produsul unei munci de 19 ani slăbeşte absolut sigur. In foarte scurt timp, fărfi medicamente, fără cură, fără oboseală, fără a lăsa urmele slăbind, vindecă REUMATISMUL, ARTHRITISMUII, CUTA, ARTERIOOCLEROZA, BOULE DE NERVI SI A INIMII, ANEMIA, ASTHMA, IMPOTENTA SEXUALA, SCIATICA, CONSTIPATIA CRONICA DURERI DE CAP. Apa nu atinge corpul. „Aparatul UWA-MASSA este unicul din lume mijloc inofensiv și sigur pentru sl&bixtf*, Prof. Dr. DRIGALSKI, Berlin Evitaţi diferitele pseudo-aparate Aparatul se vinde en detail numai In Bucureşti, In Biroul Reprez. G-rale: VELENTZAS & Co., BuL Elisabeta, 80. Telefon 339/03. 2385 I Hârtie Gaslicht LUPEX-specia pentru negative tari LUPEX-standard pentru negative normale* LUPEX-Contrast pentru negative slabe Hârtie la lumina zilei Si CELLOIflffl-SELBSnOKEUD NOUA PLACA ANDRESA Ultra-Ortho esta materialul indicat pentru biourdis di atatorul de spori Cereţi In orice magazin de specialitate noul •■* Stativul de metal cel mai sta CT&TîV» uAmCfwOi bil, ale cărui părţi se pot 01A A17 # lesne înlocui, (5 părţi) — PREŢUL DE VANZARE LEI 519— Cereţi liste de preţuri complecte în orice magazin de specialitate 21304^ cum „VESELIA“ I adevăratele pudre de orez" In cutii de metal TCours d'Oimour, Tsyka PRODUSE «COMANDATI | Crime. Ciména (cremă grasă) Creme DeCicLa „Le Jade" (cremă uscată) ROGER & GALLE! PARIS UNIVERSUL ni caM a cale faraia ■ MRMAnMMSnNlMM Praga 12 (Rador). — Din lista oficială a victimelor catastrofei de cale ferată de lângă Brno se constată că nici printre morţi, nici printre răniţi, nu se găseşte nici un român. * Praga, 12 (Rador). — In dările de seamă asupra catastrofei, ziarele au relevat ajutorul eficace, pe care l-ar fi dat răniţilor un medic ce se afla în tren şi care rămăsese neatins. S-a crezut în primul moment că este vorba de an francez. Ulterior s‘a aflat însă că acela care dăduse victimelor primele Îngrijiri devotate era doctorul Angelescu, ministrul instrucţiunii publice din România. Viena, 12 .Rador). — Presa vieneză continuă să se ocupe de groaznica nenorocire de cale ferată din Cehoslovacia. Ziarele relevă că d. dr. Angelescu a fost printre cei dintâi, cari nu dat ajutoare medicale victimelor. D. dr. Angelescu a părăsit azi Viena, plecând spre București. CREPE de CHINE PAPILLON, MATASE PURA cu Lei 460, la depozitul fabricator Dr. S. CERKEZ, din str. Lipscani 79 (colţ cu Băcani). Preţ fixat de fabrică. AVIS Reîntors din străinătate am adus un bogat asortiment ultimele modele de iarnă în de blană Lei 6.900 de stofă de pluş Rochi de mătase Rochi de stofă orice mantou se confecţionează şi de comandă. Preţurile desfid orice concurenţă la CONFECTIUNI B-dul Elsabeta No. 10 AUTOMOBIL închis, bună stare CUMPĂR ocazie Şerifi ziar 60 V. Antinevralgic nr. iiiiP. singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii si drognerii, 2384 auti sau comploturi bine descoperite în Iugoslavia Belgrad, 12. (Teleegra-fmă particulară).* Vineri seară a fost asasinat, la Ljubjana, negustorul Periei, prin focuri de carabină, de criminali necunoscuţi. Periei fusese membru al organizaţiei ultranaţionaliste „Orjuna“ şi venise ca emigrant, din Triest, la Ljubiana. Mai târziu, fusese acuzat de „Orjuna“ că e trădător şi spion italian. Primele cercetări ale anchetei s-au îndreptat asupra membrilor acestei organizaţiuni, dintre cari şapte, împreună cu fostul preşedinte Krainc, au fost arestaţi. Se stabilise anume, că asasinul fugise cu maşina fostului preşedinte. La descinderea in casa lui Periei, s-au găsit multă documente extrem de compromiţătoare pentru „Orjuna“, explicând mai multe omoruri din ultimii ani, râmase nelămurite. Poliţia a mai reuşit să găsească, într'un sat de lângă Ljubiana, un nare depozit de arme, care aparţinea „Orjunei“. Proprietarul casei unde era depozitul a fost arestat. S-a constatat că şi carabina, cu care a fost asasinat Periei, era din acel depozit. Din documentele găsite la descinderea în casa lui Periei, reese şi un plan al „Orjmnei“, care se afla într-o mare criză de mijloace băneşti, de a organiza un vast atac asupra unui tren „Orient express"4 şi de a jefui toţi călătorii. Stări anarhice in Croatia Belgrad, 12 (Rador). — In urma asasinării lui Egid Pericî, care era implicat într-o afacere de spionaj, poliţia din Ljubljana a arestat eri pe Verbici, redactor la ziarul naţionalist „Orjuna“ şi de inginerei Kraine din aceeaşi organizaţie. Ziarul „Novosti“ din Zagreb anunţă că în satul Vrhnici din Slovenia poliţia a descoperit un mare depozit de arme şi muniţiuni COALIŢIA TARANISTO-DEMOCRATA GERE UN GUVERN ŞI O DIETA CROATA Belgrad. 12. — Dr. Hacek, al doilea preşedinte al coaliţiei ţăranisto-croate şi succesor al lui Rădici, asistând, in apropiere de Zagreb, la comemorarea morţii a trei ţărani croaţii cari au fost împuşcaţi in 1903 pentru că au rupt un steag maghiar, arborat intr’o stafie de cale ferată, a ţinut un discurs, în care a accentuat că in cazul unei revizuiri a constituţiei, croaţii vor cere o dietă şi un guvern croat. Croaţii nu vor să se producă o ruptură în statul iugoslav; ei cer o Croaţie liberă în interiorul actualelor graniţe ale statului şi o egală îndreptăţire desăvârşită cu privire la rezolvarea chestiunilor cari interesează statul întreg. O ruptură s'ar putea produce numai atunci când croaţii şi sârbii nu se vor putea înţelege. ^ In cazul acesta, cele două părţi ar urma să ia o hotărîre cu privire la nouile graniţe. Croaţii însă nu doresc această soluţie. BELGRADUL INCEARCA O ÎNŢELEGERE Zagreb, 12. — Ziarele publică cu titlu de senzaţie hotărîrea comitetului central din Belgrad al partidului radical de a trimite o persoană de încredere la Zagreb, spre a începe tratative cu coaliţia ţ&rănisto-democrată. * Zagreb, 12 (telegr. part.). — „Jutarni List“ anunţă, că coaliţia ţărănisto - democrată plănueşte convocarea unei mari adunări, la Sisak, UN PROTEST Belgrad, 12 (telegr. part.). — Corespondentul special al ,,PravdeP* Anunţă, in Geneva, că deputatul croat dr. Pernar, unul dintrei cei răniţii la 29 iunie, în cunoscutul atentat din Scupcină, a adresat, din sanatoriul vienez unde se află în îngrijire, secretariatului general al Ligii Naţiunilor o petiţie în care, în numele poporului croat, contestă delegaţiei iugoslave dreptul de a vorbi în numele acestui popor. sAceastă petiţie, scrie ziarul, n’a făcut nicio impresie acolo unde era adresată, nu poate fi considerată decât ca un gest lipsit de orice seriozitate, deoarece chestiunile interne ale Iugoslaviei nu pot fi discutate la un for internaţional şi deci nici Liga Naţiunilor nu este competentă de a da aviz în chestiunea ridicată de deputatul dr. Pernar*1. ----------------------------. Abonamente lunare pentru scolarna c. F. o. Am dus la locul de veci pe un camarad — înmormântarea lui Preda Niculescu, avocatul ziarului „Universul”— Mercuri, d. a., în satul Bâldana (Dâmboviţa), înconjurat de părinţi, de fraţi şi de surori, de toată lumea satului, în frunte cu intelectualii, de camarazii de la „Universul", de reprezentanţii baroului de Ilfov şi ai asociaţiilor şi societăţilor din care făcea parte, Preda Niculescu a fost dus la locul de veşnică odihnă, în cimitirul de lângă biserica satului natal. Flori multe şi proaspete au acoperit coşciugul , depuse de d. ministru Stelian Popescu, directorul „Universului", de direcţia ziarului nostru, de redacţia, de administraţia şi de secţia tehnică ale „Universului" de baroul de Ilfov, de soc. „Draja“, de numeroşi prieteni, familie, etc. Printre asistenţă, erau d. Stelian Popescu, ministrul justiţiei şi directorul „Universului“, Dimitriu Şoimu, din partea baroului de Ilfov, d-nii G. Parepeanu cu d-na şi E. Sinu cu d-na în fruntea reprezentanţilor numeroşi ai administraţiei ziarului nostru, pr. Abramescu, d. Chirculescu cu d-na, d-nii C. Miciora, T. Castrişanu, N. Grecu, din partea redacţiei „Universului“, d-nii subdirectori Popescu şi Millo, de la banca de Scont, d. Haimovici de la soc. „Draja“, d. G. Lungulescu, reprezentând pe ofiţerii de rezervă, d. Alexe, avocat din Târgovişte, N. Huştiu şi C. Niculescu, în fruntea delegaţiei secţiei tehnice a ziarului „Universul", Angelescu şi Vasile Popescu (Ploeşti), etc. La ora 4 d. a., un mare sobor de preoţi, in frunte cu părintele Abramescu, din Bucureşti, a slujit prohodirea. Apoi a luat cuvântul de ministru Stelian Popescu, directorul ziarului nostru. In numele colegilor de la „Universul” D. C. Miciora, în numele redacţiei noastre, a amintit, că Preda Niculescu făcea parte dintre cei cari, rupându-se din lumea satelor, pornesc să împrospăteze şi să însănătoşească lumea de la oraşe, împărţind generos sănătate, morală, putere fizică şi puritate sufletească, el făcea societăţii darul cel mai util. Şi astfel, ajunsese un îndemn şi o pildă. Amintirea lui va rămâne mereu printre noi, cu puteri de întremare. Au mai vorbit studentul N. Alexe, de la Târgovişte, a jud. N. Grecu, de la „Universul" şi avocat I. Alexe, de la Târgovişte. D. N. Huştiu, din secţia tehnică a ziarului nostru, a arătat, că în pierderea lui Preda Niculescu, trebue plâns un îndrumător însufleţit totdeauna de cea mai deplină bunăvoinţă. Era un camarad al tuturora, blând şi larg înţelegător. Sicriul, ridicat pe umeride camarazi, a fost purtat de la biserică până la cimitirul satului, urmat de toţi cei ce veniseră să aducă un ultim salut, îndurerarea unanimă era nespusă. Ultimele prohodiri ale preoţilor s'au pierdut în jalea nestăpânită a tuturora. TELEGRAMA PREŞEDINTE,LUI CONSILIULUI DE ADIMINISTRAŢIE AL ZIAJ RULUI ,,UNIVERSUL*1 D. Gr. Urlăţianu, preşedintele consiliului de administraţie al ziarului „Univresul", a expediat următoarea telegramă: Adiţia ziarului „Universul" „Rog arătaţi familiei Preda Niculescu marea parte ce iau la durerea ei“. (ss) Urlăţianu PREDA NICULESCU Cuvântarea d-lui ministru Stelian Popescu „Este în firea lucrurilor, orinduită de Dumnezeu, ca tot ce naşte şi creşte să aibă şi un sfârşit. Moartea nu trebue nici să ne uimească, atunci când vine în mod natural, nici să ne înspăimânte. Dar când ea este năpraznică, când vine pe neaşteptate, când nu este un sfârşit firesc, aşa cum a fost rânduit de creator existenţei omeneşti, atunci moartea ne înspăimântă şi ne întristează profund. Sfârşitul tragic al prietenului Preda Niculescu, pe care astăzi îl conducem, înainte de vreme, la lăcaşul de veci, este tot ce poate fi mai dureros şi pentru familie şi pentru prietenii lui, cari aşteptau dela munca şi inteligenţa lui de acum încolo roade folositoare, nu numai pentru ai lui, dar pentru societate în general, căci calităţile cu cari îl înzestrase Dumnezeu, făceau să se spere dela el în viitor numai lucruri bune. L-am cunoscut pe iubitul meu Preda acum aproape 20 ani, când tânăr student al facultăţii de drept a venit să facă practică in biroul meu de avocat. De atunci nu m‘a părăsit niciodată. A trăit, s‘a desvoltat şi şi-a câştigat un loc de frunte în societate, sub ochii mei. Mi-a fost dat să apreciez frumoasele calităţi cu cari 11 Înzestrase Dumnezeu şi să mă bucur totdeauna, că In preajma mea se ridică un om atât de bine dotat. Munca lui, blândeţea lui, devotamentul lui, mă făceau să-l dau de exemplu multora şi să-i prevăd un viitor strălucit. Când răsboiul cel mare a izbucnit, Preda a îmbrăcat haina de ofiţer şi şi-a făcut cu prisosinţă datoria. Din dezastrul de la Turtucaia a venit vestea morţii lui Preda pe câmpul de luptă. L-am plâns eu şi familia mea, alături de familia lui, ca pe un adevărat copil. După un an şi jumătate, după ce nefericita pace cu Germania se încheiase la Bucureşti şi prizonierii au Început să vie din Bulgaria, s-a aflat că Preda trăeşte, că el a fost numai rănit şi că se va Întoarce in ţară. Ne-am bucurat cu toţii şi la sosirea lui a fost o adevărată sărbătoare. De astă dată insă ştirea neaşteptată a morţii Iui este exactă şi cu toţii plângem In faţa acestui sicriu, pe acel care a plecat pentru totdeauna In lumea veşniciei. • L-am plâns ca pe un erou In timpul răsboiului, căci simţeam imensa pierdere ce ar aduce-o ţării un om Înzestrat cael II plâng acum din nou şi pentru totdeauna, fiindcă simţ imensul gol ce lua din urma lui şi în mijlocul familiei lui, şi in mijlocul prietenilor lui şi in afecţiunea mea personală. Amintirea însuşirilor lui va trăi Insă veşnic şi va forma legătura cu cei rămaşi pe urma lui.Dormi In pace ! Existenţa ţi-a fost scurtă, moartea năprasnică, dar calităţile tale sufleteşti vor fi pildă pentru cei cari vor să-şi explice rostul prieteniei noastre atât de Îndelungate. Fie-ţi ţărâna uşoară. De la 15 Septembrie, c. f. r., vor pune în vânzare nouă abonamente lunare pentru şcolari, valabile pentru trenurile exprese, accelerate şi personale. Abonamentele vor fi pentru cl. a doua şi a treia şi vor fi valabile pe o distanţă maximă de 60 km., de la reşedinţa şcolii. Ele se vor acorda elevilor şcolilor statului sau de la şcoli recunoscute de stat. Preţurile acestor abonamente vor fi : până la 10 kilometri 140 lei cl. 2-a şi 90 lei cl. 5-a. Dela 50—80 km. 830 lei cl. 2-a şi 550 lei cl. 3-lea. Europa a pierdut Muntenegrul cu carul cu fân, de la care i-a luat părul foc, în 914, şi din cenuşe a răsărit Albania. Achmed Zogu, numit în chimia socială: Mussolinat de rivera (prima calitate ) La proclamarea regatului albanez s'au tras 101 lovituri de tun, consumând muniţia armatei albaneze. Păţania fostului prefect Iov. Şampania italiană. Crucişătoare prin t. f. f. Din toată lumea. Rothermere (în dialect ardelenesc). Epigrame, versuri, nuvele umoristice în „Veselia“ de Joi 13 Septembrie 1928. 5 lei 5. Anul XLVI Nr. 214 Sâmbătă 15 Septembrie 1928 In numele baroului de Ilfov D. av. Traian Gh. Dimitriu- Şoimu a spus: Cu Preda Niculescu, mort în împrejurări atât de triste, se pierde încă o energie a baroului de Ilfov. Ridicat din mijlocul poporului muncitor, trecând prin şcoli pentru a ajunge la cariera pe care şi-a ales-o, el a păstrat acel fond de omenie şi bun simţ caracteristic păturii celei mai sănătoase a acestui popor, aceleia care trimite din sânul ei pe cei mai buni în viaţa oraşelor atât de înstrăinate, mai ales astăzi, de adevăratul rost al vieţii româneşti. De aceea Preda Niculescu arducea în exercitarea profesiunii lui de avocat o seriozitate care impunea respect convingerilor ce susţinea şi apăra, de aceea păstra o notă de înaltă morală înţelegând că el nu a îmbrăţişat o meserie ca oricare alta, ci o carieră care are o înaltă chemare morală şi socială. De aceea vorba lui era prietenoasă, dar hotărîtă, iar clientul nu era um prilej de a incasa un onorar pentru um serviciu ce-i aducea, ci un prieten care se adresa prietenului mai învăţat ca el, care să-l sfătuiască şi să-l apere. Tinereţea lui era o chezăşie că va învinge în profesia frumoasă ce şi-a ales. Cunoştinţele ce căpătase în şcoală îi asigurau putinţa de a ataca cu succes orice chestie cât de delicată. Baroul vedea în el un membru de elită, pe al cărui cuvânt se putea pune temei şi de aceea durerea noastră este atât de mare. Dumnezeu să-l odihnească. In numele ofiţerilor de rezerva D. G. Lungulescu, conferenţiar al Casei şcoalelor, în numele ofiţerilor de rezervă, a amintit bravura căpitanului Preda Niculescu, faptele lui de arme şi atitudinea demnă, din timpul captivităţii, când suferinţele crâncene cărora prizonierii erau supuşi, el le îndura într'o neînduplecată tăcere, hotărît să nu lase să se tălmăcească vre-o slăbiciune, vre-o şovăire. In numele satului natal Preotul Dumitru Popescu, din satul Bâldana, în cuvinte emoţionante, a amintit toată rîvna tânărului pornit din satul dâmboviţean şi toate greutăţile învinse de el. Era mândria satului. Era reazemul familiei. Şi ajunsese element de nădejde în societate. O moarte venită, uluitor de timpuriu l-a luat şi satului, şi familiei, şi societăţii. Amintirea lui va fi însă eternă. ? *--------xBx--------- ,_M completarea consiliilor de administraţie ale cooperaţiei La centrala cooperativelor săteşti, sa studiat şi întocmit proectul de regulament ce trebue să completeze noul cod al cooperaţiei. Consilierii s'au ocupat ori îndeaproape de partea ce priveşte alegerea membrilor în consiliul superior al cooperaţiei şi în consiliile de administraţie a băncilor populare şi a cooperativelor săteşti. Proectul de regulament urmează să fie supus cât de curând aprobarea d-lui ministru al muncii, şi pe baza lui se va face completarea consiliilor cu şase noui consilieri, aleşi îin Consiliul superior — câte trei de fiecare centrală — bănci şi cooperative şi câte opt nouă consilieri aleşi în consiliile de administraţie a Băncilor populare şi a cooperativelor săteşti. Alegerea consilierilor pe baza nouei legi şi potrivit regulamentului ce se întocmește se va face până la 1 ianuarie 1929. Ar. 99 ADOLPHE d’ENNERY Luisa şi Henrietta Apoi îi spuse încet: , „ „ — Ştiu că aţi rezistat dorinţei noastre de a vă căsători cu o persoană din elită, pe care o alesesem, socotind că veţi fi fericit... Sper că de data aceasta nu vă veţi mai opune dorinţelor noastre !... Voesc să vă prezint eu însumi aceleia pe care astăzi am hotărît-o să vă fie soție ! Fără să lase pe cavaler, nici măcar să răsufle, Regele porunci : — Urmați-mă, domnulel ... * Martor al acestei scene, contele "de Liniéres trecuse pnn cele mai grozave chinuri. Când văzu însă pe cavaler, urmând pe suveran, într o cameră alăturată, d-lui de Liniéres îi veni amețeală. Văzu deodată cum toată situația sa politică se scufunda. — Domnule, zise Ludovic al XVI-lea, adresându-se cavalerului, v-am ales o soție pe care voesc să vo prezint de îndată. Roger făcu o mișcare de surpriză și de groază. Dar, revenindu-și, îndrăzni să răspundă: — Maiestatea Voastră îmi acordă cea mai mare onoare ce se poate acorda unui supus. Sunt profund recunoscător. Insă Regele îl întrerupse cu un gest. Ridică el însuș o draperie și făcu un semn. ... Deodată, Henrietta Gerard apăru, cu fruntea plecată, în prada unei teribile emoţii.Atunci Regele zise lui Roger: — Iată soţia ce ţi-am ales, domnule! Sper că de data aceasta nu vă veţi mai opune dorinţei noastre şi nu vom fi siliţi să poruncim... Henrietta, după ce trecuse prin momentele cele mai grele ale vieţii sale, simţi o bucurie atât de mare, încât rămase înlemnită. Cât despre Roger, părea că-şi pierduse minţile. Deodată se repezi la genunchii Regelui şi luându-i mâna i-o duse la buze. In acelaş timp, Henrietta revenindu-şi se aşeză In genunchi alături de logodnicul său, astfel că Suveranul putu să-i binecuvinteze. Caracterul minunat al Regelui dăduse o nouă dovadă și acum socotea că e momentul să-l liniștească și pe contele de Liniéres. g M f |.i, tj «w întredeschise ușa și-i făcu semn. — Prezenta d-voastră aci, domnule conte, e foarte necesară. Vino să iei parte la o scenă de familie, care cred că are un destul de mare succes. Regele împinse pe conte către logodnici. Apoi dete voie cavalerului să însoţească la Paris pe conte şi pe Henrietta.Toată lumea era în fierbere, când contele însoţit de Henrietta şi Roger sosiră acasă. Picard umbla de colo, colo, de ore întregi. Bietul său cap era tulburat de fel de fel de gânduri şi ajunsese de vorbea singur. Aşa se explică de ce el fu acela care deschise porţile ca să intre trăsura.Când citi veselia şi fericirea în ochii tinerilor, fu gata să leşine, încercă în zadar să vorbească. Contelui i se făcu milă de el ' ‘— Da, Picard, s’a făcut ! Regele a consimţit. Picard, căpătându-şi graiul strigă: — Ah ! Trăiască Regele! Acum putem să ne căsătorim. Se repezi în casă urlând : — Avem consimţământul M. Sa Regelui!... Suntem cei mai fericiţi din gentilomii Franţei şi... ne căsătorim ! Când Roger apăru în pragul camerei, însoţit de Henrietta, Diana voi să se repeadă înaintea lor, dar puterile o părăsiră şi trebui să se rezeme de braţul Luisei— Ah !... copiii mei... văd... înțeleg... — Da, Diana, zise contele, luându-şi soţia în braţe, idealul tău s’a împlinit. Roger și Henrietta se așezară în genunchi înaintea Dianei, pe care contele o așezase într’un fotoliu. Picard intrase și el și avusese grije să povestească Luisei toată Întâmplarea. XIII La palatul de Liniéres, toată lumea se ocupa numai de căsătoria cavalerului, care făcuse mare impresie la Curte. Se aflase chiar, că imediat după căsătorie, Henrietta trebuia să fie prezentată Reginei, care voia să o aibă ca doamnă de onoare. Henrietta primea cu modestie acest viitor strălucit; în gândul său ar fi preferat însă să fi putut trăi liniștită cu soţul ei şi cu draga sa Luisa De altfel, Henrietta observase că Luisa e nefericită. De când îşi recăpătase vederea, era tot mai tristă. Doctorul Hebert, la rândul său, se gândea că va trebui să lecuiască tristeţea Luisei. Şi,cum Henrietta îi spuse preocuparea sa doctorul îi zise zâmbind: .it i, 4*i !■ ■■■~>*■■■ — Cunosc leacul acestei boalef ” ' S’ ^ — Ei bine! domnule doctor, de ce nu-l recomandați ? răspunse cu naivitate Henrietta. — Pentru că mă ocup eu personal de el și vreau să fie cât mai bine! — Leacul ? Da! zise râzând d. Hebert. Totuș Henrietta se hotărîse să descoasă pe Luisaîntr’o zi profită de ocazie că erau singure și-i zise cu hotărîre: — Luisa, tu nu eşti tot atât de fericită ca şi mine că mi s’a împlinit visul ? înţeleg de ce până acum erai îngrijorată şi plângeai... — De dragul tău Henrietta ! — Atunci, spune-mi cinstit, de ce eşti și acum tot tristă, când eu sunt atât de fericită ? — Dar te asigur.... — Vezi foarte bine, răutăcioasoi, că-mi ascunzi ceva. Ei bine, dar dacă eu ţi-am ghicit secretul ? — Henrietta!? — Vrei să-ţi spui eu de ce în fiecare zi stai şi priveşti ore întregi la fereastră? Vrei să-ţi spun că aştepţi pe cineva? Luisa voi să-i apuce mâinile Henriettei; aceasta se feri. — Nu... nu ai încredere în mine, ca altă dată şi nu vrei să-ţi împărţi mâhnirea cu mine... Discuţia se termină şi fetele se aşezară la fereastră. Tot Henrietta începu vorba : ..iu acest Paris. Nu e aşa că pe când nu vedeai nu ţi-ai fi închipuit cât e de mare Parisul ? DVa urma! In curând, terminându-se romanul,Luisa şi Henrietta", vom începe publicarea, în foileton, a interesantului jurnal de călătorii „VIAŢA ALBULUI IN ŢARA NEGRILORal cunoscutului scriitor Mihai Tican Rumano, scriere care a avut mare răsunet in străinătate