Universul, septembrie 1928 (Anul 46, nr. 202-227)

1928-09-01 / nr. 202

Anul XLVI Nr. 232 Sâmbătă 1 Septembrie 1925 I impresii din M- m&mica ! ÎD-na Georgette Leblanc, cunos­cuta artista franceză, fosta soţie a marelui scriitor Maetgriick, a fost de curând în Am­erica şi, — ca orice europeană, — a rămas uimită de cele ce a văzut. Scri­­ind­u-şi­ impresiile într’un mare cotidian parizian, d-na Leblanc spune: „Zâmbiţi! Această invitaţie te­­întâmpină pretutindeni, în omni­­buzuri, la bănci, in salile de aş­teptare, la ghişeu­rile d­e bilete... căci toţi funcţionarii din aceste locuri îţi zâmbesc. In fiecare dimineaţă mă du­ceam la biroul meu, în al 23-lea etaj. Aci organizam concerte cu artişti francezi. Cum intram în clădirea strălucitoare de curăţe­nie, eram primită cu zâmbete. Amploiaţii nu iau nici un bacşiş pentru această curtoazie şi de a­­ceea zâmbetul lor are valoare. Trecând pe lângă standul de flori, pe lângă bufet şi standul cu ziare,­­ lucruri necunoscute în localurile birourilor franceze,— mă duceam la ascensor care mă urca cu o viteză spăimântătoare până la biroul meu. Aci găseam totul de o uimitoare curăţenie şi inevitabila gioaţă în tocitoare, iarâş un lucru necunoscut în Franţa. Căldura e îngrozitoare la New-York, a­şa că toata lumea bea apă la gu­iaţă în miei cornete de hârtie. Nu vă duceţi în America spre a. admira peisagiile şi natura. Ca­taracta Niagarei nu m’a impre­sionat. Dar sunt atâtea alte lu­cruri! Pe mine de pildă m’a im­presionat o fabrică de biscuiţi, care părea o adevărată catedrală în albeaţa imaculată a zidurilor sale. Sau duceţi-vă şi priviţi pe deasupra New-York­ului, ca Par­cul său Central, care pare o far­furie de spanac căzută în mijlo­cul edificiilor. Căci, ce vreţi ? Statele­ Unite sunt un monument ridicat omu­lui ■ nu naturii. I­acă ameri­canii ar fi creat cataracter­ Nia­garei, ele ar fi fost de mii de ori mai frumoase“. Cobori cart zac în fundul mării­ ­­Din Livorno se anunţă ca în radă la Portolongone s-au înce­put de curând, nişte lucrări a căror reuşită e legată de foarte mari dificultăţi. In 1806, vaporul Luce, care ducea spre Marsilia comorile de artă luate de Napoleon I din mai multe muzee şi galerii itali­ene de artă, se adăpostise în acest port, să-şi repare anumite avarii, insă s-a­­ scufit minf ' tjtrv cauza unei furtuni violente. O firmă din Livornq, speciali­zată în explorări marine şi în scoatere de vase înecate, a înce­put operaţiunile de scoatere la I suprafaţă a comorilor cari mc în­­ fundul mării de 122 de ani Cu ce viteză sb&amă pă&&' mite ? .­­ După îndelungate studii 5* ob­fcervaţiuni, în cursul cărora s’a Jf.s folosit aeroplanul, s’a putut cro­i.act. sborul păsurilor, ajungân­du-se să se stabilească viteza­ cu care ele străbat aerul. La o mare înălţime, unde stra­turilor de aer sunt rare, s’a con­statat că rândanica sboară cu o viteză dela 15 până la 300 km­. Pe ora, deci, mai repede ca automo­bilul de cursă şi ca aeroplanul. Raţele sălbatece ating 60-150 km. pe oră, adică iuţeala trenu­rilor rapide. Corbul şi mierla ating viteza unui cal de curse, 70 km. pe oră­ Vulturul nu sboară cu mai mult de 170 km. pe oră­. Sunt şi pasări ca un tiu, depăşesc 43—50­­km. pe oră. Unde se vop o»r»i ?... Din Cairo se anunţă că o­re­­înee din oraşul Ismailia a născut şease, — citiţi bine şease, —co­pii (patru fete şi doi băeţi) şi că atât mama, cât şi copiii suit foarte sănătoşi. înainte de acest sextiplu eveniment, recordul în materie era ţinut de o femee din Sardinia, care smulsese la rai,Jul său campionatul din mâinile a două englezoaice, manie Lenie a câte patru gemeni deodată.Ne grăbim să înregistrăm cazul și să felicităm pe învingătoare de ta­ină ca mâine poate recordul nu sa nu fie bătut. Când e vorba de recorduri și mai ales fem­en­ie, nu se știe ce surprize ne rezerfă .viitorul.. ' * ■ In cinstea unui mare amiral Ilustraţia noastră reprezintă episodul când Nelson şi Hardy au vizitat acest port spre a lua comanda vasului Sari Josef. După cum se vede reproducţia e impresionantă. Marea figură a celebrului a­­mi­ral Nelson, învingătorul lui­­ Napoleon la Trafalgar, a fost­­ reînviată în cursul acestei luni cu ocazia festivităților de la Ply­mouth. **e azi pe mâine L-am pierdut pe Fu­rtt .. nenorocire. Niciodată nu mi­ri­ş fi putut închipui că voi avea puterea să sufăr o lovitură atât de groaznică ! Sunt clipe în viaţă. Alice, când simţi cum totul se prăbuşeşte, când totul te lasă, când rămâi pe lume mică şi ne­putincioasă în faţa naturii care te covârşeşte cu indiferenţă şi cu răutate, cu duşmănie şi cu ură! Ţi-aduci aminte, Alice — eram în pension — când „soeur Ger­trude’’ mi-a găsit în ziua de 4 Aprilie (n’am să uit niciodată ziua aceea!) roşul de buze ascuns în cutia de lucru?... Suferinţa mea de astăzi e tot atât de mare ca cea de atunci! Dar mi se pare că nici nu ţi­nui spus care e nenorocirea ce a d­­a­t peste, pune !* L-am­" pierd­ut" pe flirt' ! Vezi Alice, am putut pune to­­tul pe hârtie pentru a spune că am pierdut pe Flirt! Mi-a trebuit mult curaj, dar uite, am făcut-oi O, nu mă întreba dacă îmi tre­mură tocul în mână, nu mă în­­treba dacă mi te împăienjenesc ochii de lacrimi, nu mă întreba dacă nu­ nu svâcnesc tâmplele şi mai ales nu mă întreba dacă pe noptieră, alături de patul din care îţi scriu aceste rânduri, (lo­vi­ura a fost atât de crudă to­cat doctorul m­i-a ordonat să nu părăsesc patul), nu sunt flacoane de eter si fiole de bromură !Ştiu, trebue sa fiu tare si voi fi tatei Dar l-am pierdut pe Flirt! .Ma întorceam aseară acasă, du­pă ce trecusem o zi extrem de plictisitoare; la 5 am dansat, ia­r a venit Bob să mă ia, am luat masa la Elysée, am fost la teat­ru unde se juca o comedie delicioasă, am supat, am dansat puţin şi m’am întors foarte plic­tisită acasă, îmi spunea parcă ceva că mă aşteaptă o mare ne­norocire. Alice, tu ştii că sunt supersti­ţioasă, şi cu toate acestea, nu ştiu de ce, dar avem convingerea că mi se va întâmpla ceva ne­plăcut. Dacă aş fi ştiut ce mă aş­teaptă! La orice mă gândeam, numai la asta nu! Ajungem acasă, îl strig pe Flirt şi în loc să vie sărind şi bucurându-se, chelălăind de pla­cet e că mă vede şi rostogolin­­d­u-se pe covorul din budoar, o tăcere de moarte îmi crispează u­­rechile şi rămân cu ochii privind vag în gol. Unde e Flirt!? Ah, cântările mele, fuga mea prin camere şi dependinţe, în subsol şi în man­sardă, în stradă, şi în pod, in grajd şi în coteţ! De mi-aş fi auzit glasul, Alice, mi-ai fi plâns de milă! II rugam frumos: „Flirt, unde eşti Flirt?“, apoi mă ieşi Flirt!“ şi strigam şi porunceam şi iarăşi îl rugam să vie, şi-i fă­­găduiam toate bunătăţile după lume, şi-l asiguram că-i voi îm­plini toate capriciile. Şi nu a venit: îl pierdusem pe Flirt! Cum, când, de ce, unde? în­cerc să-mi reculeg amintirile şi nu pot, nu mai sunt în stare să mi-aduc aminte. Ştiu că am eşit ori la 4 cu el; aveam de făcut o cursă foarte aproape. M’am în­tors cu el acasă şi nu mai ştiu nimic. Să nu fi venit după mine a­­casă? Să fi eşit din nou când am deschis uşa să mă duc la ceaiul de la Camera de comerţ? Nu ştiu, nu şti! Dar l-am pierdut pe Flirt ! Oh, de asta sunt sigură: m­i-o spune o voce imperioasă şi as­pră m­i-o urlă în ureche un glas sinistru! Să-ţi spun cum am trecut noaptea? Spre ziuă am adormit şi am visat. Ah, oribilul coşmar! Se fă­cea că sunt suspendată într’un hainic deasupra mării. Valuri mari urlau nepotolite în jurul meu. Şi eram singură! Din spu­ma valurilor răsări deodată ca­pul lui Flirt. Se lupta cu valurile cari vroiau să-l înghită. Şi eu nu puteam să-i vin în ajutor, că nu ştiu să înot şi nu am sărit să-l scap. Sirenele ţipau jalnic din farurile îndepărtate, eu în­tindeau­ braţele spre Flirt, el se zbătea în spuma valurilor. Am­ leşinat în somn. Unde e Flirt, unde e ? Aşi vrea să-ţi scriu multe, dar nu mai pot. Lasă-mă să-l plâng singură! Am pierdut pe Flirt! Sărmana ta prietenă (ss) Nina p. conformitate N. Vladoianu Să vorbească­­ sau nu? S’a discutat mult în ultimul timp despre filmul vorbitor, re­­levându-se de unii avantagiile, de alţii desavantagiile ce poate pre­zenta un asemenea film din punct de vedere al menirii artei mute. Dar nimeni nu s’a gândit, că înainte chiar de a fi cu ade­vărat realizat, el va fi întâmpi­nat cu protestări violente din partea unor oameni, cari se cred ameni­nţaţi de această neaştep­tată inovaţie. Aceştia sunt membrii „Federa­ţiei muzicanţilor americani”. In adevăr, in „filmele vorbitoare", muzica in special, e adaptată fil­mului înainte ca acesta să pără­sească studio-ul. In timp ce se înscenează, compozitorii muzicali se ocupă cu aranjarea bucăţilor speciale spre a acompania jocul artiştilor şi când filmul e dat exploatării, vine însoţit de muzi­ca lui. Deci, ce se fac muzicanţii, cari până acum formau orches­trele de cinematograf? Ei devin inutili. .Ştirile ce sosesc dii Long Island, unde în momentul de faţă se fac primele filme de acest gen, sunt îmbucurătoare pentru unii, dar neliniştitoare pentru m­iile de muzicanţi din Statele- Unite, deocamdată, căci în Eu­ropa chestiunea nu s’a pus încă. Se afirmă, că s’a ajuns la o sin­cronizare perfectă a a­uzicei cu jocul artiştilor şi că studio­urile americane nu vor mai produce de acum înainte decât filme cu muzica lor proprie. Pe de altă parte, filmul vorbi­tor va cere şi o modificare a le­gilor censulei de­oarece acestea nu prevăzusem decât filmul m­ut. Acum cu imaginile se apucă să vorbească, bieţii reprezentanţi ai „Anastasiei“, cum e numită cen­­sula în Franţa, se vor găsi ade­sea foarte perplexi. In rezumat, situaţia se com­plică destul de grav şi producă­torii vor trebui să se gândească bine înainte de a lansa noul gen. Cât pentru public, el nu are de UNIVERSUL Razele d­in ser­viciul vămii Autorităţile vamale america­ne sunt puse la grea încercare din călătorii, cari se reîntorc di­r Europa şi cari, oricât de bogaţi ar fi, nu se sfiesc să recurgă la cele mai abile subterfugii spre a nu plăti taxele pentru obiec­tele aduse. Femeile, în special, au o adevărată artă de a înşela vigilenţa funcţionarilor şi cu cât sunt mai bogate şi deci au mai multe obiecte de declarat, cu atât dau dovadă de mai multă ingeniozitate în detri­mentul statului american. O­­biectele ce se pot ascunde­­ cu mai multă uşurinţă sunt toc­mai acelea, care ar forma o sur­să de mari venituri pentru au­torităţile vamale , pietrele pre­ţioase nemoiitate şi bijuteriile. In consecinţă s-a luat urmă­toarea decizie: orice voiajor despre care agenţii americani, răspândiţi­ în Europa, au anun­ţat că a făcut cumpărături de bijuterii acolo şi care totuş nu te declară, odată sosit pe teritoriul american, va fi poftit să intre într’o baracă specială înfiinţată pe lângă vamă. Aci voiajorul, — şi mai ales voiajoara, — va ze­ce în faţa unui aparat special care va desvălui imediat cele mai tăinuite ascunzişuri ale persoanei în chestiune. Dacă de pildă domnul a în­ghiţit o perlă sau la diamant înainte de debarcare, funcţiona­rul vamal îl va zări. Dacă d-na şi-a ascuns colierul de perle în tocul pantofului, el va fi tot aşa de vizibil ca şi în jurul gâtului. Cu modul acesta contrabanda nu va mai fi posibilă. Săpuneală auto­mată Apăsând de un buton, pică­turi de spumă de săpun cad pe pămătuf, care poate intra în ac­ţiune fără apă. Apăsând pe butonul spe­cial, curge după dorinţă: să­pun topit rece, cald, sărat sau parfumat. „Palaces’­ încă o victorie a feminismului ! Lumea asistă, de la o vreme, la o adevărată invazie a femeilor în toate domeniile profesionale: a­vem femei medici, avocaţi, arhi­tecţi, birjari, profesori şi funcţio­nari de tot felul, numai spre me­serii manuale nu se îndreptaseră, excepţie făcând pentru bărbierit şi altele câteva mărunte. Din Sidney (Australia), vine vestea că două tinere engleze s’au hotărît să se facă... zidari. După ce au făcut o vreme uce­nicie, acum lucrează la diferite clădiri, şi, după cât se spune, sunt două lucrătoare destul de bune. Singura dificultate, pe care o întâmpină, este aceea că li se şterge pudra de pe obraz în tim­pul lucrului. Dat fiind însă că au aface cu praf de cărămidă, au adoptat pudra „brique“, care le asortează de minune, şi­ lucrul merge foarte bine... Un teatru de o­­tei, cu acoperiş­­ de sticlă La Oberamm­ergan s’a început construirea unui teatru de oţel teatru al cărui acoperiş va fi de sticlă. I Scena acestui local original va­­ rămâne în aer liber, dar spec­tatorii vor fi instalaţi într’o imensă sală cuprinzând 4200 locuri.­­■ ~,f Cheltuelile totale ale noului teatru se cifrează la 190.000 do­lari, sumă pe care administraţia comunală locală s’a obligat a’o furnizeze. Noul teatru urmează să fie gata în anul 1930, în toamnă. Planul a fost făcut mai de mult şi numai izbucnirea războiului mondial a făcut ca teatiaarefl­­ fol li tagtest».” In curând, cinematografia fran- Multe ^f'^nelor ''principale ce să va da la iveală un film a au fost filmate chiar într’unul cărui acţiune e luată din viaţa din aceste „Palaces“, la Hotel acelora, cari frecventează ma- Regina din Nissa. iile hoteluri, din toate ţările ci- Ilustraţia noastră reprezintă Pe­­dlizate şi chiar şi în „oazele“ artiştii Leon Bary, Huguette Du* ain .inima deşertului şi cunos- fîos şi d. şi d-na Duraftd in tim« Cute sub degmtaireB general*-- A» pui Mfigi gjPslaces p* * .«tr-T— --mim De cap, nevralgii, gripă, rheu­matism se vindecă numai prin antinevralgie dr. Nanu Muscel, to. cutii originale, conţinând 2 buline şi cu semnătura docto­rului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogu ci­ii. 2384 FIRE de IOTA oferă avantajos ADOLPHE MOERILER Bucureşti, Passage Macca ■ : : : ’ -j ’ »f ff S! 205.000 235.000 250.000 245.000 450.000 âSasIiîHe ss înţeleg eu roţi de lemn, pentru roti metalice se plăteşte Isl 10.000 !n plus. REPREZENTANTI GENERALI PENTRU ROMANIA : A. G. Tărtăşescu, R. Munteneanu & G-ie AGRICULTORI­I CUMPĂR­ATI NUMAI TRACTOARELE INTERNATIONAL (ffle. Cormick-Deering) de 10:20 şi 15:30 HP CU FORTA TRIPLA cu­ pluguri de 2,3,4 şi 8 brazde HARCA TRACTOARELOR DE CALITATE ASTMZI, TRACTORUE, ESTE URMAT de PROSPERITATE Recolta 1928 a dovedit, că ea a fost mai bogată, acolo unde pământurile au fost arate cu tractoare de calitate, decât unde arătura a fost făcută cu vitele Viitorul agricultu­rsi este motocultura! Gecideti vita pentru un tractor INTERNATIONAL (Mc Cormick-Deering) Şi veţi fi multumit atât timp, cât fi posedaţi ! Cereţi detalii şi prospecte la INTERNATIONAL HARVESTER CORPORATION BUCURESTI I — Bulevardul Carol No. 4 2263 MARELE ATELIER Valoarea cea mai mare din lume fată de costul ei. Grape Flexibile Plugari Vealzki Piatra da moară veritabile franceze Banca Muntenia Bucureşti I. tmSrdan 4 Do sur No. 2507/928. ROMANIA HUBUNALÜL JUD CALIACRA ordansira no. 1928 Iunie 70 Noi preşedintele. Având In vedere ca Banca d­e In­dustrie si Comerţ Dobrogean din Ba­­zargic a cerut conform art. 354 cod. civ. prin petiţia înregistrată, la No. 11487 să se declare fără tărie cecul proprietatea d-sale în valoare de l­ot. 31.01:06 perdut prezentând în spri­jinul cererei d-sale mai multe acte, considerând ca prin dovezile depuse reclamanta a dovedit drepturile d-sale asa ca întrunește condițiile cerute de art. .554, 355 cod com­. și ca atare ce­rerea ei cată a fi admisă. Pentru aceste moti­ve , ordonăm : Admitem cererea băncii reclamante constatăm că cecul cu următorul cu­prins Bazargic, lequator de Juin 1927 B.P.Ls.Rg. 31.01.06. Payer par Ic chec â l’ordre de Ban­­ţiue Comerciale Italien«® et Rouma­­inne la somme de trent-et-un Pvres Sterlings un scheling et six pence. No. 9468/476 Banca Românească, sucursala de Bazargic, (ss) N. Băiculeanu, (ss) S. Bărbulescu. A fost pierdut la 14 Iunie 1927 si in consecinţă invităm pe orice pose­sor al cecului descris mai sus să-l înfăţişeze in termen de 40 zile de la afişarea prezentei ordonanţe In sala Tribunalului Caliacra, focarul casei de Comerţ şi Industrie Balcic, sala Pri­măriei Bazargic şi publicarea In zia­rul Dimineaţa, Universul şi Dobrogea Nouă Bazargic la Grefa Tribunalului Caliacra, ştiind că o să fie declarat fără tărie după acest termen. Dată in camera de consiliu azi 20 Iunie 1928. Preşedinte, (ss) D. Săvulescu. Greller, (ss) Gh. Vodenicearof ROMANIA­ ­ Grefa Tribunalului Caliacra Prezenta copie hindi conformă cu originalul aflată la dosarul acestui tribunal No. 2507/928, se legalizează de noi. p. Greller. INDESCIFRABIL DE BOGíkRlE Ştefan Petrescu Piaţa Dr. Boţescu 14 (Matache Măcelaru) Tel. 381/82 Execută tot felul de butoaie şi zăcători solide de stejar, pen­tru vinuri, precum şi orice fel de lucrări atiingătoare branşei, având so gata în depozit­ orice mărime de vase. 2383 (Mea eine ! Căprior! până 5.50 L8i­­.Bfin­­­sssndur! pentru Asferlaia „ 1.5to Sipci „ 1.200 sistar panica momit uscatn.m BSisumme neume fiscale 85— 85 m.j. FABRICA „LOTRU“ Bulevardul Ferdinand 99, Telefon 53­27. Observaţi bine adresa : Lo­­tru­ cu L­en­eu M._______1868 Rapoartele de pe toată suprafața glo­bului arată că toți cumpărătorii preferă maşînele ESSEX SUPER SIX celorlalte de 6 CILINDRI. E de ajuns să călătoriţi într un ESSEX SUPER SIX, spre a împărtăşi această con­vingere internaţională. iSSEX SUPER­ SIX f» ff II rU3SOil „ BUCUREȘTI, ~ —mm­PHAETON m omsim COACH SEDAN COUPE SEDAN LEI _ VICI ORI EI 112 ©UÄ GUM ¥9 UT MDEi'J J L l A" ’MEDICUL Du.de Cil, vă opune oi numai marca m eels aceea pe care ui psdeii Dizin. Buseruali deci numai­ jur. FERiTM/fi de iirtirarmm Pentru ’ articol farmaceutic de primul rang răspândit In lumea întreagă ^ !*-j’3';iT. se predă de către firma mondială !■ Hmm SfiPil «ru Spezele și reclama sunt în sarcina fabricantului. S® admit numai reflectanţi serioşi, posedând referinţe de primul rang a­­vând cele mai bune relaţiuni cu autorităţile respective. Ofertele în limba germană se vor adresa sub „Grosses Ein­­kommen" casei Annoncen Expedition Ed. Braun E Kr.1 „oooo 9 Ltd­bergasse 2.

Next