Universul, noiembrie 1928 (Anul 46, nr. 254-279)

1928-11-01 / nr. 254

Anul XLVI, Nr. 264 Fondator! LUIGI CAZ2AVILLAN TELEFON: Direcția* 313/72-364/64 8 PâţjlUl [IflMIlL { In ifrlinäiate 6 lei 8 Pä^ül j0jj Nosmbrie 1928 Administraţia 313/71 Secretariatul de Redacţie 356/43 Redacţia­­ Coresp. cu provincia 302/98 - 335/31 uintrile ii Ru­sciuk Pe când statele din penin­sula balcanică, — Iugoslavia, Grecia și Albania, — urmă­resc o politică pacifică baza­tă pe cultivarea raporturilor amicale cu statele vecine, numai Bulgaria continuă să încurajeze o politică diame­tral opusă. In ultimul timp, șeful gu­vernului elen, d. Venizelos, n’a ascuns intenţia sa de a largi reţeaua înţelegerilor pacifice. Atât cu Turcia, cât şi cu Albania, Bulgaria şi Iugoslavia, Grecia Nouă, vrea să stabilească relaţiuni strânse de prietenia. La Bel­grad, aceleaş sentimente şi idei călăuzesc pe conducăto­rii statului iugoslav. Româ­nia, cu toate că nu este un stat balcanic, dar are intere­se de primul ordin în orien­tul european, este partizana hotărâtă şi sinceră a unei în­ţelegeri balcanice bazată pe tratatele de pace şi pe prin­cipiile aflate la baza organi­zaţiei Societăţii Naţiunilor. După cum am spus, nu­mai Bulgaria nu vrea să în­ţeleagă că în propriul ei in­teres se impune renunţarea definitivă la practica acelei politici primitive şi aventu­roase cunoscută sub numele de „balcanică“. Bulgaria continuă să ofere tipul acelei organizaţii de stat, în care, nu guvernul impune directiva sa în poli­tica internă şi externă, ci or­ganizaţiile politico-militare clandestine, sub forma de bande. Recentele asasinate din "Sofia şi regimul de te­roare ce dohineşte la fron­tiera de sud, din cauza lup­telor angajate între cele două tabere revoluţionare macedonene, dovedeşte, nu numai slăbiciunea guvernu­lui din Sofia, care nu este în stare să pună odată capăt a­­cestor balcanice manifesta­­ţiuni şi activităţi, dar, până la un punct şi complicitatea sa. In tot cazul, responsabili­tatea guvernului din Sofia este direct angajată. In ulti­mul timp, acelaş guvern, a permis şi încurajat demons­­traţiunile anti-româneşti, or­ganizate de soc. „Dobrogea“, la Rusciuk. Dacă guvernul bulgar ar urmări o politică înţeleaptă şi pacifică, el n’ar putea să tolereze asemenea manifesta­ţii şi demonstraţii, împotri­va unui stat vecin, cu care întreţine relaţiuni normale.­­ Nu există o chestie inter­naţională a Dobrogei. Bul­garia nu are dreptul să agite chestia Dobrogei, când şi-a luat obligaţiunea să respec­te tratatul de la Neuilly şi când sunt cunoscute titluri­­­­le noastre de legitimă şi te­meinică posesiune asupra a­­cestei provincii,­­ strâns u­­nită prin gurile Dunărei, de restul ţării noastre. Demon­straţia bulgarilor de la Rus­ciuk, organizată cu prilejul­­se­rbării semi-centenarului realipirei Dobrogei, la Ro­mânia, dovedeşte, încă oda­­­­tă, nu numai sentimentele ostile ce le nutresc­­ vecinii­­noştri de peste Dunăre, faţă de o ţară, care le-a adus ser­vicii preţioase în trecut, dar şi continuarea unei politici balcanice, care nu poate să fie favorabilă păcei şi culti­­vărei bunelor relaţiuni între ambele popoare. Guvernul din Sofia ar fi de dorit să e­­xamineze cu toată seriozita­tea problemele de ordin in­ternaţional în legătu­ră cu interesele europene, care re­clamă renanțarea la orice po­litică cu caracter aventuros. ----------Li ♦ U----------­ Doui italieni arestați la Toulon ca spioni Paris, 29. (Rador) — Un funcționar d­in biroul de ex­­pediție al consulatului italian ln Lyon, și cumnatul sun venit de curând din Italia acuzați de spionaj au fost arest­ați la Toulon. Ancheta a stabilit că funcționarul conmnntului­ to­pera de multă vreme transmi­ţând mai departe informatiu­­niile ce primea din partea a­­genților de spionaj. Toate in­­formaţiunile se referea numai la regiunea Coastei de Azur. ♦ Paris, 29 (Rador). — Din Lyon se anunţă că documentele predate unei puteri străine, de un funcţionar al consulatului italian d­in Lyon, şi cumnatul acestuia, ar interesa noua orga­nizaţie militară a frontierei de sud-est, a coastelor Meditera­­nei, şi a Alpilor. -----------­|#□----------. Logodnă princiară Bruxelles, 29 (Rador).— Ziarul 1 .,Le Soir“ anunţă din cercuri bine informate apropiata logod­nă a prinţului Olaf al Norve­giei cu principesa Marta a Sue­diei soră cu principesa Astrid, soţia prinţului moştenitor bel­gian. Prinţul Olaf se găseşte actualmente în cel mai strict incognito la Ostende. D. Chamberlain se no ezâ in MU Londra, 29. (Endor). — Sir Austen Chamberlain, minis­trul de externe al Marei Brita­nii, și-a terminat călătoria de convalescență. Din California, unde se găsea în ultimul timp, Sir Austen Chamberlain a ple­cat spre Anglia. -----------L * D----------­Nenorocire pe o linie ferată UN VAGON SE RASTOARNA. 27 VICTIME Cm­ansebeş, 29 O mare nenorocire s’a întâmplat, în com. Tur­nul, pe linia ferată a soc. de exploatare Borlova- Balta Sărată. Un vagon supraîncăr­cat cu oameni s’a răstur­nat. Cinci lucrători au fost omorîţi şi 22 răniţi grav. Din cei răniţi, 11 au fost internaţi în spitalul din Caransebeş. ------- - ♦ □----------­ In fata Catedralei Pa­scări se văd înșiruite drapelele dela 1877 M­M Mare ci Berlinul — Sosirea în ţară a d-lor Petrescu-Comnen şi KLapedatu — Luni la 4 d­ a., au sosit­­in Capitală d­-nii N. Pe­trescu-Comnen, ministrul României la Berlin şi I. La­­m­edatu, membru în dele­gaţia română, însărcina­tă să trateze regulares litigiilor financiare dintre noi şi Germania. După o oră dela sosire, ambii s’au prezentat la preşedinţia consiliului, unde au luat contact cu d. prim minis­tru Vintilă Brâtianu, pe care l’au pus în curent cu rezultatul tratativelor de la Berlin din ultimele zile. Aceste rezultate sunt concretizate intr’un pro­iect de acord, asupra că­ruia guvernul român ur­mează să-şi dea avizul. Examinarea punctelor din proiectul de acord a continuat la ministerul de finanţe. La conferinţa de Luni a participat şi d. Victor Ră­­dulescu, secretarul gene­ral al ministerului de fi­nanţe. CITIŢI AMĂNUNTE LA UL­­TIMA ORA. D. Beneş despre revizuirea tra­tatelor Praga 29 (telegr. part.) — Mi­nistrul de externa Beneş publi­că în „Ceske Slove ’ un articol în care se ocupă cu chestiunea revizuirii tratatelor. D. Beneş este de părere că tratatul de la Trianon n'ar putea fi revizuit fără răsf­oi. Trata­tele nu pot fi revizuite decât cu aprobarea tuturor statelor sem­natare. Cehoslovacia trebue să stea, cu toate acestea, în gardă faţă de tendinţele revizioniste ale ungurilor, şi ale celor de alipire a Austriei de Ungaria. -— a • □------­ Transformarea castelului Huniadé din Timişoara în palat Cultural Timişoara, 29 Oct. Intre primăria municipiului nostru și ministerul de război urmează de ani de zile tratati­ve spre a ceda primăriei caste­lul Huniadé din Cetate, — ac­tuala cazarmă , reg. de pio­­neri, — spre a fi transformată în palat cultural în care să se instaleze biblioteca şi conser­vatorul comunal, muzeul Bă­năţean şi alte instituţiuni de cultură, înţelegerea dintre primărie şi minister fiind terminată, se speră ca mutar­ea regimentului de pioneri să se facă până la primăvară, când va începe şi amenajarea palatului cultural. -------------□ * □------------­Ziar comunist SV3CSS00181 C8n­asi8igasi3 Praga, 30 (Rador). — Minis­terul de interne a decis să sus­pende pe o lună apariţia ziaru­lui comunist „Rude Pravo”. Măsura a fost luată pe baza le­gii de apărare a republicii. loiISra Zessin!» in ma SCOATEREA DIN HANGAR Lakehurst, 29 (telegr. part.).— Duminică la ora 1,25 din noapte (7,25 ora central europeană) Zep­pelinul a fost scos din hangar şi după o jumătate oră s’a ri­dicat în aer. Printre pasageri sunt şi trei ofiţeri ai dirijabi­lului Los Angeles. Sâmbătă s-a încheiat recepţionarea poştei pentru Europa. Au fost luate, în total, 50.000 scrisori şi cărţi poştale. PLECAREA New-York, 29­ (Rador). — Zeppelinul a plecat din Lake­hurst spre Europa, azi noapte, la ora 1 şi 58 minute (8 dimi­neaţa- d­upă orariul european). Pe bordul dirijabilului se gă­sesc: 60 persoane, între cari şi o femee. New-York, 29 (telegr. part.),— La ora 3.10 (9.10 ora central eu­ropeană), Zeppelinul a sburat deasupra New-Yorkului iar după aceea a pier­it in direcţia Long Island (N. W.). El va ur­ma spre Europa ruta de nord a vapoarelor şi se va îndrepta, pe deasupra Irlandei, spre Brema. La­ ora 4, Zeppelinul a sburat deasupra lui Kurtfield iar la S a trecut peste Long Island. La ora 9% se afla la jumătate milă de fiaragensle­lt ,având direcţia Bos­ton şi mergând cu o iuţeală de 70—80 mile pe oră. Printre, pa­sageri este şi d-na Adams, vă­duva unui milionar american, a cărei familie a fost întotdeauna în cele mai bune relaţii cu fa­milia Zeppelin. ^ New-York, 29. (Telegr. part.)­­Azi, la ora 12 şi jum., ora Eu­ropei Centrale, Zeppelinul, în drumul spre Europa, a fost vă­zut deasupra orăşelului Chat­ham, de unde a luat cursul nord-est, spre oceanul Atlantic. Vapoare, pornite din Boston, au raportat, că l-au văzut în plin mers. Perspectivele călăto­riei sunt foarte bune, deoarece timpul promite a fi extrem de favorabil. 153 KM. PE ORA Berlin, 29 (Radar).— Ultimele știri primite de la comandantul Zepelinului, anunţă că dirijabi­­lul îşi continuă sborul în condi­­ţiuni normale, sburând cu o vi­teză medie de 150 de kilometri pe oră, având vântul în spate. PRIN PLOAIE DEASA New-York, 29 (Telegr. part.).— Vaporul „American Trade” a văzut, azi, la ora 13 şi 15 mi­nute, dirijabilul „Zeppelin”, la 42° şi 55’ latitudine de nord şi 61° 14’ longitudine apuseană ţi­nând direcţia sud- estică. Vaporul a mai observat, că Zeppelinul intrase într’o zonă deasă de ploaie. O TELEGRAMA DE RAMAS BUN Berlin, 29 (Rador). — D-rul Eckener, comandantul Zeppeli­­nului, imediat după plecarea sa din Lakehurst, a expediat prin radio­telegrafie, după bordul Zeppelinu­lui, un mesagiu d-lor Co­oli­dge, preşedintele Statelor­ Unite, Wilbur, Secretar de Stat al marinei americane, precum şi ofiţerilor aerodromului La­kehurst, prin care, după ce ii mulţumeşte pentru buna pri­mire ce s’a făcut • echipagiului Zeppelint]lui îm America, îşi ia rămas bun. f^âND VA SOSI IN GERMANIA Berlin, 29. (Bailor). — Ştiri primite din Friedrichshafen, a­­nunţă că Zeppelinul este aştep­tat, să Sosească acolo. Miercuri după amiază, sau cel mai târziu joi dimineaţa. O DISTINCŢIE PENTRU CONSTRUCTOR Berlin, 29 (Rador). — Facul­tatea de ştiinţe din Tuebingen a acordat titlul de doctor „ho­noris causa”, d-lui inginer Duerr, constructorul noului di­rijabil „Contele Zeppelin”, care execută acum raidul de îna­poiere din America în Europa.­­* Londra, 30 (Rador). — Sborul Zeppelinului continuă în mod normal. Dirijabilul a fost zărit la ora 1 noaptea de vaporul „Laconia” la 70 miile spre sud vest de capul Sabie, punctul cel mai sudic al peninsulei Noua Scoție. ----------- 0 ♦ □----------­Ciurnă in China Londra, 23 (telegramă part.).----Din Peking se a­nunţă că f­x regiunea Schan-Schi a isbucnit ciu­ma. In cursul unei săptă­mâni au fost bântuite mai bine de 20 localităţi de teribilul flagel. Au mu­rit mai multe mii de per­soane. •niMMnan BMsmg F­LAME c-trgb-o să fie, dac’oi lipsi şi eu o lună !... Nu se prăpădeşte lumea fără mine !... Să vezi ce-o să-ţi aduc !... Dar toate explicaţiunile lui nea Nae nu isbutesc să mân­­gâe pe Aglaiţa, care nu vrea să rămână singură, cât o stă dumnealui la Karlsbad. La Karlsbad, — vorba vine, căci deşi doctorul, prieten cu nea Nae, a asigurat-o că-şi pierde bărbatul, dacă nu-l lasă să-şi facă cura, în reali­tate nea Nae plea­că la Viena, Paris şi mai departe, ca să gu­ste din plăcerile idealului de a fi singur, în înţelesul binefă­cător al cuvântului, adică cu toată lumea, afară de nevastă. — Domnule Icsulescu, să-ţi faci un smoking. — Păi am haină pe talie, ne­­nişorule. — IţTare a face! Sunt loca­luri, unde nu poţi să te duci fără el. Intr'unele părţi te mai învârteşti, şi intri şi aşa. Dar la Londra, doamne fere­şte ! Nea Nae a ascultat povaţa prietenului şi şi-a făcut smo­king. — Asta la ce-ţi serveşte? în­treabă,­ cam intrigată, coana Aglaiţa, examinând haina cu reveruri şi căptuşală de mă­tasă. — Să vezi ceva... Doctorul mi-a spus: când te duci pri­ma oară la cură, trebue să fii în mare ţinută ! Şi astfel, nea Nae a plecat, s’a plimbat, a petrecut, şi cu mare regret s’a despărţit de Montmartre, ca să treacă ni­ţel şi prin Londra. Dar când să se sue... în tre­nul englez care-l ducea în ca­pitala Angliei, vede scris pe vagon : SMOKING Nea Nae se opreşte cu vali­zele în mână şi-şi zice : — Mă-ă-ă! Auzisem eu că englejii sunt formalişti, dar nu-i credeam până într’atâta ! Şi te pomeneşti că dacă nu mă execut, mă dau jos din vagon ! Cu ăştia nu-i de joacă ! Ca să nu rişte neajunsuri, şi cum trenul se pusese în mişcare, nea Nae intră în toa­leta vagonului, şi, trântit când de un perete, când de cel­lalt în celula cu geam mat, scoate gherocul, îşi pune smo­­kingul şi-şi face solemn intra­rea în compartiment. Dar nea Nae se indignează. Şi cum să nu se indigneze ! Ceilalţi călători, în haine de purtare, cu şepci de călătorie, cu genunchi la pantaloni, cu ghete scâlciate, şedeau răstur­naţi şi fumau, răspândind o ceaţă de fum.­­ De aceea, când s’a întors la Bucureşti, nea Nae i-a făcut de râs pe englezi, spunându-i la toată lumea: — Nu sunt numai la noi bacşişuri, neică !... Peste tot merge cu unsvais... Sigur că­­ăia mişcaseră din urechi şi­­ conductorul i-a lăsat să intre­­ cum au vrut... Numai eu­­ m’am ţinut de regulă ! ! Căci nici până azi nea Nae n’a aflat că „smoking” la tre- Inurne din Anglia înseamnă:­­„pentru fumători”, Don Joso — Ce bine seamănă norii ăștia cu harta Europei!.. — Da, dar fără Rusia! — O Europă ideală!.. ■--------------------- ■------------------------------------------------------------------------------------------ — — Mi le-am adresat şi d-lui prof. I. Simionescu, cunoscutul pu­blicist şi om de litere, care ne-a spus, că î­nafară de preocupă­rile ştiinţifice legate de îndato­rirea d-sale univergitprjj, rr mai ales de după război,­ s’a­ ocupat deaproape de problema răspân­diri­i culturii în mulţime. Din toamnă şi până în Paşti, nu are Duminică liberă, ţinând confe­rinţe la sate şi oraşe. Scoate „Calendarul gospodarilor” de vre­o nouă ani, conduce biblio­teca „Cunoştinţe folositoare”, din care au apărut până acum peste 150 broşuri de ştiinţă, geo­grafie, economie, etc. După reforma agrară, aupa darea votului universal, proble­ma culturală este aceea care cere o mai grabnică soluţionare, atât pentru întărirea celor din­tâi, cât şi pentru trezirea mulţi­mii, din toropeala în care a lăsat-o împrejurările istorice de până acum. PROBLEMA CULTURALA ARE LATURI PREA COMPLEXE Dacă printr’o simplă lege s'a putut aduce democratizarea vie­ţii noastre politice, problema culturală nu poate fi tot aşa de uşor soluţionată, având laturi prea complexe, ce ating inerţia seculară cât şi capricioasa psi­hologie a mulţimii. Pentru as­­vârlit sămânţă rodnică, e nevoe I de prelucrat pământul, atât a­­i mar de vreme lăsat pârloagă. Pretutindeni iniţiativa particu- I Iară a tras cele dintâi brazde, pornită la muncă dintr’o cre­dinţă şi cu însufleţire. E NECESARA O ŞCOALA DE LIBRĂRIE Statul, deocamdată, poate ve­ni în ajutorul instituţiunilor particulare în diferite chipuri. Aşa ar fi între altele, crearea unei şcoale de librărie, căci li­brari în ţară nu prea avem. Ar mai fi regulamentarea hotărîtă a raporturilor dintre librari şi editori, azi cei dintâi consti­tuind o piedică a tipăririi şi desfacerii cărţilor. NU E NEVOE DE O INSTITU­ŢIE DE STAT PENTRU RAS­­PANDIREA CULTURII O instituţiune anume, care să pună numai In seama statului răspândirea citturii în mulţi­me, pentru moment, în starea actuală politică, d. profesor Si­mionescu nu o­­socoate eficace. S'ar transforma repede într­ un birocratism formalist, piedică mai mult decât îndemn. Dovadă este organizarea „Ca­sei şcoalelor“. Puţini ştiu că această insti­tuţie este o mare editură de o­­pere variate. „Casa şcoalelor“ tipăreşte multe, multe cărţi bune. Ce fo­los ? Pentru răspândirea unora dintre ele, mai grele, care nu pot fi împrăştiate gratuit, cum­ se face cu alte publicaţiuni mai ieftine. „Casa şcoalelor“ cu toa­tă bunăvoinţa conducătorilor ei, este stânjenită nu numai de inerţia librarilor, dar şi de une­le măsuri generale de contabili­tate, pe cât de rigide, pe atât de neeficace pentru stârpirea frau­delor, împotriva cărora sunt luate. Presupun că un cititor ar vrea să cumpere interesantele lucrări de psihologie şi pedago­gie, ori una din publicaţiile ştiinţifice mai speciale, cum e lucrarea d-lor prof. M. ducă şi L Bălteanu asupra tuberculozei. Pentru o carte de 33 lei, trebue să­iată petitul la administraţia financiară locală (8 lei), unde varsă suma. După o zi de aştep­tare, trebue să trimeată chitan­ţa împreună cu o nouă cerere (8 lei -1­­15 lei recomandarea) la „Casa şcoalelor" spre a căpăta in sfârşit cartea dorită, pe care n-o găseşte la­ librărie. Se lipseş­te omul mai bine de ea. Statul sprijinind larg iniţia­tiva particulară — bineînţeles luând toate garanţiile necesa­re — ar stabili compromisul cel mai eficace, deocamdată. SPRE INTENSIFICAREA PRO­PAGANDEI CULTURALE Un prim pas către Intensifi­carea propagandei culturale ar fi federalizarea societăţilor par­ticulare existente. “ S’ar putea ajunge astfel la o modificare a planului de luptă şi la o armo­nizare chiar a mijloacelor fo­losite. Azi se face mare irosea­­lă de bani, de forţe şi tipărituri. Altfel s'ar putea ajunge la o di­viziune a muncii şi a speciali­zării, ceeace ar fi în avantajul promovării culturii sau mai bi­ne zis, a răscolirii energiilor de tot soiul, prin colaborarea că­rora, s'ar ajunge la o pregătire a vremii, efindi s'ar putea croia o instruţiune anumită de stat. MAI PUŢINE SPERANŢE IN ŞCOALA ŞI ÎNVĂŢĂTOR In răspândrea culturii — ne-a spus d. prof. Simionescu — se pune la noi o prea mare spe­ranţă în şcoală şi învăţător. De sigur că în jurul şcoalei s’au început în bună parte mişcări­le culturale. In această direcţiu­ne în adevăr, ministerul ins­trucţiuni ar avea rol important prin organizarea şi stabilirea unui plan de lucru mai metodic. Iarăşi ,e adevărat că in­văţătorul — de toate gradele — este pen­t­­ru moment singurul pionier al culturii .Nu ajunge însă, pen­­tru ca şi el e om. A i se cere numai lui totul, nu se poate. Pentru legătura celorlalţi dife­riţi factori culturali dintr’un centru, sat ori oraş, iarăşi sta­tul ar putea lua măsuri, dacă ar exista o înţelegere între toate departamentele, în acest scop. Toate ministerele se socot azi apte să promoveze cultura. La multe sunt şi capitole bugetare şi direcţii speciale. Nu există însă o înţelegere între ele. Câţi bani nu se cheltuesc azi pentru tipărituri ! Dacă s’ar înfiinţa un­ minister al culturii n’ar a­­veai nevoe de sume nouă cari să împovăreze bugitul. Ar fi de ajuns să se adune grămadă ce se cheltueşte la toate ministe­rele din fondul de tipărituri, etc.' Şcoala e bună pentru început, învăţătorul spre a aprinde o lu­miniţă. MULŢIMEA SA ÎNTINDĂ MANA SPRE CARTE Dar d. profesor I. Simionescu întreabă : problema de pus mul­ţimii ? ^' ■ întâi să caute tn carte spri­jinul vieţii. Să întindă mâna spre carte ; să­-i cunoască nese­catul isvor de însănătoşire în toate. Să o preţuiască într’atâta, încât să o puie sub icoane. Cu­noscându-i întremarea, va veni şi­ dorul de a se instrui în cele lui imediat trebuitoare. Conferinţele şi sfaturile tutu­ror ar trebui să meargă în acea­stă direcţie. Când omul va prin­de gustul­ cotitului, va fi pentru el deschiderea cerului. Atunci i se va lumina mintea asupra vieţii car® a duce, asupra ne­statorniciei, nechibzitelea cu care munceşte, asupra conştiin­ţei că-i trebuie mult ca să ajung­, că om adevărat. Problema culturii se confun­dă deocamdată cu problema cărţii folositoare. Se înţelege c■u se mai pot folosi şi alte mijloa­ce, pentru intensificarea propa­gandei. Agronomul li poate dovedi prin lotul demonstrativ nevoia agriculturii sistematice. Bănci­le populare şi cooperativele, fo­losul economiei, etc. Lămurirea tuturor insă tot cartea o dă. Ea e sfătuitorul continuu, la îndemână oricând. Iată de ce ziceam că statul chiar fără un minister al cul­turii, poate veni în sprijinul eficace al culturii, dacă ar lua măsuri ca tipăriturile cu cunoş­tinţe folositoare din orice dome­niu, să se bucure de o protec­ţie mai mare, fie prin micşora­rea taxelor poştale, de transport pe căile ferate, fie statornicind raporturile dintre librarii mă­runţi şi editurile mari, fie mic­şorând preţul hârtiei prin orice mijloc. STUDENŢII IN ALTE TARI Cerând părerea d-lui profe­sor Simionescu în chestiunea concursului studenţilor la ope­ra de propagandă culturală, d-sa ne-a spus că el ar putea fi enorm, dacă faptele ar ţinea locul vorbăriei. Tinereţea, în­sufleţirea legată de ea, faptul că majoritatea studenţilor şi a elevilor de şcoală trăesc măcar un sfert din an în sate, toate acestea i-ar face agenţi de pro­pagandă constructivă. Finlanda datoreşte înlătura­rea analfabetismului, studenţi­lor entuziaşti şi sinceri în ac­ţiunea lor. Dar pentru , aceasta, e nevoie ca ei însăşi să fie con­vinşi de necesitatea culturii ca armă proprie de răsbit in viaţă, să se instruiască în primul rând şi să cunoască tot mecanismul necesar promovării culturii în mulţimea prin care trăiesc. Ei ar fi, propagandiştii cei mai folositori în răspândirea cărţii, în arătarea, foloaselor ei.­­Cunosc de aproape cazuri, când prin elevi şi studenţi, îmboldiţi bineînţeles de profesori, s-au vândut în sate,­­sute de calenda­re şi broşuri, cari altfel n'ar fi putut ajunge acolo. Nu studenţi conferenţiari ne trebuesc, ci studenţi­i colpor­tori sau studenţi-lectori vari să strângă în zilele, de sărbătoare în casa Ion câţiva auditori şi să le citească ori să le propo­văduiască cele­ bune, de la suflet la suflet. SINCERITATE ŞI ÎNSUFLEŢI­RE IN ACŢIUNE Cum spuneam la început, problema culturală a rămas cea din urmă care trebue soluţio­nată,, spre a ne asigura vii­torul în a întări măreţele fapte aduse de răsboi. O instituţie anumită, de stat bunăoară, un minister al culturii, cum pre­conizează mulţi pentru moment, nu o socot eficace. Chiar în starea actuală însă statul poate lua diferite măsuri pentru intensificarea, armoni­zarea şi îndemnarea iniţiati­vet­e­lor particulare existente. La toţi , insă se cere un sin­gur lucru : sinceritate in acţiu­ne şi oarecare însufleţire. Mi­nuni s’ar săvârşi chiar in con­­diţiunile actuale. Agnese Ancheta „Universului“ Problema organizării muncii culturale Răspunsul d-lui I. Simionescu, profesor la Universitatea din Iaşi

Next