Universul, noiembrie 1928 (Anul 46, nr. 254-279)
1928-11-01 / nr. 254
Anul XLVI, Nr. 264 Fondator! LUIGI CAZ2AVILLAN TELEFON: Direcția* 313/72-364/64 8 PâţjlUl [IflMIlL { In ifrlinäiate 6 lei 8 Pä^ül j0jj Nosmbrie 1928 Administraţia 313/71 Secretariatul de Redacţie 356/43 Redacţia Coresp. cu provincia 302/98 - 335/31 uintrile ii Rusciuk Pe când statele din peninsula balcanică, — Iugoslavia, Grecia și Albania, — urmăresc o politică pacifică bazată pe cultivarea raporturilor amicale cu statele vecine, numai Bulgaria continuă să încurajeze o politică diametral opusă. In ultimul timp, șeful guvernului elen, d. Venizelos, n’a ascuns intenţia sa de a largi reţeaua înţelegerilor pacifice. Atât cu Turcia, cât şi cu Albania, Bulgaria şi Iugoslavia, Grecia Nouă, vrea să stabilească relaţiuni strânse de prietenia. La Belgrad, aceleaş sentimente şi idei călăuzesc pe conducătorii statului iugoslav. România, cu toate că nu este un stat balcanic, dar are interese de primul ordin în orientul european, este partizana hotărâtă şi sinceră a unei înţelegeri balcanice bazată pe tratatele de pace şi pe principiile aflate la baza organizaţiei Societăţii Naţiunilor. După cum am spus, numai Bulgaria nu vrea să înţeleagă că în propriul ei interes se impune renunţarea definitivă la practica acelei politici primitive şi aventuroase cunoscută sub numele de „balcanică“. Bulgaria continuă să ofere tipul acelei organizaţii de stat, în care, nu guvernul impune directiva sa în politica internă şi externă, ci organizaţiile politico-militare clandestine, sub forma de bande. Recentele asasinate din "Sofia şi regimul de teroare ce dohineşte la frontiera de sud, din cauza luptelor angajate între cele două tabere revoluţionare macedonene, dovedeşte, nu numai slăbiciunea guvernului din Sofia, care nu este în stare să pună odată capăt acestor balcanice manifestaţiuni şi activităţi, dar, până la un punct şi complicitatea sa. In tot cazul, responsabilitatea guvernului din Sofia este direct angajată. In ultimul timp, acelaş guvern, a permis şi încurajat demonstraţiunile anti-româneşti, organizate de soc. „Dobrogea“, la Rusciuk. Dacă guvernul bulgar ar urmări o politică înţeleaptă şi pacifică, el n’ar putea să tolereze asemenea manifestaţii şi demonstraţii, împotriva unui stat vecin, cu care întreţine relaţiuni normale. Nu există o chestie internaţională a Dobrogei. Bulgaria nu are dreptul să agite chestia Dobrogei, când şi-a luat obligaţiunea să respecte tratatul de la Neuilly şi când sunt cunoscute titlurile noastre de legitimă şi temeinică posesiune asupra acestei provincii, strâns unită prin gurile Dunărei, de restul ţării noastre. Demonstraţia bulgarilor de la Rusciuk, organizată cu prilejulserbării semi-centenarului realipirei Dobrogei, la România, dovedeşte, încă odată, nu numai sentimentele ostile ce le nutresc veciniinoştri de peste Dunăre, faţă de o ţară, care le-a adus servicii preţioase în trecut, dar şi continuarea unei politici balcanice, care nu poate să fie favorabilă păcei şi cultivărei bunelor relaţiuni între ambele popoare. Guvernul din Sofia ar fi de dorit să examineze cu toată seriozitatea problemele de ordin internaţional în legătură cu interesele europene, care reclamă renanțarea la orice politică cu caracter aventuros. ----------Li ♦ U---------- Doui italieni arestați la Toulon ca spioni Paris, 29. (Rador) — Un funcționar din biroul de expediție al consulatului italian ln Lyon, și cumnatul sun venit de curând din Italia acuzați de spionaj au fost arestați la Toulon. Ancheta a stabilit că funcționarul conmnntului topera de multă vreme transmiţând mai departe informatiuniile ce primea din partea agenților de spionaj. Toate informaţiunile se referea numai la regiunea Coastei de Azur. ♦ Paris, 29 (Rador). — Din Lyon se anunţă că documentele predate unei puteri străine, de un funcţionar al consulatului italian din Lyon, şi cumnatul acestuia, ar interesa noua organizaţie militară a frontierei de sud-est, a coastelor Mediteranei, şi a Alpilor. -----------|#□----------. Logodnă princiară Bruxelles, 29 (Rador).— Ziarul 1 .,Le Soir“ anunţă din cercuri bine informate apropiata logodnă a prinţului Olaf al Norvegiei cu principesa Marta a Suediei soră cu principesa Astrid, soţia prinţului moştenitor belgian. Prinţul Olaf se găseşte actualmente în cel mai strict incognito la Ostende. D. Chamberlain se no ezâ in MU Londra, 29. (Endor). — Sir Austen Chamberlain, ministrul de externe al Marei Britanii, și-a terminat călătoria de convalescență. Din California, unde se găsea în ultimul timp, Sir Austen Chamberlain a plecat spre Anglia. -----------L * D----------Nenorocire pe o linie ferată UN VAGON SE RASTOARNA. 27 VICTIME Cmansebeş, 29 O mare nenorocire s’a întâmplat, în com. Turnul, pe linia ferată a soc. de exploatare Borlova- Balta Sărată. Un vagon supraîncărcat cu oameni s’a răsturnat. Cinci lucrători au fost omorîţi şi 22 răniţi grav. Din cei răniţi, 11 au fost internaţi în spitalul din Caransebeş. ------- - ♦ □---------- In fata Catedralei Pascări se văd înșiruite drapelele dela 1877 MM Mare ci Berlinul — Sosirea în ţară a d-lor Petrescu-Comnen şi KLapedatu — Luni la 4 d a., au sositin Capitală d-nii N. Petrescu-Comnen, ministrul României la Berlin şi I. Lamedatu, membru în delegaţia română, însărcinată să trateze regulares litigiilor financiare dintre noi şi Germania. După o oră dela sosire, ambii s’au prezentat la preşedinţia consiliului, unde au luat contact cu d. prim ministru Vintilă Brâtianu, pe care l’au pus în curent cu rezultatul tratativelor de la Berlin din ultimele zile. Aceste rezultate sunt concretizate intr’un proiect de acord, asupra căruia guvernul român urmează să-şi dea avizul. Examinarea punctelor din proiectul de acord a continuat la ministerul de finanţe. La conferinţa de Luni a participat şi d. Victor Rădulescu, secretarul general al ministerului de finanţe. CITIŢI AMĂNUNTE LA ULTIMA ORA. D. Beneş despre revizuirea tratatelor Praga 29 (telegr. part.) — Ministrul de externa Beneş publică în „Ceske Slove ’ un articol în care se ocupă cu chestiunea revizuirii tratatelor. D. Beneş este de părere că tratatul de la Trianon n'ar putea fi revizuit fără răsfoi. Tratatele nu pot fi revizuite decât cu aprobarea tuturor statelor semnatare. Cehoslovacia trebue să stea, cu toate acestea, în gardă faţă de tendinţele revizioniste ale ungurilor, şi ale celor de alipire a Austriei de Ungaria. -— a • □------ Transformarea castelului Huniadé din Timişoara în palat Cultural Timişoara, 29 Oct. Intre primăria municipiului nostru și ministerul de război urmează de ani de zile tratative spre a ceda primăriei castelul Huniadé din Cetate, — actuala cazarmă , reg. de pioneri, — spre a fi transformată în palat cultural în care să se instaleze biblioteca şi conservatorul comunal, muzeul Bănăţean şi alte instituţiuni de cultură, înţelegerea dintre primărie şi minister fiind terminată, se speră ca mutarea regimentului de pioneri să se facă până la primăvară, când va începe şi amenajarea palatului cultural. -------------□ * □------------Ziar comunist SV3CSS00181 C8nasi8igasi3 Praga, 30 (Rador). — Ministerul de interne a decis să suspende pe o lună apariţia ziarului comunist „Rude Pravo”. Măsura a fost luată pe baza legii de apărare a republicii. loiISra Zessin!» in ma SCOATEREA DIN HANGAR Lakehurst, 29 (telegr. part.).— Duminică la ora 1,25 din noapte (7,25 ora central europeană) Zeppelinul a fost scos din hangar şi după o jumătate oră s’a ridicat în aer. Printre pasageri sunt şi trei ofiţeri ai dirijabilului Los Angeles. Sâmbătă s-a încheiat recepţionarea poştei pentru Europa. Au fost luate, în total, 50.000 scrisori şi cărţi poştale. PLECAREA New-York, 29 (Rador). — Zeppelinul a plecat din Lakehurst spre Europa, azi noapte, la ora 1 şi 58 minute (8 dimineaţa- după orariul european). Pe bordul dirijabilului se găsesc: 60 persoane, între cari şi o femee. New-York, 29 (telegr. part.),— La ora 3.10 (9.10 ora central europeană), Zeppelinul a sburat deasupra New-Yorkului iar după aceea a pierit in direcţia Long Island (N. W.). El va urma spre Europa ruta de nord a vapoarelor şi se va îndrepta, pe deasupra Irlandei, spre Brema. La ora 4, Zeppelinul a sburat deasupra lui Kurtfield iar la S a trecut peste Long Island. La ora 9% se afla la jumătate milă de fiaragenslelt ,având direcţia Boston şi mergând cu o iuţeală de 70—80 mile pe oră. Printre, pasageri este şi d-na Adams, văduva unui milionar american, a cărei familie a fost întotdeauna în cele mai bune relaţii cu familia Zeppelin. ^ New-York, 29. (Telegr. part.)Azi, la ora 12 şi jum., ora Europei Centrale, Zeppelinul, în drumul spre Europa, a fost văzut deasupra orăşelului Chatham, de unde a luat cursul nord-est, spre oceanul Atlantic. Vapoare, pornite din Boston, au raportat, că l-au văzut în plin mers. Perspectivele călătoriei sunt foarte bune, deoarece timpul promite a fi extrem de favorabil. 153 KM. PE ORA Berlin, 29 (Radar).— Ultimele știri primite de la comandantul Zepelinului, anunţă că dirijabilul îşi continuă sborul în condiţiuni normale, sburând cu o viteză medie de 150 de kilometri pe oră, având vântul în spate. PRIN PLOAIE DEASA New-York, 29 (Telegr. part.).— Vaporul „American Trade” a văzut, azi, la ora 13 şi 15 minute, dirijabilul „Zeppelin”, la 42° şi 55’ latitudine de nord şi 61° 14’ longitudine apuseană ţinând direcţia sud- estică. Vaporul a mai observat, că Zeppelinul intrase într’o zonă deasă de ploaie. O TELEGRAMA DE RAMAS BUN Berlin, 29 (Rador). — D-rul Eckener, comandantul Zeppelinului, imediat după plecarea sa din Lakehurst, a expediat prin radiotelegrafie, după bordul Zeppelinului, un mesagiu d-lor Coolidge, preşedintele Statelor Unite, Wilbur, Secretar de Stat al marinei americane, precum şi ofiţerilor aerodromului Lakehurst, prin care, după ce ii mulţumeşte pentru buna primire ce s’a făcut • echipagiului Zeppelint]lui îm America, îşi ia rămas bun. f^âND VA SOSI IN GERMANIA Berlin, 29. (Bailor). — Ştiri primite din Friedrichshafen, anunţă că Zeppelinul este aşteptat, să Sosească acolo. Miercuri după amiază, sau cel mai târziu joi dimineaţa. O DISTINCŢIE PENTRU CONSTRUCTOR Berlin, 29 (Rador). — Facultatea de ştiinţe din Tuebingen a acordat titlul de doctor „honoris causa”, d-lui inginer Duerr, constructorul noului dirijabil „Contele Zeppelin”, care execută acum raidul de înapoiere din America în Europa.* Londra, 30 (Rador). — Sborul Zeppelinului continuă în mod normal. Dirijabilul a fost zărit la ora 1 noaptea de vaporul „Laconia” la 70 miile spre sud vest de capul Sabie, punctul cel mai sudic al peninsulei Noua Scoție. ----------- 0 ♦ □----------Ciurnă in China Londra, 23 (telegramă part.).----Din Peking se anunţă că fx regiunea Schan-Schi a isbucnit ciuma. In cursul unei săptămâni au fost bântuite mai bine de 20 localităţi de teribilul flagel. Au murit mai multe mii de persoane. •niMMnan BMsmg FLAME c-trgb-o să fie, dac’oi lipsi şi eu o lună !... Nu se prăpădeşte lumea fără mine !... Să vezi ce-o să-ţi aduc !... Dar toate explicaţiunile lui nea Nae nu isbutesc să mângâe pe Aglaiţa, care nu vrea să rămână singură, cât o stă dumnealui la Karlsbad. La Karlsbad, — vorba vine, căci deşi doctorul, prieten cu nea Nae, a asigurat-o că-şi pierde bărbatul, dacă nu-l lasă să-şi facă cura, în realitate nea Nae pleacă la Viena, Paris şi mai departe, ca să guste din plăcerile idealului de a fi singur, în înţelesul binefăcător al cuvântului, adică cu toată lumea, afară de nevastă. — Domnule Icsulescu, să-ţi faci un smoking. — Păi am haină pe talie, nenişorule. — IţTare a face! Sunt localuri, unde nu poţi să te duci fără el. Intr'unele părţi te mai învârteşti, şi intri şi aşa. Dar la Londra, doamne fereşte ! Nea Nae a ascultat povaţa prietenului şi şi-a făcut smoking. — Asta la ce-ţi serveşte? întreabă, cam intrigată, coana Aglaiţa, examinând haina cu reveruri şi căptuşală de mătasă. — Să vezi ceva... Doctorul mi-a spus: când te duci prima oară la cură, trebue să fii în mare ţinută ! Şi astfel, nea Nae a plecat, s’a plimbat, a petrecut, şi cu mare regret s’a despărţit de Montmartre, ca să treacă niţel şi prin Londra. Dar când să se sue... în trenul englez care-l ducea în capitala Angliei, vede scris pe vagon : SMOKING Nea Nae se opreşte cu valizele în mână şi-şi zice : — Mă-ă-ă! Auzisem eu că englejii sunt formalişti, dar nu-i credeam până într’atâta ! Şi te pomeneşti că dacă nu mă execut, mă dau jos din vagon ! Cu ăştia nu-i de joacă ! Ca să nu rişte neajunsuri, şi cum trenul se pusese în mişcare, nea Nae intră în toaleta vagonului, şi, trântit când de un perete, când de cellalt în celula cu geam mat, scoate gherocul, îşi pune smokingul şi-şi face solemn intrarea în compartiment. Dar nea Nae se indignează. Şi cum să nu se indigneze ! Ceilalţi călători, în haine de purtare, cu şepci de călătorie, cu genunchi la pantaloni, cu ghete scâlciate, şedeau răsturnaţi şi fumau, răspândind o ceaţă de fum. De aceea, când s’a întors la Bucureşti, nea Nae i-a făcut de râs pe englezi, spunându-i la toată lumea: — Nu sunt numai la noi bacşişuri, neică !... Peste tot merge cu unsvais... Sigur căăia mişcaseră din urechi şi conductorul i-a lăsat să intre cum au vrut... Numai eu m’am ţinut de regulă ! ! Căci nici până azi nea Nae n’a aflat că „smoking” la tre- Inurne din Anglia înseamnă:„pentru fumători”, Don Joso — Ce bine seamănă norii ăștia cu harta Europei!.. — Da, dar fără Rusia! — O Europă ideală!.. ■--------------------- ■------------------------------------------------------------------------------------------ — — Mi le-am adresat şi d-lui prof. I. Simionescu, cunoscutul publicist şi om de litere, care ne-a spus, că înafară de preocupările ştiinţifice legate de îndatorirea d-sale univergitprjj, rr mai ales de după război, s’a ocupat deaproape de problema răspândirii culturii în mulţime. Din toamnă şi până în Paşti, nu are Duminică liberă, ţinând conferinţe la sate şi oraşe. Scoate „Calendarul gospodarilor” de vreo nouă ani, conduce biblioteca „Cunoştinţe folositoare”, din care au apărut până acum peste 150 broşuri de ştiinţă, geografie, economie, etc. După reforma agrară, aupa darea votului universal, problema culturală este aceea care cere o mai grabnică soluţionare, atât pentru întărirea celor dintâi, cât şi pentru trezirea mulţimii, din toropeala în care a lăsat-o împrejurările istorice de până acum. PROBLEMA CULTURALA ARE LATURI PREA COMPLEXE Dacă printr’o simplă lege s'a putut aduce democratizarea vieţii noastre politice, problema culturală nu poate fi tot aşa de uşor soluţionată, având laturi prea complexe, ce ating inerţia seculară cât şi capricioasa psihologie a mulţimii. Pentru asvârlit sămânţă rodnică, e nevoe I de prelucrat pământul, atât ai mar de vreme lăsat pârloagă. Pretutindeni iniţiativa particu- I Iară a tras cele dintâi brazde, pornită la muncă dintr’o credinţă şi cu însufleţire. E NECESARA O ŞCOALA DE LIBRĂRIE Statul, deocamdată, poate veni în ajutorul instituţiunilor particulare în diferite chipuri. Aşa ar fi între altele, crearea unei şcoale de librărie, căci librari în ţară nu prea avem. Ar mai fi regulamentarea hotărîtă a raporturilor dintre librari şi editori, azi cei dintâi constituind o piedică a tipăririi şi desfacerii cărţilor. NU E NEVOE DE O INSTITUŢIE DE STAT PENTRU RASPANDIREA CULTURII O instituţiune anume, care să pună numai In seama statului răspândirea citturii în mulţime, pentru moment, în starea actuală politică, d. profesor Simionescu nu osocoate eficace. S'ar transforma repede într un birocratism formalist, piedică mai mult decât îndemn. Dovadă este organizarea „Casei şcoalelor“. Puţini ştiu că această instituţie este o mare editură de opere variate. „Casa şcoalelor“ tipăreşte multe, multe cărţi bune. Ce folos ? Pentru răspândirea unora dintre ele, mai grele, care nu pot fi împrăştiate gratuit, cum se face cu alte publicaţiuni mai ieftine. „Casa şcoalelor“ cu toată bunăvoinţa conducătorilor ei, este stânjenită nu numai de inerţia librarilor, dar şi de unele măsuri generale de contabilitate, pe cât de rigide, pe atât de neeficace pentru stârpirea fraudelor, împotriva cărora sunt luate. Presupun că un cititor ar vrea să cumpere interesantele lucrări de psihologie şi pedagogie, ori una din publicaţiile ştiinţifice mai speciale, cum e lucrarea d-lor prof. M. ducă şi L Bălteanu asupra tuberculozei. Pentru o carte de 33 lei, trebue săiată petitul la administraţia financiară locală (8 lei), unde varsă suma. După o zi de aşteptare, trebue să trimeată chitanţa împreună cu o nouă cerere (8 lei -115 lei recomandarea) la „Casa şcoalelor" spre a căpăta in sfârşit cartea dorită, pe care n-o găseşte la librărie. Se lipseşte omul mai bine de ea. Statul sprijinind larg iniţiativa particulară — bineînţeles luând toate garanţiile necesare — ar stabili compromisul cel mai eficace, deocamdată. SPRE INTENSIFICAREA PROPAGANDEI CULTURALE Un prim pas către Intensificarea propagandei culturale ar fi federalizarea societăţilor particulare existente. “ S’ar putea ajunge astfel la o modificare a planului de luptă şi la o armonizare chiar a mijloacelor folosite. Azi se face mare iroseală de bani, de forţe şi tipărituri. Altfel s'ar putea ajunge la o diviziune a muncii şi a specializării, ceeace ar fi în avantajul promovării culturii sau mai bine zis, a răscolirii energiilor de tot soiul, prin colaborarea cărora, s'ar ajunge la o pregătire a vremii, efindi s'ar putea croia o instruţiune anumită de stat. MAI PUŢINE SPERANŢE IN ŞCOALA ŞI ÎNVĂŢĂTOR In răspândrea culturii — ne-a spus d. prof. Simionescu — se pune la noi o prea mare speranţă în şcoală şi învăţător. De sigur că în jurul şcoalei s’au început în bună parte mişcările culturale. In această direcţiune în adevăr, ministerul instrucţiuni ar avea rol important prin organizarea şi stabilirea unui plan de lucru mai metodic. Iarăşi ,e adevărat că invăţătorul — de toate gradele — este pentru moment singurul pionier al culturii .Nu ajunge însă, pentru ca şi el e om. A i se cere numai lui totul, nu se poate. Pentru legătura celorlalţi diferiţi factori culturali dintr’un centru, sat ori oraş, iarăşi statul ar putea lua măsuri, dacă ar exista o înţelegere între toate departamentele, în acest scop. Toate ministerele se socot azi apte să promoveze cultura. La multe sunt şi capitole bugetare şi direcţii speciale. Nu există însă o înţelegere între ele. Câţi bani nu se cheltuesc azi pentru tipărituri ! Dacă s’ar înfiinţa un minister al culturii n’ar aveai nevoe de sume nouă cari să împovăreze bugitul. Ar fi de ajuns să se adune grămadă ce se cheltueşte la toate ministerele din fondul de tipărituri, etc.' Şcoala e bună pentru început, învăţătorul spre a aprinde o luminiţă. MULŢIMEA SA ÎNTINDĂ MANA SPRE CARTE Dar d. profesor I. Simionescu întreabă : problema de pus mulţimii ? ^' ■ întâi să caute tn carte sprijinul vieţii. Să întindă mâna spre carte ; să-i cunoască nesecatul isvor de însănătoşire în toate. Să o preţuiască într’atâta, încât să o puie sub icoane. Cunoscându-i întremarea, va veni şi dorul de a se instrui în cele lui imediat trebuitoare. Conferinţele şi sfaturile tuturor ar trebui să meargă în această direcţie. Când omul va prinde gustul cotitului, va fi pentru el deschiderea cerului. Atunci i se va lumina mintea asupra vieţii car® a duce, asupra nestatorniciei, nechibzitelea cu care munceşte, asupra conştiinţei că-i trebuie mult ca să ajung, că om adevărat. Problema culturii se confundă deocamdată cu problema cărţii folositoare. Se înţelege c■u se mai pot folosi şi alte mijloace, pentru intensificarea propagandei. Agronomul li poate dovedi prin lotul demonstrativ nevoia agriculturii sistematice. Băncile populare şi cooperativele, folosul economiei, etc. Lămurirea tuturor insă tot cartea o dă. Ea e sfătuitorul continuu, la îndemână oricând. Iată de ce ziceam că statul chiar fără un minister al culturii, poate veni în sprijinul eficace al culturii, dacă ar lua măsuri ca tipăriturile cu cunoştinţe folositoare din orice domeniu, să se bucure de o protecţie mai mare, fie prin micşorarea taxelor poştale, de transport pe căile ferate, fie statornicind raporturile dintre librarii mărunţi şi editurile mari, fie micşorând preţul hârtiei prin orice mijloc. STUDENŢII IN ALTE TARI Cerând părerea d-lui profesor Simionescu în chestiunea concursului studenţilor la opera de propagandă culturală, d-sa ne-a spus că el ar putea fi enorm, dacă faptele ar ţinea locul vorbăriei. Tinereţea, însufleţirea legată de ea, faptul că majoritatea studenţilor şi a elevilor de şcoală trăesc măcar un sfert din an în sate, toate acestea i-ar face agenţi de propagandă constructivă. Finlanda datoreşte înlăturarea analfabetismului, studenţilor entuziaşti şi sinceri în acţiunea lor. Dar pentru , aceasta, e nevoie ca ei însăşi să fie convinşi de necesitatea culturii ca armă proprie de răsbit in viaţă, să se instruiască în primul rând şi să cunoască tot mecanismul necesar promovării culturii în mulţimea prin care trăiesc. Ei ar fi, propagandiştii cei mai folositori în răspândirea cărţii, în arătarea, foloaselor ei.Cunosc de aproape cazuri, când prin elevi şi studenţi, îmboldiţi bineînţeles de profesori, s-au vândut în sate,sute de calendare şi broşuri, cari altfel n'ar fi putut ajunge acolo. Nu studenţi conferenţiari ne trebuesc, ci studenţii colportori sau studenţi-lectori vari să strângă în zilele, de sărbătoare în casa Ion câţiva auditori şi să le citească ori să le propovăduiască cele bune, de la suflet la suflet. SINCERITATE ŞI ÎNSUFLEŢIRE IN ACŢIUNE Cum spuneam la început, problema culturală a rămas cea din urmă care trebue soluţionată,, spre a ne asigura viitorul în a întări măreţele fapte aduse de răsboi. O instituţie anumită, de stat bunăoară, un minister al culturii, cum preconizează mulţi pentru moment, nu o socot eficace. Chiar în starea actuală însă statul poate lua diferite măsuri pentru intensificarea, armonizarea şi îndemnarea iniţiativetelor particulare existente. La toţi , insă se cere un singur lucru : sinceritate in acţiune şi oarecare însufleţire. Minuni s’ar săvârşi chiar in condiţiunile actuale. Agnese Ancheta „Universului“ Problema organizării muncii culturale Răspunsul d-lui I. Simionescu, profesor la Universitatea din Iaşi