Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 280-304)
1928-12-01 / nr. 280
Anul XLVI Nr. 280 10 Pagini Exemplarul In țară 3 lei In străinătate 6 lei 10 Pagini Sâmbătă 1 Decembrie 1928 LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: DIRECȚIA 313/72 — 364/64 REDACȚIA: CORESP. CU PROVINCIA 302/33 — 335,31 i£ *»« r ........ . In loc să se uite unele denumiri fără rost şi fără înţeles ce purced din Ardeal, în loc să se şteargă cu desăvârşire din vocabularul românesc, dimpotrivă, se încetăţenesc pe zi ce trece. In deosebi unele elemente politice din Ardeal nu renunţă la absurdul termen de „regăţean“ pe care î l întâlnim zilnic în presa politică de peste Carpaţi. Ori, lăsând la o parte faptul că înrădăcinarea în limbă a acestui nefast termen întreţine tendinţa de regionalism de care trebue să ne ferim ca de adevărată năpaste pe capul neamului nostru, termenul în sine n’are nici sens, nici raţiune de a rămâne în limbă ; căci dacă „regăţean“ înseamnă cetăţean al regatului, atunci e lămurit că tot locuitorul regatului e regăţean şi deci şi ardeleanul, basarabeanul sau bucovineanul. Şi dacă e aşa, şi netăgăduit aşa e, ce rost are această nesăbuită împărţeală în „români“ şi „regăţeni“, când tot românul e regăţean ? Oare nu s’or fi gândind cei ce o fac, că întreţin în spiritul public ideia unui separatism care ne vatămă simţitor ? Intr’o corespondenţă din Ardeal pe care am reprodus-o deunăzi, relatându-se un incident între câţiva funcţionari ardeleni localnici şi alţi câţiva trimişi acolo din vechiul regat, se preciza că ardelenii cereau ca numaidecât colegii lor „regăţeni“ să fie izgoniţi din posturile ce ocupă şi însoţeau gestul cu ameninţări. Iată la ce aberaţie duce inconştienţa unor oameni lipsiţi nu numai de patriotism, dar şi de cel mai elementar simţ politic. Dar cei ce-şi închipue că termenul acesta de „regăţean“ va fi atingând vre-o susceptibilitate românească, ori că ar fi existând ceva înjositor în această caracterizare, fac foarte rău că uită aşa de repede că din regăţenii aceştia, temeiul lor, ramura lor, 800.000 de voinici, au murit numai şi numai ca Ardealul să fie liberat. Nu înţelegem să dăm proporţii exagerate acestor manifestări nechibzuite, pornite din sectarism politic, sau din consideraţiuni străine de interesele neamului românesc şi nici nu putem solidariza populaţia românească a Ardealului cu toate faptele săvârşite de politicianii acestei regiuni, care culeg, astăzi, roadele, unei demagogii primejdioase. Poporul românesc are nevoe de unire sufletească şi de solidaritate în toate acţiunile menite să sporească forţele noastre morale şi materiale. Numai duşmanii noştri au interesul să întreţină o stare de spirit specială în Ardeal, care să înlăture această unire sufletească şi această solidaritate, spre a putea opera ei mai bine. Faptul că presa minoritară din Ardeal, contribue la întreţinerea acestei stări de spirit şi subliniază toate scăderile noastre, ar trebui să ne servească de avertisment că alta este calea ce trebue să o urmăm pentru îndeplinirea datoriei noastre de cetăţeni conştienţi şi patrioţi ai României Măriri Să evităm tot ceea ce ne poate dezbina şi să căutăm tot ceea ce ne poate apropia şi uni. Iată suprema noastră datorie. De „sub cheie“ comisie la Pe când reprezentanţii actualului guvern ţineau întruniri şi aduceau căruţe în Capitală, ca să ameninţe cu revoluţia, noi aici, prin iunie, începusem o campanie împotriva automobilismului oficial. Am scris dese articole, condamnând pe acei înalţi funcţionari publici, cari foloseau automobilele statului, judeţelor şi comunelor, pentru plimbări şi interese particulare şi familiare. In urma campaniei noastre, guvernul a hotărit să examineze chestiunea şi la alcătuirea bugetului să o rezolve printr’un serios sistem de economii. * Guvernul s-a schimbat şi noii conducători ai ministerelor, cum şi-au luat posturile în primire, au făcut declaraţii categorice: reducerea până la desfiinţare a automobilelor oficiale. d! Mihalache a anunţat chiar că automobilele ministerului de agricultură vor fi vândute la licitaţie într’o anume zi (care a trecut), într’o piaţă publică. Un alt tip ministru şi-a formulat cu gravitate decisiunea, că „automobilele ministerului de industrie şi comerţ (afară de unul necesar acelora cari fac ancheta asupra fraudelor cu terenurile petrolifere din jud. Dâmboviţa) au fost puse sub iar secretarul general al ministerului de industrie, d. dr. Ernest Ene, a spus ziariştilor şi ziarele au înregistrat ştirea, că „toate deplasările se vor plăti dintr’un fond anume destinat şi numai pentru necesităţi oficiale, strict justificate”. Prin urmare, hotărîri prompte şi radicale: vânzarea automobilelor, punerea sub cheie a automobilelor (afară de unul). Şi totuş după atari hotărîri, luate repede din programul bine studiat şi categoric formulat, se anunţă, că o comisie formată din anume miniştri, va studia chestia automobilelor. Parcă e oarecare diferenţă între bruscile declaraţii de vânzare, sau punere sub cheie şi.... o comisie, care VA STUDIA. E o diferenţă. E cel puţin o călcare a programului. Sau e o recunoaştere, că programul radical nu se poate realiza aşa de repede, cum se face o declaraţie, mai mult, sau mai puţin senzaţională. Faptul e fapt: automobilele nu s-au vândut şi au eşit câteva de sub cheia de la industrie,unul pentru ministru, altul pentru deplasările urgente ale personalului, altul pentru anchetatorii fraudelor din jud. Dâmboviţa, deşi se recunoscuse numai necesitatea acestuia din urmă) şi s’a ajuns la o comisie, care să studieze. Cât va sttudia, nu se poate preciza, căci doar miniştrii din comisie n’au numai această îndatorire, mai ales că perioada electorală e în toi. B. Cecropide Ciudăţeniile propagandei maghiare Citim în ziarul „America“: „Din Londra se anunţă că propaganda maghiară se foloseşte de câtva timp de un mijloc ciudat pentru realizarea scopurilor ei. La începutul lunei octombrie s-a deschis la Londra un „restaurant maghiar“, în prezenţa ministrului plenipotenţiar maghiar, care a rostit şi ocuvântare cu acest neobişnuit prilej. Partea cea mai ciudată e, că acest reestaurant, primeşte o subvenţie de la guvernul din Budapesta. Ziarele din Londra critică modul cum s’a introdus această nouă întreprindere de propagandă. Un ziar scrie următoarele: „Un stat, care ■vrea să dovedească străinătăţii că se luptă cu greutăţi financiare, furnizează prin această întreprindere dovada că nu ştie să-şi conducă gospodăria. Un restaurant subvenţionat e un fenomen ciudat în viaţa economică a unui stat". . Naufragii, devastări, victime omeneşti — Furtunile continuă să bântuie — Vaporul „Eleni Xenios” luat de furtună. - Mare parte din cherestea aruncată in mare. - Ce s’a întâmplat vaporului „Egipt”. - Soarta altor vapoare, plecate din Galaţi Galaţi. 28 Noembrie Ştiri telegrafice, sosite, azi după amiază, agenţiilor de vapoare respective, anunţă că vaporul „Eleni Xenios’’, sub pavilion elen, plecat din Galaţi cu o mare încărcătură de cherestea pentru Pireu-Grecia, a fost surprins de furtună pe marea Neagră. Vaporul a suferit ruperea catargului. Mare parte din cheresteaua aflătoare pe puntea vaporului a fost trântită în mare. Vaporul ducea şi o cantitate de lemn rotund. Comandantul vasului a luat toate măsurile spre a salva nava de înec. S’au lansat prin radio telegrame de salvare. Alte ştiri telegrafice sosite agenţiei Xydia anunţă, că vaporul „Egipt", sub pavilion egiptean, încărcat cu 380 de vagoane cherestea pentru Alexandria, nu a suferit niciun accident din cauza uraganului, aşa cum se credea şi a ajuns în condiţiuni bune la Alexandria. Vaporul „Themis’’, sub pavilion egiptean, încărcat cu cherestea, de firma Kessoglou, pentru firma Arslan din Alexandria, a fost nevoit să se adăpostească în portul Sulina. Cercurile navigatorilor sunt îngrijorate de soarta vaporului „Matheos Adamatios’’, sub pavilion elen, plecat din Galaţi cu o mare încărcătură de cherestea pentru Levant. Agenţia 3,M. R. a cerut ştiri despre soarta vaporului „Bucureşti”, sub pavilion român, plecat din portul nostru cu cereale. Galaţi, 28 Noembrie Azi, la ora 10 dimineaţa, o nouă ploaie torenţială s-a abătut asupra oraşului Galaţi şi a judeţului Covurlui. Timp de 6 ore, cât a ţinut ploaia, valea oraşului a fost transformată într-un lac. Străzile sunt complet inundate, prăvăliile închise, copiii nu pot merge la şcoală, iar apa, în unele locuri, trece de un metru înălţime. In cartierul „Galaţii Noi“ ca şi în cartierul „Badalan“, apa a pătruns în numeroase locuinţe distrugând avutul. In special, str. Maramureş, întotdeauna expusă inundaţiilor, e complet acoperită de apă. Circulaţia s’a făcut şi pe ziua de azi cu ajutorul bărcilor. Interesant a fost în strada Danielescu, unde, ca să se poată ajunge acasă, s’a făcut un uz de albie de rufe. In calea Prutului, in străzile Lemnari, Cărămidăriei, Atelierelor, Timişana, casele sunt înconjurate de apă. ■ In „Galaţii Noi", apa a pătruns în locuinţe şi a scos diferite mobile. Paturile, mesele, maşinile de gătit, garderoabele, cu un cuvânt toată gospodăria nefericiţilor cetăţeni sta sub apă. PAGUBELE URAGANULUI DE LUNI NOAPTE Dar şi uraganul de alaltăeri n’a făcut puţine pagube. Aproape nu e stradă, unde vre-o casă să nu fi suferit stricăciuni. Pe strada Serei, au fost rupte toate sârmele electrice, iar câţiva stâlpi s’au dărâmat peste case. Pe strada Beldiman, s’au desvoiţi să aşterne covoare şi saci bile. Gospodarii au fost azi nevoiţi să aşterne covoare şi saci peste mobilă, spre a fi ferită de ploaie. Pe strada Lozoveni, s’a dărimat o căsuţă a unui plugar. In cartierul demobilizaţilor, s’au dărimat două case, iai multe garduri au fost rupte şi purtate de vânt, la mare distanţă. Locuitorii n’au plecat de acasă, de teamă ca uraganul să nu facă stricăciuni mai mari. IN CENTRU Uraganul a spas toate geamurile dela societatea „Medicilor’’. Deasemenea, la câteva imobile din strada Mare au fost rupte ferestrele şi geamurile s’au spart. Toate casele descoperite de uragan au avut de îndurat însemnate stricăciuni, deoarece ploaia a pătruns prin toate locurile deschise. Până şi acoperişul casei Helder din str. Domnească a fost desvelit. In strada Lăpuşneanu, au fost dărâmate peste 16 garduri şi scândurile purtate de vânt. SCAPAŢI DE ÎNEC Sergentul de poliţie Niţă Ştefan, încercând să treacă prin apă, a călcat pe pământul unde fusese un şanţ de canalizare, care scufundându-se l-a înghiţit până la umeri. Cu mare greutate a putut fi salvat. Pe calea Prutului, doi copii ai muncitorului Ionaşcu au căzut într’o băltoacă şi au fost salvaţi, cu mare greutate, de la înec. PRIN CARTIERELE INUNDATE Azi după amiază, am vizitat cartierele inundate. O jale te cuprinde când vezi gospodinele căutând prin apă lucrurile ce n - au fost luate de uragan şi de ploaie. Locuitorii stau în casă şi aşteaptă ajutorul, din partea autorităţilor, care nu se vede. Interesant e, că s’au găsit şi oameni cărora inundaţiile să le dea de câştig. Aceştia se îndeletnicesc cu transportarea cetăţenilor din casă până la uscat, urcându-i în spinare, în schimbul taxei de doi lei. Pe de altă parte, căruţaşii, cari în oraş nău ce transporta, au găsit un bun prilej de a transporta copiii la şcoală sau pe funcţionari de la malul apei până la uscat, în schimbul unei taxe de 5 lei. — ,,Eu am şi cai, aşa că trebue să plătească mai scump", ne spunea un bătrân căruţaş. Locuitorii din cartierele inundate se plâng că sunt lăsaţi în voia soartei şi că nimeni nu se interesează, dacă gospodăriile lor au fost sau nu distruse. CE S’A PETRECUT IN BAZINUL NOU In bazinul nou, uraganul a făcut un adevărat dezastru. Stive de scânduri au fost dărâmate şi duse la mare distanţă. Schela de la depozitul Klugman, ca şi aceea de la depozitul Brikman, au fost luate de furtună şi aruncate în Dunăre. Pagubele se cifrează la câteva zeci de mii lei. Vaporul „Télémaque“, sub pavilion elen, care se afla ancorat la cheiul „Foresta Română’’, i s’au rupt parâmele și a fost deplasat dela mal. Deasemenea, vaporul „Stella", sub pavilion egiptean, ancorat la cheiul „Goetz” și care încarcă cherestea pentru Alexandria, i s'au rupt parâmele și a fost luat de furtună. Comandantul a ordonat lansarea unei bărci cu marinari, care să lege din nou vaporul de mal. Operaţiunea aceasta a fost atât de dificilă, încât se credea că şi barca va fi luată de uragan. Serviciul pe docul plutitor a fost suspendat pe ziua de eri şi azi. Azi, s-a lucrat cu mare greutate la încărcarea vapoarelor. Vaporul „Oituz", sub pavilion român, fiind ancorat într'o poziţie periculoasă, s’a procedat la întărirea lui prin noii parâme. Flota diviziei de Dunăre, grupa dezarmată, care se află ancorată la malul Ţiglinei, a fost împinsă spre largul Dunăsui. Comandanţii vaselor au luat măsuri spre a fi pusă sub presiune. P. H. , Ia ŞI LA CHIŞINĂU 28 Noembrie O ploaie torenţială, urmată de o puternică furtună, s’a delănţuit asupra oraşului nostru. Mai mulţi pomi au fost scoşi din rădăcini. Firmele magazinelor au fost smulse de vânt. Cartierele din marginea oraşului au fost complet inundate. FURTUNA LA TULCEA Tulcea, 20 Marţi, s-a abătut asupra oraşului nostru o furtună însoţită de ploaie mare, care a ţinut o zi întreagă. Circulaţia vechiculelor a fost aproape întreruptă. Au fost luate acoperişurile mai multor case, iar gardurile împrejmuitoare au fost scoase și trântite la pământ. Semănăturile nu au suferit nimic. Iurtuna a pricinuit pagube locuitorilor din oraș. Cartierul „Galaţii Noi" sub apă T ort străinătate Constantinopol, 28 (Rador). — O violentă furtună bântite în regiunea Bosforului, în marea Neagră şi marea de Marmara.’ Comunicaţiile sunt complet suspendate. Se semnalează că numeroase corăbii mai mici au fost sfărâmate. Câteva debarcadere din port au fost distruse. Două vapoare împinse de furtună, s'au ciocnit, suferind avarii grave. TAIFUN CUMPLIT IN INSULELE FILIPINE New-York, 28 (telegr. part.). — In insulele Filipine bântue de două zile un groaznic taifun. Până acum s'au înregistrat 200 victime, iar peste un milion de persoane și-au pierdut tot avutul. In insula Teyte, zece mii indigeni au rămas pe drumuri. Din Manilla, s'au trimis în ajutor vapoare de război. INCA UN VAPOR DISPĂRUT Paris, 28 (telegr. particulară). ---- Furtuna continuă să bântue cu furie pe coasta franceză a canalului Mânecii. Vaporul suedez „ Excelsior“ a sosit aseară la Calais cu întârziere de mai multe ore, pierzând în timpul călătoriei doi marinari din echipaj. Vaporul argentinean „Salamineto“, care urma să sosească aseară la Boulogne, n‘a sosit până acum în port și nici n‘a parvenit până acum vreo știre despre el. La Saint Valery a fost distrus cazinoul de fur-FRIG MARE IN NORDUL ITALIEI Roma, 28. (Telegr. part.) — Furtuna violentă a produs o scădere simţitoare a temperaturii, în Italia de nord. Se anunţă şi ninsoare pe Apenini şi în sud, până la Genova. Multe vase au naufragiat din cauza furtunii. VREME REA IN FRANŢA Paris, 28 (Rador). — Timpul rău dăinueşte pretutindeni, cu deosebire în Franţa, unde numeroase fluvii s’au revărsat şi toate râurile sunt în creştere. Dela începutul furtunei, reţelele de telegraf şi telefon au suferit stricăciuni serioase. In regiunea muntoasă a Franței a început să ningă. Zăpada atinge in unele locuri grosimea de 30 centimetri. T AMATORII DE ARTĂ.e 3 Nu-mi place! Dar ce cusur ii găsiți? E prea mic pentru palatul meu!... Ziarele Micei înţelegeri interzise in Ungaria Budapesta, 23 (telegr. part.). —— Deputatul socialist Gyoerki a adresat primului-ministru o interpelare privitoare la prohibiţia importului unor ziare străine şi mai ales al celor ale Micei înţelegeri în Ungaria. Majoritatea ziarelor din Mica înțelegere nu pot fi introduse în Ungaria. |----—X □ X___■■ fi FILME Poeţii se nasc, nu se fac. Aşa credeam pân’acuma. Iată că se dovedeşte contrariul : poeţii se fac ceva mai mult, se şi desfac. Meritul acestei restabiliri a unui adevăr mistificat atâtea veacuri, revine politicei, această binefacere a timpurilor noastre, năpăstuită de unii răuvoitori cu porecla de năpastă naţională. Să luăm un caz tipic pentru a ilustra noua descoperire. Până ori, ştiam cu toţii, că dacă d. Octavian Goga poate să fie un om politic discutabil, este un poet necontestat, pe care Academia l-a premiat şi l-a chemat în mijlocul ei, ca pe cel mai de seamă scriitor liric al generaţiei sale. Aşa vedeam şi în cărţile de citire ale claselor primare, în crestomaţiile liceelor, în cursurile facultăţilor de litere, în discursul de primire la Academie. In schimb, n’auzise nimeni de d. Hulcă şi n’ai fi dat de sicritatea sa ori cât l-ai fi căutat în antologiile cele mai indulgente. Dar peste câteva zile vom avea alegeri generale, şi se ’ntâmplă că d. Goga se găseşte într’o tabără şi d. Hulcă în alta. A fost de ajuns atâta, pentru ca un ziar ce pretinde mai presus de toate că se distinge prin ţinută literară, să facă minunea de a stabili că poeţii nu se nasc după capriţiul naturii, ci se fac şi se desfac după voinţa electorilor. In acelaş număr, el discută atitudinea politică a... ,,fostului poet al pătimirei noastre“ Octavian Goga, şi atitudinea politică a „poetului Hulcă“. Aşadar e destul să fii cu „ai noştri“, ca să te pomeneşti poet cu notorietate, după cum nu trebue decât să fii cu „ăilalţi“, ca să ţi se smulgă darurile muzelor. Poznaşă mai e şi politica asta, bat-o s-o bată ! Don José x [_*| x -- 1 Ministrul de externe român la Varşovia? Varşovia, 28 (Telegr. part.).— Vizita ministrului de externe ungar, Walko, la Varşovia, a fost oficial anunţată. In cercurile oficiale se aş. I teaptă şi vizita ministrului de externe român, d. Mironescu, peste câteva săptămâni Se crede că cu această ocazie, guver- nul polon va formula propuneri noui în vederea lichidării con- flictului româno-ungar în ches- tiunea optanţilor. ECOURI din expediţia Nobile — Căpitanul Sora comunică „Universului” peripeţiile marşului său la pol. — De la corespondenţii! noştru — Roma, Noembrie Căpitanul Sora, vajnicul explorator din grupul alpiniştilor italieni, al cărui marş în regiunea de nord-est a polului Nord a fost urmărit cu cea mai mare emoţie, s-a oprit de curând la Roma, unde a fost primit de autorităţi şi de guvernul italian. Am voit să culeg de la el, câteva impresii din aventuroasa sa călătorie în căutarea grupurilor Mariano şi Nobile L'am vizitat când se pregătea să se reîntoarcă în oraşul său natal, Bergamo. .— Scuză-mă, căpitane, dar spune-mi te rog pentru ctitorii „Universului” impresiile d- tale. Poporul român a urmărit cu înfrigurare sforţările generoase făcute în căutarea expeilţiunei polare. Căpitanul Sora încearcă să opună oarecare rezistenţă rugăminţii mele, dar, apoi începe să-mi spună: — Mulţumesc foarte mult nobilului popor român, amic al Italiei. Cunosc România prin minunaţii ei luptători şi prin valoarea lor arătată în contra inamicului comun în marele război. Nu este acum, însă, cazul să vorbesc de mine. Vă voi povesti, în schimb, câte ceva despre preţioasa călăuză Sief van Dongen, care m’a însoţit cu mult devotament. Datoresc foarte mult excelentei sale colaborari m îndspliniraa programului cercetărilor mele. Dacă n’am reuşit să descopăr grupul Nobile, aceasta s’a întâmplat din cauza insulei de ghiaţă ,pe care mergeam şi care îşi schimba în continuu direcţia. Marşul, uşor în primele zile — am parcurs circa 10 km. în două zile se îngreuia din zi în zi. Eram cu sania şi cu câinii încontinuu în apă, din cauza canaturilor şi crăpăturilor în ghiaţă, pe care trebuia să le trecem.. După marşul întreprins pe insula de ghiaţă, dificultăţile începură să fie enorme, gata să ne înfrângă orice rezistenţă fizică şi morală. Din cauza acesstor dificultăţi, în şapte zile am străbătut, o distanţă de 60 km. Cunoscătorii acelor regiuni numesc acel loc ,,Infernul", căci a te aventura, acolo înseamnă să nu te mai întorci. HRANA, — CARNE DE CAINE — Cum v'a’fi hrănit în timpul marșului, căpitane? — In primele zile, destul de bine ; aveam mari rezerve de carne conservată, ceai, ciocolată, biscuiți şi cafea. Dar după aceea, deoarece lăsaserăm alimentele în diferite depozite, am fost complet lipsiţi de hrană şi a trebuit să ne mulţumim cu carne de câine, pe care o tăiam în bucăţele mici ca pirulete. După zece zile de asemenea regim, am scăzut în greutate cu 14 kgr. # Căpitanul Sora îmi mai spune : — Eram în baia Regelui. Unul din alpiniştii mei din Val d’Aosta, un anume Guidos, îşi pusese în cap să omoare neapărat un urs. Nu mi-a fost posibil să-i pot abate ideea aceasta. După îndelungă aşteptare, avu ocazia să împuşte, de la o distanţă foarte apropiată, un urs, pe care-l ucise. Dar ursul căzu, din nefericire, în apă. Deoarece nu aveam nici o luntre la dispoziţie, Guidos îşi construi din trunchiuri de copac şi frânghii, o plută, pe care-şi arboră pavilionul. Când totul fu în regulă, el se avântă în apă complet gol şi aduse ursul după o serie de manevre, nu tocmai uşoare. II chemai şi-l dojenii de ce se desbrăcase în pielea goală, ca un frig atât de mare, dar el îmi răspunse : „ Dacă aş fi fost îmbrăcat, îmi udam hainele. — Ştii cel puţin, să înoţi ? îl întrebai. — Nu, domnule. Sfânta ingenuitate a bravilor şi umililor noştri munteni! Preocuparea munteanului meu n’a fost pericolul vieţii, ci gândul de a nu-şi uda îmbrăcămintea. * Un telefon neaşteptat, din cabinetul Excelenţei Sale Balbo subsecretarul de Stat al aeronauticei, care dorea să vorbească de urgenţă cu căpitanul, întrerupse convorbirea noastră. Eşt nu tocmai satisfăcut, deoarece acest alpin, în loc să-mi vorbească de el, mi-a vorbit de alţii. GEN. NOBILE -------XO X------- G. B. ! in proses sovietic la Sait-tan© Milano, 28 (Telegr. part.). — In luna Decembrie, va începe, la San Demo, marele proces in- tentat de guvernul sovietic, negustorului de filme, Giacomo Cibraria. Guvernul sovietic cere daune-interese de 1 milion dolari. încă în anuil 1921, Cibraria a fost arestat la New-York, în urna cererei guvernului sovietic, dar a fost eliberat peste puţin timp. De atunci, guvernul sovietic se străduieşte în zadar să obţină sechestrarea averii lui Cibraria, şi mai ales a castelului său, Deviachan, unde s'a ţinut odată o conferinţă internaţională. -------— x i A x---------1 % .