Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 280-304)

1928-12-01 / nr. 280

Anul XLVI Nr. 280 10 Pagini Exemplarul In țară 3 lei In străinătate 6 lei 10 Pagini Sâmbătă 1 Decembrie 1928 LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: DIRECȚIA 313/72 — 364/64 REDACȚIA: CORESP. CU PROVINCIA 302/33 — 335,31 i£ *»« r­ ........ . In loc să se uite unele de­numiri fără rost şi fără înţe­les ce purced din Ardeal, în loc să se şteargă cu desăvâr­şire din vocabularul româ­nesc, dimpotrivă, se încetă­ţenesc pe zi ce trece. In de­osebi unele elemente politice din Ardeal nu renunţă la ab­surdul termen de „regăţean“ pe care î l întâlnim zilnic în presa politică de peste Car­­paţi. Ori, lăsând la o parte fap­tul că înrădăcinarea în lim­bă a acestui nefast termen întreţine tendinţa de regio­nalism de care trebue să ne ferim ca de adevărată năpas­te pe capul neamului nostru, termenul în sine n’are nici sens, nici raţiune de a rămâ­ne în limbă ; căci dacă „re­găţean“ înseamnă cetăţean al regatului, atunci e lămurit­ că tot locuitorul regatului e regăţean şi deci şi ardeleanul, basarabeanul sau bucovinea­nul. Şi dacă e aşa, şi netăgă­duit aşa e, ce rost are această nesăbuită împărţeală în „ro­mâni“ şi „regăţeni“, când tot românul e regăţean ? Oare nu s’or fi gândind cei ce o fac, că întreţin în spiritul public ideia unui separatism care ne vatămă simţitor ? Intr’o corespondenţă din Ardeal pe care am reprodus-o deunăzi, relatându-se un in­cident între câţiva funcţio­nari ardeleni localnici şi alţi câţiva trimişi acolo din ve­chiul regat, se preciza că ar­delenii cereau ca numai­decât colegii lor „regăţeni“ să fie izgoniţi din posturile ce ocu­pă şi însoţeau gestul cu ame­ninţări. Iată la ce aberaţie duce in­conştienţa unor oameni lip­siţi nu numai de patriotism, dar şi de cel mai elementar simţ politic. Dar cei ce-şi închipue că termenul acesta de „regăţean“ va fi atingând vre-o suscepti­bilitate românească, ori că ar fi existând ceva înjositor în această caracterizare, fac foarte rău că uită aşa de re­pede că din regăţenii aceştia, temeiul lor, ramura lor, 800.000 de voinici, au murit numai şi numai ca Ardealul să fie liberat. Nu înţelegem să dăm pro­porţii exagerate acestor ma­nifestări nechibzuite, pornite din sectarism politic, sau din consideraţiuni străine de in­teresele neamului românesc şi nici nu putem solidariza populaţia românească a Ar­dealului cu toate faptele să­vârşite de politicianii acestei regiuni, care culeg, astăzi, roadele, unei demagogii pri­mejdioase. Poporul românesc are ne­­voe de unire sufletească şi de solidaritate în toate acţiunile menite să sporească forţele noastre morale şi materiale. Numai duşmanii noştri au interesul să întreţină o stare de spirit specială în Ardeal, care să înlăture această unire sufletească şi această soli­daritate, spre a putea opera ei mai bine. Faptul că presa minoritară din Ardeal, con­­tribue la întreţinerea acestei stări de spirit şi subliniază toate scăderile noastre, ar tre­bui să ne servească de aver­tisment că alta este calea ce trebue să o urmăm pentru în­deplinirea datoriei noastre de cetăţeni conştienţi şi pa­trioţi ai României Măriri Să evităm tot ceea ce ne poate dezbina şi să căutăm tot ce­ea ce ne poate apropia şi uni. Iată suprema noastră da­torie. De „sub cheie“ comisie la Pe când reprezentanţii ac­tualului guvern ţineau întru­niri şi aduceau căruţe în Capi­tală, ca să ameninţe cu revolu­­ţia, noi aici, prin iunie, începu­sem o campanie împotriva au­tomobilismului oficial. Am scris dese articole, condamnând pe acei înalţi funcţionari publici, cari foloseau automobilele sta­tului, judeţelor şi comunelor, pentru plimbări şi interese par­ticulare şi familiare. In urma campaniei noastre, guvernul a hotărit să examineze chestiunea şi la alcătuirea bu­getului să o rezolve printr’un serios sistem de economii. * Guvernul s-a schimbat şi noii conducători ai ministerelor, cum şi-au luat posturile în pri­mire, au făcut declaraţii cate­gorice: reducerea până la des­fiinţare a automobilelor oficiale. d! Mihalache a anunţat chiar că automobilele ministerului de agricultură vor fi vândute la licitaţie într’o anume zi (care a trecut), într’o piaţă publică. Un alt tip ministru şi-a formu­lat cu gravitate decisiunea, că „automobilele ministerului de industrie şi comerţ (afară de unul necesar acelora cari fac ancheta asupra fraudelor cu te­renurile petrolifere din jud. Dâmboviţa) au fost puse sub iar secretarul general al mi­nisterului de industrie, d. dr. Ernest Ene, a spus ziariştilor şi ziarele au înregistrat ştirea, că „toate deplasările se vor plăti dintr’un fond anume destinat şi numai pentru necesităţi oficia­le, strict justificate”. Prin urmare, hotărîri prompte şi radicale: vânzarea automobi­lelor, punerea sub cheie a auto­mobilelor (afară de unul). Şi totuş după atari hotărîri, luate repede din programul bine studiat şi categoric formu­lat, se anunţă, că o comisie for­mată din anume miniştri, va studia chestia automobilelor. Parcă e oarecare diferenţă în­tre bruscile declaraţii de vân­zare, sau punere sub cheie şi.... o comisie, care VA STUDIA. E o diferenţă. E cel puţin o călcare a programului. Sau e o recunoaştere, că programul ra­dical nu se poate realiza aşa de repede, cum se face o decla­raţie, mai mult, sau mai puţin senzaţională. Faptul e fapt: automobilele nu s-au vândut şi au eşit câteva de sub cheia de la industrie,­­unul pentru ministru, altul pentru deplasările urgente ale personalului, altul pentru an­chetatorii fraudelor din jud. Dâmboviţa, deşi se recunoscuse numai necesitatea acestuia din urmă) şi s’a ajuns la o co­misie, care să studieze. Cât va sttudia, nu se poate preciza, căci doar miniştrii din comisie n’au numai această îndatorire, mai ales că perioada electorală e în toi. B. Cecropide Ciudăţeniile propagandei maghiare Citim în ziarul „America“: „Din Londra se anunţă că propaganda maghiară se folo­seşte de câtva timp de un mij­loc ciudat pentru realizarea sco­purilor ei. La începutul lunei octombrie s-a deschis la Lon­dra un „restaurant maghiar“, în prezenţa ministrului pleni­potenţiar maghiar, care a ros­tit şi o­­cuvântare cu acest ne­obişnuit prilej. Partea cea mai ciudată e, că acest reestaurant, primeşte o subvenţie de la guver­nul din Budapesta. Ziarele din Londra critică mo­dul cum s’a introdus această nouă întreprindere de propa­gandă. Un ziar scrie următoarele: „Un stat, care ■vrea să dovedea­scă străinătăţii că se luptă cu greutăţi financiare, furnizează prin această întreprindere do­vada că nu ştie să-şi conducă gospodăria. Un restaurant sub­venţionat e un fenomen ciudat în viaţa economică a unui stat". . Naufragii, devastări, victime omeneşti — Furtunile continuă să bântuie — Vaporul „Eleni Xenios” luat de furtună. - Ma­re parte din cherestea aruncată in mare. - Ce s’a întâmplat vaporu­lui „Egipt”. - Soarta altor vapoare, plecate din Galaţi Galaţi. 28 Noembrie Ştiri telegrafice, sosite, azi după amiază, agenţiilor de va­poare respective, anunţă că va­porul „Eleni Xenios’’, sub pa­vilion elen, plecat din Galaţi cu o mare încărcătură de che­restea pentru Pireu-Grecia, a fost surprins de furtună pe ma­rea Neagră. Vaporul a suferit ruperea ca­targului. Mare parte din­ che­resteaua aflătoare pe puntea vaporului a fost trântită în mare. Vaporul ducea şi o canti­tate de lemn rotund. Coman­dantul vasului a luat toate mă­surile spre a salva nava de înec. S’au lansat prin radio te­­legrame de salvare. Alte ştiri telegrafice sosite a­­genţiei Xydia anunţă, că vapo­rul „Egipt", sub pavilion egip­tean, încărcat cu 380 de vagoane cherestea pentru Alexandria, nu a suferit niciun accident din cauza uraganului, aşa cum se credea şi a ajuns în condiţiuni bune la Alexandria. Vaporul „Themis’’, sub pavi­lion egiptean, încărcat cu che­restea, de firma Kessoglou, pentru firma Arslan din Ale­xandria, a fost nevoit să se a­­dăpostească în portul Sulina. Cercurile navigatorilor sunt îngrijorate de soarta vaporului „Matheos Adamatios’’, sub pa­vilion elen, plecat din Galaţi cu o mare încărcătură de cherestea pentru Levant. Agenţia 3,­M. R. a cerut ştiri despre soarta vaporului „Bucu­reşti”, sub pavilion român, plecat din portul nostru cu ce­reale. Galaţi, 28 Noembrie Azi, la ora 10 dimineaţa, o nouă ploaie torenţială s-a abătut asu­pra oraşului Galaţi şi a judeţului Covurlui. Timp de 6 ore, cât a ţi­nut ploaia, valea oraşului a fost transformată într-un lac. Străzile sunt complet inundate, prăvăliile închise, copiii nu pot merge la şcoală, iar apa, în unele locuri, trece de un metru înălţime. In cartierul „Galaţii Noi“ ca şi în cartierul „Badalan“, apa a pă­truns în numeroase locuinţe dis­trugând avutul. In special, str. Maramureş, întotdeauna expusă inundaţiilor, e complet acoperită de apă. Circulaţia s’a făcut şi pe ziua de azi cu ajutorul bărcilor. Interesant a fost în strada Da­­nielescu, unde, ca să se poată a­­junge acasă, s’a făcut un uz de albie de rufe. In calea Prutului, in străzile Lemnari, Cărămidăriei, Ateliere­lor, Timişana, casele sunt încon­jurate de apă. ■ In „Galaţii Noi", apa a pătruns în locuinţe şi a scos diferite mo­bile. Paturile, mesele, maşinile de gătit, garderoabele, cu un cuvânt toată gospodăria nefericiţilor ce­tăţeni sta sub apă. PAGUBELE URAGANULUI DE LUNI NOAPTE Dar şi uraganul de alaltăeri n’a făcut puţine pagube. Aproa­­pe nu e stradă, unde vre-o casă să nu fi suferit stricăciuni. Pe strada Serei, au fost rupte toate­­ sârmele electrice, iar câţiva stâlpi s’au dărâmat peste case. Pe strada Beldiman, s’au des­­voiţi să aşterne covoare şi saci bile. Gospodarii au fost azi ne­voiţi să aşterne covoare şi saci peste mobilă, spre a fi ferită de ploaie. Pe strada Lozoveni, s’a dă­­rimat o căsuţă a unui plugar. In cartierul demobilizaţilor, s’au dărimat două case, iai­­ multe garduri au fost rupte şi purtate de vânt, la mare dis­tanţă. Locuitorii n’au plecat de acasă, de teamă ca uraganul să nu facă stricăciuni mai mari. IN CENTRU Uraganul a spas toate gea­murile dela societatea „Medi­cilor’’. Deasemenea, la câteva imobile din strada Mare au fost rupte ferestrele şi geamurile s’au spart. Toate casele descoperite de uragan au avut de îndurat în­semnate stricăciuni, deoarece ploaia a pătruns prin toate lo­curile deschise. Până şi acope­rişul casei Helder din str. Dom­nească a fost desvelit. In strada Lăpuşneanu, au fost dărâmate peste 16 garduri şi scândurile purtate de vânt. SCAP­AŢI DE ÎNEC Sergentul de poliţie Niţă Şte­fan, încercând să treacă prin apă, a călcat pe pământul unde fusese un şanţ de canalizare, care scufundându-se l-a înghiţit până la umeri. Cu mare greu­tate a putut fi salvat. Pe calea Prutului, doi copii ai muncitorului Ionaşcu au că­zut într’o băltoacă şi au fost salvaţi, cu mare greutate, de la înec. PRIN CARTIERELE INUN­DATE Azi după amiază, am vizitat cartierele inundate. O jale te cu­prinde când vezi gospodinele cău­tând prin apă lucrurile ce n - au fost luate de uragan şi de ploaie. L­ocuitorii stau în casă şi aşteaptă ajutorul, din partea autorităţi­lor, care nu se vede. Interesant e, că s’au găsit şi oa­meni cărora inundaţiile să le dea de câştig. Aceştia se îndeletni­cesc cu transportarea cetăţeni­lor din casă până la uscat, ur­­cându-i în spinare, în schimbul taxei de doi lei. Pe de altă parte, căruţaşii, cari în oraş n­ău ce transporta, au gă­sit un bun prilej de a transporta copiii la şcoală sau pe funcţionari de la malul apei până la uscat, în schimbul unei taxe de 5 lei. — ,,Eu am şi cai, aşa că tre­­bue să plătească mai scump", ne spunea un bătrân căruţaş. Locuitorii din cartierele inun­date se plâng că sunt lăsaţi în voia soartei şi că nimeni nu se in­teresează, dacă gospodăriile lor au fost sau nu distruse. CE S’A PETRECUT IN BAZI­NUL NOU In bazinul nou, uraganul a făcut un adevărat dezastru. Stive de scânduri au fost dărâ­mate şi duse la mare distanţă. Schela de la depozitul Klugman, ca şi aceea de la depozitul Brik­­man, au fost luate de furtună şi aruncate în Dunăre. Pagubele se cifrează la câteva zeci de mii lei. Vaporul „Télémaque“, sub pavilion elen, care se afla an­corat la cheiul „Foresta­ Româ­­nă’’, i s’au rupt parâmele și a fost deplasat dela mal. Deasemenea, vaporul „Stel­la", sub pavilion egiptean, an­corat la cheiul „Goetz” și care încarcă cherestea pentru Ale­­xandria, i s'au rupt parâmele și a fost luat de furtună. Co­mandantul a ordonat lansarea unei bărci cu marinari, care să lege din nou vaporul de mal. Operaţiunea aceasta a fost atât de dificilă, încât se credea că şi barca va fi luată de uragan. Serviciul pe docul plutitor a fost suspendat pe ziua de eri şi azi. Azi, s-a lucrat cu mare greu­tate la încărcarea vapoarelor. Vaporul „Oituz", sub pavilion român, fiind ancorat într'o po­ziţie periculoasă, s’a procedat la întărirea lui prin noii parâme. Flota diviziei de Dunăre, grupa dezarmată, care se află ancorată la malul Ţiglinei, a fost împinsă spre largul Dună­­s­u­i. Comandanţii vaselor au luat măsuri spre a fi pusă sub presiune. P. H. , I­a­ ŞI LA CHIŞINĂU 28 Noembrie O ploaie torenţială, urmată de­ o puternică furtună, s’a de­­lănţuit asupra oraşului nostru. Mai mulţi pomi au fost scoşi din rădăcini. Firmele magazinelor au fost smulse de vânt. Cartierele din marginea oraşului au fost complet inundate. FURTUNA LA TULCEA Tulcea, 20 Marţi, s-a abătut asupra oraşu­lui nostru o furtună însoţită de ploaie mare, care a ţinut o zi în­treagă. Circulaţia vechiculelor a fost aproape întreruptă. Au fost luate acoperişurile mai multor case, iar gardurile împrejmuitoare au fost scoase și trântite la pă­mânt. Semănăturile nu au suferit ni­mic. I­­urtuna a pricinuit pagube locuitorilor din oraș. C­artierul „Galaţii Noi" sub apă T ort străinătate Constantinopol, 28 (Rador). — O violentă furtună bântite în regiu­nea Bosforului, în marea Neagră şi marea de Marmara.’ Comunicaţiile sunt complet suspenda­te. Se semnalează că nu­meroase corăbii mai mici au fost sfărâmate. Câteva debarcadere din port au fost distruse. Două vapoare împin­se de furtună, s'au cioc­nit, suferind avarii grave. TAIFUN CUMPLIT IN INSU­LELE FILIPINE New-York, 28 (telegr. part.). — In insulele Fi­lipine bântue de două zi­le un groaznic taifun. Până acum s'au înregis­trat 200 victime, iar pes­te un milion de persoane și-au pierdut tot avutul. In insula Teyte, zece mii indigeni au rămas pe drumuri. Din Manilla, s'au trimis în ajutor va­poare de război. INCA UN VAPOR DISPĂRUT Paris, 28 (telegr. par­ticulară). ---- Furtuna continuă să bântue cu furie pe coasta franceză a canalului Mânecii. Va­porul suedez „ Excelsior“ a sosit aseară la Calais cu întârziere de mai mul­te ore, pierzând în tim­pul călătoriei doi mari­nari din echipaj. Vaporul argentinean „Salamineto“, care ur­ma să sosească aseară la Boulogne, n‘a sosit pâ­nă acum în port și nici n‘a parvenit până acum vreo știre despre el. La Saint Valery a fost distrus cazinoul de fur-FRIG MARE IN NORDUL ITALIEI Roma, 28. (Telegr. part.) — Furtuna violentă a produs o scădere simţitoare a temperatu­rii, în Italia de nord. Se anunţă şi ninsoare pe Ape­­nini şi în sud, până la Genova. Multe vase au naufragiat din cauza furtunii. VREME REA IN FRANŢA Paris, 28 (Rador). — Timpul rău dăinueşte pretutindeni, cu deosebire în Franţa, unde nu­meroase fluvii s’au revărsat şi toate râurile sunt în creştere. Dela începutul furtunei, re­ţelele de telegraf şi telefon au suferit stricăciuni serioase. In regiunea muntoasă a Fran­ței a început să ningă. Zăpada atinge in unele locuri grosimea de 30 centimetri. T AMATORII DE ARTĂ.e 3 Nu-mi place! Dar ce cusur ii găsiți? E prea mic pentru palatul meu!... Ziarele Micei înţelegeri interzise in Ungaria Budapesta, 23 (telegr. part.). —— Deputatul so­cialist Gyoerki a adresat primului-ministru o in­terpelare privitoare la prohibiţia importului u­­nor ziare străine şi mai ales al celor ale Micei în­ţelegeri în Ungaria. Majoritatea ziarelor din Mica înțelegere nu pot fi introduse în Un­garia. |----—X □ X___■■ fi FILME Poeţii se nasc, nu se fac. Aşa credeam pân’acuma. Iată că se dovedeşte contra­riul : poeţii se fac­­ ceva mai mult, se şi desfac. Meritul acestei restabiliri a unui adevăr mistificat atâtea veacuri, revine politicei, acea­stă binefacere a timpurilor noa­stre, năpăstuită de unii rău­voi­tori cu porecla de năpastă na­ţională. Să luăm un caz tipic pentru a ilustra noua descoperire. Până ori, ştiam cu toţii, că dacă d. Octavian Goga poate să fie un om politic discutabil, este un poet necontestat, pe care A­­cademia l-a premiat şi l-a che­mat în mijlocul ei, ca pe cel mai de seamă scriitor liric al gene­raţiei sale. Aşa vedeam şi în cărţile de citire ale claselor primare, în crestomaţiile liceelor, în cursu­rile facultăţilor de litere, în dis­cursul de primire la Acade­mie. In schimb, n’auzise nimeni de d. Hulcă şi n’ai fi dat de sicri­­tatea sa ori cât l-ai fi căutat în antologiile cele mai indulgente. Dar peste câteva zile vom avea alegeri generale, şi se ’ntâmplă că d. Goga se găseşte într’o ta­bără şi d. Hulcă în alta. A fost de ajuns atâta, pentru ca un ziar ce pretinde mai pre­sus de toate că se distinge prin ţinută literară, să facă minunea de a stabili că poeţii nu se nasc după capriţiul naturii, ci se fac şi se desfac după voinţa electo­rilor. In acelaş număr, el discută a­­titudinea politică a... ,,fostului poet al pătimirei noastre“ Octa­vian Goga, şi atitudinea politică a „poetului Hulcă“. Aşa­dar e destul să fii cu „ai noştri“, ca să te pomeneşti poet cu notorietate, după cum nu tre­bue decât să fii cu „ăilalţi“, ca să ţi se smulgă darurile muze­lor. Poznaşă mai e şi politica asta, bat-o s-o bată ! Don José x [_*| x -- 1 Ministrul de externe român la Varşovia? Varşovia, 28 (Telegr. part.).— Vizita ministrului de externe ungar, Walko, la Varşovia, a fost oficial anunţată. In cercurile oficiale se aş. I teaptă şi vizita ministrului de­­ externe român, d. Mironescu,­­ peste câteva săptămâni Se cre­de că cu această ocazie, guver-­­ nul polon va formula propuneri­­ noui în vederea lichidării con-­­ flictului româno-ungar în ches- tiunea optanţilor. ECOURI din expediţia Nobile — Căpitanul Sora comunică „Universu­lui” peripeţiile marşului său la pol. — De la corespondenţii! noştru — Roma, Noembrie Căpitanul Sora, vajnicul ex­plorator din grupul alpiniştilor italieni, al cărui marş în regiu­nea de nord-est a polului Nord a fost urmărit cu cea mai mare emoţie, s-a oprit de curând la Roma, unde a fost primit de autorităţi şi de guvernul ita­lian. Am voit să culeg de la el, câteva impresii din aventuroa­sa sa călătorie în căutarea gru­purilor Mariano şi Nobile L'am vizitat când se pregătea să se reîntoarcă în oraşul său natal, Bergamo. .— Scuză-mă, căpitane, dar spune-mi te rog pentru ctitorii „Universului” impresiile d- tale. Poporul român a urmărit cu înfrigurare sforţările generoase făcute în căutarea expeilţiunei polare. Căpitanul Sora încearcă să opună oarecare rezistenţă ru­găminţii mele, dar, apoi începe să-mi spună: — Mulţumesc foarte mult no­bilului popor român, amic al Italiei. Cunosc România prin minunaţii ei luptători şi prin valoarea lor arătată în contra inamicului comun în marele război. Nu este acum, însă, ca­zul să vorbesc de mine. Vă voi pove­sti, în schimb, câte ceva despre preţioasa călăuză Sief van Dongen, care m’a însoţit cu mult devotament. Datoresc foar­te mult excelentei sale colabo­­rari m înd­spliniraa progra­­mului cercetărilor mele. Dacă n’am reuşit să descopăr grupul Nobile, aceasta s’a în­tâmplat din cauza insulei de ghiaţă ,pe care mergeam şi care îşi schimba în continuu direcţia. Marşul, uşor în primele zile — am parcurs circa 10 km. în două zile se îngreuia din zi în zi. Eram cu sania şi cu câi­nii încontinuu în apă, din cau­za canaturilor şi crăpăturilor în ghiaţă, pe care trebuia să le trecem.. După marşul întreprins pe insula de ghiaţă, dificultăţile începură să fie enorme, gata să ne înfrângă orice rezistenţă fi­zică şi morală. Din cauza aces­­stor dificultăţi, în şapte zile am străbătut, o distanţă de 60 km. Cunoscătorii acelor regiuni nu­mesc acel loc ,,Infernul", căci a te aventura, acolo înseamnă să nu te mai întorci. HRANA, — CARNE DE CAINE — Cum v'a’fi hrănit în timpul marșului, căpitane? — In primele zile, destul de bine ; aveam mari rezerve de carne conservată, ceai, ciocola­tă, biscuiți şi cafea. Dar după aceea, de­oarece lăsaserăm ali­mentele în diferite depozite, am fost complet lipsiţi de hrană şi a trebuit să ne mulţumim cu carne de câine, pe care o tăiam în bucăţele mici ca pir­ulete. După zece zile de asemenea re­gim, am scăzut în greutate cu 14 kgr. # Căpitanul Sora îmi mai spu­ne : — Eram în baia Regelui. Unul din alpiniştii mei din Val d’Aos­­ta, un anume Guidos, îşi pusese în cap să omoare neapărat un urs. Nu mi-a fost posibil să-i pot abate ideea aceasta. După îndelungă aşteptare, avu ocazia să împuşte, de la o distanţă foar­te apropiată, un urs, pe care-l ucise. Dar ursul căzu, din ne­fericire, în apă. De­oarece nu a­­ve­am nici o luntre la dispoziţie, Guidos îşi construi din trun­chiuri de copac şi frânghii, o plută, pe care-şi arboră pavi­lionul. Când totul fu în regulă, el se avântă în apă complet gol şi aduse ursul după o serie de manevre, nu tocmai uşoare. II chemai şi-l dojenii de ce se desbrăcase în pielea goală, ca un frig atât de mare, dar el îmi răspunse : „­­ Dacă aş fi fost îmbrăcat, îmi udam hainele. — Ştii cel puţin, să înoţi ? îl întrebai. — Nu, domnule. Sfânta ingenuitate a bravilor şi umililor noştri munteni! Pre­ocuparea munteanului meu n’a fost per­icolul vieţii, ci gândul de a nu-şi uda îmbrăcămintea. * Un telefon neaşteptat, din ca­binetul Excelenţei Sale Balbo subsecretarul de Stat al aero­­nauticei, care dorea să vorbeas­că de urgenţă cu căpitanul, în­trerupse convorbirea noastră. Eşt nu tocmai satisfăcut, de­oarece acest alpin, în loc să-mi vorbească de el, mi-a vorbit de alţii. GEN. NOBILE -------XO X-------­ G. B. ! in proses sovietic la Sait-tan© Milano, 28 (Telegr. part.). — In luna Decembrie, va începe, la San Demo, marele proces in-­ tentat de guvernul sovietic, ne­gustorului de filme, Giacomo Cibraria. Guvernul sovietic cere daune-interese de 1 milion do­lari. încă în anuil 1921, Cibraria a fost arestat la New-York, în urna cer­erei guvernului sovie­tic, dar a fost eliberat peste pu­ţin timp. De atunci, guvernul sovietic se străduieşte în zadar să obţină sechestrarea averii lui Cibraria, şi mai ales a cas­telului­ său, Deviachan, unde s'a ţinut odată o conferinţă internaţională. -------— x i A x---------1 % .

Next