Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 280-304)
1928-12-01 / nr. 280
2 UNIVERSUL’ SANATATE PRIN MOESE Gel maî puternic enmenagof cunoscut si cel mai pretuit de doctori, provoca si indrepteza regala, face sa înceteze iaurdierea, lipsa de regulă, da asemenea Surorile de Cap, Iritatiunea nervoasa, Durerile de pînteca si Colicile care însotesc regula si compromit esa de des sănătatea femeilor. — PARIS. 8. ru» Vivienne, si la toate fermaeile. Eawifi PENO PLI! Maculatoare de 50,183,150,280 file se găsesc de vânzare cu preţuri reduse la administraţia ziarului „UNIVERSUL“ 33 .OITOZ« Fobricea che Clopote „ Palicandra şi Sfeşnice Biericeşti Splaiul C. A. Rosetti, 17— Bucureşti, —Telefon 7079 • CLUJ, Schieb & Comp. Piaţa Mihai Viteazu, 40, BĂDAUŢI-Bucovina, Mihai G. Ţurcan s„.____...! CHişlMĂU-Basarabia, D. F. Carostoianov CRAIOVA, P. Andreescu Fii Sucursale:1 IAŞI,vGh. Pascu, Str. I. O. Hrătianu, 5 BUZĂU, loan Câlimscu, Librar, Str. Unirei, 98 Execută și se găsește in depozitul sucursalelor Clopote de orice mărime din material special garantând sunetul și durabilitatea pe timp ACORDĂ ȘI ÎNLESNIRI DE PLATĂ FĂRĂ DOBÂNDĂ. - 1159 —_i. —««——»a uv mM nmmmm (trânjii) se vindecă numai cu alifia sau supozitoarele Mantouri de liană încep 7.900 Qazoli încep Lei S.759 lantra încep Lei laiptlgrl _ încep Lei După primele întrebuinţări opreşte scurgerile de sânge şi face să dispară durerile, usturimile şi inflamaţiile. La farmacii şi droguerii, sau direct la Laboratorul Dr. • Al Steanu București 26S6 Mantouri din orice fel de blană EL&WARifl a. L. DAVIDCal. Victoriei 45 fost 57 I lângă poarta bisericei Crețulescu vizoaet Moartea primarului oraşului Vaslui Iaşi, 28 Noembrie. La Iaşi a murit Constantin Florian, primarul oraşului Vaslui ---------- x □*--------- Ziua Fidac-ului La 28 Noembrie, s’a sărbătorit. In toate ţările aliate şi asociate în războiul cel mare, ziua Fidac-ului-Se ştie că F. I. D. A. C. este asociaţia foştilor luptători aliaţi din Întreaga lume. Ceremoniile care au avut loc ori în Capitală s-au ţinut în acelaşi timp şi în acelaş loc în toate marile capitale din Occident. La orele 5 juni, seara o delegaţie a „Uniunei naţionale a foştilor luptători“ (U. N. A. L.) a depus o frumoasă coroană de flori pe mormântul eroului necunoscut român. Conform protocolului respectat şi în celelalte ţări nu s’a ţinut nici un discurs. La ora 5 jumătate precis s’a păstrat un minut de tăcere în memoria eroilor morţi în războiu. La orele 7 seara un mare număr de foşti luptători s-a întrunit la sediul central al U. N. A L. din str. V. Lascăr 98. D-l Virgil Serdaru, preşedintele U. N. A. L. şi membru fondatorii F. I. D. A. C.-ului a ţinut o conferinţă în care a arătat scopul de solidaritate şi pace a F. I. D. A. C. Pe de altă parte a arătat că această puternică asociaţie interaliată urmăreşte menţinerea tratatelor de pace şi consolidarea lor. ------- XO X------ Justiţia militară Diverse Obiectul în jurul căruia s’a judecat învinuirea de tăinuire, adusă studentului Mitrofanovici Traian, şi care a fost achitat de consiliul de război al corpului 2 armată, a fost o tară rătăcită cu prilejul cunoscutelor incidente din Oradea. Condamnat in lipsă Secţia I-a a consiliului de război al corpului II armată, sub preşedinţia d-lui col. I. Bottescu, a judecat în şedinţa de Miercuri pe soldatul Chiricu Ioan din reg. 23 inf. acuzat de dezertare în ţară şi risipire de efecte. In urma rechizitoriului susţinut de d. căp. Dan Pascu, comisar regal, consiliul l-a condamnat la un an închisoare. Achitîri Au fost achitaţi soldaţii Dragomir Gh. din reg. 2 jandarmi şi sold- Galiu Iorgu din reg. 2 c. f. acuzaţi de furt. ----------- x |_) ----------- Aniversarea independenţei Albaniei Cu prilejul aniversării proclamării independenţei Albaniei , a oficiat, Mercuri, la ora 11 dim., la biserica albaneză, din str. Academiei, un Te-Deum. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Scriban şi preotul bisericii. Au asistat d-nii colonel Iacobici, din partea palatului, Preziozzi ministrul Italiei, D. R. Ioaniţescu, subsecretar de stat, ca reprezentant al guvernului, general Nicoleanu, prefectul poliţiei, B. Dogani, consulul general al Albaniei cu secretarii consulatelor din Bucureşti şi Constanţa, Drenevo şi Puma, generalul Gorsky, frifu, ministru plenipotenţiar, N. R. Căpităneanu, fost subsecretar de stat, ataşatul naval al Italiei, căpitan Veepasiani, primii secretari ai legaţiunilor cehoslovacă, franceză, bulgară şi greacă, d-nii N. Tabacu, T. Cantili, Em. Riza, Danga, Darda, C. Zissu, fruntaşi albanezi şi toţi membrii coloniei albaneze din Capitală. După terminarea slujbei religioase, arhimandritul Scriban a ţinut o cuvântare despre Albania şi poporul albanez. -----x n *---- S’a năruit un zid Londra, 28. (Telegr. part). — Cu ocazia refacerii clădirii sucursalei din Londra a Băncii Franței, s’a năruit un zid, omarînd o persoană și rănind grav altei. Anul XLVI Nr. 280 Sâmbătă 1 Decembrie 1928 CURIER JUDICIAR . Aurarii Hemtuser au fost Mi fu . Miercuri, s’a făcut ultimul act de instrucţiune în afacerea cutezătoarei violenţe comuniste încercată Duminică la Dacia , d. procuror Grigoriu a dat, în cauză, rechizitor definitiv prin care trimite în judecată penală, pentru ultraj cu lovire, atât pe servitorul Gheorghe Chircu cât şi pe cioplitorul în piatră Hans Koch. Cel dintâi, Gh. Chircu, este învinuit că a lovit pe jandarmul sergent Burcea Gheorghe, iar al doilea, Hans Koch, este învinuit că a isbit crunt, cu bastonul confiscat de autorităţi — şi anexat dosarului drept corp delict , pe jandarmul plutonier major Dumitriu Nicolae. Tot ori, d. jude instructor Minculescu, care a instrumentat această afacere, a dat ordonanță definitivă de urmărire, de acord cu concluziuniile parchetului, împotriva celor doi agresori. Iar dosarul a fost predat tribunalului, spre judecare, inculpaţii fiind menţinuţi în stare de arest. isiei idramii — Mersul instrucţiei — Investigaţiunile justiţiei printre funcţionarii ministerului industriei cari—prin rosturile atribuţiilor lor — au lucrat la consolidările făcute fraudulos în avutul petrolifer al statului, — sunt pe punctul de a se termina. Va urma cercetarea funcţionarilor de resort din ministerul domeniilor şi Casa pădurilor. Este probabil astfel că cel mai târziu spre sfârşitul săptămânii viitoare, dosarul acestei fantastice afaceri va fi înaintat parchetului spre a aviza dacă este locul să extindă acţiunea publică şi contra altor vinovaţi, sau să dea rechizitor definitiv în cauză. * D. jude consilier Enescu a plecateri, joi, în jud. Dâmboviţa, pentru ca împreună cu comisiunea de anchetă, să desăvârşească pe teren cele din urmă lucrări pentru identificarea parcelelor rupte din patrimoniul statului. Lereiterăril şi dreptul de apei înalta Curte de casaţie s. III a admis recursul făcut de direcţiunea c. f. r. — în proces de daune cu şoc. ..Doamna“ din Piatra Neamţ — şi casând cu trimitere la aceeaş instanţă sentinţa atacată, a precizat o importantă jurisprudenţă în materia retroactivităţii legilor de procedură şi a înţelesului art. 59 din legea accelerării. * Soc. „Doamna“ a făcut căilor ferate proces pentru 20 461 lei, în anul 1923 ; procesul s’a judecat însă şi s’a câştigat, la tribunalul Neamţ, deabia în anul 1926 ; între timp intervenise deci legea accelerării judecăţilor, care, prin art. 59 ridicând competinţa de judecată a ocoalelor la lei 50000, a făcut din tribunale instanţe de apel pentru cărţile de judecată pronunţate până în această limită de judecătoriile de ocol. Căile ferate au făcut apel la Curtea din Iaşi. Aci însă s’a obiectat că apelul este inadmisibil, deoarece tribunalul pronunţându-se sub imperiul legii accelerării, (art. 59), asupra unei acţiuni de competenţa judecătoriei de ocol, s’a pronunţat în primă şi ultimă instanţă. Şi s’a adăugat că incidentul e cu atât mai temeinic, cu cât retroactivitatea legii accelerării nici nu mai ar suferi discuție, avându-se în vedere caracterul ei de lege de procedură, Curtea a admis incidentul și a respins apelul. Prin recursul său, direcțiunea căilor ferate a susținut că apelul său trebuia judecat potrivit prevederilor legii în vigoare în momentul introducerii acţiunii — în ce priveşte beneficiul căilor de atac, de care nu poate fi privat — iar nu după legile posterior intervenite şi în vigoare în momentul pronunţării sentinţei. * înalta curte a adoptat acest mod de a vedea. Cig cin în câni. Éliesen Trib. Ilfov s. II a judecat Mier. Mult încă un aspect al multilateralei activităţi desvolitată odinioară de „madam Gălineasca“, alias Maria Constantinescu , traficul de influenţă. De astădată, faimoasa „doamnă“ a fost judecată pentru o ispravă minimă ca însemnătate şi proporţii, dar caracteristică îndeletnicirii ei. A pretins şi a primit 5000 lei de la un negustor, M. Teodorescu, încredinţându-i că este atot-I puternică la consiliul de război I al diviziei IV şi că va dobândi clasarea afacerii de dezertare la inamic a respectivului. Fireşte, n’a făcut nici o ispravă clientului. Fapta i-a fost însă calificată conform art. 146 c. penal, iar fărtuitoarea supusă osândei corecţionale. In, adevăr, tribunalul a judecat-o Miercuri, In prezenţă şi i-a applicat o lună închisoare. istraa ricinul. eaiteli Tribunalul corecţional, stârpind Miercuri de la origine chiar încă o încercare de prădare a banului public, deabia înfiripată în plin centrul Capitalei sub forma societăţi de asigurări reciprocei, a putut feri astfel pe cetăţeni de încă o hoţie orga-Este vorba de societatea „Anizată Asigurarea Naţională“, formată de tovarăşii Heinrich Stern şi Gheorghe Anton, în str. Academiei. Componenţii şi autorii ei au fost trimişi în judecată, conf. art. 22 din legea, firmelor, pentru că anume — spre a ademeni şi înşela mai uşor publicul — au adoptat o emblemă similară celei, de multă vreme în fiinţă, a societăţii „Naţionala“ de asigurări. In instanţă, d. procuror Alevra a cerut extinderea acţiunei publice şi pentru escrocherie calificată. D-sa a învederat, că emblema uzurpată de cei doi complici este numai o manoperă — încă una din cele constatate cu prilejul cercetărilor — şi denotă că justiţia se află in prezenţa unei noui organizaţii de înşelarea şi păgubirea publicului. In sprijinul conduşilor, d-sa a învederat că inculpaţii au lansat publicaţii mincinoase, au pus în circulaţie emisari de propagandă şi achizitori de victime şi au acreditat svonul despre o societate serioasă, deşi nu aveau nici un fel de capitali, garanţii, solvabilitate. Tribunalul, compus din d-nii judecători Boeru şi Zanne, admiţând în totul vederile parchetului, a condamnat pe Heinrich Stern şi pe Gh. Anton la câte o lună închisoare corecţională şi la 30 mii lei despăgubiri. In ier iederarmarile cea ale menirii uşierului mine In vremea din urmă şi prin efectul unei jurisprudenţe constante, înalta Curte de casaţie şi justiţie s. N. a respins foarte multe recursuri introduse de ministerul public, ca nefiind conforme cu art. 417 proc. penală. Acest text prevede, că partea care declară recurs în materie penală trebuie să se presinte în I persoană înaintea instanței dela care emană hotărîrea atacată, spre a declara act şi verbal că face recurs. înțelesul pus de instanța supremă de casare, prin jurisprudența statornicită a art. 417 pr. pen., a fost deci acela, că textul în chestiune se aplică și în ce privește recursurile declarate în T materie penală de ministerul public. * Ministerul justiţiei a adresat tuturor şefilor parchetelor o circulară în acest sens, semnalând hotărîrea înaltei Curţi şi recomandând că , pe viitor, când se declară recursuri în Casaţie în materie penală, nu e deajuns a se remite grefei respective cuvenita adresă de declararea recursului, ci se va prezintă în persoană procurorul însărcinat cu aceasta, înaintea grefierului, spre a satisface astfel disp. art. 417 a declaraţiunei orale. „Agenţii acoperiţi“ şi statutul fustopomarlor publici Ministerul de interne făcuse recurs contra hotărirei Curţii de apel din Galaţi, prin care i s-a anulat decizia de punere în disponibilitate a agentului „acoperit“ Dumitru Alexandrescu, din serviciul Siguranţei locale. Hotărîrea Curţii se bizuia pe următoarele temeiuri : Punerea în disponibilitate a reclamantului s’a făcut cu violarea art. 37 și 51 din statut , agentul slujind statului timp de un an, fără să fi dobândit evident stabilitatea, și fără să fi fost admis la definitivat, totuși nu poate fi înlăturat prin simplă decizie ministerială, ni fie cu avizul conform al comisiunei fie propuneri şi înaintări, fie prin judecată disciplinară. Recursul ministerului s’a judecat Miercuri, dar a fost respins ca neîntemeiat, înalta Curte confirmând în totul decizia instanţei de fond. Şi-au abandonat copiii... D. procuror Missir a trimis Miercuri în judecata tribunalului corecţional pe femeile Mana Turlei, din com. Principele Nicolae şi Maria Bărbulescu, din str. Făineri 8 , învinuite că şi-au abandonat copiii deabia născuţi. Mamele denaturate s’au apărat, la parchet, cu arătarea că n au înţeles să facă vreun rău micuţilor deoarece i-a lăsat la uşile unor oameni cu milă. Au mai susţinut, că au fost împinse la acest gest, de mizerie şi de împrejurarea că „leagănul” refuzase să le primească copilaşii. Au fost condamnaţi Trib. Ilfov s. II c. c., a mai condamnat Miercuri pe următorii infractori : Dumitru Piuţă, la o lună închisoare corecţională pentru abuz de încredere, comis prin aceea că fiind încasator la S. T. B. şi-a însuşit toate încasările ce făcuse timp de o zi întreagă, servind pe vagon. * Isidor Altmann, voiajor comercial, la o lună închisoare, tot pentru abuz de încredere comis în dauna patronului său comerciantul Eigelos -- și a altor patroni în serviciul cărora a peregrinat între timp — de la cari primind mărfuri spre plasare, şi-a însuşit contravalorile încasate (în sumă de circa 70 mii lei). Diverse Parchetul a pus sub urmărire penală pe funcţionarul comercial Aron D. Strulovici pentru vina de abuz de încredere făptuit prin aceea că — încredinţându-i-se o cantitate de mărfuri, spre a le plasa la diferiţi clienţi ai patronului său, comerciantul Avram Gruber din calea Rahovei 61, — şi-a însuşit coletele. Cazul s-a trimis în judecata tribunalului corecţional. *■ A fost trimisă in judecată genală şi tânăra Maria Schiriac, slujnică în casa d-lui inspector Raliet dela prefectura poliţiei Capitalei, fiind învinuită că a furat din casa stăpânului său 15 mii lei şi diferite obiecte de preţ. JVt», ÚG lista ialoili tara lisr de HîHAI TlCAN RUMANOr Nu s’ar fi întâmplat nici ca la Faracunda, unde un tânăr cumpărându-şi o soţie cu banii pe care-i dase tatăl său, — el fiind prea sărac, — făcu nenorocirea sa proprie şi a bietei fete pe care o alesese. In adevăr, socrul se înamora de nora sa, dar nu pentru calităţile morale sau pentru frumuseţea ei. Bătrânul se amorezase de formele pline ale tinerei fete, care-1 făceau să se gândească la bucăţile gustoase pe care le-ar fi savurat dacă fiul său ar fi consimţit. Dar tânărul nu voia cu nici un preţ, îşi iubea cu adevărat femeia, lucru, ce e drept, destul de rar printre negri şi mai puţin încă printre locuitorii acestei regiuni. Insistenţele repetate ale tatălui fură mereu respinse de fiu, dar aceasta nu descurajă pe bătrân. Voia cu orice chip să guste din nora sa, pe care o plătise din banii săi. Intr’o zi, fu cât pe-aci să-şi puie planul în aplicare, dar fu împiedecat de intervenţia intempestivă a fiului său, care cunoscându-i intenţiile nu-şi mai lăsa soţia singură, nici ziua nici noaptea şi sfârşi prin a rupe orce relaţi cu tatăl său. Aceasta irită şi mai mult pe bătrân şi fiindcă tocmai fiul său era acela care se împotrivea planurilor sale, el se hotărî să-l facă să plătească crima de a se fi împotrivit voinţei părinteşti. II ucise deci pe când dormea şi apoi omori şi pe noră-sa. In loc de unul, avea acum două cadavre de mâncat. Nimeni din trib nu ştia ce se întâmplase şi nici unul nu era în curent cu „pasiunea“ socrului pentru nora sa. Dispariţia celor doi soţi păru totuş ciudată, mai ales că bătrânul da nişte explicaţii foarte vagi. Bănuelile începură să crească şi în sfârşit comunicară faptul autorităţilor. Afacerea se încheă, cum se încheie toate afacerile de acest gen : se găsiră resturile celor doi dispăruţi într’o groapă în care criminalul punea la păstrare bucăţile cele mai bune. El fu condamnat la închisoare pe viaţă, căci crima se petrecuse pe teritoriul portughez. îşi ispăşeşte pedeapsa în insula Santo Tome, care se ridică în faţa golfului Guineei, asemenea unui paznic înaintat al continentului, în care se practică cu atâta frecvenţă şi îndrăsneală cel mai monstruos obicei. Renunţ de a mai expune şi alte cazuri, cari mi-au fost povestite, crezând inutil de a mai obosi pe cititor cu repetarea unor detalii atât de abjecte şi care se aseamănă absolut unele cu altele. Voi vorbi numai de un caz întâmplat pe Coasta de Aur, una din regiunile, în care canibalismul constitue o adevărată plagă în care, cu tot numărul celor pedepsiţi, n’a putut fi stârpit nici chiar în centrele unde domnesc colonizatorii. Mi s’a spus apoi, că e foarte obișnuit să se răzbune moartea unui membru al familiei prin moartea unei rude a asasinului. Așa, de pildă, un negru răpi odată pe un copil al unei familii vecine, lucru ce nu prezintă nimic extraordinar. Dar când se întoarse acasă cu prada sa, află că tatăl victimei făcuse acelaş lucru cu unul din copiii săi. Văzându-se amândoi în aceeaşi situaţie, iubirea părintească se trezi în ei şi între cei doi oameni se iscă o luptă, care se sfârşi prin moartea amândurora. Dar nu numai pe Coasta de Aur, ci şi în Nigeria, în Togo, — fosta posesiune germană, — la Angola, în Congo belgian, în Congo francez şi în Liberia, în toate teritoriile Guineei în sfârşit, canibalismul e la ordinea zilei, cu toată perseverenţa îndârjită cu care e urmărit. CAP. XXXI Spre Cacuca. — O noapte de groază. O furtună în pădure. Căsătoriile indigene Povestirea diferitelor cazuri de canibalism m’a făcut să întrerup relatarea călătoriei noastre în punctul în care vorbeam de şederea noastră la Béke, de unde plecarăm două zile mai târziu, bine aprovizionaţi, de amabilele noastre gazde, cu toate cele necesare în timpul călătoriei până la Cacuca. D. Lambert alese douăzeci și cinci din cei mai buni oameni, printre cari și un ghid. Pentru mai multă siguranță, ne dădu ca escortă și pe un superb senegalez, care avea să ne conducă, însă numai până la Handi, unde, după socotelile sale, trebuia să ajungem în zorii zilei următoare. Pornirăm, pe la ora cinci, pe un drum ce se pierdea în pădure. Se făcu o noapte splendidă luminată de lună. Senegalezul, împreună cu călăuza, mergeau în capul coloanei, pe când d. Laffite și cu mine adormeam în hamacurile noastre. In impunătoarea singurătate a junglei, caravana noastră înainta într’o tăcere solemnă şi nimic nu prevestea vre-un incident neplăcut. Liniştea ţinu până la ora nouă, când începu să sufle un vânt uşor, care, încetul cu încetul, se schimbă într’un adevărat uragan. Cerul, care pân’atunci fusese senin, se acoperi de nori mari şi negri, cari se fugăreau întocmai ca nişte cai, într’un galop sălbatec. Luna dispăru lăsându-ne într’un întuneric complet. Negrii noştri smulseră mănuchi de ierburi înalte, cu care improvizară torţe, ale căror flăcări bătute de vânt iluminau o scenă grozavă. Sub furioasa bătaie a vântului, trunchiurile arborilor puternici se îndoiau, pe când vârfurile ramurilor se pierdeau într’o ceaţă ciudată, care, lăsându-se tot mai jos, ne făcu să nu mai vedem la un pas în faţa noastră. Ne oprirăm şi scoborîndu-ne din hamacuri, încercarăm prin strigăte, să ne adunăm cu toţii la un loc. Vântul se înteţea din ce în ce, când sinistra scăpărare a unui fulger lumină o clipă împrejurimile dând parcă semnalul îngrozitorului uragan care se abătu asupra noastră, în mijlocul pădurii. Era imposibil să stăm în picioare. Orice încercare ar fi fost o nebunie, întinşi pe pământ, priveam în jurul nostru cum arbori puternici se sfărâmau sau erau smulşi din rădăcină, riscând la fiecare moment să ne strivească sub greutatea lor. Fulgerele şi tunetele se succedau fără întrerupere şi la sgomotul lugubru al uraganului, se adăuga din când în când bubuitul tunetelor, pe care-l repeta la infinit ecoul pădurii. Câteva puncte fosforescente prin apropierea noastră trădau prezenţa fiarelor, al căror atac însă nu era de temut în asemenea împrejurări. Pantere, leoparzi, şacali, toţi locuitorii pădurii alergau înspăimântaţi căutând un adăpost pe care nici cele mai dese tufişuri nu-l puteau oferi. L 'Vaurtra. 1