Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 1-26)
1929-01-02 / nr. 1
A BRRMKI msmsmmm. UNIVERSUL. Ccrofi la tot! depozitarii da ziare, la librării şi la administraţia ziarului „UNIVERSUL41, cărţile apărute în editura sa care sunt cele mai folositoare şi cele mai euina II M£LE CĂRŢII AUTORUL LEI Autorii români La administraţia ziarului se mai găsesc de vânzare colecţii • câte 10 numere din revistele: „Unimutl Literar“, „Universul Copiii ”\ „Ziarul Ştiinţelor şi al Călătorilor“, precum şi maculatoare, caefe, blocuri, etc., etc., cu cele mai eftine preţuri. faiiwiiMsiiiriiTiiilMirii IBSBB^II I ■im—we— I ASittl DE TRICOTAT G. F. GROSSER cele mai solide, garantate, productive şi uşor de manipulat, în depozit, permanent la: B. SEMC, București I, Calea Griviţei 130 Ace fi acetucorii pentru orice sistem de MA31NI gaturi de aer gaturi de Aron3 JKcbAAa a cLs In la fabrica ds JRofeile SutraanSIlarctis mii 123/6* «Str.Sfti Apostolic» enciclopedice românești și diverse dependenței. . . 42 '* ei, . ... ““ 13 482 •••• I • t • ori străini Ce am văzut . • • • Henry Béraud 40 Jubtre de pierz. - . • Camillo Casteflo 20 Nach Paris . . • • • Louis Dumur 36 Măcelarul dela Vfdin .... » » 0 tuiette Ross giÎÎA . •••*,* ** »» Scherlock Holmes...... Conan Doyle * Din documentele postume ale du- fu- bului Pickwick .... Ch. Dickens hpar Louha şi Henrietta.............................Adolphe D'Ennery 50 Micul Parisian ...«••• ^^val. Mere nostrum..................................Vincente Brisco Ibanez do Costa Reding . Selma Lagerlöff 40 Femei de azi şi de mâine. . . Alfred Schirckauer Soli tipar Drumul omenirii.................................. H. St. Yzefls 12 Inundaţia.......................................... Emile Zola 3 Anul literar De atâtea ori ne-am exprimat , părerea despre dificultatea da | a încheea un bilanţ literar, sau teatral, acum tn mijlocul iernii. Intâia Ianuarie e începutul a. irul a j agricol. Plugarul care a semănat tn toamnă si primăvară, a cule« rod In vară şi toamnă, a strâns tn jurul casei vitele de pe câmp, care a umplut pătutele şi are acum ograda plină de orătenii, se odihneşte. Câmpul e un pustiu de zăpadă, drumurile sunt nămeţite. Ce-ar putea face omul mai bun decât să petreacă puţin ? lată de ce in mijlocul iernii sărbătorile se ţin lant- lată de ce anul Începe cu mâncare şi băutură bună din momentul In care omul Începe să-şi facă socotelile pentru cel care vine. Dar anul literari Anul teatral? Stagiunea teatrală a Început la î Septembrie (împreună cu anul şcolari. Cele mai multe cărţi apar Intre 1 Septembrie şi 1 Maiu. E greu să consideri că o plasă jucată la 30 Decembre e din alt an decât una jucată peste trei site, la 2 Ianuarie. Pe când Iarăşi trefoue sft legi o carte apărută „anul trecut" la 15 Ianuarie, de cea pusă In vânzare de Crăciun acum. Căci la mijloc e paralizantă pentru orice activitate vacanţa mare. Ră Încercăm totuş un examen al vieţii noastre literare din anul 1928. Dar mai întâiu ,îl precizăm dică un lucru. Prima întrebare care se pune a fost un an de belşug sau un an de secetă literară ? Mărturisim că la aceasta nu se poate rrerinde chiar aşa de uşor. Suntem prea... contimporani. Nu avem perspectiva necesară. Contimporsiuni nu au putut nici -Klata să aiba o părere exactă despre marii scriitori Impresia de „decadentă“ si „mediocra“ e generală in ceeace privește prezentul. In timpul clasicosUTHihii francez, erau critici cari, lăudând trecutul ,ocjistatau că prezentul nu oferă nimic. In timpul lui Balzac şi Stendhal era aceeaşi impresie că „scriitorii actuali" nu au nici o valoare. In totdeauna scriitorii mei au trecut pe calea de mijloc. Nici nu au fost socotiţi ca lipsiţi de orice însuşire, nici ca oameni de geniu. Lipsiţi de strălucire şi prea evidenta originalitate, ei au fot înglobaţi in ceata mediocrităţilor. Şi totuşi se impune unui critic să poată vedea clar, să anticipeze. Să încercăm un început de orientare şi sistematizare in opere apărute anul trecut. Ciuleandra d-lui Liviu Retiescu, fără să fie comparabilă ţie, toind într'un ton personal materialul dus de Caragiale la o atât de mare strălucire. Un scriitor de valoare, de un umor gras şi cast, s’a dovedit un „Călugăr şi îmile' d. Damian Stănoiu, constituind un fel de senzaţie a anului trecut. Părintele Ghedeon ni S'a părut Insă mai parin isbutit Domnul N. Davidescu trebue luat In ansamblu și Vioara Mută considerată tn ciclul întreg de roman pe care și l-a propus să-l scrie. Trebue să subliniem tn primul rând ca o carte de neobicinuită valoare Isteria proza»! literara de d. E. Lovinescu Poate că dintre toate cărţile apărute până acum în acest ciclu de istorie literară, cea mai frumoasă isbândă o Înseamnă acest recent volum E o cercetare matură a Întregii producţii in proză (roman şi nuvelă) de 25 de ani Încoace in literatura românească. Se precizează curente. Se deosebesc atitudini şi se discern valorile cu o superioară înţelegere. Operile d-lui Mihail Dragomirusca (care a fost călduros sărbătorit cu prictul împlinirii a şaizeci de ani) au fost trimise în bloc de editor criticilor, aşa că te-am putea considera ca un bloc al anului. Vom reveni tn deosebi asupra lor în cronici obiciuiile. Din jurul Vietii Românești, în «firă de volumele d-lui Damian Stănoiu, ne-au mai venit alte trei, dar dintre ele ni se pare că trebue remarcat în deosebi Hron eul măscăriciul’!' Vălă*u« al d-lui Al. O. Teodoreanu. Dintre volumele de versuri atragem luarea aminte a cetitorilor noştri asupra celor două volume ale d lui I. pirat (întoarcere şi î.tm.To cz.ri) şi deopotrivă asupra volumului Drumul al d-lui Mihail Celarean. §5 după acest mic examen Conştiinţa noastră rămâne împăcată chiar dară precizăm acum că 1928 a fost un an de anemică producţie literară. Camîl Petrescu —— X O X -----Ms cirp tzL Anule care 'ncepi azi Să deşiri a tale zile iesle-ai ţarii mele brazi Şi colibeie-i umile, — c-aşi ruga, ruga frumos Şi cu geana ’muchnutii, Să oii, anule, mănos Şi 'nsorit, ca niciodată L, Fă ca, brazdele voinice Ce arâ-ca plugul, mâine, Din ogoare să ridice Mimii Ao nul ei vies n.Una ! recesante, realizata in'forma obiecavă, caracteristică acestui mare prozator. Conu Enake e de asemeni un volum da care trebue să se tie seama. Verva satirică si totuși de un echilibru artistic superior, a d-lui N. Gondee&gn, ne-a dftruit pagini de adevărată crea. Neamul meu ca sa'l faci mare, Să laşi plugul lui lisus. Sufletul adânc sa't are, Iar in brazdele arate Cultorei plug de aur greu, Să răsară, minunate, Florile lui Dumnezeul 1929. Vasile Militaru Anul muzical 1928 A fost mijlociu ca producţie şi dificitar ca aport. Prima noastră academie de muzicii a pirolit In rftstorsul ei repertoriu. Premiere ne-a dat cinici: trei fără de interes Trubadurul, La şezătoare şi Dama de pică; una plăcută, numai prin muzica ei (Răpirea din Serail; şi numai una singură bunâ in toate privinţele (Năpasta de d. Sabin Drăgoii). Ne-a mai dat opera română tot în acest an şi trei balete : Prinţul Igor, Petruşka şi Nippes. Însemnătatea primelor două nu a isbutit să compenseze nulitatea celei de a treia. Concertele simfonice, ca şi concertele obişnuite (de solişti, ansambluri Instrumentale şi coruri) s'au rostogolit cu totdeauna unele peste altele, compensând între ele valoarea artistică şi muzicală a vieţei culturale bucureştene. Ceea ce a deosebit incă acest an muzical, de cei precedenţi, a fost abţinerea din ce în ce mai marcată a marelui public din sălile de concerte. In ultimul timp, chiar minunatele concerte ale marelui nostru Enescu, nu isbuteau sa facă răii pline. Dacă vina este a săţierei publicului de muzică, prin prea multe şi prea diferitele (calitativ) concerte, sau numai lipsa de numerar a acestui public mult prea mic l« număr, aceasta nu vom putea-o şti, decât barim după o îmbunătăţire financiară a bugetului nostru public şi particular. Sau» Activitatea Cucei Roşii in anul 1928 de G. Balş In anul 1028, Crucea Roşie şi-a continuat activitatea ca normala, strângând fonduri şi punând la punct materialul oau de mobilizare. Paralel cu aceasta a mai făcut şi următoarele : A trimis în colonii şcolare un număr de 283 copii, cari au stat câte 30 zile pe malul mării. A trimis o coloană volantă sanitară în regiunea Vidra-Albuc (munţii Apuseni) care a îngrijit 788 bolnavi din cari 72 sifilitici Cursurile de infirmiere voluntare înfiinţate în toamna anului 1927 au continuat a funcţiona, dar cu un număr din cei ce mai redus de auditoare, nu tot timpul anului. Numărul total al doamnelor şi domnişoarelor care au urmat până la fine a fost de 504, ceea ce este un număr foarte redus faţă de populaţia noastră şi faţă, mai ales, de nevoile in caz de o eventuală mobtor- Meritul celor ce şi-au sacrificat timpul pentru a urma regulat cursurile e cu atât mai mare ce cât cu toate sforţările comitetului central şi ale filialelor nu s’a putut crea curentul de simpatie necesar pentru populaţia femenină a ţarii. S’a persistat totuşi, şi s'a făcut constatarea mulţumitoare că nuânărul auditoarelor înscrise la cursurile începute în luna Noenkbrie e mai mare ca anul trecut, deşi încă nu e suficient. Crucea Roşie românăCentrala şi filialele au contribuit în cursul anului cu următoarele sume pentru a veni în ajutorul populaţiilor lovite de nenorociri. Pentru populaţia bulgară suferindă de pe urma cutremurului de pământ 140.000 lei, pentru cea greacă 72.889 lei. Spre finelea nu Iui, constatându-se că populaţia din sudul Basarabiei şi din unele judeţe din ţară are de suferit de pe urma recoltei deficitare, guvernul a făcut apel la Crucea Roşie spre a ajuta copiii şi bătrânii neputincioşi, făgăduind sprijinulsău material şi moral, Crucea Roşie, ţinând seamă de menirea sa şi având ferma convingere că prin luarea asupra şi a acestei opere sociale contribue la desvoltarea simţului de solidaritate naţională, a acceptat Însărcinarea. De la început s'a plecat cu ideea de a da da ajutoare băneşti sau materiale, cari nu întotdeauna îşi îndeplinesc scopul, ci de a da copiilor şi infirmilor hrană efectivă. In acest scop, cu ajutorul filialelor Side şi ale autorităţilor, s'au constituit, în judeţele suferinde, comitete judeţene şi locale, cu ajutorul cărora s'au organizat cantine. Acestea erau în primele zile ale lunei Decembrie un număr de 120 şi distribuiau, atenei, hrană la 12.000 copii. Dar aceasta nu e decât un început, căci populaţia a mai avut ceva rezerve, cam acum s'au spirizat. Numărul celor de hrănit va fi deci de acum înainte cu mult mai mare. Pentru a face faţă nevoilor, Crucea Roşie a făcut apel către marele public. împreună cu însemnatele sume date de autorităţi s-a strâns până acum circa 21.000. 000 lei, iar darurile in natură reprezintă o valoare de lei 900.000. Cu sumele strânse s'a aprovizionat până acum — fie direct de Centrală — fie de filiale : 49 vag. lemne ; 70 vag. cartofi 8 vag. varză ; 7 vag. ceapă; 4 vag. zarzavat ;0 vag. zahăr ; 23 vag. făină grâu ; 3 vag. grâu ; 12 vag. ceeară ; 8 vag. făină porumb ; 8 vag. porumb. • In fine, o altă activitate a Crucii Roşii şi poate nu cea care are mai puţin viitor, a fost aceea a secţiunii Crucei Roşii a Tinerimii. Scopul acestei secţiuni este de a desvolta tendinţele altruiste ale ropiilor şi obiceiurile de igienă. Pentru aceasta, S-a contrbuit anul acesta cu formarea secţiunilor in şcoli. Astă vară s'au strâns mijloace pentru coloniile de vacanţă, iar acum se solidarizează copiii din toată ţara cu cei din Basarabia prin faptul că cei d'intâi sunt învăţaţi a-şi da obolul pentru acoperirea nevoilor de hrană şi îmbrăcăminte ale celor de al doilea, ceea ce fac cu multă tragere de inimă. Ia fine, prin schimbul de corespondenţă interşcolară, 200 şcoli române şi străine Învaţă a se cunoaşte. Anul XLVII Nr. 1 Miercuri 2 Ianuary 1929 Ein Citatel la 1928 — Opera Casei grădinilor publice. — Noul artere de Circulaţie publică. — O hală nouă. — Opera de sistematizare. — Cartiere superbe este ca din pământ. — Sub raportul edilitar, anul 1928 e caracteristic prin intensificarea operei de sistematizare a municipiului Bucureşti. Această operă se înfăţituieşte la laroue nu numai la noi, dar şi în apusul unde urbanismul e tradiţional. Bulevardul Klaussmann din Paris — ca să luăm un singur exemplu — început sub Napoleon, a fost terminat abea anul trecut. In Capitala noastră s'au făcut, totuşi, lucruri de seamă In domeniul urbanistic. In tot cazul, zelul edililor bucureşteni a fost pus la contribuţie In chip fericit. Cea mai preţuită lucrare a fost, desigur, terminarea construirii bulevardului loan C. Brâtianu, In prelungirea sa până spre piaţa Sf. Gheorghe. Acest bulevard, Intr’adevăr modern, de o frumuseţe distinsă, e destinat să fie prelungit până In spatele cimitirului Bellu. Altă lucrare de vădit Interes gospodăresc pentru cetăţenii periferici ai municipiului Bucureşti, este noul cartier, ieşit ca din pământ, dincolo de cimitirul Sf-ta Vineri, unde, mai zilele trecute s’a Inaugurat noua hală a cartierului. Este locul să amintim simetrizarea căiei Griviţei, ale cărei trotoare au fost îngustate, spre a se face mai accesibilă strada circulaţii publice din ap. ne să uităm nici că, toistelor *grajd iri -şo- aprinse Intre strada sso şi str. Dumbrava Roşie, unde până maieri se lăfăiau grănţjdă vehiculele de gunoaie ale'"primăriei, se fac acum lucrări mari, construcţiiuni superbe şi masive, In legătură cu proiectatul mare bulevard Dacia, care pare destinat să lege gara de Nord de gara Obor. Pe porţiunea dintre str. Aurel Vlaicu şi str. Polonă, perpendicular pe aceste străzi, bulevardul Dacia e o operă înfăptuită şi încă prea frumos înfăptuită, ceia ce ne învederează perspectivele estetice de mâine ale acestui nou mare bulevard. Un alt domeniu de lucruri edilitare, in care sunt de inregistrat admirabile realizări in cursul anului care a expirat, este acela al Casei grădinilor publice, al cărui consiliu se sârguieşte, elegant şi lăudabil, să Înfrumuseţeze Capitala noastră cât mai repede şi cât mai mult. Dacă ne gândim la cochetul parc englezesc creat pe tocul unde odinioară erau faimoasele gropi ale lui Ouatu, şi dacă mai amintim frumoasele lucrări de agrement floristic din Cişmigiu, parcul Carol, grădina Icoanei, parcul loanid, oct, nu putem decât să ne bucurăm de perspectivele viitorului, gândindu-ne la frumuseţea proiectatului Parc Naţional, unde casa grădinilor publice are nobila intenţie să planteze peste un milion de tineri arbuşti, cu sprijinul, bineînţeles, al oficialităţii competente, care este chemată să facă sacrificiile bugetare necesare, cât mai curând. In sfârşit, ar trebui o monografie socială ca să învederăm ce s'a făcut bun pe tărâmul urbanistic In cursul anului expirat, şi o altă descriere ca să arătăm şi ce ar mai trebui să se facă pe viitor pentru Împlinirea lacunelor existente. Amintim numai proiectata pe curând refacerea Arcului de triumf — tn urma alarmei date de noi la timp — iar, ca realizare tn cântătoare, putem vorbi cu satisfacţie de nouile cartiere „/egina Maria" sl .Principesa Elena" — situate tntrebuie-^^ dul — un alt nou si mare bilvard—Doctor Lister si mobil.^P la Cotroceni. In mai puţin un an, pe locurile noroioase şi urâte de acum doi-trei ani, s'a Înălţat ca din senin un nou Bucureşti. Rămâne să vedem acum ce surprize ne va aduce ziua de mâine pe tărâmul edilitar. Să sfărâm că se va face, in tot cazul, operă de continuitate şi că, în viitoarele noastre constatări şi observaţii In legătură cu „Bucureştii de ani fi de mâine", vom demonstra cu fapte că şi bilanţul anului viitor se anunţă tn excelente condiţiuni. Rămâne ca Împrejurările să ne facă dovada că speranţele nu ne-au amăgit.I 1. Diesen ini ..........11 ■■ m ■ n—an——— Plastica lui 1928 Cu privire la plastica noastră, aruncăm, în aceste câteva rânduri, o ochire asupra chipului cine s’a înfăţişat ca în anul ce s'a scurs. Un pas înainte, un hotărâtor pas înainte. I'au făcut in câmpul acesta al artelor noastre frumoase, fireşte, aceia dintre uiu,eşti ai noştri consrcraţi cari de toată vremea au ţinut sus, cu poneiul său cu dalta lor, buna reputaţie a plasticei noastre, la care ei în primul rând au contribuit. Aceştia au ştiut prin activitatea lor din aceşti din urmă ani să dea artei române prestigiul la care s'a ridicat astăzi şi care ,pe drept cuvânt, în cea mai mare parte lor se datorează. Şi e bine să se fixeze în istoria evolutivă a artelor frumoase române că, grape celor două-trei veterani şi a celor câţiva maeştri îndeobşte recunoscuţi, aceste arte s'au putut dezbăra de la şa in care se complăceau cam de multă vreme şi au plîns aripile cu cari se avântă azi. Dar In afară de ei — trebue sa dăm Cezarului ceia ce e ai lui — pleiada de tineri ce au intrat din prima clipă a manifestării lor în ilustraţie, a secondat în chip strălucit pe vrednică tot înaintaşi de cari pomenirăm. Un Schweitzer-Culipăna, un Burada, un Isachie, un Creţulescu sau un M. H. Georgeses sunt incontestabil continuatorii banului renume ce i’au creat artei româneşti acei înaintaşi de ieri şi de azi. Şi adevărul acesta il recunoaşte toţi cunoscătorii de artă : nimeni n’a intrat în atelierul sau la expoziţia aivuia din aceştia, fără să nu se convingă de marea şi sfânta lor patimă pentru arta pe care o slăvesc, fără să nu simtă toată dragostea şi tot focul sacru cu care se avântă spre culmi şi cu ce persistenţă se operează evoluţia spre aceste culmi de la zi la zi. Cât priveşte adoptare» In manifestările din anul ce ne preocupă a uneia din şcole ce vor să-şi facă drum şi să răzbată, cu sau fără pretenţie, în arta română, este ’destul să ne referim la opera ce s’a expus în 1928 cin partea cultivatorilor acestei soli, spre a vedea că ei n’au izbutit, n’au reuşit decât să se facă ridicoli. Vorbim, bineînţeles de acea şcoală modernă exagerată, căci cealaltă, şcoala modernă cumpănită, înţeleasă de toată lumea, şi-a cred un rost şi la noi şi a rămas consacrată pe bună dreptate. Dar de aci până la cealaltă şcoală, şcoala cea prăpastioasă a desei-cerării», şcoala nenorocită care a o nil»flat şi»morţit orice talent, a ca şcoală îmbâcsită de toate prejudecăţile bizare şi de toate teoriile caraghioase, şcoala dadaistă, constructivistă, suprematistâ şi alte asemenea aberaţii de genuri şi de denumiri, de aci, zicem, până la această şcoalăi absurdă este o distanţă de nepătruns, distanţa ce este de la înţeles li neînţeles, distanţa de la artă la parodierea ei, la ridiculizarea cu Cei ce, ca noi, au rămas la admiraţia lor pentru vechia şcoală, şcoala creatoare de operă eternă şi de maeştri eterni şi pentru şcoala mai nouă raţional, cea care redă adevărul ca alte mijloace, dar înţelese şi care atinge acelaş frumos ca şi Şoala Clasică, aceia vor mărturisi ca şi noî, că plastica lui 1023 contează in evoluţia ei din ultimii ani şi că el înseamnă un pas uriaş în această evoluţie. Urăm anului în care intrăm să întreacă în nădejdi şi realizări frumoase pe cele ale anului pe care-l trăim şi din emoţiile artistice ale căruia ne-am înfruptat din belşug. exox-V. 9.