Universul, februarie 1929 (Anul 47, nr. 25-48)
1929-02-01 / nr. 25
O ciudăţenie municipală Acum câteva zile, după ce s’a potolit ninsoarea care a acoperit străzile Capitalei cu un strat gros de zăpadă, primăria a avut bunul gând de a scoate la lucru căruţele şi autocamioanele, însoţite de oameni ai serviciului municipal. Străzile şi trotoarele s’au curăţat relativ, iar soarele, — care a avut bunăvoinţa să lucească timp de vreo două zile, — svântase frumos trotoaiele şi o parte din străzi. Este însă un lucru pe care nimeni n’a putut şi nu va putea să-l înţeleagă. Oamenii serviciului municipal, tăbărîţi cu târnăcoape şi lopeţi, alături de căruţe, ridicând zăpada, au făcut aproape peste tot, o operaţie foarte ciudată. Peste tot, dealungul trotoarelor, au lăsat câte o înaltă creastă de zăpadă, lungă cât ţine strada. Au curăţat, cu alte cuvinte strada, iar cetăţenii şi-au curăţat trotoarul, însă dealun- gul străzilor au rămas, — lăsate anume, — grămezi de zăpadă murdară, alcătuind un fel de zid între trotoar şi stradă. Ce rezultate dă această bizară idee ?_ întâi, porţiunea de stradă destinată circulaţiei s’a îngustat simţitor, rămânînd doar câte o strâmtă fâşie liberă, paralel cu liniile tramvaiului. Automobile şi trăsuri, ca şi meschine căruţe cu poveri, se încurcă în ele şi rămân pe loc, ca într’o stupidă barieră de netrecut, pusă acolo fără nicio noimă. Aceleaşi vehicule, de tot felul, în neputinţă de a trece, ca mai’nainte, — pe lângă tramvai, — sunt obligate să se ţină în urma lui, împiedicând pe cele cari vin dinapoi şi determinând astfel penibilele împiedicări de circulaţie pe cari le vedem de câteva ori pe zi. Enervare, strigăte, — şi uneori chiar ceva mai mult, — cu un cuvânt un ruşinos spectacol, care putea fi uşor înlăturat, dacă se ridica şi zăpada anume lăsată de primărie. La aceste numeroase inconveniente foarte serioase, la încurcătura inevitabilă născută din îngustarea, fără niciun rost, a străzilor, (şi aşa destul de înguste !) trebuie să adăugăm încă un considerent, care nu e deloc lipsit de importanţă. Creasta lungă de zăpadă pe care primăria a ţinut cu orice chip să o lase dealungul trotoarelor este sau un permanent depozit de murdărie, în zilele de moină, sau un zid de ghiaţă în zilele geroase. Ce trebuie să fi fost în capul personagiului care a dat ordin să se lase pretutindeni, pe numeroase străzi, acea zăpadă, ce fel de raţionament şi-o fi făcut, e greu şi de înţeles şi de ghicit... O singură explicaţie, şi numai una, apare ca plausibilă, pentru această treabă pe jumătate şi cu rezultate atât de evident proaste . Onorata primărie, probabil, n’a voit să rupă cu tradiţia care cere ca oraşul Bucureşti să fie unul din cele mai neîngrijite din Europa... ! Prietenia româno cehoslovaca ——000—— Marele incendiu din şoseaua Bonaparte exa 27 automobile distruse de foc. — Un şofer grav rănit — Marţi, pe la ora 6 d. a., autorităţile şi pompierii au fost anunţaţi că localul sucursalei garajului de automobile „Gironi”, din şos. Bonaparte 47, este în flăcări. Postul de pompieri Cometa, ce se află în apropierea garajului incendiat, a plecat imediat cu pompele mecanice la locul incendiului. Focul, alimentat de vântul puternic ce a suflat toată ziua în oraș, s-a întinscu atâta iuțeală, încât la sosirea pompierilor, garajul era o mare de flăcări. D. căpitan Mighiu a luat repede măsuri pentru izolarea caselor vecine, pe acoperişul cărora cădeau sute de scântei. Intre timp, a sosit şi postul Central, sub conducerea d-lui locot. Petaleanu. , LA LOCUL INCENDIULUI Din piaţa Victoriei se vedeau uriaşe limbi de foc despicând văzduhul. Strada era tixită de curioşi. Garajul incendiat era instalat într'o clădire veche din fundul curţii şi servia ca expoziţie de automobile vechi şi reparate. Proprietar este d. N. Bozianu. In garaj, se aflau vre-o 40 de automobile, aranjate în trei compartimente. Proprietarul n’avea autorizaţie pentru reparaţii de automobile în acest garaj şi tocmai nerespetdarea acestei dispoziţiuni este pricina incendiului. In garaj, se afla un automobil care avea nevoe de miec reparaţii. Proprietarul a permis şoferului Andrei Keresteşi, să vină, când avea timp liber şi să repare automobilul Eri d. a., şoferul s-a dus din nou şi a început să lucreze la automobil, întrebuinţând o lampă cu benzină. La un moment dat, din cauza frigului, lampa i-a căzut din muflă şi astfel au luat foc băltoacele de benzină de pe jos. Flăcările au cuprins repede cele trei compartimente, au incendiat automobilele şi g'au întins la acoperiş. gesteroî a încercat să stiigă focul, dar flăcările l-au cuprins şi pe el, provocându-i arsuri grave pe faţă, piept şi mâini. In ultimul moment, el a reuşit să se salveze, fugind in curte, unde a căzut grămadă. Cu un automobil, şoferul a fost dus la spitalul Filantropia. Starea lui e gravă. ANCHETA Pompierii au depus o muncă vrednică de laudă. Când a izbucnit incendiul, o echipă de pompieri, ajutaţi de vecini şi trecători, a reuşit să salveze mai multe automobile. Focul a fost stins înainte de ora 8 seara. La faţa locului au fost d-nii general Nicoleanu, prefectul poliţei, Codin Ştefănescu, prim procuror, Niculescu - Bolintin, jude instructor, inspector Panopol şi comisar Antonescu, care au făcut ancheta. Din cele 40 automobile aflate în garaj, au fost salvate 13, dintre cari unele deteriorate şi au fost distruse complet 27 automobile de diferite mărci şi cari nu toate erau ale proprietarului, întrucât în expoziţie se aflau şi multe maşini particulare expuse pentru vânzare. Din automobilele distruse nu a rămas decât fierăria, iar din clădire numai pereții. Pagubele nu au putut fi evaluate, dar ele trec de trei milioane lei. Momi „Milana“ i sunam M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa Ileana plecând de la solemnitatea inaugurării I D. Kfitizl-Jizersky, ministrul Cehoslovaciei în Bucureşti, publică în „Prager-Presse“, un articol de fond din care extragem cele de mai jos: „România a serbat, la 14 ianuarie, a 70-a aniversare a Unirii principatelor Moldova şi Muntenia şi, în acelaş timp, zece ani de la unirea tuturor ţinuturilor româneşti. Ziua de 34 Ianuarie 1859 inseamna in istoria politică a României punerea pietrei fundamentale pentru clădirea unui Stat modern independent. La 24 Ianuarie 1919 s'a serbat pentru prima oară încoronarea unei grele opere, la a cărei realizare au lucrat, cu o abnegaţie demnă de relevat, trei generaţii de patrioţi români. Se hotărâse la început ţinerea la 24 ianuarie 1929 a unor grandioase serbări în tot cuprinsul regatului român. Deoarece, însă, noul guvern era ocupat cu realizarea unor importante probleme economice, cari nu sufereau amânare, ci nu-i rămânea timp suficient să organizeze aceste serbări in raport cu extraordinara însemnătate a zilei, s'a hotărtt limitarea la o serbare cu caracter intim, spre a se sărbători in mod cu atât mai strălucit ziua de 10 Mai, care este ziua proclamării independenței României. SENTIMENTELE CEHOSLOVACIEI PENTRU ROMANIA Cehoslovacia este strâns le- gată de România, nu numai prin interese reale politice şi economice, dar şi prin sentimente. Ea n'a perdut din vedere data de 24 Ianuarie atât de însemnată pentru aliaţii noştri, căci in inima ei trăesc cele mai adânci şi sincere dorinţe pentru propăşirea şi desvoltarea naţiunii române. Ea se va asocia in sensul hotărlrii guvernului român, serbărilor oficiale dela 10 Mai, hotărând să se ţină In şcolile cehoslovace conferinţe despre desvoltarea României şi importanţa acestei desvoltări pentru aliaţi ei. Bucuria şi entuziasmul României vor fi simţite în ziua aceasta in mod sincer şi la noi, căci soarta noastră n'a fost în strânsă legătură numai în trecut, când o mare parte a Românilor au suferit ca şi Slovacii sub acelaş rug greu, dar şi în viitor, căci ambele ţări trebue să-şi apere lbertatea nu uşor cucerită în contra aceluiaş adversar îndărfunic. ROLUL MICEI ÎNŢELEGERI DE PACEA EUROPEANA Interese comune de viaţă au provocat in mod logic formarea naturală a Micii înţelegeri şi nu trebue să ne mirăm că aceasta întâlneşte o deplină înţelegere în cele mai largi straturi cari ale populaţiei, la oameni deşi sunt cu totul pătrunşi de ideea păcii, nu sunt totuşi dispuşi să sacrifice libertatea şi independenţa lor politică de abea cucerite şi cari văd în formarea Micii înţelegeri şi în echilibrul forţelor stabilit de aceasta, cea mai puternică garanţie că adversarul îşi va da seama că nu poate tulbura pacea arunecindu-se intr'o aventură fără şansă de reuşită. Că Mica înţelegere este adânc înrădăcinată în inima poporului român o dovedeşte cordialitatea intr'adevăr sinceră care se desfăşoară in relaţiile personale dintre supuşii noştri, ca şi interesul cald al presei şi opiniei publice faţă de desfăşurarea evenimentelor din statele aliate. ROMANII ŞI ZIUA INDEPENDENŢEI CEHOSLOVACIEI Deosebit de adânci s’au arătat simpatiile românilor faţă de Cehoslovacia In zilele Jubileului de zece ani al independenţei noastre, când, nu numai la Bucureşti, dar şi în toate oraşele şi satele româneşti în care sunt şcoli şi până unde pătrund ziarele, s’au exprimat sentimente extrem de cordiale pentru f tatel nostru. Graţie ministrului instrucţiunii, dr. Angelescu, cu ocazia serbării noastre naţionale, elevii au fost adunaţi în sala de conferinţe, unde, după ce s’au cântat imnurile naţionale cehoslovace, s au ţinut conferinţe despre Cehoslovacia şi relaţiile ei cu România. Din partea şcolilor s’au trimis telegrame de felicitare legaţiei cehoslovace din Bucureşti şi ministerului instrucţiunii din Praga. ROLUL ZIARULUI „UNIVERSUL» IN APROPIEREA ROMANO-CEHOSLOVACA Ministrul de Justiţie Stelian Popescu, proprietarul unuia din cele mai răspândite ziare româneşti, „Universul'', a scos la 28 octombrie 1929 un număr special splendid redactat, dedicat Cehoslovaciei şi la care au colaborat oameni politici de seamă în frunte cu primul ministru V. Brătianu şi miniştrii Stelian Popescu, Duca, Argetoianu, Lapedatu, etc. Articolele festive au fost scrise de profesorul Iorga, Principesa Cantacuzino, poetul Goga, ministrul plenipotenţiar Emandi, Profesor 5 topea şi o serie de filo-români din Cehoslovacia. Numărul festiv al „Universului1" a contribuit în mod deo- - sebit laînmulţirea cunoştinţelor despre statul nostru. Ministrului Stelian Popescu, care a scos acest număr festiv din proprie iniţiativă şi pe cheltuială propie i se datoresc cele mai cordiale mulţumiri pentru iniţiativa sa desinteresată. Dar şi toate celelalte ziare au publicat cu ocazia jubileului cehoslovac articole omagiale şi rubrici informative. O manifestare foarte îmbucurătoare au fost conferinţele organizate in cluburile partidelor politice". După ce arată în ce chip toate partidele politice au subliniat dragostea şi interesul României pentru Cehoslovacia, articolul continuă: ,,La serata de gală organizată la legaţia cehoslovacă au luat parte representanţi ai Curţii Regale, în frunte cu ministrul Hiott, reprezentanţi ai guvernului, numeroşi foşti miniştri, miniştri atunci în funcţie şi elita societăţii româneşti, în frunte cu prinţesa Cantacuzino, care şi-au exprimat personal urările pentru propăşirea poporului nostru şi cu care ocazie au ascultat cu mult interes compoziţii de Stik, Foerster, Novakt Jirak şi Kiaclift. Un eveniment artistic de primul rang a fost şi premiera „Miresei vândute“ la 28 octombrie 1928 la Cluj la care au contribuit in special directorul Bănescu şi dirijorul Doubravsky concetăţeanul nostru. Operei i sa a făcut o primire entuziastă şi a dat din nou ocazie unei demonstraţii de simpatie pentru naţiunea cehoslovacă. Ar fi să mergem prea departe dacă am vrea să redăm toate amănuntele asupra locurilor unde s'a serbat în toate ţinuturile României Mari, graţie iniţiativei amicilor noştri români, la 28 octombrie 1928, aniversarea a zece ani a independenţei noastre. Se impune, totuş, să relevăm cel puţin în linii generale cordialitatea şi prietenia cu care românii au luat parte la bucuria noastră, ceea ce pentru noi nu poate fi decât o dovadă îmbucurătoare a progreselor pe care le-a făcut apropierea reciprocă a ambelor naţiuni aliate. Este desigur, de mare folos, când alianţele politice se bazează pe temeliile largi ale simpatiilor poporului. VIITORUL ŞI RELAŢIILE DINTRE CELE DOUA POPOARE AMICE Demonstraţiile româneşti pen. Im serbarea noastră naţională au întâmpinat în naţia cehoslovacă o recunoştinţă cordială şi vor avea şi un puternic ecou La 18 Mai 1329. Dar chiar azi, la 24 ianuarie oferim României asigurarea credinţei nestrămutate a aliatului cehoslovac, a cârpi cea mai sinceră dorinţă este, prosperitatea poporului român sub scutul unei dinastii care, în toate întâmplările tragice cu cari a avut de luptat, a reuşit si realizeze în mod fericit unim SWSSPata* «*WV de R. KÜNZEL-JIZERSKY ministru! Cehoslovaciei în România D. MASSARYE D. KUNZEL-JIJERSKI Bolșevicul. — Vezi, eu vreau pace! Hai dă-mi mâna! Românul. — Pace! Pace, câtă vrei, dar mâna..... mai vezi de altul! Gazetele din Budapesta fac propagandă in Ardeal ■" o ....................... — De ce s’a lăsat libera lor intrare în ţară? — Primiir’o dispoziţie maii muit decât genieraaeă a guvernului actual, s’a lăsat libera Intrare în ţară a unor gazette dela Budapesta, cari stau astăzi la dispoziţia polhonieului maghiar di® toartă ţara. Cel dintâi ,protest împotriva acestui import dim Ungaria a apărut în cotaamieflie presei maghiare dim Ardsail, carii s’aiu văzut astfel l ameravitaiie de o concurentă, pe cât de neaşteptată, pe atât de primejdioasă. Presa maghiară dim Ardeau, care are de luptat, cu mari greutăţi,, abia îşi poate aisigna existenţa, fiinnd silită să se humilteze la numărul restrâns al cititoriilor din oraşele ardeante. Gazetele vemiite de la Budapesta, adresându-se aceiliorarşi cititori, în chip fatali vor provoca o scădere a tirajului putindiiiamelor locate, cum ar fi Keleti Ujsag din Cluj, Nagyvárad din Oradea sau Brassói Lapok dim Braşov. Privită sub acest aspect, se înţelege, chestiunea ne interesează prea puţin, fiind vorba maii degrabă de o luptă comercială, ale cărei dedesubturi n’au nimic a face cu problemele de interes obştesc. O altă latură a afacerii în importul gazetelor de la Budapesta merită atenţia noastră. E de ajuns să spunem, că aceste organe zilnice sosite la noi din inima Ungariei duc o campanie susţinută de ponegrire a Romaâniei, întreţinând în mod sistematic spiritul de revanşe a maghiarimei de pretutindeni. Aceste gazete sunt lăsate să treacă graniţa, cu binevoitoarea învoire a autorităţilor noastre, şi în mijlocul nemulţumirilor presei maghiare din Ardeal ! Avem înaintea ochilor un număr recent din ziarul Az Est din Budapesta, cumpărat la unul din chioşcurile de la Cluj. II răsfoim, şi nu ne vine să credem, că o asemenea tipăritură are îngăduinţa să pătrundă în mijlocul populaţiei maghiare din Ardeal. In fruntea ziarului găsim un articol de fond, unde, în termenii cei mai jignitori pentru noi, se pledează pentru revizuirea tratatului de pace de la Trianon şi pentru realipirea la Ungaria a teritoriilor pierdute pe urma războiului. Ne întrebăm: pentru ce s a lăsat libera intrare în ţară a acestui soi de publicaţii? Căci interesele consolidării statului nostru sunt astfel nesocotite de faţă, prin adăpostirea vinovată a unei acţiuni de iţâţare a spiritelor mino-itare, şi nici măcar minorităţile nu sunt satisfă-4* rum* ***■**• nele lor de publicitate ! cu sila, în mâna cititoriprotestează împotriva lor maghiari din Ardeal, permisiune acordate. Atunci, cine a cerut să facă import de şovinism maghiar dela Budapesta? Ale cui interese sunt astfel satisfăcute ? Pe ce cale s’a ajuns la inovaţia de a se pune, aproape gazeteie pline de otravă ale Budapestei, pe cari nimeni, dar absolut nimeni nu ie dorea? E aici o taină, care ar trebui cât mai repede lămurită. tR Súz&ansass FILAE 0. Aural Vlad se, poate lăuda , vernul l-a băgat în cofă pe Mon-I Ani winii !, — — -w, ’ 4 ! _ T . cu cel mai mare succes, pe care l-a obţinut vreodată un om de guvern. Pe când ministrul artelor trona în loja oficială de,la Naţional şi nici prin gând nu-i trecea să facă şicana scenelor fără perdea, ministrul instrucţiei apucă cu mâinile sale sdravene de răzăş moldovean frânghiile cortinei şi striga: — Jos cu ea, pân'ar eşi elevi de şcoală! D. Aurel Vlad s’a rezemat de balustrada lojei, ca cetăţeanul indignat al lui Caragiale şi s’a întrebat uluit: — Eu ce păzesc aici!? Publicul a aplaudat sgomotos — pe cel dintâi, nu pe cel de al doilea. Să fim sinceri şi să facem mărturisirea că toti ne aşteptam să ne iasă aşa de repede dreptatea, când prevedeam, în momântul constituirei actualului guvern, că trecerea sa pe la departamentul frumosului va rămâne de pomină, d. Aurel Vlad fiind mai străin de arte decât Amanulah al Afganistanului de pânzele lui Grigorescu. Când profesorul eşat din frunntea, instrucţiunil publice, ducându-se la Teatrul Naţional, sa pomenit în faţa unui „sambru" dela Bolta Rece, şi-a zis: — Eu nu sunt la Arte şi n’am dreptul să opresc anumite spectacole. Dar sunt la Şcoale şi am datoria să interzic elevilor să meargă la asemenea spectacole. Şi a făcut-o, printr’un act fără precedent — căci până în anul de graţie 1929 nu se scrie 1 esse sub firma „Teatrul Naţional» sub titlul: „Pe aici nu se trece!” ca avertisment pentru lumea cu simţ moraL Mare dreptate avea d. Maniu când spunea că regimul său va inova profund şi vom vedea ce n’am mai văzut. Până acum nu se pomeniseră deputaţi şi senatori cu demisii in alb, fiindcă ee erodat, ca potrivit Constituţiei, puterea legiuitoare nu poate ai răpiână ineberestal celei exsatifi. Gotesquieu, cu separaţia puterilor cu tot, şi a pus parlamentarilor inelul de nas. Pân’acum Teatrul Naţional însemna şcoală, cultură, educaţie, făcută cu banii noştri ai tuturor, sub formă de subvenţii. De aci înainte, Teatrul Naţional va fi un local rezervat amatorilor de petreceri sdvenţăroase, elevii fiind siliţi să se distreze in alte părţi mai puţin naţionale şi nesubvenţionate. După câte se auziseră, dintre toate genurile de piese d. Aurel Vlad gustă în special farsa, de când reuşise să joace una d-lui Maniu înfruptându-se cu ministerul artelor, în baza vastei sale experienţe de director de bancă provincială. Dar de când d. Costăchescu î-a jucat farsa punând la poarta Naţionalului tabla cu interzicerea accesului elevilor — ca la cazuri de boală contagioasă — ministrul artelor pare că preferă tragedia — şi în special a iluziilor.... Astfel încât, din „Amantul Anonim“ al muzelor, ministrul artelor a ajuns un fel de „Vlăduţul Mamei». Don Josi miniştrii cehoslovaci bolnavi de gripa Praga, 30 (telegr. part.) — S au îmbolnăvit de gripă d-nii Schramek, locţiitorul primului ministru şi ministrul instrucţiei Hodja. Conferinţele politice au fost amânate. ----------xQx---------- Stomî Sui Byrd spre polo sud Milano. SO (teîegr. part.V Aviatorul Byrd a efectuatanimal sbor de cinai ore și a ajuna aproape de pel. Storm a durat cinci ore de asupra imaturilor Scottland și Aixantiralfjad. Byrd anunță că a descoperit o insulă necuno-. n*tă și 14 nsan,tt «tAnoe#f, 0 1*