Universul, februarie 1929 (Anul 47, nr. 25-48)
1929-02-01 / nr. 25
Amănunte asupra crimelor dezertorului Iancu Gheorghe . Moreni, 28 Ianuarie în noaptea de 25 c., în împrejurările relatate, a fost împușcat dezertorul Iancu Gh., din grupul vaselor de grăniceri Brăila. El s’a făcut vinovat de a 3-a dezertare în 7 luni. La ultima dezertare, s’a întâlnit cu Gheorghe Cucuteanu, din Diteşti, care plecase după afaceri în Măgureni. Cum n’avea bani, s a hotărit să-l omoare pe acesta şi să-i jefuiască, lucru pe care l-a şi făcut; apoi spre a ascunde crima, l-a îngropat într’o grămadă de frunze, unde a fost descoperit după vreo 4 zile. După săvârşirea acestei crime, el a plecat în com. Edern, de unde era de fel. ÎMPUŞCAREA UNUI JANDARM Ajuns în corn. Edern, jandarmii află de sosirea lui şi pornesc să-l aresteze. Insă dezertorul nu se sfieşte să împuşte pe unul dintre jandarmi, Nicolae Mihailuc, ca apoi să dispară. Iata-i dar, autor a două crime într o singură zi. N'a trecut însă mult timp şi se apucă şi de spargeri. Prima a făcut-o în dauna locuitorului Gheorghelaş, căruia i-a furat bani şi lucruri din casă. După această spargere, şi'n posesia unei sume mari de bani, s’a apucat de plimbări prin Moreni și Ploești. De data aceasta el a fost prins, după ce a fost rănit de jandarmi. Cercetările continuă. Coresp. Artistice - culturale Organizarea şi activitatea Institutului internaţional de cooperaţie intelectuală . Comunicarea d-lui prof. Gh. Oprescu — Luni seară, d. prof. Gh. Oprescu secretarul comisiunei internaţionale de cooperaţie intelectuală de pe lângă ..Societatea Naţiunilor, a ţinut la Institutul social român, prima comunicare din ciclul secţiei culturale, vorbind despre: „Organizarea şi activitatea Institutului internaţional de cooperaţie intelectuală. . .. prof. George Oprescu a expus activitatea Insitutului din Paris in domeniul proprietăţei intelectuale, a relaţiunilor universitare şi din punct de vedere bibliografic, ştiinţific, literar şi artistic. D-sa a accentuat necesitatea participării studenţimoi române la congresele studenţeşti internaţionale, relevând importanţa legăturilor ce se pot stabili pe această cale. D. prof. D. Gusti, preşedintele Institutului social a arătat interesul pe care iniţiativele Institutului de cooperaţie intelectuală le-a trezit la atâtea ţări şi daoria noastră e de a ne asocia la opera acestui Institut. Una din principalele noastre preocupări trebue să fie aceia a unei juste informări a streinătăţii asupra mişcării noastre culturale, atât de puţin cunoscută. D-nii prof. Gh. Ţiţeica şi Eugen Filotti au arătat nouile măsuri de intensificare a activităţei comisiunei naţionale pentru cooperarea intelectuală. Observaţiuni interesante au mai făcut d-nii dr. Morbe, Hillard, etc. Sâmbătă, 2 Februarie ora 9 seara, va vorbi d. Dem Negulescu despre: „Problema minorităţilor şi jurisprudenţa Curţii de la Haga", la ciclul de comunicări organizat pentru cercetarea problemelor de politică externă. Comunicările se ţin la sediul Institutului în palatul Academiei de comerţ, piața Romană). Puncte Negre". — D-şoara [Aura Sachelarie, doctor in filosofie şi una din cele mai stimate femei — mai precis fete — avocat din baroul de Ilfov, publică sub titlul de mai sus o serie de încercări de estetică socială. Intr’un stil curgător, cu o bogată documentare, ele examinează origina, evoluţia şi starea actuală a „punctelor negre ", slujindu-se de tablouri sugestive şi de portrete impresionante, mijloc abil pentru sugerarea ideilor şi concluziunilor. Unele din aceste „puncte negre" sunt radicale şi nimeni nu le va discuta categorisirea, beţia şi lăcomia. Altele sunt relative : dansul, moda, luxul şi poate chiar jocul de cărţi, fiindcă primele două „puncte" nu merită să treacă la cartea neagră, câtă vreme nu sunt excesive, şi nu servesc ca paravan, după cum al treilea nu este principial condamnabil, dacă se menţine (ceea ce, recunosc, e foarte greu în cadrul moderat al unei distracţii neinoculate cu serul negativ al interesului. In sfârşit, altele ar avea dreptul să conteste calificarea de „puncte negre": viaţa publică şi căsătoria. Şi dacă cea dintâi ar pierde, poate, această contestaţie, din cauza formelor actuale şi — să sperăm — trecătoare, cea din urma, in orice caz, trebuia să rămână in afară de aceste „negre", dat fiind că ne găsim în faţa nu a unui au■ tor, ci a unei autoare.... Că mariajul este o fortăreaţă asediată, In care cei d’afară vor să intre şi din care cei dinăuntru vor să iasă, este frumos şi spiritual, dar mai puţin exact pentru cei dinăuntru, decât pentru cei dinafară... . . De altfel, calitatea dominanta a acestei serii de anatomii sufleteşti, este tocmai dispoziţia de controversă ce inspiră, silind pe adversar să găsească Cărfî nouî argumente capabile să ţie piept insinuantelor lor silogisme. Un alt merit este eleganţa cu care autoarea fixează zona cuvenită revendicărilor femenine, recunoscând că anumite masculinizări ca de pildă fumatul în public — în loc să ridice femeea la nivelul bărbatului, o scoboară la halul lui..» O prefaţă în ritm de gavotă şi scrisă de colegul mai vechi — îi nu ve confunda cu mai batrân — I Gr. Perieţeanu, este departe de a fi un „punct neligru“ în aceste senine „încercări de estetică socială". — m — „Domniţa Lin“, poveşti localizate de d-ra Eliza B. Marian, pe o carte cuprinzând basme zâne şi domniţe, ce prin faptele şi minunile lor vor distra o minune pe copii, mai ales in serile de iarnă. Fiica confratelui nostru a fires cu mult gust mănunchiul de basme ce aminteşte de frumoasele poveşti din bătrâni in care domniţele şi fii de împăraţi ne farmecă prin isprăvile lor şi ne duc cu mintea prin închipuitele lor împărăţii. Poveştile acestea, copiii le vor sorbi cu nesaţ la gura sobei. Din numeroasele poveşti cuprinse în volumul „Demniţaţia“ semnalăm, afara de povestea ce dă titlul cărţii: „Şiretenia fiului de împărat , „bucătarul care se topeşte, — plină de haz,—înduioşătoarea poveste a „Sărmanului cocoşat", admirabila legendă a „Crinului , precum şi „Răscumpărarea , ce indice cartea, , Domniţa Lia" e o carte interesantă, ce poate fi citită de copiii de toate vârstele, are numeroase gravuri şi se vinde cu 50 lci la toate librăriile din ţară. Dridri __......................... ^ ..................... ■ *— 1 UNIVERSUL Curier judiciar Jurământul noilor membri ai Înaltei Curţi de casaţie Solemn, fără discursuri de recepţie şi fără primiri spectaculoase, conform unei recente decizii, înalta Curte de casaţie şi justiţie, în secţiuni unite, a primit Marţi legiuitul jurământ de credinţă a nouilor ei membri. Şedinţa a prezidat-o d. prim preşedinte Oscar Niculescu, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. procuror general, I. Stambulescu. Au asistat magistraţii cari compun înalta Curte, Curtea de apel, tribunalul şi numeroşi membrii ai baroului. Cel dintâi introdus, spre a presta, în faţa preotului parohiei, legiuitul jurământ de credinţă, a fost d. Petre Hagiopol, fost prim preşedinte al Curţii de apel din Bucureşti, înaintat consilier la înalta Curte s. 111. D-sa a fost condus la crucifix de d-nii consilieri I. Lupu şi S. Cogălniceanu. După d-sa a fost introdus d. C. G. Macii, fost preşedinte al Curţii de apel s. II din Bucureşti (condus fiind de d-nii consilieri Lupu şi Petre Ilagiopol). Iar ultimul a fost introdus d. E. I. lonescu, fost consilier la Curtea de apel din Galaţi, înaintat procuror la înalta Curte. D-sa a fost dus de d-nii consilieri P. Ilagiopol și C. Macri. * Ședința solemnă a durat o jumătate de ceas. Drama familiară dela Leordeni Marţi, s’a primit depoziţia d-lui ministru I. Răducanu asupra raporturior dintre soţii Gussi până in momentul tragicului desnodământ. Instrucţia judiciară a causei— graţie condiţiunilor de rapiditate cu care a fost efectuată până acum de d. judecător Papadopole aproape încheiată. E de aşteptat astfel ca în primele zile ale săptămânii viitoare, să se ceară parchetuluiincluziuni definitive şi să se dea apoi ordonanţă definitivă. Jurisprudenţa in materia contestaţiilor înalta Curte de casaţie s. II — sub preşedinţia d-lui Const. G. Rătescu — a precizat o interesantă jurisprudenţă în materia, atât de actuală, a contestaţiilor. Procesul e următorul: Creditorul, d. Marian, pornise proces de pretenţii contra d-nei Haimovici (cu autorizaţia soţului respectiv), câştigând complet causa în fond. Ca urmare a şi început executarea debitoarei, pe baza titlului astfel câştigat. In contra urmăriri însă, d-na H. face contestație pe principalul motiv că , procedura a fost necompletă, deoarece nu există la dosar dovada prezenții soțului său in instanță, sau că ar fi refuzat a răspunde procedurei civile. Creditorul reclamant a declarat recurs în casație (f. NI) împotriva acestei hotăriri, susținând că : 1) Nulitatea actelor de procedură nu se poate propune pe căile extraordinare de retractarea hotărîrlor decât numai atunci când nu a fost posibilă revelarea și examinarea lor, pe căile ordinare de reformare. Ori, din moment ce era calea apelului deschisă, dar nu a cercetat-o, nu se mai poate utiliza pe calea contestației. 2) Pe de altă parte, instanţa de fond, care a prnunţat titlul executor constatând că procedura a fost completă, stabileşte implicit, cu dovezile înmânării citaţiilor se aflau totuş la dosar în acel moment — ceea ce înlătura dreptul oricui de a mai discuta pe această cale constatările încheierii instanței. * înalta Curte a admis recursul și a casat fără trimitere (ca fiind inadmisibilă acțiunea) decizia atacată. Bigamie După atâtea procese în care Ilena Pricova, şi a venit cu ea in soţii, întorşi din lungă captivi-tară,tate rusească, şi-au găsit soţiile , remăritate şi căminurile înstrăinate, i s’a prezintat Marţi tribunalului corecţionat un caz nou. Ion Lazăr a plecat în război flăcău, a căzut prizonier la ruşi, rămânând ani de zile tot flăcău ; dar in ziua repatrierii, înţelegând să puie capăt vieţii de holtei, s’a însurat chiar în portul de plecare spre patrie, la Vladivostok, cu o rusoaică.După câţiva ani de convieţuitae, şi-a părăsit nevasta, de dragul alteia, cu care s'a şi căsătorit in grabă şi pe ascuns. Cazul fiind descoperit, soţul bigam a fost trimis in judecată. Procesul s’a desbătut Marţi la trib. Ilfov s. N. Tribunalul l-a condamnat pe Ion Lazăr, din calea Călăraşi 127, la un an închisoare şi 20 miii lei despăgubind. Alcool metilic in şampanie Marţi s-au expediat magistratului instructor rapoartele Institutului medico-legal şi de analize, cu privire la autopsia cadavrelor celor intoxicaţi cu băuturi confecţionate din metilic şi de rezultatul examinării băuturilor ridicate de la cele trei bodegi, în cari au chefuit victimele. Rezultatele sunt extraordinare . S’a găsit acid metilic chiar în probele de şampanie ridicate de la bodegile anchetate de d. judecător Stănescu. S au găsit cantităţi enorme, (63 părţi metilic în rachiu de secărică). S'a găsit rom falsificat cu spirt denaturat, decolorat. Cercetările urmează. Fals Ajutorul de şofer Avram Pandelescu, din str. Verzişori 2, voind să devină cât mai grabnic şofer deplin şi închipuindu-şi că altă pregătire nici nu-i mai trebuie, a falsificat pe carnetul de ajutor ce poseda, scriind că e „şofer autorizat“ şi semnând fals pe şeful parcului automobilelor comunale, d. P. Moisescu. Trib. s. II l-a condamnat, pentru această ispravă, la o lună închisoare. Diverse Trib. Ilfov s. I comerţ — d. jude Stoenescu — cf. art. 165 c. cor., a dispus suspendarea deciziei din 8 August, a adunării generale a acţionarilor băncii Danubiana (fostă Naţiunei), prin care se hotărîse modificarea statutelor in vederea introdu cerii unor capitalişti suedezi în administraţia băncii. Cererea, de suspendare a formulat-o un grup de acţionari, pe motiv că deciziunea s’a dat pe temeiul unor inexacte arătări de bilanţ. -x □ x- Intre Turcia şi Rusia Constantinopol, 29. (Telegramă particulară). — Cicerin şi-a exprimat dorinţa, să se întâlnească cu ministrul de externe turc, la Angola sau Constantinopol, spre a angaja negocieri în vederea strângerei relaţiunilor dintre ambele ţări. Aceste sforţări se produc în acelaș timp, în care Italia caută să atragă Turcia de partea sa. — xox------ ifiala muncitoreasca CONTRACTUL DE UCENICIE Ministerul muncii a elaborat un proect de lege asupra convenţiunilor de muncă. Proectul, după ce defineşte natura şi forma contractului, stabileşte următoarele condițiuni de validitate: Pentru ca un patron să poată tine ucenici trebue să aibă un titlu de capacitate profesională sau o persoană însărcinată cu pregătirea profesională a ucenicilor din stabilimentul său să aibă asemenea titluri. Nu pot ţine ucenici, condamnaţii pentru crime, sau condamnaţii cu pedepse infamante, cei decăzuţi din drepturile de a fi tutori sau cari au purtări viţioase îndeobşte cunoscute. Deasemeni poate fi ridicat vremelnic dreptul de-a ţine ucenici celor cari se fac vinovaţi de abateri grave dela obligaţiile legale sau contractuale. Pentru ca cineva să poată fi primit ca ucenic trebue să îndeplinească condiţiunile de vârstă, sănătate şi să fi absolvit cursul primar. FORMA ŞI CUPRINSUL CONTRACTULUI Contractul de ucenicie trebue să cuprindă starea civilă şi domiciliul patronului, vârsta ucenicului, domiciliul persoanei legalmente în drept să asiste pe ucenic (părinte, tutore, etc.). Prin contract se vor determina profesiunea, condiţiunile in care se va face învăţătura, data şi durata contractului care nu poate fi mai mare de 4 ani. Contractul de ucenicie poate fi denunţat în termen de 2 luni de la înregistrarea la cameră de muncă. Contractul se prelungeşte de drept cu o durată egală cu îndoitul timpului de absentare nejustificată de la serviciu a ucenicului, când acesta a lipsit cel puţin o lună de zile pe an. OBLIGAŢIILE PATRONULUI ŞI ALE UCENICULUI Patronul e obligat să înveţe pe ucenic profesiunea prevăzută în contract şi să se îngrijească de educaţia sa. Munca sau serviciile ucenicului nu vor putea fi prestate decât în timpul orelor legale de muncă Patronul este obligat să acorde ucenicului timpul necesar urmării cursurilor unei şcoli de adulţi, de ucenici sau de pregătire profesionlă autorizată de stat. Acest timp va fi socotit în numărul orelor de muncă zilnică pe care ucenicul este obligat să le presteze. Ucenicul este obligat să se poarte cu respect şi cuviinţă, să execute conştiincios şi cu bună -credinţă lucrările sau însărcinările ce i se dau, să îndeplinească îndatoririle prevăzute in contract, în regulamente de muncă sau legi. Controlul executării contractelor de ucenicie se face de organele de inspecţie şi control ale ministerului muncii. Patronii ce nu se vor conforma legii vor fi pedepsiţi cu o amendă dela 500—5000 lei. Patronii atinşi de incapacităţile prevăzute de lege şi cari totuş vor ţine ucenici, vor fi pedepsiţi cu amenda dela 1000-5000 lei şi în caz de recidivă şi cu închisoarea până la o lună. Ucenicul fugar pierde dreptul l timpul uceniciei îndeplinit. El este răspunzător fie personal, fie prin reprezentantul său legal de daunele cauzate patronului prin fugă. ■ I, ■■ ■ imitii ------- Anul XLVII Nr. 25 Vineri 1 Februarie 1929 Sporturile sprijinite de ziarul nostru Campionatele de bobsleigh, săniuţă şi skeleton Azi se vor începe la Sinaia campionatele de bobsleigh, săniuţă şi skeleton al F. S. S. R. Campionatul militar naţional precum şi concursurile de bobsleigh şi aki care constitue cea de a XIII-a reuniune de sporturi de iarnă, organizată de comisia centrală de sporturi de zăpadă F. S. S. R. la Sinaia. Reuniunea se anunţă sub cele mai favorabile auspicii. Pârtia a fost rectificată şi îmbunătăţită. S-a introdus pentru prima oară cronometrajul electric care va îngădui o măsurătoare precisă a timpurilor realitate de concurenţi. Viragiile au fost ridicate şi noi taluzuri au fost înfiinţate in punctele dificile ale parcursului. Toate măsurile au fost luate de comitetul organizator pentru ■ '■'lini» iwhmi wvi«in —«aa— a asigura concurenţilor o găzduire ireproşabilă şi pe preţuri convenabile precum şi distracţiile necesare. SPRIJINUL ZIARULUI NOSTRU /darul nostru sprijină această reuniune de iarnă acordând 2 cupe, 15 plachete de aur, argint şi bronz şi diplomele sportive ale ziarului tuturor celor clasaţi în competiţiunile organizate sau sprijinite de ziar. Premiile noastre vor fi decernate cu prilejul serbării distribuirii premiilor la campionate în ziua de Duminecă 3 Febr. 1929. Ele vor fi înmânate câştigătorilor de d. I. Zaharof vicepreşedintele consiliului de administraţie al „Universului". Aprovizionarea regiunilor înfometate — Expunerea d-lui Eduard Mirto, subsecretar de stat la interne — D. Eduard Mirto a făcut Marţi o expunere asupra rezultatelor conferinţelor ţinute la ministerul de interne în zilele de 25,26,27 şi 26 Ianuarie cu prefecţii din toată ţara. Convocarea a fost determinată de cererea d-lor miniştri Mihalache şi Răducanu, cari ţineau să pună în curent pe prefecţi cu măsurile ce trebuiesc luate pentru ajutorarea populaţiei în lipsă. Au participat la aceste consfătuiri şi d-nui ministru Alevra, dr Moldovan, secretarul general al ministerului sănătăţii şi I. Cănărăşescu, fost ministru. Conferinţele au fost prezidate de d. Eduard Mirto, subsecretar de stat la internet AJUTORAREA REGIUNILOR ÎNFOMETATE D. ministru I. Mihaliche a arătat, la conferinţe, măsurile ce trebuie luate pentru ajutorarea regiunilor lipsite de hrană. Pentru o mai bună soluţionam, s-au repartizat judeţele în mai multe categorii: judeţe înfometate propriu zis, adică judeţele cari altădată produceau atât încât puteau exporta, în această categorie fiind 15 judeţe din nordul Basarabiei şi centrul Moldovei, o parte din judeţele de munte ale Olteniei şi o parte din nordul Ardealului, s a stabilit că aceste judeţe să fie aprovizionate prin centrala cooperativelor, cumpărându-se din alte judeţe cerealele necesare pentru hrană şi însămânţare. O a doua categorie o formează judeţele cari suferă mimai in parte, în timp ce in altele se află un surplus de cereale. Nevoile acestor judeţe vor fi satisfăcute prin federalele respective, punându-li-se la dispoziţie fondurile necesare. Cum în Ardeal şi Basarabia nu există pretutindeni cooperative, sau bănci populare, se vor institui comitete speciale pentru aprovizionarea şi distribuirea cerealelor. INSAMANTARILE In aceleaşi conferinţe, —i spus d. Mirto, — d. ministru Mihalache a atras atenţiunea prefecţilor, asupra însămânţarilor de primăvară, arătând că s-au luat măsuri pentru procurarea a 1000 vagoane orz şi ovăz D-sa a mai cerut ca fiecare prefect să întocmească un raport asupra Situaţiei împroprietăririlor. D. ministru Răducanu a expus situaţiunea şomeurilor şi a cerut să se întocmească tablouri de numărul lor, să se indice posibilităţile de lucru şi mijloacele de ajutorare PROGRAMUL GUVERNULUI D-nii miniştri au mai expus programul guvernului în ce priveşte cooperaţia, recomandând, sa se ia toate măsurile pentru isgonirea politicei, care pricinueşte mult rău. D. ministru Alevra a semnalat desele reclamaţiuni ce i se fac cu privire la circulaţia autobuzelor. Sa constatat, că deşi proprietarii de autobuze ar trebui să aibă obligaţiuni faţă de ministerul de lucrări publice, care întreţine şoselele naţionale şi judeţene, totuşi nu plătesc decât taxe foarte mici direcţiunii p. t. 1 slujind şi la transportul poştei acolo unde nu există cale ferată sau trebuie făcute ocoluri prea mari. S-a hotărît, ca această problemă sa fie soluţionată de o comisiune compusă dintr'un delegat al ministerului de comunicaţii, lucrări publice şi interne, care să studieze normele după care vor fi eliberate aceste autorizaţiuni pe viitor. SPITALELE D. secretar general al ministerului sănătăţii a arătat lipsurile dureroase ale serviciului sanitar, cerând sprijinul prefecţilor pentru alocarea în bugetele prefecturilor a unor cât mai mari sume pentru încălzitul şi luminatul spitalelor D. I. Cămărăşescu a făcut o expunere asupra excursiunilor cu prilejul congresului internaţional agricol şi a înaintat fiecărui prefect hărţile şi instrucţiunile cari cuprind detaliat programul fiecărei escursiuni. In urmă, d-nii prefecţi au expus situaţiunea din fiecare judeţ, arătând că domneşte ordine pretutindeni. D-nii prefecţi au fost rugaţi să lămurească populaţia asupra impozitelor noui. S-au dat asigurări ca aceste impozite vor fi reduse când situaţia financiară se va îmbunătăţi D. ministru Vaida a ascultat doleanţele prefecţilor şi a dispus luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei fiecărui judeţ, t. î. Dux-Mussolini Lucrare celebră în toată Europa şi In afară da Continent, cartea care a obţinut cel mai răsunător succes de librărie In ultimul timp, preocupă pe toată lumea. * Ea constituie, în adevăr, cea mai captivantă lectură, nu numai pentru forma ei foarte îngrijită, cât mai ales pentru elementul direct sensaţional pe cere-l tratează. In adevăr, puţine subiecte pasionează, în momentul de fata, atenţiunea publicului de pretutindeni, ca Viaţa lui Mussolini omul miraculos, care cu voinţa sa neînfrântă s'a impus întregii noastre generaţii, dominând epoca contimporană. Ziarul „Universul" și-a asigurat exclusivitatea dreptului de publicare a acestei sensaționale lucrări. Dux Mussolini operă a d-nei Margherita Sarmattî, va începe să apară, în curând, în foileton, în ziarul „Universul", tradusă fiind, într-o aleasă limbă românească, de d-na Zoa Gârbea Tomellini. Cititorii din România vor urmări, desigur, cu un viu interes, sensaţionala poveste pe care o constitue Viaţa lui Moussolini I --------- --------- Un nou aerodrom in Cehoslovacia Prasa, (Cep*) — La Hradi Kralove, în estul Cehiei, s-a construit un nou aerodrom, care va servi în primul rând aviaţiei militare. In urma desvoltării reţelei transportului aerian va putea servi şi aviaţiei comerciale. ------X O X------- Asigurarea averilor bisericeşti CONSFĂTUIREA PREOŢILOR LA SOC. CLERULUI „AJUTORUL“ Eforia bisericească, însărcinată, după noua lege de organizare, a bisericii, să administreze averile bisericeşti, a întocmit un regulament, obligând pe fiecare paroh să asigure lăcaşul de rugăciune, mobilierul şi obiectele de cult. In acest sens, eforia bisericească a cerut parohiilor din Bucureşti să asigure averea bisericilor. Odată cu această dispoziţie, eforia a făcut cunoscut preoţilor, că trebue să achite cota de asigurare de 1,75 ia mie. Preoţii din Capitală, luând cunoştinţă de dispoziţia eforiei, sau întrunit aseară la societatea clerului „Ajutorul“ spre a discuta această chestiune. La consfătuire, a luat parte şi d. C. Băicoianu, efor bisericesc. Pr. Marin Ionescu, de la biserica „Cuibul cu barză", a cerut, ca oride câte ori se întocmesc legi şi regulamente privitoare la situaţia bisericii să fie consultat şi clerul. Regulamentul pentru asigurarea averilor bisericeşti, constitue o surpriză pentru preoţi. Defor C. Băicoianu a dat linele lămuriri cu privire la cuantumul cotei, afirmând că dacă această cotă este mai mare decât cele oferite de unele societăţi de asigurare, acest fapt se datoreşte dorinţei pe care eforia o are, de a crea un fond bisericesc, din diferenţa dintre cota pieţei şi cota stabilită de eforie. Păr. Rădulescu, de la biserica „Dichiu", asigură că preoţii nu sunt împotriva asigurării averii bisericeşti, dar să nu li se impue plata unor cote mai mari decât cele cuvenite. S. Sa a arătat că sunt biserici asigurate cu cota de 1 la mie şi chiar cu 0.75 la mie. Pr. Diaconescu spune că chestiunea asigurării averii bisericeşti fiind de ordin comercial, trebue soluţionată cu asentimentul consiliilor parohiale, şi în nici un caz nu se pot cere cote mai mari decât cele oferite pe piaţă. Pr. Comana afirmă că statul e dator să asigure bisericile, după cum asigură şi şcoalele. Aceasta cu atât mai mult, cu cât statul a secularizat averile bisericeşti. S. Sa arată că sunt biserici a căror avere mobiliară şi imobiliară, evaluată la zeci de milioane, nu produce nici un venit şi deci nu se pot plăti cotele de asigurare. Păr. G. Creţu îşi exprimă părerea că ar fi fost mai nimerit, ca însăşi biserica să-şi creeze o societate de asigurare pentru averile ei. Venitul acestor asigurări ar constitui cu adevărat un fond bisericesc. A rugat eforia să studieze ceastă chestiune. a-Consfătuirea s-a terminat ora 7, la -x □ x- Amiciţia germano-sovietică Berlin, 29 (Rador). — Comitetul executiv central al Uniunea Sovietelor a ratificat tratatul de amiciţie şi de comerţ între Rusia şi Germania. •*ru- Camera greacă a luat vacanţă Atena 2.9 (Radar). — In şedinţa de ori a Camerei s’a discutat chestiunea datoriilor in raport cu reparaţiunile de război. D. Venizelos a declarat, că nu-şi poate Închipui, că marele puteri ar obliga Grecia să-şi plătească datoriile de război şi în acelaş timp ar scuti Bulgaria de plata reparaţiunilor. î}î Camera a luat vacanţă până la 9 Februarie. S-a hotărât data întrunirii experţilor Paris, 29 (Rador). — Este probabil că întrunirea experţilor pentru examinarea chestiunii reparaţiilor de r&'/.boiu, va fi, în mod oficios, la Paris, la 9 Februarie, urmând ca în mod oficial întrunirea experţilor să se ţină la 11 Februarie. yt/F». 108 il iii io lira Hinter de MIHA1 TICAN RUMANQ Civilizaţia dv. admite abrutizarea omului prin alcool. Ea admite focul’. Vă asvârle pe unii împotriva altora in războaie ruşinoase. N’ajunge că aţi întronat printre dv. legea celui mai tare, civilizaţia vă strânge în grupuri mari, numite populaţii, care nu sunt decât focare de infecţie morala şi fizica, pe care le recunoaşteţi singuri fără a avea tăria de a cauta un remediu. Dinpotrivă, faceţi răul şi mai mare. Sunt printre dv. mult mai numeroase boli şi mult mai teribile decât printre noi. Dealtminteri, majoritatea celor care devastează, ţara noastrăau fost importate de albi. Constituţia noastră fizica ne-a apărat pân’acuma de teribila dv. tuberculoză, dar sifusul adus de dv. face ravagii. Ne-aţi adus băutura pe care noi n’o cunoşteam şi când cererea pentru spurcatul vostru alcool a întrecut cifra cantităţii importate, ne-aţi învăţat să-l extragem din palmier. Ne-aţi adus prostituţia. Iată tot ce vă datorăm, noi ăştia, sălbatecii. In schimbul acestor rele, ce foloase avem noi de la civiliztaţia voastră ? Nici unul. Vă lăudaţi că aţi pus csăpăţ gelaviei, acea plagă creată tot de voi. E drept că nu mai există acum negustorii de sclavi, acei oameni cari ne smulgeau din pământul nostru ca să ne vândă prin ţări îndepărtate, unde negrul, leneş şi indolent, era întrebuinţat la munci pe care voi refuzaţi să le faceţi. Dar a rămas cel de aci, care având de partea sa forţa, ne porunceşte slujindu-se tot de bici. Şi dacă vânzătorul de negri a dispărut, naţiunile care l-au urmărit i-au luat astăzi locul. Sub pretextul unei recrutări care ne-ar procura cinstea de a fi consideraţi egalii fraţilor noştri de rassă albă, ne-aţi smuls cu miile din triburile noastre, ca să servim de carne pentru tunuri pe câmpurile de luptă. Legile voastre nu ne-au adus decât îndatoriri, dar pentru noi nu există nici cel mai mic drept. La ce ne serveşte deci civilizaţia voastră dacă în schimbul atâtor rele, nu ne aduce nici măcar acelora, cari ca mine, au vrut să se apropie de voi, însetaţi de a învăţa şi de a se pune la nivelul vostru intelectual ? In America de Nord, unde caracterul albului indigen, cu orgoliul său de rassă tânără, se manifestă fără ipocrizia mieroasă a bătrânei Europe, negrul e în afara societăţii şi dacă n’ar fi atât de necesar, l-ar extermina cum au făcut cu indienii. El e tolerat fiindcă e indispensabil şi mai ales fiindcă e puternic prin numărul său. II. Europa, e altceva. In primul rând, negrul constitue o curiozitate, căci e rar în multe locuri. Mulţumită numărului său limitat, e admis în instituţiile de învăţătură comune tuturor. Dar cât de scump plăteşte această aparenţă de egalitate ! Camarazii săi de clasă,—excepţiile sunt foarte rare,— te însărcinează să-l facă să simtă diferita, de gască. E totdeauna „negrul“. Dacă gradul său de coprehensiune nu-i îngăduie să înţeleagă unele lucruri sau să asimileze elementele învăţământului, suferă tot felul de chinuri. Dacă dinpotrivă ajunge să iasă în evidenţă întrecând pe toţi, sau egailându-i cel puţin, situaţia sa e şi mai de plâns. Am făcut studii strălucite, judecând după notele obţinute şi, ameţit de acest prim rezultat, încurajat şi de sfaturile profesorilor mei, am crezut că voi putea continua până ce voi obţine o situaţie, un titlu, ambiţia vieţii mele. Dar m-am văzut silit să renunţ. O femee, o fată, în care-mi pusesem toate iluziile unei pasiuni de adolescent, îşi bătu joc de mine, dându-mi cea mai crudă dintre deziluzii şi atunci m’am reîntors aci în ţara mea, de unde n’ar fi trebuit să fi eşit niciodată. Voi ne dispreţuiţi. De ce voiţi dar să ne civilizaţi ? Şi, de vreme ce existenţa voastră în Africa e o luptă continuă împotriva pământului şi a climei pe care abia le puteţi învinge prin artificii şi medicamente, întorceţi-vă în ţările voastre. Lăsaţi-ne pe noi în pace, cu felul nostru de viaţă, primitiv poate, dar în conformitate cu natura care ne-a dat existența. Laffite, care era ceva mai departe, curmă scurt această perorație plină de bun simț și de amărăciune. Agitând mâna în care ținea pușca îmi strigă : — Ce facem ? mergem sau nu ? Era ultima mea zi de ședere acolo și voia să-mi facă onorurile unei vânători pe niște terenuri necunoscute. Părăsii deci joc simpaticul meu interlocutor și plecai cu Laf, fite, care era înarmat cu pușca și carabina. Văzând această armă de calibru mare, îl întrebai dacă aveam să vânăm elefanți, ceea ce făcu pe pietenul meu să încrunte sprâncenele și să întoarcă spatele, căci aluzia nu-i prea plăcuse. Câteva clipe mai târziu uitase supărarea şi mă informă că, cu toate armele, muniţiile şi escorta de negri cu care plecam, vânătoarea noastră va fi din cele mai prozaice, deoarece ne vom mărgini să vânăm ceva pentru prânzul de seară, nişte prepeliţe de pildă. Nu fu nevoie să ne depărtăm prea mult de sat ca să începem să tragem. Odată ajunși în mijlocul ierburilor înalte, care-i înconjurau aproape, grupul nostru se desfășură ca o mică armată ale cărei aripi erau formate de negri, pe când noi formam centrul. Misiunea indigenilor era numai de a înainta într’un semi-cerc pe care-l vor strânge apoi, apropiind cele două aripi şi răscolind în acelaş timp ierburile,in care dispăreau aproape, spre a face pe prepeliţe să-şi ia sborul. Cu mijlocul acesta făceau să se ridice dintre ierburi prepeliţele care cădeau apoi sub gloanțele noastre. Negrii se însărcinau să le ridice. Dar bunăvoința pe care o puneau în îndeplinirea acestei sarcini provocă un accident care, la început, ni se păru mai grav decât era în realitate. Va urma.