Universul, martie 1929 (Anul 47, nr. 49-75)
1929-03-01 / nr. 49
Acum puteţi avea şi Dvs. „Veritabilul TELEFUNKEN“ Tetefonirea la aparatul popular cu 10 calităţi, cari ii fac preferabil. Potem agreabila uşor de mânuit, unde de orice mărimi, pentru recepţia postului de emisiune din localitate precum şi a posturilor externe, redarea sunetului natural, de Întrebuinţat pentru amplicarea muzicei de gramofon transformarea uşoară pentru alimentarea din reţeaua electrica — preţul uimitor de eftine un veritabil Telefunken. Telefunken 10 costa cu lămpi şi cu seifuri Lei S.Ron Hautparleur-ul L 606 costa: Lei 1.600 Cerep prezentarea acestui aparat de Radio de la vânzător. TELEFUNKEN Experienţa cea mai veche, construcţia cea mai modernă. 2097 "QOS V»91« DE VANZARE SAU DE ÎNCHIRIAT local de fabrică cca 4000 m. p. teren din came 2203 m. p clădiţi, cu forţa motrice transmis, canalizări, locuinţe, birouri, etc. apt pentru industrie alimentară sau textilă, situat in centrul Bucureștilor cartier populat oferind mâna de lucru A se adresa: Banca Muntenia, Stil, Smăndan 4 loss UNIVERSUD Hanem! XLV!! Mr. 49 Vînerî 1 Martie 1929 CURIER JUDICIAR ■" — O................... Otrăvirile cu spirt metilic — Noui vinovați. - Incheerea cercetărilor. Inca o liberare — Pa temeiul actelor de Instidia sl mărturiilor adunate până acum de d. Judecător Stănescu, In dosarul afacerii otrăvirilor cu spirt metilic, parchetul a pus ieri, sub urmărire penală pe incă doi noul culpabili , anume, pe cărciumarii Ion Stoicescu 1i Niculae Bristescu, proprietarii bodegii „Cocoşat de aur" din calea Rahovei 69. Ambii sânt Învinuiţi — potrivit prevederilor art. 248 cod. penal — de omor prin imprudenţă. S’a stabilit că cel din urmă morţi, intoxicaţi cu otravă metilică, Gavrilă Standhoff şi Otto Herbert (ambii lucrători nu fa fbrica de ţesături „Coroana“ Veroslawsky) şi au procurat băutura dela bodega Inculpaţilor. Ba mai mult, s’a dovedit că 11 s’a vândut — un rachiu sau lichior gata, confecţionat, ca methanol pur, drept alcool rectificat, câţiva litri, şi că victimele au ingurgitat întreaga cantitate după ce au prefăcut-o un basamac fiert sau punch (cum şi-au Închipuit el până la ultîma suflare). Deşi negustorii Învinuiţi tăgăduiesc cu îndârjire insuşi faptul vânzării, totuşi împrejurarea că s'au descoperit chiar iu vinurile ce aveau In consumaţie urme de spirt metilic (in proporţie de 1,955), a verificat pa deplin acuzarea.# Marti au mai fost audiat! ca Informatori d-nul Athanasie Creţulescu şi Verdiu Cristea, proprietarii distileriilor cu acelaşi nume precum şi funcţionarii comerciali Leibovici şi Poietraru. Apoi t’au luat in examinare cererile de liberare provizorie făcute de inculpaţii Ghetrghe Iichiardopol, Marat Rohn şi Gervais Cuegnel. Primele două au fost respinse. Ultima însă — avându se în vedere raportul medico legal din care se constată că prevenitul. In vârstă de 72 de ani, este grav bolnav şi că regimul Închisori! l-ar pune In primejdie viata — a fost admisă. In consecinţă şi de acord cu concluziile parchetului, Gervais Cuegnet a fost pus in libertate provizorie pe cauţiune de 50 mii lei Cu acestea. Instrucţia judiciară in afacerea criminalei negustorii cu otravă metilică s’a terminat. Iar dosaml, voluminos, privind pe toţi inculpaţii cauzei — adică pe: depozitarii de vinuri Carol Pascal, Wexler şi Last, racherul Paul Altarsohn, fabricanţii Halmsohn şi Schader, samsarul Cohn Marca, administratorii distileriei „Breson" Cuegnet şi Lichiardopol şi cârciumarii Costică Brâtulescu, Ion Stoicescu şi N. Hristescu — a fost preedat d-lui procuror AL Procop Dumitrescu, ca, în numele parchetului, sâ dea rechizitor definitiv. . . In materia legii urmăririlor — Lipsa titlului şi autoritatea lucrului judecat — înalta Curte de Casaţie s. II, în complet de divergenţa şi sub preşediniţia d-lui prim preşedinte Oscar Niculescu, a solutiuna. Marţi o interesantă chestiune de drept, grefată tot pe procesul faimos: Schuller. Recurent este ministerul finanţelor. Iar procesul este următorul: Guvernul autorizase firma Aron Schuller să exporteze câteva mii de vagoane de grâne, cu dispensă de plata taxelor vamale (însumând lei 32 milioane) şi cu drept de a rambursa statului contravaloarea acestor taxe totr’un termen oarecare. Exportul s’a făcut: grande s’au vândut, dar până să intre valoarea creanţei In vistieria publică A. Schuller a intrat in stare de faliment, iar ministerul finanţelor, titularul acestei, creanţe, a recurs la o cale de ’ fapt pentru realizarea ei. Conform legii urmăririlor, n Înfiinţat sequestru asupra mobilelor debitorului,‘ D. Schuller a făcut contestaţie in justiţie şi a cerut anularea procesului verbal de sequestru pe temeiul că statul n are titlu special — dintr’acelea derivând din roluri şi impuneri — pentru a folosi această cale. Judecata a admis contestaţia şi a anulat procesul verbal, considerând că simpla Intervenţie a ministerului către administraţia financiară nu constituie titlul legal pentru realizarea unei pretinse creanţe derivând din raporturi de Împrumut interventta intre stat si jarticulari. Ministerul — abandonând calea urmăririi imobiliare — a cercat atunci pe aceia a urmăririi imobiliare. De astădată însă i s’a opus autoritatea lucrului judecat. Tribunalul Roman şi Curtea de apel din Iaşi au anulat urmărirea constatând că, pe de oparte este identitate deplină de persoane, „titlu”, obiect şi scop al acţiune!, iar pe de altă parte că s’a dat deja hotărâre definitivă în causă. Asupra acestei decizii s’a purtat recursul ministerului finanţelor şi dezbaterile de ori. înalta Curte de Casaţie a respins recursul ca nefondat, confirmând astfel hotărârea atacată. onstrucţia afacerii furniturilor de materiale sanitare A copiifamare şi Marţi toată ziua. Dl. judecător Papadopol a ascultat onouă serie de informatori, între cari, pe dr. A....Motineanu, fost director general al serviciului sanitar. Pe seară, sa prezentat la cabinet spre a i se lua un supliment de depoziţie, d. dr. Banu, I fost secretar general al minis- I terului sănătăţii publice, pe vremea când au fost autorizate furniturile. Audierea' d-sals I Insă, din lipsă de timp, s’a amânat pe azL La ora 7 seara, magistratul instructor — pintru verif cojfwl unor mărturii şi arătări înregistrate ori, — a făcut o descindere in arhiva unei administraţiuni publice. Asupra rezultatului se ţine neobişnuit secret. Ancheta judiciară continuă. Fraudele de la percepţia IV fiscală D. jude Instructor Muncule- seu a dat ori ordonanţă defini- tivă de urmărire contra incul- paţilor Bănică Negulescu, fost perceptor şi Emil Liundaru, fost agent de urmăriri, la percepţia IV fiscală din calea Moşilor. Despre isprăvile celor doi, am scris pe larg și la timp. Cel dintâi, Bărică Negulescu, este Învinuit — și trimis In judecată conf. art. 125 și 144 c. pen. — că ar fi comis numeroasa falsuri in actele de impuneri si in scriptele de urmăriri fiscale, spre a sluji Interess'«» unor negustori interesat! să se sustragă dela datoria plăţii impozitelor reale către fisc şi că a luat în seamă, în declaraţiunile mincinoase ale unor contribuabili, sateni şi date., iluzorii, înlesnind astfel scăderea impozitelor acestora, în schimbul unor importante mite. Iar cel de al doilea, Emil Dundaru, este învinuit — şi trimis in judecată conf. art. 125, H0 şi 144 c. pen. — de faptul că, luând exemplu dela şeful său, a comis şi el o lungă serie de falsuri în declaraţiunile contribuabililor, a primit de asemenea mită şi os°blt, că si-a însuşit Însemnate sume din cassa percepţiei (delapidare de bani publici). Inculpatul Rănirii Negrescu e trimis in judecată în stare de libertate — nici n'a fost arestat — Dandaru însă, e trimis în judecată ca prevenit, fiind pus în libertate provizorie pe cauţie. Dela contenciosul administrativ PROCESUL WILDERMANN In faţa Curţii de apel din Bucureşti s. IV — sub preşedinţia d-lui N. Radovici — au continuat Marţi dezbaterile procesului de contencios pornit de profesorul Meer Wildermann contra deciziei ministerului de interne, prin care i s'au anulat titlurile de naţionalitate română pe care acelaşi minister i le liberase. i?i-a continuat și terminat pledoaria d. prof. C. Sipsom. D-sa a exaimnat actul ministerului sub aspectul temeiului lecal pe care s'a bizuit — și anume pe decretul de Interpretarea art Gl de regulamentul legii — spre a conc.ide, că decretul n’a interpretat trne' un t*vt (articolul fiind excepțional de clar) și că chiar de : s’ar adm t* caracterul de interpreta*!v ,-i încă, ai nu putea sluj! de bază 'e gată anulării, fiie oarece au putea dispune pentru trecut , nu ştirbi drepturile câştigate de reclamant. Ministerul de interne, prin d. av Ghimpău a combătut teza apărării. Judecata a rămas in continuare. Furt de neosalvarsan Marţi s’a încheiat instrucţia judiciară in afacerea furtului de medicamente din farmacia serviciului medical c. f. r. Se ştie, că furtul s'a practicat .Matematic şi abil, timp de vreo două luni, de tânărul fost subcomisar Nicolae Stoenescu — alungat din serviciul poliţiei, — care isbutise să pătrundă în farmacia căilor ferate (din str. Basarabiei) sub pretextul elegant că trebue să conducă acasă pe „verişoara", adică pe funcţionara ce opera ieşirile de materiale sanitare. Ex-poliţistul avea insă grije ca ieşind, să simuleze numai că întoarce cheia în realitate insă uita uşa deschisă, spre a reveni apoi ca să opereze in tihnă. In acelaş timp, intre alte prădăciuni de mai mică inserimnitate, Nicolae Stoenescu a izbutit să sustragă vreo 600 fiole (cutii) pe cari le-a vândut, pe preţuri derizorii câtorva medici prea puţin scrupuloşi ca să se mai întrebe de provenienţa medicamentului astfel târguit. Dosarul a fost trimis spre judecare tribunalului corecţional. Diverse Trib. Ilfov s. I urma să contimue Marţi judecata procesului escrocheriei cu perle şi împrumuturi pe gajuri fictive, in care e implicat croitorul Alfred Ruber. Din cauza procedurii necomplete, procesul s'a amânat la 28 Mai. Reducerea tarifelor la automobilele taximetre — întrunirea şoferilor. — Delegaţii la ministerul de interne şi la prefectura de poliţie. — Pentru modificarea tarifelor la automobilele taximetre şi rezolvarea problemei circulaţiei în Capitală, ministerul de interne a numit o comisiune» care să studieze şi să pună în aplicare cât mai urgent nouile dispoziţiuni ce vor fi luate. Şoferii nu prea sunt mulţumiţi de hotărîrile luate de comisiune şi de aceia au ţinut o auunare la sediul Uniunei conducătorilor de automobile din România, din b-dul I. C.ibrătianu 64, V. avocat AL. G. TEODOUIl-OCCI, preşedintele Uniunii, a arătat că in ultimul timp sa discutat foarte mult proulenia circulaţiei şi in special reducerea tarifului la taximetre, iar nmeni nu sa legat de societăţile de autobuze cari au un tarif enorm de ridicat. Aici e vorba însă de societăţi, pe când şoferii fiind desbinaţi, oricine poate lovi în ei. In urma deselor constituiri avute — spune d. Teodorescu — intre d-nii L. R. loaniţescu, subsecretar la interne, general MiColeanu, prefectul poliţiei şi reprezentanţii Uniunei, s'a studiat problema reducerei tarifului. După multe discuţiuni, d. Ioauiţescu a recunoscut că nu se pot clasa toate automobilele intr un singur tarif şi a preconizat trei tarife: la maşinele mici, la maşinele mari şi la acelea de lux, precum şi un spor de 40 la sută noaptea, dela US6 dim. D Dupa cateva zie comisiunea sa vnu'unu um nou. O. ionu.ţescu, care la început fusese poiuru ciusuicui ca maţineiul in uei culigom, de asia uaiu a fost penau un s.ii^ui luni Care sa se perceapă uapu înregistrarea ,u aparul, o taxa speeiata penau maţineie de mare lux şi sporul de10 la ui pentru noapte, D. - Uri. Lecul ŞTEI ANESCU-lui, vicepreşedintele Uniunei, a fost de părerea următoare: Maşinile mari sa pornească cu lei 10, in foc de 20 şi din 333 de metri să cadă lei 5, şr ora de staţionare va fi de lei 100. Maşininile mici să pornească cu lei 12, şi la fiecare 333 de metri să cadă lei 4. Ora de staţionare lei 80. Seară tariful Să fie majorat cu 40 la sută. Maşinile de lux, care nu sunt decât 15—30, vor găsi o uşoară modalitate ia felul lor de a circula. D. MUICA IONESCU a fost de aceiaşi părere cu d. dr. Ştefănescu. D-nii Gd. GOŞA, TEODOSIU, COJOCARE, TRANCA şi ŞTEFANOV, au fost de părere sa nu se modifice actualul tarif. L. N. BALIEANU a spus că din cauza că t modificarea aparatului cu ator preca luulţi bani cari raportaţi la toate automobilele taximetre, reprezintă suma de le 1.800.000 propune următoarele: Preşedintele cu întreg comitetul Uniunei să stăruiască pe lânga d. subsecretar de stat U. Roaniţescul, să dea ordin organelor respective ca să revizuiască toate aparatele, în faţa unei comisiunii din care să facă parte reprezentanţi ai Uniunei, iar aparatele să fie montate vizibil Bazat pe aceste măsuri propune ca reducerea să fie făcută în felul următor: 25 la sută pentru maşinele mici şi 10 la sută mobilele mari, din ceiace marchează aparatul, iar noaptea de la 11 în sus să se plătească suma completă după cât marchează apa ratuL In ce priveşte semnul reducerei, şoferii acceptă pe acela cari va fi impus de către poliţie. D. avocat TEODORESCU a spus apoi că lupta trebue continuată ca şoferii să nu fie surprinşi de legea drumurilor , să nu neglijeze promisiunea dată de d. D. R. Ioaniţescu pentru reducerea taxelor comunale şi fiscale şi reducerea taxei din lei la litrul de benzină, pe care o încasează ministerul finanţelor. Adunarea a adoptat propunerea d-lui Bălteanu. Şoferii spun că prin sistemu propus, ordonanţa ar putea intra imediat în vigoare. Guvernul ar avea satisfacţii că breslaşii i-au dat scurtarii, ci nu se mai risipeşte suma de ie 1.800.000 in zadar, pentru modificarea unor aparate care duci câteva luni ar urma poate din nou să fie modificate şi atunci alt milion opt sute mii. O comisiune, compusă din 24 membri, s'a prezentat d-lui subsecretar de stat Mirto — d. Toa- J niţescu lipsind din Capitală —rugându-l să dea ordin să se amâne rezolvarea acestei chestiuni până la înapoierea dlui loaniţescu. D. Mirto a promis concursul său,■ Delegaţiunea mergând apoi la prefectura poliţiei Capitalei, a luat contact cu d. prefect, căruia expunându-i ultima fază în ceea ce priveşte reducerea tarifului la automobilele turisme, îl roagă să aştepte reîntoarcerea dlui subsecretar de stat D. R. loaniţescu. Cu această ocaziune delegaţia a insistat pe lângă d. prefect ca o comisiune, din care să facă parte şi doi reprezentanţi ai uniunei, să înceapă cât mai curând verificarea vehiculelor, aparatelor, carnetelor, pentru a se înlătura, odată pentru tot decana, neghina dintre aceşti brezaşi. Uniunea neînţelegând să ocrotească pe cei răi şi netrebnici. PĂRERILE D LUI GENERAL NICOLEANU După cum se vede şoferii şi proprietarii de taximetre nu se opun la micşorarea taxelor, dar părerile dintre autorităţi şi şoferi fiind diferite, am cerut d-lui general Nicoleanu, prefectul poliţiei, câteva lămuriri „Cunosc nouile propuneri ale Uniunei şoferilor, a spus d. prefect, dar până la sosirea d-lui subsecretar de stat loaniţescu nu pot cunoaşte hotârîrea d-sale „Părerea mea este însă să se modifice aparatele de taxare cu suma de pornire de 10 lei, un joc de 20, pentru toate automobilele, excepţie făcând cele de mare lux. Inscripţiile indicând o reducere oarecare, n'au alt rezultate bune, căci era o ceartă vecinică între clienţi şi şoferi şi străinii, cari nu cunosc limba noastră, ar fi totdeauna victime. „Sunt absolut contra a două tarife, 1 şi 2, adică unul pentru zi şi altul pentru noapte. Ar fi aceeaş confuzie voită a şoferului şi ar da loc la alte neînţelegeri şi discuţii cu clienţii. Accept un tarif urcat de 40 la siră dela 12 noantea până la 6 dim — „Dar atunci şoferii vor profita de această urcare tn detrimentul proprietarului, cari n’au posibilitatea de control? — „Nu mă interesează. Pară proprietarul n’are încredere tn şoferul său, să se urce singur la volan, a fost răspunsul prompt al d-lui prefect“. chestiunea rămâne deci să se clarifice după sosirea d-lui Ioanițescu. Justiţia militară CONDAMNAU M ' La consiliul de război al hot-upului II armată — secţia l-a —3 au fost judecaţi Mary Schwartz, din Bucureşti, vinovată de Ultraj cu lovire contra unui sergent de oraş — condamnată la 15 zile închisoare , sold. Sillvester Nicolae de la manutanţa centrală Bucureşti, pentru dezertare în ţară , condamnat la două luni închisoare şi sold. Ionescu Dumitru din arsenalul trupelor de geniu, pentru dezertare, condamnat la două, luni închisoare. La secţia II-a a aceluiaş consiliu au fost condamnaţi la câta trei luni închisoare caporalul Surdu Nicolae din reg. 5 călăraşi pentru furt şi contrafacere de semnătură şi soldatul Gheonea Gh., din reg. 38 inf., pentru dezertare in ţară. . ---------x tj x -—— Alţi depozitari de lemne necinstiţi Au mai fost daţi judecăţii, la legea speciilei ilicite, următorii comercianţi, depozitari de lemne: Cohn S. str. Cantelpir 16; Georgescu Gh., str. Nerva Traien 92; P. Isăcescu, str. Campoduci 16; H. Berger, str. Triumfului 42; Marcel Wolff, str. Labirint 27; Herman Solomovici, str. Anton Pan 29; A. Abramovici, str. Anton Pan 191; F.mîl Cohn, str. Col. Orero 2; Safer Daviid, str. Legislator 6. _. SPITALELE ministerului sănătăţii se dărăpănă O delegaţiede parlamerotar s-a prezentat la ministerul sănătăţii, arătând situaţia precară la care se află clădirile instituţiilor sanitare din ţară IV î n cauză că acoperişurile s’au stricat, grinzile dela tavanuri au început să putrezească. Clădirile pe care le are minis-terul sănătăţii valorează aproape două miliarde lei. înainte de război era prevăzut un buget 700 mii lei pentru reparaţii, ceea ce ar valora, la valuta de acum peste 20 milioane lei. Azi când avem de două ori, mai multe localuri, ar trebui, pentru o bună întreţinere a clădirilor, cel puţin 50 mHioan° lei, iar ministerul are prevăzut în buget numai 7 milioane. ------ X O X------ Alegeri In Grecia Atena, 28 (Rador). — Guvernul va convoca la finele acestei luni Camera pentru o sesiune de 15 zile, ca să voteze proectele urgente. Spre sfârșitul lunei Mal, după alegerile de Senat, corpurile legiuitoare vor alege pe preşedintele Republicii. lein iujman.«i] sw.«r — Consfătuirea dela Asociaţia profesorilor universitari — Marti seara s'a ţinut In localul sitară ar fi atunci când s'a’ pti-Universitfiţii, o şedinţă a asociaţiei profesorilor universitari secţia Bucureşti. A prezidat d. prof. Dragomir Ilurmuzescu. S’a discutat în continuare chestia reformei Învăţământului superior. Conferenţiarii institutelor de ştinţe aplicate (electrotehnică şi chimia industrială) au prezentat un memoriu în care arată că situaţia lor a răas în stare de provizorat, deşi de mai bine de 15 ani funcţionează la catedrele independente şi participă în comisiile de examinare şi absolvire ale studenţilor. Ei cer să li se reguleze această situaţie precară, prin a fi definitivaţi. D. prof. HURMUZESCU a arătat cum sunt conduse instituţiile de învăţământ superior din ţările occidentale. O lege a Învăţământului superior ar trebui să urmeze creaţiunile necesitate de desvoltarea ştiinţei şi de trebuinţele urgente ale societăţii. Această lege ar trebui să tngădue urmărirea progresului în fiecare moment iar nu stăvilirea lui un Urme rgide, ori cât de bune s’ar părea în momentul actual . Adevărata autonomie uni versea, fără prea mari eforturi să zăbavă, găsi mijloacele materiale şi morale pentru activarea şi promovarea ştiinţei. O prof. RAPULESCU POGONEANU a propus denunţarea anului preparator, sau în caz contrar să fie organizat la liceu nu la facultate. D-ni! Ilurmuzescu şi PănăH» au opinat că anul prepartor să fie la universitate. Dealtfel consiliile facultăţ'lor şi congresul Asociaţiei ţinut astă vară atî fost de aceiaş părere. Dacă anul preparator se menţine, el nu poate rîdicaî la un’versitate, fiecare facultate organizându-l după trebuinţele sale. Şedinţa s-a ridicat la ora 8 0r. 1 ISTORIA ŢARII MEI E de ” NEGRU şi I. TASU. Să nu lipsească din casa oricărui român, tânăr sau bătrân, cartea aceasta in care doi povestitori plini da însufleţire au ştiut să închega povesea neamului nostru, atât de frământat dealungul veacurilor. da vânzare la librării, depozite de ziare şi la administraţia ziarului „Universul”. Preţul 30 lei " I na Iuimit ................as MMRGHERIJn SRRFRTTi 20----------------------------------------------------------------DKX Traducere dîn italieneşte de ZOE MARBEA TOMELUHI Cred că şeful guvernului a reuşit să închee ceva cu Uniunea Republicei Sovietelor, după nesfârşită răbdare şi interminabile subterfugii şi discuţii asupra tuturor clauzelor, graţie experienţei sale, care datează de atunci, asupra extravagantului şi vicleanului suflet rusesc. Numai cine a iubit o femee dintr’o ţară străină cunoaşte acea ţară. Plecând cu primul tren de dimineaţă după acea teribilă noapte, fugarul puse la cutie chiar din Lausanne o scrisoare pentru directorul poliţiei cantonale : iscălitura, cu data şi cu timbrul.... CAP. XV ÎNTÂLNIRI Mai mult ca principesă... De la Annemasse merse la Zürich unde mediul metodic german şi „cultura“ lor sciinţifică, raţionalişti şi pozitivistă atrăgeau şi asimilabilul element rusesc. In fumul ceaiulu, destulde slab dar făcând discursuri destul de aprinse, acolo se adorau Barx şi Benei, Liebknecht şi Lassalle în schimbul lui Proudhon, Herzen şi Bakunin. Traducând împreună pe Liebknecht şi pe Lassale, Mussolini legă prietenie cu o altă rusoaică, Angelica Balabanoff. Mică şi diformă, Angelica Balabanoff era însă extrem de inteligentă, de o stranie inteligenţă fulgerătoare plină de intuiţii luminate dar şi de lacune. îmbrăţişase teoriile lui Marx ca pe o religiune fetişistă şi maniacă, jura în numele maestrului în multe limbi străine cu căldura comunicativă care e proprie credinţelor neraţionate, şi care e contagioasă ca o scarlatina ! Mi-o închipui obsedată şi „lagellantă“ în procesiunile din Evul mediu sau la Grota de la Lourdes, biciuind miracolul şi trăindu-i in atmosfera arzătoare provocată de nebunia ei. Am văzut pe această femee la un banchet dat în onoarea deputatului Morgari după ce acesta, ameninţase că va tulbura cu fluerături vizita oficială — ce fu înlăturată — a Ţarului şi a Ţarinei la Roma, vinovaţi de revoluţia din 1905. Văzui atunci pe această femee — această „literă“ din tipografia cerească unde se tipăresc literele slave — transfigurându-se complect prin forţa spiritului şi a vorbei ei. Se exprima într’o italienească corectă, aprinsă şi eficace, ochii umezi şi luminoşi i se măreau şi mistuiau sărmana ei faţă cenuşie ! Vocea stridentă şi frântă, încălzită de stranii intonaţiuni guturale îţi rupea inima, cu forţa de sugestiune a misticilor şi a istericilor. Când sfârşi invocând pe Mama Rusia „pe Sfânta Rusie” care suferă şi se svârcoleşte, căzu pe scaun sleită de puteri, palidă, iău ochii în lacrimi iar în jurul mesei noi toţi plângeam, turburaţi şi emoţionaţi !„ In Italia, de obicei, femeile, chiar revoluţionare, sunt modeste sau cel puţin rezervate, dar tovarăşa Balabanoff afişa un fel de cochetărie neruşinată. Urâtă cum era, graţie magicei puteri a talentului ei oratoric sau relativei celebrităţi a numelui ei, sau poate candidei simplicităţi a comesenilor cari nu cruţau politeţea masculină, fapt este că fatabătrână Angelica se lăuda că nu-i lipsiseră niciodată parteneri în turneurile ei de propagandă prin Italia. Pentru onoarea estetică a tineretului socialist, îmi place să cred că exagera. Vai de omul cu o idee fixă, mai cu seamă când e femee ! Foarte instruită, cu o formidabilă preparaţiune filozoficăeconomică-socială, Angelica era însă lipsită de cultură, dacă prin cultură se înţelege capacitatea de raţionament, de critică şi de discernământ a cugetării altuia prin propria ta cugetare. Făcând o plimbare la ţară dacă cumva la o răscruce nu ştiam pe unde e drumul, era capabilă să zică foarte serios : „la stânga, drumul cel bun, e totdeauna la stânga“. Când se ivea în vârful dealului vreun sătut frumos întreba numaidecât dacă administraţia comunală era în mâna preoţilor. N’avea nici simţul umoristic, nici simţul frumosului— deşi era certată de mult cu apa... Totuşi se impuse tânărului Mussolini cu dezechilibrul, cu lipsurile, cu înşişi excesele temperamentului ei fanatic. Rămânând în limitele unei respectoase camaraderii, ani de zile îi fu prieten şi o numi vice-redactoare în 1913 când fu numit director la ziarul Avanti . Dar se certară tot timpul. Dânsa nu-1 găsea niciodată destul de revoluţionar şi după ceartă, săptămâni întregi nu-şi mai vorbeau gavorturile continuau prin „note de serviciu“ scrise şi.~ piperate ! — „Comentariile d-voastră de ori la alegeri sunt slabe. Trebue să relevaţi cu mai multă vigoare triumful extremiştilor“. — „D-ta nu pricepi niciodată nimic : habar n’ai dej asta : ocupă-te te rog de serviciul d-tale !“ La urmă trebui s’o concedieze. In socialismul italian dinainte de război, Angelica fu un personagiu important al direcţiunii partidului înfruntând mereu pe toţi în numele absolutismului. « In sfârşit, expulzată din cauza propagandei revoluţionare şi antirăzboinică de prea răbdătorul guvern italian din acea epocă, fu împreună cu Lenin şi cu Trotzki unul din exilaţii revoluţionari cari în plin războiu traversară Germania cu „tren special“ acordat de prevăzătorul Kaiser pentru a fi pleavă în ochii şi mai răbdătorului Kerenski pe care îl şi răsturnară. Angelica îşi lăfăi corpul diform pe pernele Impărătesii , ajunse personaj important, la guvern şi în automobilele de gală ! Până ce într’o bună zi, în 1924 — tocmai pe vremea desgheţului şi a Paştelui — ea însăşi plu girondină şi fu expulzată ca antirevoluţionară periculoasă „plecând iar peste frontieră“. Sărmana Angelica, cu puţin timp înainte trecea peste aceelaşi hotar dar în sens invers, ambasadorul regelui Italiei acreditat pe lângă Republica Sovietelor — „Dictatura Proletariatului“ numit de Benito Mussolini — „Trăda--torul Proletariatului”, *■ . ' (Va urma)