Universul, martie 1929 (Anul 47, nr. 49-75)

1929-03-01 / nr. 49

Acum puteţi avea şi Dvs. „Veritabilul TELEFUNKEN“ Tetefonirea la aparatul popular cu 10 calităţi, cari ii fac preferabil. Potem agreabila uşor de mânuit, unde de orice mărimi, pentru recepţia postului de emisiune din localitate precum şi a posturilor externe, redarea sunetului natural, de Întrebuinţat pentru amplicarea muzicei de gramofon transformarea uşoară pentru alimentarea din reţeaua electrica — preţul uimitor de eftin­e un veritabil Telefunken. Telefunken 10 costa cu lămpi şi cu seifuri Lei S.Ron Hautparleur-ul L 606 costa: Lei 1.600 Cerep prezentarea acestui aparat de Radio de la vânzător. TELEFUNKEN Experienţa cea mai veche, construcţia cea mai modernă. 2097 "QOS V»91« DE VANZARE SAU DE ÎNCHIRIAT local de fabrică cca 4000 m. p. teren din came 2203 m­. p clădiţi, cu forţa mo­trice transmis, canalizări, locuinţe, birouri, etc. apt pentru industrie alimentară sau textilă, situat in centrul Bucureștilor cartier populat oferind mâna de lucru A se adresa: Banca Muntenia, Stil, Smăndan 4 loss UNIVERSUD Hanem­! XLV!! Mr. 49 Vînerî 1 Martie 1929 CURIER JUDICIAR ■" — O................... Otrăvirile cu spirt metilic — Noui vinovați. - Incheerea cercetărilor.­­ Inca o liberare — Pa temeiul actelor de Inst­id­­ia sl mărturiilor adunate până acum de d. Judecător Stănescu, In dosarul afacerii otrăvirilor cu spirt metilic, parchetul a pus i­eri, sub urmărire penală pe incă doi noul culpabili ,­ anume, pe cărciumarii Ion Stoicescu 1i Ni­­culae Bristescu, proprietarii bo­degii „Cocoşat de aur" din calea Rahovei 69. Ambii sânt Învinuiţi — potri­vit prevederilor art. 248 cod. pe­nal — de omor prin imprudenţă. S’a stabilit că cel din urmă morţi, intoxicaţi cu otravă meti­­lică, Gavrilă Standh­off şi Otto Herbert (ambii lucrători nu fa f­brica de ţesături „Coroana“ Ve­­roslawsky) şi au procurat bău­tura dela bodega Inculpaţilor. Ba mai mult, s’a dovedit că 11 s’a vândut — un rachiu sau lichior gata, confecţionat, ca methanol pur, drept alcool rectificat, câţi­va litri, şi că victimele au ingur­gitat întreaga cantitate după ce au prefăcut-o un basamac fiert sau punch (cum­ şi-au Închipuit el până la ultîma suflare). Deşi negustorii Învinuiţi tăgă­duiesc cu îndârjire insuşi faptul vânzării, totuşi împrejurarea că s'au descoperit chiar iu vinurile ce aveau In consumaţie urme de spirt metilic (in proporţie de 1,955), a verificat pa deplin acu­zarea.# Marti au mai fost audiat! ca Informatori d-nul Athanasie Cre­ţulescu şi Verdiu Cristea, pro­prietarii distileriilor cu acelaşi nume precum şi funcţionarii co­merciali Leibovici şi Poietraru. A­poi t’au luat in examinare cererile de liberare provizorie­­ făcute de inculpaţii Ghet­rghe I­ichiardopol, Marat Rohn şi Gervais Cuegnel. Primele două au fost res­pinse. Ultima însă — avându se în vedere raportul medico legal din care se constată că prevenitul. In vârstă de 72 de ani, este grav bolnav şi că regimul Închisori! l-ar pune In primejdie viata — a fost admisă. In consecinţă şi de acord cu concluziile parchetului, Gervais Cuegnet a fost pus in libertate provizorie pe cauţiune de 50 mii lei Cu acestea. Instrucţia judiciară in afacerea criminalei negusto­rii cu otravă metilică s’a termi­nat. Iar dosaml, voluminos, pri­vind pe toţi inculpaţii cauzei — adică pe: depozitarii de vinuri Carol Pascal, Wexler şi Last, ra­cherul Paul Altarsohn, fabrican­ţii Halmsohn şi Schader, sam­sarul Cohn Marca, administra­­torii distileriei „Breson" Cuegnet şi Lichiardopol şi cârciumarii Costică Brâtulescu, Ion Stoices­­cu şi N. Hristescu — a fost pree­­dat d-lui procuror AL Pro­cop Du­­mitrescu, ca, în numele parche­tului, sâ dea rechizitor defi­nitiv. . . In materia legii urmăririlor — Lipsa titlului şi autoritatea lucrului judecat — înalta Curte de Casaţie s. II, în complet de divergenţa şi sub preşediniţia d-lui prim preşedin­te Oscar Niculescu, a solutiuna. Marţi o interesantă chestiune de drept, grefată tot pe procesul faimos: Schuller. Recurent este ministerul fi­nanţelor. Iar procesul este următorul: Guvernul autorizase firma Aron Schuller să exporteze câteva mii de vagoane de grâne, cu dispen­să de plata taxelor vamale (în­sumând lei 32 milioane) şi cu drept de a rambursa statului contravaloarea acestor taxe to­­tr’un termen oarecare. Exportul s’a făcut: grande s’au vândut, dar până să intre valoarea creanţei In vistieria publică­ A. Schuller a intrat in stare de faliment, iar ministe­rul finanţelor, titularul acestei, creanţe, a recurs la o cale de ’ fapt pentru realizarea ei. Conform legii urmăririlor, n Înfiinţat sequestru asupra mobi­lelor debitorului,‘ D. Schuller a făcut contesta­ţie in justiţie şi a cerut anularea procesului verbal de sequestru pe temeiul că statul n are titlu special — dintr’acelea derivând din roluri şi impuneri — pentru a folosi această cale. Judecata a admis contestaţia şi a anulat procesul verbal, considerând că simpla Intervenţie a ministeru­lui către administraţia financia­ră nu constituie titlul legal pen­tru realizarea unei pretinse cre­anţe derivând din raporturi de Împrumut interventta intre stat si j­articulari. Ministerul — abandonând ca­lea urmăririi i­mobiliare — a cercat atunci pe aceia a urmă­ririi imobiliare. De astădată însă i s’a opus autoritatea lucrului judecat. Tribunalul Roman şi Curtea de apel din Iaşi au anulat ur­mărirea constatând că, pe de o­parte este identitate deplină de persoane, „titlu”, obiect şi scop al acţiune!, iar pe de altă parte că s’a dat deja hotărâre definiti­vă în causă. Asupra acestei decizii s’a pur­tat recursul ministerului finan­ţelor şi dezbaterile de ori. înalta Curte de Casaţie a res­pins recursul ca nefondat, con­firmând astfel hotărârea a­ta­cată. onstrucţia afacerii furniturilor de materiale sanitare A copiifam­are şi Marţi toată ziua. D­l­. judecător Papadopol a as­cultat o­­nouă serie de informa­tori, între cari, pe d­­r. A..­­..Mo­­tineanu, fost director general al serviciului sanitar. Pe seară, sa prezentat la ca­binet spre a i se lua un supli­ment de depoziţie, d. dr. Banu, I fost secretar general al minis- I terului sănătăţii publice, pe vre­mea când au fost autorizate furniturile. Audierea' d-sals I Insă, din lipsă de timp, s’a a­­mânat pe azL La ora 7 seara, magistratul instructor — pintru verif cojfwl unor mărturii şi arătări în­re­­gist­rate ori, — a făcut o des­cindere in arhiva unei adminis­traţiuni publice. Asupra rezultatului se ţine neobişnuit secr­et. Ancheta judiciară continuă. Fraudele de la percepţia IV fiscală D. jude Instructor Muncule-­­ seu a dat ori ordonanţă defini-­­ tivă de urmărire contra incul-­­ paţilor Bănică Negulescu, fost perceptor şi Emil Liundaru, fost agent de urmăriri, la percepţia IV fiscală din calea Moşilor. Despre isprăvile celor doi, am scris pe larg și la timp. Cel dintâi, Băr­ică Negulescu, este Învinuit — și trimis In ju­decată conf. art. 125 și 144 c. pen. — că ar fi comis numeroa­sa falsuri in actele de impuneri si in scriptele de urmăriri fis­cale, spre a sluji Interess'«» u­­nor negustori interesat! să se sustragă dela datoria plăţii im­pozitelor reale către fisc şi că a luat în seamă, în declaraţiu­­nile mincinoase ale unor con­tribuabili, sateni şi date.­, i­­luzorii, înlesnind astfel scăde­rea impozitelor acestora, în schimbul unor importante mite. Iar cel de al doilea, Emil Dundaru, este învinuit — şi tri­mis in judecată conf. art. 125, H0 şi 144 c. pen. — de faptul că, luând exemplu dela şeful său, a comis şi el o lungă se­rie de falsuri în declaraţiunile contribuabililor, a primit de a­­semenea mită şi os°blt, că si-a însuşit Însemnate sume din cas­­sa percepţiei (delapidare de bani publici). Inculpatul Rănirii Negr­escu­ e trimis in judecată în stare de libertate — nici n'a fost arestat — Dandaru însă, e trimis în judecată ca prevenit, fiind pus în libertate provizorie pe cau­­ţie. Dela contenciosul administrativ PROCESUL WILDERMANN In faţa Curţii de apel din Bu­cureşti s. IV — sub preşedinţia d-lui N. Radovici — au conti­nuat Marţi dezbaterile procesu­lui de contencios pornit de profe­sorul Meer Wildermann contra deciziei ministerului de interne, prin care i s'au anulat titlurile de naţionalitate română pe care acelaşi minister i le liberase. i?i-a continuat și terminat pledoaria d. prof. C. Sipsom. D-sa a exaimnat actul minis­terului sub aspectul temeiului lecal pe care s'a bizuit — și anume pe decretul de Interpre­tarea art Gl d­e regulamentul legii — spre a conc.ide, că de­cretul n’a interpretat trne' un t*vt (articolul fiind excepțional de clar) și că chiar de : s’ar adm t* caracterul de interpreta*!v ,-i în­că, ai nu putea sluj! de bază 'e­ g­ată anulării, fiie oarece au pu­tea dispune pentru trecut , nu ştirbi drepturile câştigate de reclamant. Ministerul de interne, prin d. av­ Ghimpău a combătut teza apărării. Judecata a rămas in conti­nuare. Furt de neosalvarsan Marţi s’a încheiat instrucţia judiciară in afacerea furtului de medicamente din farmacia ser­viciului medical c. f. r. Se ştie, că furtul s'a practicat .Matematic şi abil, timp de vreo două luni, de tânărul fost sub­comisar Nicolae Stoenescu — alungat din serviciul poliţiei, — care isbutise să pătrundă în farmacia căilor ferate (din str. Basarabiei) sub pretextul ele­gant că trebue să conducă aca­să pe „verişoara", adică pe func­ţionara ce opera ieşirile de ma­teriale sanitare. Ex-poliţistul a­­vea insă gri­je ca ieşind, să si­muleze numai că întoarce cheia în realitate insă uita uşa des­chisă, spre a reveni apoi ca să opereze in tihnă. In acelaş timp, intre alte pră­­dăciuni de mai mică inserimnita­­te, Nicolae Stoenescu a izbutit să sustragă vreo 600 fiole (cu­tii) pe cari le-a vândut, pe pre­ţuri derizorii câtorva medici prea puţin scrupuloşi ca să se mai întrebe de provenienţa me­dicamentului astfel târguit. Dosarul a fost trimis spre ju­decare tribunalului corecţional. Diverse Trib. Ilfov s. I urma să con­timue Marţi judecata procesului escrocheriei cu perle şi împru­muturi pe gajuri fictive, in care e implicat­ croitorul Alfred Ru­ber. Din cauza procedurii ne­complete, procesul s'a amânat la 28 Mai. Reducerea tarifelor la automobilele taximetre — întrunirea şoferilor. — Delegaţii la ministerul de interne şi la prefectura de poliţie. —­ Pentru modificarea tarifelor la automobilele taximetre şi rezol­varea problemei circulaţiei în Capitală, ministerul de interne a numit o comisiune» care să stu­dieze şi să pună în aplicare cât mai urgent nouile dispoziţiuni ce vor fi luate. Şoferii nu prea sunt mulţumiţi de hotărîrile luate de comisiune şi de aceia au ţinut o auunare l­a sediul Uniunei conducătorilor de automobile din România, din b-dul I. C.­ibrătianu 64, V. avocat AL. G. TEODO­­UIl-OCCI, preşedintele Uniunii, a arătat că in ultimul timp sa discutat foarte mult proulenia circulaţiei şi in special reducerea tarifului la taximetre, iar nm­eni nu sa legat de societăţile de au­tobuze cari au un tarif enorm de ridicat. Aici e vorba însă de so­cietăţi, pe când şoferii fiind des­­binaţi, ori­­cine poate lovi în ei. In urma deselor const­ituiri a­­vute — spune d. Teodorescu — intre d-nii L­. R. loaniţescu, sub­secretar la interne, general M­iCo­­leanu, prefectul poliţiei şi repre­zentanţii Uniunei, s'a studiat problema reducerei tarifului. După multe discuţiuni, d. Ioa­­uiţescu a recunoscut că nu se pot clasa toate automobilele intr un singur tarif şi a preconizat trei tarife: la maşinele mici, la m­a­­şinele mari şi la acelea de lux, precum şi un spor de 40 la sută noaptea, dela US6 dim. D Dupa cateva zie comisiunea s­a vnu'unu um nou. O. ionu.ţes­­cu, care la început fusese poiuru ciusuicui­ ca maţineiul in uei cu­­ligom, de asia uaiu a fost penau un s.ii^ui luni Care sa se percea­pă uapu înregistrarea ,u aparul, o taxa speeiata penau m­aţineie de mare lux şi sporul de­­10 la ui pentru noapte, D. - Uri. Lecul ŞTEI ANES­­CU-lui, vice­preşedintele Uniu­nei, a fost de părerea următoare: Maşinile mari sa pornească cu lei 10, in foc de 20 şi din 333 de metri să cadă lei 5, şr ora de staţionare va fi de lei 100. Maşi­­ninile mici să pornească cu lei 12, şi la fiecare 333 de metri să cadă lei 4. Ora de staţionare lei 80. Seară tariful Să fie majorat cu 40 la sută. Maşinile de lux, care nu sunt de­cât 15—30, vor găsi o uşoară modalitate ia felul lor de a circula. D. MUICA IONESCU a fost de aceiaşi părere cu d. dr. Şte­­fănescu. D-nii Gd­. GOŞA, TEODOSIU, COJOCARE, TRANCA şi ŞTE­­FANOV, au fost de părere sa nu se modifice actualul tarif. L­. N. BALIEA­NU a spus că din cauza că t modificarea apara­tului cu ator preca luulţi bani cari raportaţi la toate automobilele taximetre, reprezintă suma de le 1.800.000 propune următoarele: Preşedintele cu întreg comite­tul Uniunei să stăruiască pe lân­ga d. subsecretar de stat U. R­­oaniţescul, să dea ordin organe­lor respective ca să revizuiască toate aparatele, în faţa unei co­­misiunii din care să facă parte­­ reprezentanţi ai Uniunei, iar a­­paratele să fie montate vizibil Bazat pe aceste măsuri propu­ne ca reducerea să fie făcută în felul următor: 25 la sută pentru maşinele mici şi 10 la sută m­o­bilele mari, din ceiace march­ea­ză aparatul, iar noaptea de la 11 în sus să se plătească suma com­­pletă după cât marchează apa ratuL In ce priveşte semnul reduce­rei, şoferii acceptă pe acela cari va fi impus de către poliţi­e. D. avocat TEODORESCU a spus apoi că lupta trebue con­tinuată ca şoferii să nu fie sur­prinşi de legea drumurilor , să nu neglijeze promisiunea dată de d. D. R. Ioaniţescu pen­tru reducerea taxelor comunale şi fiscale şi reducerea taxei di­n lei la litrul de benzină, pe care o încasează ministerul fi­nanţelor. Adunarea a adoptat propu­nerea d-lui Bălteanu. Şoferii spun că prin sistemu propus, ordonanţa ar putea in­tra imedia­t în vigoare. Guvernul ar avea satisfacţii că breslaşii i-au dat scurtarii, ci nu se mai risipeşte suma de ie 1.800.000 in zadar, pentru modi­ficarea unor aparate care duci câteva luni ar urma poate din nou să fie modificate şi atunc­i alt milion opt sute mii.­ ­ O comisiune, compusă din 24 membri, s'a prezentat d-lui sub­secretar de stat Mirto — d. Toa- J niţescu lipsind din Capitală —­­rugându­-l să dea ordin să se a­­mâne rezolvarea acestei ches­tiuni până la înapoierea d­lui loaniţescu. D. Mirto a promis concursul său,■ Delegaţiunea mergând apoi la prefectura poliţiei Capitalei, a luat contact cu d. prefect, că­ruia expunându-i ultima fază în ceea ce priveşte reducerea ta­rifului la automobilele turisme, îl roagă să aştepte reîntoarce­rea d­lui subsecretar de stat D. R. loaniţescu. Cu această ocaziune delegaţia a insistat pe lângă d. prefect ca o comisiune, din care să facă parte şi doi reprezentanţi ai u­­niunei, să înceapă cât mai cu­rând verificarea vehiculelor, a­­paratelor, carnetelor, pentru a se înlătura, odată pentru tot decana, neghina dintre aceşti brezaşi. Uniunea neînţelegând să ocrotească pe cei răi şi ne­trebnici. PĂRERILE D LUI GENERAL NICOL­EANU După cum se vede şoferii şi proprietarii de taximetre nu se opun la micşorarea taxelor, dar părerile dintre autorităţi şi şo­feri fiind diferite, am cerut d-lui general Nicoleanu, prefec­tul poliţiei, câteva lămuriri „Cunosc nouile propuneri ale Uniunei şoferilor, a spus d. pre­fect, dar până la sosirea d-lui subsecretar de stat loaniţescu nu pot cunoaşte hotârîrea d-sale „Părerea mea este însă să se modifice aparatele de taxare cu suma de pornire de 10 lei, un joc de 20, pentru toate automo­bilele, excepţie făcând cele de mare lux. Inscripţiile indicând o reducere oare­care, n'au a­lt rezultate bune, căci era o cear­tă vecinică între clienţi şi şo­feri şi străinii, cari nu cunosc limba noastră, ar fi totdeauna victime. „Sunt absolut contra a două tarife, 1 şi 2, adică unul pentru zi şi altul pentru noapte. Ar fi aceeaş confuzie voită a şoferu­lui şi ar da loc la alte neînţele­geri şi discuţii cu clienţii. Ac­cept un tarif urcat de 40 la siră dela 12 noantea până la 6 dim — „Dar atunci şoferii vor pro­fita de această urcare tn detri­mentul proprietarului, cari n’au posibilitatea de control? — „Nu mă interesează. Pară proprietarul n’are încredere tn şoferul său, să se urce singur la volan, a fost răspunsul prompt al d-lui prefect“. ch­estiunea rămâne deci să se clarifice după sosirea d-lui Ioa­­nițescu. Justiţia militară CONDAMNAU M ' La consiliul de război al hot-u­pului II armată — secţia l-a —3 au fost judecaţi Mary Schwartz, din Bucureşti, vinovată de Ul­traj cu lovire contra unui ser­gent de oraş — condamnată la 15 zile închisoare , sold. Sillves­­ter Nicolae de la manutanţa cen­trală Bucureşti, pentru dezerta­re în ţară , condamnat la două luni închisoare şi sold. Ionescu Dumitru din arsenalul trupelor de geniu, pentru dezertare, con­damnat la două, luni închisoare. La secţia II-a a aceluiaş con­siliu au fost condamnaţi la câta trei luni închisoare caporalul Surdu Nicolae din reg. 5 călă­raşi pentru furt şi contrafacere de semnătură şi soldatul Gheo­­nea Gh., din reg. 38 inf., pentru dezertare in ţară. . ---------x tj x -—— Alţi depozitari de lemne necinstiţi Au mai fost daţi judecăţii, la legea speciilei ilicite, următorii comercianţi, depozitari de lem­ne: Cohn S­. str. Cantelpir 16; Georgescu Gh., str. Nerva Traien 92; P. Isăcescu, str. Campoduci 16; H. Berger, str. Triumfului 42; Marcel Wolff, str. Labirint 27; Herman Solom­ovici, str. An­ton Pan 29; A. Abramovici, str. Anton Pan 191; F.mîl Cohn, str. Col. Orero 2; Safer Daviid, str.­­ Legislator 6. _. SPITALELE ministerului sănătăţii se dărăpănă O delegaţie­­de parlam­erotar­ s-a prezentat la ministerul sănă­tăţii, arătând situaţia precară la care se află clădirile instituţiilor sanitare din ţară IV î n cauză că acoperişurile s’au stricat, grin­zile dela tavanuri au început să putrezească. Clădirile pe care le are minis-­­terul sănătăţii valorează aproa­pe două miliarde lei. înainte de război era prevăzut un buget 700 mii lei pentru repa­raţii, ceea ce ar valora, la valuta de acum peste 20 milioane lei. Azi când avem de două o­ri, mai multe localuri, ar trebui, pentru o bună întreţinere a clădirilor, cel puţin 50 mHioan° lei, iar mi­nisterul are prevăzut în buget numai 7 milioane. ------ X O X------­ Alegeri In Grecia Atena, 28 (Rador). — Guver­nul va convoca la finele acestei luni Camera pentru o sesiune de 15 zile, ca să voteze proectele urgente. Spre sfârșitul lunei Mal, după alegerile de Senat, corpurile legiuitoare vor alege pe preşe­dintele Republicii. lein iujman.«i] sw.«r — Consfătuirea dela Asociaţia profesorilor universitari — Marti seara s'a ţinut In localul sitară ar fi atunci când s'a’­ pti-Universitfiţii, o şedinţă a aso­ciaţiei profesorilor universitari secţia Bucureşti. A prezidat d. prof. Dragomir Ilurmuzescu. S’a discutat în continuare chestia reformei Învăţământu­lui superior. Conferenţiarii institutelor­­ de ştinţe aplicate (electrotehnică şi chimia industrială) au pre­zentat un memoriu în care a­­rată că situaţia lor a ră­­as în stare de provizorat, deşi de mai bine de 15 ani funcţionează la catedrele independente şi participă în comisiile de exa­minare şi absolvire ale studen­ţilor. Ei cer să li se reguleze a­­ceastă situaţie precară, prin a fi definitivaţi. D. prof. HURMUZESCU a a­rătat cum sunt conduse insti­tuţiile de învăţământ superior din ţările occidentale. O lege a Învăţământului su­perior ar trebui să urmeze crea­ţiunile necesitate de desvolta­­rea ştiinţei şi de trebuinţele ur­gente ale societăţii. Această lege ar trebui să tngădue urmărirea progresului în fiecare moment iar nu stăvilirea lui un Urme r­gide, ori cât de bune s’ar pă­rea în momentul actual . Adevărata autonomie uni ver­sea, fără prea mari eforturi să zăbavă, găsi mijloacele mate­riale şi morale pentru activarea şi promovarea ştiinţei. O prof. RAPULESCU POGO­­NEANU a propus denunţ­a­re­a anului preparator, sau în caz contrar să fi­e organizat la li­ceu nu la facultate. D-ni! Ilurmuzescu şi PănăH» au opinat că anul prepartor să fie la universitate. Dealtfel con­siliile facultăţ'lor şi congresul Asociaţiei ţinut astă vară atî fost de aceiaş părere. Dacă anul preparator se men­ţine, el nu poate rî­di­caî la un’­­versitate, fiecare facultate or­­ganizându-l după trebuinţele sale. Şedinţa s-a ridicat la ora 8­­ 0r. 1 ISTORIA ŢARII MEI­ E de ”­ NEGRU şi I. TASU. Să nu lip­sească din casa ori­cărui român, tânăr sau bătrân, cartea aceasta in care doi povestitori plini da însufleţire au ştiut să închega povesea neamului nostru, atât de frământat dealungul veacuri­lor. da vânzare la librării, depozite de ziare şi la administraţia zia­rului „Universul”. Preţul 30 lei " I na Iuimit ................as MMRGHERIJn SRRFRTTi 20----------------------------------------------------------------­DK­X Traducere dîn italieneşte de ZOE MARBEA TOMELUHI Cred că şeful guvernului a reuşit să închee ceva cu Uniunea Republicei Sovietelor, după nesfârşită răbdare şi interminabile subterfugii şi discuţii asupra tuturor clau­zelor, graţie experienţei sale, care datează de atunci, asu­pra extravagantului şi vicleanului suflet rusesc. Numai cine a iubit o femee dintr’o ţară străină cu­noaşte acea ţară. Plecând cu primu­l tren de dimineaţă după acea teribilă noapte, fugarul puse la cutie chiar din Lausanne o scrisoare pentru directorul poliţiei cantonale : iscălitura, cu data şi cu timbrul.... CAP. XV ÎNTÂLNIRI Mai mult ca principesă... De la Annemasse merse la Zürich unde mediul metodic german şi „cultura“ lor sciinţifică, raţionalişti şi pozi­tivistă atrăgeau şi asimilabilul element rusesc.­­ In fumul ceaiulu, destul­­de slab dar făcând discursuri destul de aprinse, acolo se adorau Barx şi Benei, Liebknecht şi Lassalle în schimbul lui Proudhon, Herzen şi Bakunin. Traducând împreună pe Liebknecht şi pe Lassale, Mus­solini legă prietenie cu o altă rusoaică, Angelica Bala­­banoff. Mică şi diformă, Angelica Balabanoff era însă extrem de inteligentă, de o stranie inteligenţă fulgerătoare plină de intuiţii luminate dar şi de lacune. îmbrăţişase teoriile lui Marx ca pe o religiune feti­­şistă şi maniacă, jura în numele maestrului în multe limbi străine cu căldura comunicativă care e proprie credinţelor neraţionate, şi care e contagioasă ca o scarlatina ! Mi-o în­chipui obsedată şi „lagellantă“ în procesiunile din Evul mediu sau la Grota de la Lourdes, biciuind miracolul şi trăindu-i in atmosfera arzătoare provocată de nebunia ei. Am văzut pe această femee la un banchet dat în onoa­rea deputatului Morgari după ce acesta, ameninţase că va tulbura cu fluerături vizita oficială — ce fu înlăturată — a Ţarului şi a Ţarinei la Roma, vinovaţi de revoluţia din 1905. Văzui atunci pe această femee — această „literă“ din tipografia cerească unde se tipăresc literele slave — trans­­figurându-se complect prin forţa spiritului şi a vorbei ei. Se exprima într’o italienească corectă, aprinsă şi eficace, ochii umezi şi luminoşi i se măreau şi mistuiau sărmana ei faţă cenuşie ! Vocea stridentă şi frântă, încălzită de stranii intonaţiuni guturale îţi rupea inima, cu forţa de sugestiune a misticilor şi a istericilor. Când sfârşi invocând pe Mama Rusia „pe Sfânta Rusie” care suferă şi se svârcoleşte, căzu pe scaun sleită de puteri, palidă, iău ochii în lacrimi iar în jurul mesei noi toţi plângeam, turburaţi şi emoţionaţi !„ In Italia, de obicei, femeile, chiar revoluţionare, sunt modeste sau cel puţin rezervate, dar tovarăşa Balabanoff a­­fişa un fel de cochetărie neruşinată. Urâtă cum era, graţie magicei puteri a talentului ei oratoric sau relativei celebri­tăţi a numelui ei, sau poate candidei simplicităţi a come­senilor cari nu cruţau politeţea masculină, fapt este că fata­­bătrână Angelica se lăuda că nu-i lipsiseră nici­odată par­teneri în turneurile ei de propagandă prin Italia. Pentru onoarea estetică a tineretului socialist, îmi place să cred că exagera. Vai de omul cu o idee fixă, mai cu seamă când e femee ! Foarte instruită, cu o formidabilă preparaţiune filozofică­­economică-socială, Angelica era însă lipsită de cultură, dacă prin cultură se înţelege capacitatea de raţionament, de cri­tică şi de discernământ a cugetării altuia prin propria ta cugetare. Făcând o plimbare la ţară dacă cum­va la o răs­cruce nu ştiam pe unde e drumul, era capabilă să zică foarte serios : „la stânga, drumul cel bun, e totdeauna la stânga“. Când se ivea în vârful dealului vreun sătut frumos întreba numai­de­cât dacă administraţia comunală era în mâna preo­ţilor. N’avea nici simţul umoristic, nici simţul frumosului— deşi era certată de mult cu apa... Totuşi se impuse tânărului Mussolini cu dezechilibrul, cu lipsurile, cu înşişi excesele temperamentului ei fanatic. Rămânând în limitele unei respectoase camaraderii, ani de zile îi fu prieten şi o numi vice-redactoare în 1913 când fu numit director la ziarul Avanti . Dar se certară tot timpul.­­ Dânsa nu-1 găsea niciodată destul de revoluţionar şi după­­ ceartă, săptămâni întregi nu-şi mai vorbeau­­ gavorturile continuau prin „note de serviciu“ scrise şi.~ piperate ! — „Comentariile d-voastră de ori la alegeri sunt slabe. Trebue să relevaţi cu mai multă vigoare triumful extremiş­tilor“. — „D-ta nu pricepi niciodată nimic : habar n’ai dej asta : ocupă-te te rog de serviciul d-tale !“ La urmă trebui s’o concedieze. In socialismul italian dinainte de război, Angelica fu un personagiu important al direcţiunii partidului înfrun­tând mereu pe toţi în numele absolutismului. « In sfârşit, expulzată din cauza propagandei revoluţio­nare şi antirăzboinică de prea răbdătorul guvern italian din acea epocă, fu împreună cu Lenin şi cu Trotzki unul din exilaţii revoluţionari cari în plin războiu traversară Germania cu „tren special“ acordat de prevăzătorul Kaiser pentru a fi pleavă în ochii şi mai răbdătorului Kerenski pe care îl şi răsturnară. Angelica îşi lăfăi corpul diform pe pernele Impărătesii , ajunse personaj important, la guvern şi în automobilele de gală ! Până ce într’o bună zi, în 1924 —­ tocmai pe vremea desgheţului şi a Paştelui — ea însăşi pl­u girondină şi fu expulzată ca antirevoluţionară periculoasă „plecând iar peste frontieră“. Sărmana Angelica, cu puţin timp înainte trecea peste aceelaşi hotar dar în sens invers, ambasadorul r­egelui Italiei acreditat pe lângă Republica Sovietelor — „Dicta­tura Proletariatului“ numit de Benito Mussolini — „Trăda--­­torul Proletariatului”, *■ . ' (Va urma­)

Next