Universul, martie 1929 (Anul 47, nr. 49-75)

1929-03-29 / nr. 73

Anul XLVII Nr. 73 Vineri 29 Martie 1929 . De azi şi până Duminică, toate spectacolele sunt suspen­date. ŞI încadrarea profesorilor se­cundari la catedre, conform nor­melor prevăzute în noua lege, întâmpină oarecari dificultăţi Astfel, la regiunea 14­ a Cer­năuţi au rămas SS profesori disponibili. Ministerul instrucţiunii face cunoscut, că în orice caz profe­sorii disponibili vor găsi între­buinţare in localităţile In care au funcţionat şi până acum şi că nu se va aduce nici o atin­gere drepturilor câştigate. □ Guvernul intenţionează să vină imediat după sărbători, cu un proect de lege pentru înfi­inţarea ,,Creditului agricol“. In acest scop, d. prof. M. Şer­­ban, rectorul Academiei de a­­gricultură de la Cluj a întocmit un proect de lege, care a fost examinat de o comisiune minis­terială, urmând să fie din nou supus di­seu­ei unei delegaţiei e­­conomice sipre a căpăta forma definitivă. „Creditul“ va avea un capital de 2 miliarde lei, din care nu­mai a patra parte va fi româ­nesc, iar restul străin. Instituţia va face operaţiuni ipotecare şi de credit pe termen lung, în scopul de a sprijini în­­tr-­o cât mai mare măsură agri­cultura. „ După sărbători, d. ministru Sever Dan va inspecta institu­ţiile sanitare din Ardeal. □ Azi d. a., se va ţine la ins­titutul medico-legal, şedinţa comisiei medico-legale, sub pre­şedinţia d-lui prof. dr. Mina Mi­novich □ Se ştie că „Centrul Studenţesc" Bucureşti, a fost dizolvat de Se­natul universitar. Ministerul de interne, înainte de alegerea d-lui prof. Iorga ca rector al Universităţii, a între­bat Senatul universitar, dacă centrul studenţesc mai poate funcţiona. Senatul a răspuns că această societate este dizolvată. D. prof. Iorga a făcut acum­ o adresă ministerului instrucţiu nui, în care arată că, deşi dizol­vat, Centrul funcţionează. Astfel, a anunţat un congres, a făcut să reapară ziarul „Curentul studen­­ţimei“ şi a organizat un festival la Ateneu.­­ prof. Iorga cere ministeru­lui să intervină la ministerul de interne, ca să se revie asupra măsurilor ministeriale ce dau li­beră funcţionare a Centrului“, d-sa urmând să ia măsurile dis­ciplinare pe care le va socoti de cuviinţă. I . D-rele Constanţa Crâşnaru şi Maria Badea, licenţiate în ştiinţele naturale, au fost nu­mite asistente la institutul de cercetări agronomice. I . D. R. Pradu a fost numit cancelar onorar pe lângă con­sulatul României la Bordeaux. H D. Mihail S. Râşniţă a fost numit controlor fiscal cl. III. I . D. T. Stroja a fost numit Inspector onorific de vânat. n D. Bernag a fost numit asistent la şcoala superioară de agricultură de la Herăstrău. " A mai fost dizolvată Ca­mera de agricultură a jud. Vâl­cea, numindu-se până la alege­rile de la 19 Mai, o comisie inte­rimară formată din d-nii: Ta­­che Prisiceanu, Vlăduţ Văleanu pr. D. Cumpănaşu, G. I. Geor­gescu şi G. Antonescu.­­­" După dizolvarea Camerei de agricultură a jud. Vaslui, a fost numită o comisie interima­ră, compusă din d-nii : C. Ri­­zesc­u, I. Rădescu, V. Gândire, G. Boștină­ și I. Mușat. Alegerea nouei­ Camere se va face la 19 Mai. *■ S'a dizolvat Camera de agri­cultură a jud. Suceava, iar pen­tru com­­­ucerea afacerilor cu­rente, s’a numit o comisie inte­­rimară, compusă din d-nii : Ga­­vril Tudoraş, Tit Bădiliţă, V. Spoială, G. Vorobchievici şi Iosif Nussbeck. S’a promulgat legea pentru ratificarea protocolului semnat la Moscova, la 9 Februarie 1929. D Romulus Boilă a fost nu­mit membru în consiliul de ad­ministraţie al Casei de pensiuni, ca delegat al ministerului de fi­nanţe £~­­D Ion Belu­ a fost ales primar al oraşului Slatina, în lo­cul d-lui N. Marinescu-Birei, de­misionat, în Viena, 26 (tlador). — D. Mi­­ronescu, ministrul afacerilor străine, în drum spre Paris, a fost salutat, azi, la trecerea prin gara Viena, de d. Mitilineu, ministrul României la Viena. ------ SO X-----­ Creditul german in materiale acordat României Berlin, 26 (telegr. part). — Tratativele duse între guver­nul german şi român, spre a se acorda României un credit de 125 milioane mărci aur, pentru achiziţionarea de măr­furi şi materiale, au fost prin­cipial încheiate, cu condiţia ca guvernul român să pre­zinte guvernului german pro­gramul de investiţie ale aces­tor mărfuri. ------7. 0 . -------­ Generalul Sarrail va fi înmormântat Joi Paris, 26 (Telegramă particu­lară). — Înmormântarea genera­lului Sarrail se va face Joi, în Domul Incalizilor. Guvernul a afectat suma de 500.000 franci pentru funeralii. Familia a rugat îns­ să i se facă o înmormântare simplă. Cu toate acestea trupe din garnizoana din Paris pot de­fila în faţa sicriului. S-a depus, în Cameră, un pro­iect de lege, cerând ca toţi co­mandanţii merituoşi din marele răsboi să fie înmormântaţi în Pomul Invalizilor. ULTIMA ORA Dela delegaţia economică a guvernului ~ Vânzarea fontei dela Hun­edoara. — Con­tracte de aprovizionări — Unelte şi maşini agri­cole in contul restituţiilor germane — Delegaţia economică a guver­nului a l a întrunit ori la prânz la ministerul industriei şi co­merţului. Pe lângă membrii de­legaţiei a participat şi d. general D. Popescu secretarul general al ministerului de război, re­prezentând pe d. general Ciho­­schi, titularul acestui departa­ment. FONTA UZINELOR HUN­EDOA­RA A FOST VANDUTA Delegaţia a aprobat vânzarea unei importante cantităţi de fontă disponibilă la uzinele me­talurgice din Hun­edoara apar­­tind fid statului. Vânzarea se face către societăţile „Reşiţa" şi „Titan-Nadrag.Calan". APROVIZIONAREA ARMATEI CU POSTAV Delegaţia a aprobat la prin­cipiu încheierea unui contract cu Asociaţia fabricilor de tex­tile din ţară pentru aprovizio­narea armatei cu postav. UNELTE ŞI MAŞINI AGRICOLE IN CONTUL RESTITUŢIILOR GERMANE S-a examinat apoi propunerea firmei Richard Kahn din Berlin pentru furnizarea de unelte şi maşini agricole în contul sumei de 36 milioane mărci dar pe care statul român o are de primit de la statul german ca restituţiuni de război. Propunerea a fost trimisă d-lui ministru de finanţe, spre a fi stu­diată din punct de vedere finan­­ciar. FINANŢAREA APROVIZIONĂ­RII CU CEREALE Delegaţia a reluat discuţia a­­supra problemei finanţării apro­vizionării cu cereale,, cum şi a­supra măsurilor ce urmează să se ia pentru asigurarea sume­lor necesare agriculturii pentru muncile de primăvară. Nu s’au luat încă hotărîri pre­cise asupra acestor chestiuni. • Şedinţa delegaţiei s'a terminat la ora 1 şi jum. d. a. Zeppelinul nu mai trece pe de­asupra României? Friedrichshafem, 27. (Telegr. par.). — Zeppelinul era Marţi dimineaţa, la ora 8, la 75 km. vest de Gaza şi la 50 km. nord de El-Aris. La Tel-Aviv, Zeppelinul a a­­runcat corneti, unde o mulţime imensă era adunată pe străzile oraşului La 6.2- d. a., a trecut pe la Ramlech, unde a aruncat poşta. La ora 7 seara a ajuns la lat­­ia, unde a evoluat deasupra părţii de sud-vest a oraşului. Marţi noaptea a părăsit Pa­lestina. Azi dimineaţă, Miercuri, la ora 7, Zeppelinul a trecut dea­supra insulei Milos. După ultimele dispozi­ţii Zeppelinul nu se mai îndreaptă spre Darda­­nele, ci spre marea Adria­­tică. PESTE ATENA Atena, 27 (telega­, part.). — Azi dimineaţă, la ora 9,30, dirigia­­bilul a trecut deasupra Atenei Mulţimea adunată pe acoperi­şurile caselor nu s’a putut bu­cura de spectacolul pe care-l prezintă nava ca prin mers, căci n’a putut fi văzută deasupra A­­tenei decât câteva minute cât a trecut, indreptându-se spre vest. De la C. F. R. POD DISTRUS DE GHEŢURI Din cauza marii cantităţi de ghiaţă care vine din partea de sus a Siretului, podul de lângă staţia Sagua a fost rupt în două. CIRCULAŢIA INTRE GRIGORE GHICA VODĂ ŞI VIJNIŢA Din cauză că podul de peste Prut, între Grigore Ghica Vodă şi Berleşti este slăbit, circulaţia se face prin transbordare. Tra­ficul de marfă este admis nu­mai pentru colete cu o greutate până la maximum 50 kgr. FOCHIST STRIVIT DE O LOCO­MOTIVA In ziua de 26 col., pe când fo­chistul Biro Carol, din depou Satu Mare, se afla sub locomo­tiva 490011 în canalul de repa­raţii al depoului Sângeni, pen­tru ungerea locomotivei, a fost strivit de această locomotivă, care a pornit din loc, chiar după cererea fochistului. In agonie, fochistul a fost transportat cu salvarea la spi­tal. INTRODUCEREA STATIEI SI­NAIA IN TRAFICUL CU TRE­NUL ORIENT-EXPRES De la 25 Martie, staţia Sinaia vinde bilete-livrete de cl. I şi în­registrează bagaje la trenul O­­rient-Expres pentru staţiile: Budapesta, Londra, Paris-Fest, Viena Ostlih şi Viena Weslch. Taxele tarifare se vor plăti în mărci germane, până la staţia de frontieră Kehl şi în franci francezi de la Kehl până la orice staţie franceză sau engleză pre­văzută în tarif. • Aceste taxe se vor converti şi percepe în lei după cursul ofi­cial al c.f.r. Bagajele se primesc şi se transportă cu acest tren în con­diţiile tarifare locale sau inter­naţionale în vigoare, totuşi greu­tatea bagajelor admise la trans­port nu va putea depăşi 150 kg. pientru fiecare bilet. Călătorilor, cari au bilete pen­tru staţiile Londra şi Paris li se va admite să transporte gratuit pe liniile franceze şi engleze 30 kgr. bagaje pentru un bilet în­treg şi 25 kgr., pentru un bilet de copil dela 4 la 10 ani împli­niţi. SE ADMIT LA EXPEDIERE BA­GAJE VIORI ŞI VIOLONCELE începând dela 25 Martie se admit la expediere ca bagaje in traficul de călători şi bagaje între Europa de Nord-Vest şi Europa de Est, prin Passau, pe lângă obiectele admise până in prezent., viori şi violoncele pentru toate staţiile în afară de­ Londra şi Dover’, Via Ostende. NORME PENTRU CALATORIA TURNEELOR TEATRALE Pentru turneele teatrale, căro­ra li s’a acordat vagoane pentru traaispor­t, ce se vor pune la dis­poziţie vagoane plătind taxele pentru persoanele cari iau loc în ele, cel puţin însă pentru 15 persoane când vagonul este cu două osii, pentru 20 de persoa­ne minimum când vagoanele sunt cu 3 osii şi cel puţin pen­tru 30 de persoane când vagoa­nele sunt cu 4 osii. La cererea acestor vagoane se depune o cauţiune de 1000 lei de fiecare vagon, care se va face venit administraţiei c. f. r. în caz că turneul nu va pleca în timp de 72 ore, socotite de la ora 0,01 a datei începerii turneului, iar vagonul va rămâne la dis­poziţia staţiei. Dacă însă conductorul turneu­lui îşi va menţiona în scris în­treruperea turneului, atunci ur­mează a plăti de la acea dată câte 1000 lei de fiecare vagon pentru fiecare 24 ore începute. De asemenea când vagonul va staţiona în vreuna din staţii mai mult de 72 ore, exceptând cazurile de for­ţă majoră, se va percepe de asemenea câte 1000 lei de fiecare 24 ore începute. MĂRFURILE SUPUSE VĂMUI­­RII NU SE VOR INCARCA LA UN LOC CU MĂRFURILE IN­­DIGENE Direcţiunea generală a inter­­zis staţiilor ca in vagoanele co­lective plecate din staţiile de pornire, cu coletărie supusă vă­muirii ,să încarce, în timpul parcursului, coletărie de măr­furi indigene. Această restricţie priveşte chiar şi staţiile de dispoziţii ca Mără­­şeşti, Ad.jud, etc. cărora nu le este îngăduit să deschidă vagoa­nele colective supuse vămuirii, întrucât ridicarea plumburilor vamale nu se pot face decât în prezenţa impiegaţilor vamali. NU SE MAI APLICA TIMBRE DE AJUTOR PE PERMISE C. F. R. Nu mai este necesar a se ex­plica pe permisele de călători de orice fel timbre de asistenţă socială, conform avizului mi­nisterului de finanţe. CALATORIA ELEVILOR IN VACANŢA PAŞTILOR In vederea vacanţei Paştilor, ellev­ii tuturor şocatelor­­Statu­lui vor beneficia de 50% redu­cere din taxele tarifare, in baza carnetelor de identitate pentru elevi. PRELUNGIREA VALABILI­TĂŢII UNOR CARNETE Se prelungeşte din nou, fără viză, până la«31 Mai anul cor., valabilitatea carnetelor şi drept carnetelor de identitate ale funcţionarilor şi pensionarilor c. f. r­, precum şi ale membri­lor lor de familie (soţie şi copii minori). UNIVERSUL wmm Funeraliile Junului Focii — Parisul în mare doliu. — Impresionanta ceremonie funebră de la Notre Dame. — La palatul invalizilor — Paris, 26 (Rador). — încă des de dimineaţă, Parisul lu­ase o înfăţişare de mare doliu. Din primele ore, parisienii, zeci de­ mii de locuitori din provincie,­numeroşi streini au început să se adune dealun­­gul străzilor, pe care avea să treacă cortegiul funebru. Tru­pele, formând espalier, şi-au luat locurile respective. Toate edificiile publice şi casele par­ticulare au arborat drapele îndoliate. Felinarele sunt în­velite în zăbranic. Magazinele, băncile, birourile, şcolile sunt închise. Toată viaţa oraşului se con­centrează spre zona pe unde va trece cortegiul La ora 8 dimineaţa, acoperişurile case­lor sunt pline de mulţimea ce aşteaptă în reculegere. Fe­restrele şi balcoanele gem de spectatori. Ferestrele au fost închiriate cu preţuri mari, până la 1009 franci. Pretutindeni se­ văd chipuri triste, serioase, mişcate. LA BISERICA NOTRE DAME Ceremonia religioasă, la Notre Dame, a început­­ la ora 9. Biserica era de­corată cu drapele. Un imens tricolor acoperă catafalcul. Decoraţiunile, spada şi chipiul mareşa­lului au fost rânduite pe perne. Catafalcul impre­sionant e înconjurat de cinci rânduri de lumânări mari. Faţada bisericei este drapată toată în pânze negre, cu ciucuri de argint. Serviciul divin e prezi­dat de monseniorul Du­bois, archiepiscopul Pa­­­risului, în prezenţa Nun­ţiului papal. Monseniorul Lucon, episcop de Reims dă binecuvântarea, în timp ce corul execută o­­pere din Bethoven, Faure şi Saint Saens. In primul rând sunt preşedintele Doumergue şi membrii familiei, în do­sul lor, reprezentanţii pu­terilor aliate şi amice, membrii guvernului, dele­gaţii corpurilor constitui­te, numeroşi ofiţeri şi ci­vili. In timpul cerremoniei domneşte o atmosferă de profundă reculegere. Se remarcă în deosebi emo­ţia prinţului de Walles şi a contelui de Flandra, reprezentantul Regelui Belgiei. CORTEGIUL Cortegiul s-a format a­­poi încet. Pe tot parcursul lampadarele sunt îndolia­te. 10 mii de clopote ale tuturor bisericilor din Pa­ris au sunat neîncetat, până ce cortegiul a ajuns la Palatul Invalizilor. Tu­nurile bubuie din minut în minut. Cortegiul cuprinde de­tașamentele tuturor regi­mentelor, delegaţiunile militare străine, delega­ţiunile foştilor luptători cu drapelele regimentelor din război, azi dizolvate. Un afet de tun trans­portă corpul mareşalului Foch, urmat de preşedin­tele Republicei, toate per­sonalităţile ofic­­ite şi foş­ti luptători. Pe tot par­cursul decorat cu drapele şi cu flamuri de doliu, o mulţime considerabilă a dat ultimul omagiu mişcat mareşalului.* Paris, 26 (Rador). — Toate ferestrele şi acoperişurile clădi­rilor din piaţa Invalizilor, la so­sirea cortegiului, erau negre de lume. Ceaţa, care domnea de câtva timp, s'a ridicat. Corte­giul soseşte încet. Un tun de câmp, calibrul 73, calul mareşa­lului şi sub-ofiţerii care purtau decoraţiile, sunt aşezaţi intre cele două tribune, în care iau loc personalităţile oficiale. In primul rând, ia loc d. Doumer­gue, având în dreapta şi în stânga, pe Principele Moşteni­tor al Angliei, şi pe contele de Flandrit, reprezentantul Regelui Belgiei. Foştii combatanţi au staţionat in faţa tribunelor/ Paris, 27. (Telegr. part.). — Dintre toate episoadele mari ale funeraliilor pentru mareşa­lul Foch, cel mai impresionant s-a desfăşurat pe plata Concor­diei. Acolo, aşteptau, înaintea statuiei Strassbourg, împodobi­tă cu drapele, numeroşi pri­mari din Alsacia şi Lorena, printre cari primarii din Strass­bourg, Metz, Colmar şi Mul­house, cu un grup de fete al­­saciene şi lorene In costum na­tional. Când sicriul pe afetul de tun a ajuns in dreptul statuiei, dra­pelele s'au plecat şi muzica găr­zii republicane a intonat Mar­­silieza. Cei 100.000 spectatori cari fixiau această plată uriaşe, au fost cuprinşi de o emoţie a­­dâncă şi au ascultat cu smere­nie imnul naţional, ale cărui ritmuri vibrante nu erau o che­mare la arme, ci un imn al eli­berării şi un strigăt de recu­noştinţă al tuturor popoarelor faţă de răsboinicul genial care le-a condus armatele la victo­rie. Nici unul dintre spectatori nu va uita vreodată acesta cli­pă impresionantă. VaU Un episod impresionant Discursul d-nul Poincaré­ ­ Poincaré, urcăndu-se la tribuna specială, a ţinut, pro­fund mişcat, un impresionant discurs funebru, care a fost re­cepţionat şi transmis prin pâi­nii acustice, la toată asistenţa. ,,Iată-ne în faţa unei dure­roase realităţi: Flacăra, care s'a stins, era una dintre cele mai arzătoare şi mai limpezi, decât toate cari au strălucit până acum pe ciobul pămân­tesc. Foch posea toate marile calităţi: valoare, mărinim­e, bunătate naturală, vivacitate, pătrundere, măreţie, geniu su­blim şi darul nepreţuit al pie­tăţii şi purităţii. „Adus la comanda a milioa­ne de soldaţi aliaţi, a condus bătălia mai multor popoare, nu din orgoliu, ci din ob­igaţia mo­rală, nu în scop de a cuceri pă­mânt străin, ci pentru liberarea ţării cotroprite. El nu a avut niciodată altă ambiţie, decât să servească ţara, nici o altă re­compensă decât sentimentul da­­toriei împlinite. De aceia, doliul lorele Franţa şi o mare parte din omenirea civilizată. El însă nu dispare în întregime, întru­cât lasă în urma lui­ un exem­plu nepieritor1. D. Poincaré arată viaţa glo­rioasă, adm­rabi un exemplu de devotament, inteligenţa şi mo­destia lui Foch, care niciodată n’a fost influenţat de spiritul imperialist, de spiritul de răz­bunare sau ură. Isprăvindu-se războiul, el a devenit soldatul Păcii. „Bunătatea sa naturală modestia sa şi încântătoarea sa discreţie, au mişcat pe toţi cei care l-au văzut mai des, şi s’au apropiat de el. Avea spiritul viu ; spusele sale, nu erau lip­site nici de vervă, nici de iro­nie, insă pentru a-1 putea jude­ca bine, trebuia să pătrunzi a­­dânc în sufletul lui, să recu­noşti că el era, mai ales, un om de inimă şi de conştiinţă. Faţă de memoria lui Foch, suntem datori să nu lăsăm în umbră, nici una din liniile marei sale figuri“. „Chiar acei care nu împărtă­­şiau credinţa sa, n’au putut să se oprească de a admira şi apă­ra, in afară de admirbilele sale talente militare, profuziunea celor mai frumoase virtuţi cetă­ţeneşti şi tezaurul celor mai înalte calităţi morale”. „Să ne înclinăm în faţa ră­măşiţelor sfinte ale celui care, servind Franţa, a servit ome­nirii, şi care va trăi viaţă veş­nică, in sufletul posterităţii”. * Paris, 26 (Rador). — In dis­cursul ce a ţinut în piaţa In­valizilor, între altele» d. Poin­caré a subliniat importanţa d-lui Clemencean, şeful gu­vernului „Victoriei“, şi a rege­lui libert al Belgiei,— incarna­rea imortală a justiţiei, — care ambii au fost printre cei dintâi, care au venit să salute rămăşiţele pământeşti, ale de­functului mareşal Foch A urmat, prin faţa sicriu­lui mareşalului Foch, defi­larea generalului Gauraud, gu­­vernatorul Parisului, a trupelor franceze şi aliate, care au făcut parte din cortegiu, şi, în fine, batalioane şi escadroane din toa­te armele La trecerea prin faţa sicriului, drapelele sunt apleca­te, ofiţerii salută cu sabia,­iar soldaţii întorc capul la dreapta. Defilarea în faţa palatului In­valizilor a durat o oră şi jumă­tate. Mareşalii Petain şi­ Lyau­­ley au stat, în tot cursul defi­lării, în dreapta şi in stânga sicriului. După defilarea trupelor, au defilat delegaţiile străine, dele­gaţiile tuturor regiunilor Fran­ţei­, Alsaciei şi Lorenei, in cos­tumele locale, foştii combatanţi aliaţi, după care afetul de tun, pe care se afla sicriul, a fost in­trodus in interiorul palatului Invalizilor. In Palat, au intrat numai fa­milia defunctului mareşal, d. Doumergue, Prinţul de Wales, Prinţul moştenitor al Belgiei, ambasador­ii, miniştrii, mareşa­lii Franţei, câţiva prelaţi şi a­­mici ai familiei, după care poarta palatului a fost închisă. Până la îngroparea definiti­vă, alături de morm­­ntul lui Napoleon, sicriul a fost aşezat provizoriu în cavoul guvernato­rilor, fără vre-o pompă deose­bită, făcându-se numai o mică slujbă şi citindu-se câteva ru­găciuni. DELEGAŢIA ROMANA Paris, 26. (Rador). — Generalul Presan, generalul Cihoski şi ge­neralul Samsonovici şi şefii lor de cabinet, veniţi să asiste la funeraliile mareşalului Foch, au sosit la Paris,­eri dimineaţa. Au fost primiţi în gară de d. Dia­­mandy, ministrul României, ge­neralul Berthelot, maiorul Bes­­terhaltz, delegat al Statului Ma­jor francez, locotenentul colonel Tătăranu, ataşatul militar, de personalul legaţiei şi de ofiţerii şi elevii români ai şcoalei Saint Cyr. La ora 10 şi jumătate, dele­gaţia s-a dus la Biserica No­tre Dame pentru a saluta rămă­şiţele mareşalului. Apoi a fost primită de d-na Foch şi a mers la Arcul de Triumf, depunând o coroană pe mormântul Sol­datului necunoscut. In cursul după amiezei, dele­gaţia a fost primită de minis­trul de război, d. Painleve, de mareşalul Petain şi de şeful Ma­relui Stat Major. LA MORMÂNTUL FIULUI MAREŞALULUI FOCH Paris 26 (Telegr. part.) — La cimitirul Houdlement, s'a oficiat, ori, un serviciu religios la mor­mântul fiului mareşalului Foch, căzut pe câmpul de luptă în 1914. Ministrul ele interne Tardieu a depus o coroană în numele gu­vernului francez* DELEGAŢIA FOŞTILOR LUP­TĂTORI DIN ROMANIA Paris, 27. (Rador). — Asocia­­ţiunile de foşti luptători din România, atin­iate la ,,Fidac", au fost reprezentate la funera­liile mareşalului Foch printr-o delegaţie condusă de d. Colan, vicepreşedinte al „Fidacului" şi consul al României la Paris. Generalul Presan a ţinut u­­nul din cordoanele carului fu­nebru,­ de la Notre Dame până la Palatul Invalizilor. NICI UN SPECTACOL MARTI SEARA LA PARIS Paris, 27­ (Rador). — Niciun spectacol nu a avut loc aseară la Paris, în setau de partici­pare la doliul naţional. OMAGIUL ARMATEI AME­RICANE Washington, 27 (Rador). — Toate posturile , militare din Statele­ Unite au tras ori îl lo­vituri de tun, în semn de oma­giu al armatei americane pen­tru mareşalul Foch. Din zorii zilei până seara s'au tras apoi salve de artilerie la fiecare ju­mătate de oră. Pe toate edificiile publice s'au arborat drapele îndoliate La biserica Sf. Paul din Wa­shington s'a oficiat un requiem, în prezenţa secretarului de stat Kellogg, a corpului diplomatic şi a ofiţerilor generali. MARELE SPRIJINITOR AL ROMÂNIEI Paris, 26 (Rador).. — D. Dia­­mandy, ministrul României, a declarat ziarului „Echo de Paris“: „Pentru noi românii mare­şalul va întruchipa nu numai geniul militar. El era şi un suflet venerat în România, aşa cum era şi în Franţa, căci marele soldat de prestigiu u­­nic, de voinţă în acţiune, avea calităţi excepţionale de sim­­icitate, de dreptate, de generozitate­„Numele său va rămâne în­scris în Istoria ţării mele, pre­cum amintirea sa e săpată în inima tuturor românilor. A fost deasupra noastră în tim­­pul războiului, alături de noi la conferinţa păcei. A fost de faţă­ la desăvârşirea uni­tăţi naţionale române, la con­sacrarea ei strălucită prin în­coronarea Suveranilor la Alba Iulia. „întotdeauna l-am găsit a­­proape de noi. Nemuritorul şi marele înţelept nu mai este ! LA VIENA Viena, 26 (Rador). — La slujba religioasă ce s-a cele­brat azi dimineaţa, la biserica franceză, în memoria mareşa­lului Foch, alături de d. Con­te Clauzel, ministrul Franţei, a asistat şi d. Mitilineu, mi­nistrul României, precum şi toţi membrii coloniei france­ze şi române. LA VARŞOVIA Varşovia ,26 (telegr. part.). Azi a avut loc un requiem pentru mareşalul Foch, care avea în armata polonă ran­gul de mareşal, nedeţinut de altul decât de Pilsudski. La toate edificiile publice au fost arborate drapele în­doliate. TE-DEUM LA BELGRAD Belgrad, 26 (Telegramă parti­­culară). — Azi dimineaţă, s’a ce­lebrat, la biserica catolică din Belgrad, un te-deum pentru ma­reşalul Foch. La serviciul divin, au asistat Regele Alexandru, mi­niştrii plenipotenţiari ai ţărilor aliate, prim-ministrul Jivkovici, ceilalţi miniştri iugoslavi şi nu­meroşi ofiţeri. A asistat şi minis­trul de externe grec, d. Kara­­panos. După terminarea serviciului, Regele Alexandru a exprimat mi­nistrului francez la Belgrad, con­­dolanţe. PLECAREA PRINŢULUI DE WALES Londra, 26 (Rador). — Prinţul de Wales s’a înapoiat, azi­ dela Paris, cu avionul. LA ATENA Atena. 26 (telegr. part.) — La legaţia franceză s’a oficiat un requie­n pentru mareşalul Foch. Au luat parte membrii legaţiei franceze, preşedintele republi­­cei, d. Conduriotis, d. Venizelos, toţi membrii cabinetului grec şî numeroşi ofiţeri. DELEGAŢIILE ARMATEI ALIATE Paris, 26, (Telegr. part.).— Delegaţia engleză are în frunte pe prinţul de Walles şi se compune din 5 mare­şali şi 3 amirali. Delegaţia belgiană are in frunte pe prinţul Carol al Belgiei şi se compune din 3 generali. Delegaţia polonă este con­dusă de şeful statului major, generalul Römer. Delegaţia iugoslavă are in frunte pe generalul Hadgigi. Delegaţia cehoslovacă e condusă de şeful statului ma­jor, generalul Sirovy. Delegaţia italiană o are în frunte pe mareşalul Caviglia, iar delegaţia am­ericană pe mareşalul Pershing. Grandoarea funeraliilor lui Foch — Fără Foch, s’ar fi terminat cu Franţa şi cu libertăţile naţionale scrie „La Victoire” — Pingis, 27 (Rador) — Ziarele continuă a consacra lungi arti­cole vieţei militare şi intime a mareşalului Foch, reproducând amintiri şi comentarii asupra ilustrului soldat, şi ocupându-se de grandoarea funeraliilor. „Le Temps" scrie că fără în­doială, niciodată nu s'a văzut ca funeralii naţionale să aibă într'un atât de mare grad ca­racter internaţional. „Nici un învingător, nici un stăpân al pământului n’a beneficiat de fa­voarea unui omagiu universal, ca acela exprimat celui mai pu­ţin ambiţios, celui mai simplu, s-ar putea aproape spune celui mai umil din soldaţii victorioşi. Ţările care au adus memoriei învingătorului din marele război această mărturie de admiraţie, de dragoste şi de recunoştinţă se ştie că Franţa e mândră să primească sentimentele lor şi le mulţumeşte“. „Figaro“, scrie: „Asistăm de câteva zile la o explozie de pa­triotism cu totul spontană, fi­indcă toată lumea e de acord să recunoască faptul că manifesta­ţiile oficiale au fost cu mult mai prejos decât marea mişcare na­ţională, provocată de moartea mareşalului Foch. Pioasa exal­tare pe care o constatăm în toate clasele societăţii, arată că fran­cezii nu sunt dispuşi la renun­ţarea şi la abdicarea pe care o cred unele cercuri. w7" -Jemrmnd" scrie.: -Ziua­­de i­eri a fost uitimul act din epopea recunoştinţei şi a­­măreţiei. Un popor întreg, urmat de elita na­ţiunilor, de doi fii­ de Regi, a in­solit până la mormânt pe mare­şalul Foch. „Le Petit Journal" scrie: Nici o figură nu va străluci într’o mai curată lumină. Niciodată, in nici un moment al Istoriei omenirei, n’a existat un om In­vestit cu o comandă atât de uriaşă­, ca acea încredinţată mareşalului Foch, adevăratul făuritor al Europei noul­„La Victoire“, sub semnătu­ra d-lui Gustave Hervé, scrie : Dacă n-am fi avut printre noi pe şeful de geniu, fără de care cele mai bune trupe sunt ne­putincioase să forţeze victo­ria, s-ar fi terminat cu noi şi cu libertăţile naţionale în Eu­ropa. Polonia ar fi rămas în fundul mormântului, pe care se pecetluise piatra de mai mult de un secol. Cehii ar fi rămas robiţi. România şi Iu­goslavia puteau spune adio unităţii lor naţionale, între­văzută în orele de la Marna. Belgia ar fi fost o insulă ger­mană, devenind de data aceas­ta cu adevărat pistolul în­dreptat spre inima Angliei. Al­saciei şi Lorenei îi puteau spune adio, precum italienii puteau să-şi ia rămas bun de­­la Irentino şi Triest mm s îndureraţii: Adriana, Tifi şi D. R. Ioaniţescu ; Ana şi I. R. Ioaniţescu ; Georgeta şi Giacin­­­co Fizzotti; Maria şi M. Nicu­­lescu ; Marieta şi Ion Nicules­­cu ; Maria şi C. Niculescu Pa­ulina şi Paul Paturea ; Dida şi Emil Darvari, aduc la cunoş­tinţă încetarea din viaţă a scumpei lor mamă, soacră şi mamă mare ELENA R. IOANIŢESCU în etate de 78 ani Serviciul religios s-a oficiat Miercuri 27 Martie a. c., la ora 4 (16) d. a., în biserica Iancu Techiu (Bulev. Pake colţ cu Mă­­tăsari), de unde a pornit corte­giul pentru înhumare. *­­­ Sdrobiţi de durere Stanca Pr. Const. Georgeanu soţie, Petru­­ţa, Eufemia, Constanţa şi Geor­ge fiice şi fiu, Stan Mariciu, Badea Rădulescu şi Tudor Barbu gineri, Lily, Puiu, Le­­nuţa, Dragoş, Iulia, Mircea­, Lily, Tanţa, Nicu şi Ştefania nepoţi şi nepoate, precum şi fa­miliile Stanciu Popescu, Eufro­­sina Fixinescu şi Constantin Mirică, au nemărginita durere de a anunţa rudelor şi cunos­cuţilor­ încetarea din viaţă a mult iubitului lor soţ, tată, so­cru, bunic, frate şi cumnat Preot şi învăţător pensionar în etate de 62 ani, după o scurtă dar grea suferinţă în ziua de 22 Martie 1929, ora 4 dimineaţa în comuna Esechioi judeţul Durostor. înhumarea a avut loc la 24 Martie. Rugaţi-vă pentru el! 17 . A­cc&d sit întristaţii: Thomaida V. Cos­­ma fiică, Anastase E. Mio nepot, Polixenia E. Mio cu copii, A­­lexandra Th. Frasheri cu copii, Kreanthi N. Ramizi, surori Ma­ria D. Cotta cu copii, cumnată nepoţi şi nepoate, veri şi veri­­şoare anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor SOFIA P. SAMOLI (născută Ramizi) sucombată în urma unei scurte şi grele suferinţi în ziua de 25 Martie 1929 în vârstă de 78 ani. Înmormântarea a avut loc în ziua de 27 Martie, cortegiul por­nind la ora 3 d. a. de la locuinţa defunctei str. Berzei 98, la cimi­tirul Sf. Vineri. . .­­....., 5 la Familia N. Th. Munteanu, cu­ rudele Caragoni, Stănescu, Fe­­rando, Folescu, Georgescu, anun­ţă încetarea din viaţă, în ziua de 26 Martie, c. a prea iubitei lor MWMRM în etate de 15 ani elevă în, clasa IV a liceului Re­gina Maria, din Bucureşti. înmormântarea a avut loc în ziua de 28 Martie c. la cimitirul „Reînvierea”. Cortegiul a plecat de la lo­cuinţa sa, din strada General Poetas 66 la orele 3 p. m. I mm îndureraţii : Hermina şi Nae Georgescu cu fica, Eliza şi Ale­xandru Georgescu cu fica, Atina­ Cecilia şi Emil Georgescu, Flo­­rica şi Titi Georgescu, Mihai Ge­orgescu, Ionel Georgescu, Ale­xandrina Potop cu copii, Marie Ionescu, Eliza N. Mihăilescu cu copii, Ralie şi Nicu St. Vernes­­cu cu copii, Coca şi Pane Ver­­nescu cu copii, Didina St Ver­­nescu cu­ copii, Alexandru Ver­­nescu aduc la cunoştinţa rude­lor şi prietenilor încetarea din viaţă a iubitei şi neuitatei lor mamă, bunică, soră şi mătuşe . p. mmm NASCTITA VERNESCU săvârşită din viaţă în diminea­ţa zilei de 26 Martie 1929, la Bucureşti, în vârstă de 72 ani. Rămăşiţele pământeşti vor fi transportate la Focşani în Bise­rica Cimitirului Sf. Gheorghe..." (Sudic). " Serviciul religios şi înhuma­rea vor avea loc Joi 28 Martie 1929, ora 3 p. m. 6 Cu inima zdrobită de durere şi în veci nemângâiaţi , Dodel şi Ionel Muianu fiică şi ginere, Er­­nani, Fănică, Nicu fii, Marioara, Didi nurori, Maria Popescu şi Eufrosina Georgescu surori, pre­cum şi celelalte rude, anunţă i­­reparabila pierdere a bunei şi sfintei lor măicuţă Teodora C. Niculescu născută Lăcusteanu în etate de 63 ani în urma unei groaznice sufe­rinţe. Serviciul religios va avea loc în ziua de Vineri, 29 Martie, ora 3 d. a., la locuinţa defunctei, în Calea Griviţei Nr. 15, de unde cortegiul va porni la Cimitirul Sf. Vineri Aceasta ţine loc de orice în­ştiinţare.

Next