Universul, martie 1929 (Anul 47, nr. 49-75)
1929-03-29 / nr. 73
Anul XLVII Nr. 73 Vineri 29 Martie 1929 . De azi şi până Duminică, toate spectacolele sunt suspendate. ŞI încadrarea profesorilor secundari la catedre, conform normelor prevăzute în noua lege, întâmpină oarecari dificultăţi Astfel, la regiunea 14 a Cernăuţi au rămas SS profesori disponibili. Ministerul instrucţiunii face cunoscut, că în orice caz profesorii disponibili vor găsi întrebuinţare in localităţile In care au funcţionat şi până acum şi că nu se va aduce nici o atingere drepturilor câştigate. □ Guvernul intenţionează să vină imediat după sărbători, cu un proect de lege pentru înfiinţarea ,,Creditului agricol“. In acest scop, d. prof. M. Şerban, rectorul Academiei de agricultură de la Cluj a întocmit un proect de lege, care a fost examinat de o comisiune ministerială, urmând să fie din nou supus diseuei unei delegaţiei economice sipre a căpăta forma definitivă. „Creditul“ va avea un capital de 2 miliarde lei, din care numai a patra parte va fi românesc, iar restul străin. Instituţia va face operaţiuni ipotecare şi de credit pe termen lung, în scopul de a sprijini într-o cât mai mare măsură agricultura. „ După sărbători, d. ministru Sever Dan va inspecta instituţiile sanitare din Ardeal. □ Azi d. a., se va ţine la institutul medico-legal, şedinţa comisiei medico-legale, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Mina Minovich □ Se ştie că „Centrul Studenţesc" Bucureşti, a fost dizolvat de Senatul universitar. Ministerul de interne, înainte de alegerea d-lui prof. Iorga ca rector al Universităţii, a întrebat Senatul universitar, dacă centrul studenţesc mai poate funcţiona. Senatul a răspuns că această societate este dizolvată. D. prof. Iorga a făcut acum o adresă ministerului instrucţiu nui, în care arată că, deşi dizolvat, Centrul funcţionează. Astfel, a anunţat un congres, a făcut să reapară ziarul „Curentul studenţimei“ şi a organizat un festival la Ateneu. prof. Iorga cere ministerului să intervină la ministerul de interne, ca să se revie asupra măsurilor ministeriale ce dau liberă funcţionare a Centrului“, d-sa urmând să ia măsurile disciplinare pe care le va socoti de cuviinţă. I . D-rele Constanţa Crâşnaru şi Maria Badea, licenţiate în ştiinţele naturale, au fost numite asistente la institutul de cercetări agronomice. I . D. R. Pradu a fost numit cancelar onorar pe lângă consulatul României la Bordeaux. H D. Mihail S. Râşniţă a fost numit controlor fiscal cl. III. I . D. T. Stroja a fost numit Inspector onorific de vânat. n D. Bernag a fost numit asistent la şcoala superioară de agricultură de la Herăstrău. " A mai fost dizolvată Camera de agricultură a jud. Vâlcea, numindu-se până la alegerile de la 19 Mai, o comisie interimară formată din d-nii: Tache Prisiceanu, Vlăduţ Văleanu pr. D. Cumpănaşu, G. I. Georgescu şi G. Antonescu." După dizolvarea Camerei de agricultură a jud. Vaslui, a fost numită o comisie interimară, compusă din d-nii : C. Rizescu, I. Rădescu, V. Gândire, G. Boștină și I. Mușat. Alegerea nouei Camere se va face la 19 Mai. *■ S'a dizolvat Camera de agricultură a jud. Suceava, iar pentru comucerea afacerilor curente, s’a numit o comisie interimară, compusă din d-nii : Gavril Tudoraş, Tit Bădiliţă, V. Spoială, G. Vorobchievici şi Iosif Nussbeck. S’a promulgat legea pentru ratificarea protocolului semnat la Moscova, la 9 Februarie 1929. D Romulus Boilă a fost numit membru în consiliul de administraţie al Casei de pensiuni, ca delegat al ministerului de finanţe £~D Ion Belu a fost ales primar al oraşului Slatina, în locul d-lui N. Marinescu-Birei, demisionat, în Viena, 26 (tlador). — D. Mironescu, ministrul afacerilor străine, în drum spre Paris, a fost salutat, azi, la trecerea prin gara Viena, de d. Mitilineu, ministrul României la Viena. ------ SO X----- Creditul german in materiale acordat României Berlin, 26 (telegr. part). — Tratativele duse între guvernul german şi român, spre a se acorda României un credit de 125 milioane mărci aur, pentru achiziţionarea de mărfuri şi materiale, au fost principial încheiate, cu condiţia ca guvernul român să prezinte guvernului german programul de investiţie ale acestor mărfuri. ------7. 0 . ------- Generalul Sarrail va fi înmormântat Joi Paris, 26 (Telegramă particulară). — Înmormântarea generalului Sarrail se va face Joi, în Domul Incalizilor. Guvernul a afectat suma de 500.000 franci pentru funeralii. Familia a rugat îns să i se facă o înmormântare simplă. Cu toate acestea trupe din garnizoana din Paris pot defila în faţa sicriului. S-a depus, în Cameră, un proiect de lege, cerând ca toţi comandanţii merituoşi din marele răsboi să fie înmormântaţi în Pomul Invalizilor. ULTIMA ORA Dela delegaţia economică a guvernului ~ Vânzarea fontei dela Hunedoara. — Contracte de aprovizionări — Unelte şi maşini agricole in contul restituţiilor germane — Delegaţia economică a guvernului a l a întrunit ori la prânz la ministerul industriei şi comerţului. Pe lângă membrii delegaţiei a participat şi d. general D. Popescu secretarul general al ministerului de război, reprezentând pe d. general Cihoschi, titularul acestui departament. FONTA UZINELOR HUNEDOARA A FOST VANDUTA Delegaţia a aprobat vânzarea unei importante cantităţi de fontă disponibilă la uzinele metalurgice din Hunedoara apartind fid statului. Vânzarea se face către societăţile „Reşiţa" şi „Titan-Nadrag.Calan". APROVIZIONAREA ARMATEI CU POSTAV Delegaţia a aprobat la principiu încheierea unui contract cu Asociaţia fabricilor de textile din ţară pentru aprovizionarea armatei cu postav. UNELTE ŞI MAŞINI AGRICOLE IN CONTUL RESTITUŢIILOR GERMANE S-a examinat apoi propunerea firmei Richard Kahn din Berlin pentru furnizarea de unelte şi maşini agricole în contul sumei de 36 milioane mărci dar pe care statul român o are de primit de la statul german ca restituţiuni de război. Propunerea a fost trimisă d-lui ministru de finanţe, spre a fi studiată din punct de vedere financiar. FINANŢAREA APROVIZIONĂRII CU CEREALE Delegaţia a reluat discuţia asupra problemei finanţării aprovizionării cu cereale,, cum şi asupra măsurilor ce urmează să se ia pentru asigurarea sumelor necesare agriculturii pentru muncile de primăvară. Nu s’au luat încă hotărîri precise asupra acestor chestiuni. • Şedinţa delegaţiei s'a terminat la ora 1 şi jum. d. a. Zeppelinul nu mai trece pe deasupra României? Friedrichshafem, 27. (Telegr. par.). — Zeppelinul era Marţi dimineaţa, la ora 8, la 75 km. vest de Gaza şi la 50 km. nord de El-Aris. La Tel-Aviv, Zeppelinul a aruncat corneti, unde o mulţime imensă era adunată pe străzile oraşului La 6.2- d. a., a trecut pe la Ramlech, unde a aruncat poşta. La ora 7 seara a ajuns la latia, unde a evoluat deasupra părţii de sud-vest a oraşului. Marţi noaptea a părăsit Palestina. Azi dimineaţă, Miercuri, la ora 7, Zeppelinul a trecut deasupra insulei Milos. După ultimele dispoziţii Zeppelinul nu se mai îndreaptă spre Dardanele, ci spre marea Adriatică. PESTE ATENA Atena, 27 (telega, part.). — Azi dimineaţă, la ora 9,30, dirigiabilul a trecut deasupra Atenei Mulţimea adunată pe acoperişurile caselor nu s’a putut bucura de spectacolul pe care-l prezintă nava ca prin mers, căci n’a putut fi văzută deasupra Atenei decât câteva minute cât a trecut, indreptându-se spre vest. De la C. F. R. POD DISTRUS DE GHEŢURI Din cauza marii cantităţi de ghiaţă care vine din partea de sus a Siretului, podul de lângă staţia Sagua a fost rupt în două. CIRCULAŢIA INTRE GRIGORE GHICA VODĂ ŞI VIJNIŢA Din cauză că podul de peste Prut, între Grigore Ghica Vodă şi Berleşti este slăbit, circulaţia se face prin transbordare. Traficul de marfă este admis numai pentru colete cu o greutate până la maximum 50 kgr. FOCHIST STRIVIT DE O LOCOMOTIVA In ziua de 26 col., pe când fochistul Biro Carol, din depou Satu Mare, se afla sub locomotiva 490011 în canalul de reparaţii al depoului Sângeni, pentru ungerea locomotivei, a fost strivit de această locomotivă, care a pornit din loc, chiar după cererea fochistului. In agonie, fochistul a fost transportat cu salvarea la spital. INTRODUCEREA STATIEI SINAIA IN TRAFICUL CU TRENUL ORIENT-EXPRES De la 25 Martie, staţia Sinaia vinde bilete-livrete de cl. I şi înregistrează bagaje la trenul Orient-Expres pentru staţiile: Budapesta, Londra, Paris-Fest, Viena Ostlih şi Viena Weslch. Taxele tarifare se vor plăti în mărci germane, până la staţia de frontieră Kehl şi în franci francezi de la Kehl până la orice staţie franceză sau engleză prevăzută în tarif. • Aceste taxe se vor converti şi percepe în lei după cursul oficial al c.f.r. Bagajele se primesc şi se transportă cu acest tren în condiţiile tarifare locale sau internaţionale în vigoare, totuşi greutatea bagajelor admise la transport nu va putea depăşi 150 kg. pientru fiecare bilet. Călătorilor, cari au bilete pentru staţiile Londra şi Paris li se va admite să transporte gratuit pe liniile franceze şi engleze 30 kgr. bagaje pentru un bilet întreg şi 25 kgr., pentru un bilet de copil dela 4 la 10 ani împliniţi. SE ADMIT LA EXPEDIERE BAGAJE VIORI ŞI VIOLONCELE începând dela 25 Martie se admit la expediere ca bagaje in traficul de călători şi bagaje între Europa de Nord-Vest şi Europa de Est, prin Passau, pe lângă obiectele admise până in prezent., viori şi violoncele pentru toate staţiile în afară de Londra şi Dover’, Via Ostende. NORME PENTRU CALATORIA TURNEELOR TEATRALE Pentru turneele teatrale, cărora li s’a acordat vagoane pentru traaisport, ce se vor pune la dispoziţie vagoane plătind taxele pentru persoanele cari iau loc în ele, cel puţin însă pentru 15 persoane când vagonul este cu două osii, pentru 20 de persoane minimum când vagoanele sunt cu 3 osii şi cel puţin pentru 30 de persoane când vagoanele sunt cu 4 osii. La cererea acestor vagoane se depune o cauţiune de 1000 lei de fiecare vagon, care se va face venit administraţiei c. f. r. în caz că turneul nu va pleca în timp de 72 ore, socotite de la ora 0,01 a datei începerii turneului, iar vagonul va rămâne la dispoziţia staţiei. Dacă însă conductorul turneului îşi va menţiona în scris întreruperea turneului, atunci urmează a plăti de la acea dată câte 1000 lei de fiecare vagon pentru fiecare 24 ore începute. De asemenea când vagonul va staţiona în vreuna din staţii mai mult de 72 ore, exceptând cazurile de forţă majoră, se va percepe de asemenea câte 1000 lei de fiecare 24 ore începute. MĂRFURILE SUPUSE VĂMUIRII NU SE VOR INCARCA LA UN LOC CU MĂRFURILE INDIGENE Direcţiunea generală a interzis staţiilor ca in vagoanele colective plecate din staţiile de pornire, cu coletărie supusă vămuirii ,să încarce, în timpul parcursului, coletărie de mărfuri indigene. Această restricţie priveşte chiar şi staţiile de dispoziţii ca Mărăşeşti, Ad.jud, etc. cărora nu le este îngăduit să deschidă vagoanele colective supuse vămuirii, întrucât ridicarea plumburilor vamale nu se pot face decât în prezenţa impiegaţilor vamali. NU SE MAI APLICA TIMBRE DE AJUTOR PE PERMISE C. F. R. Nu mai este necesar a se explica pe permisele de călători de orice fel timbre de asistenţă socială, conform avizului ministerului de finanţe. CALATORIA ELEVILOR IN VACANŢA PAŞTILOR In vederea vacanţei Paştilor, ellevii tuturor şocatelorStatului vor beneficia de 50% reducere din taxele tarifare, in baza carnetelor de identitate pentru elevi. PRELUNGIREA VALABILITĂŢII UNOR CARNETE Se prelungeşte din nou, fără viză, până la«31 Mai anul cor., valabilitatea carnetelor şi drept carnetelor de identitate ale funcţionarilor şi pensionarilor c. f. r, precum şi ale membrilor lor de familie (soţie şi copii minori). UNIVERSUL wmm Funeraliile Junului Focii — Parisul în mare doliu. — Impresionanta ceremonie funebră de la Notre Dame. — La palatul invalizilor — Paris, 26 (Rador). — încă des de dimineaţă, Parisul luase o înfăţişare de mare doliu. Din primele ore, parisienii, zeci de mii de locuitori din provincie,numeroşi streini au început să se adune dealungul străzilor, pe care avea să treacă cortegiul funebru. Trupele, formând espalier, şi-au luat locurile respective. Toate edificiile publice şi casele particulare au arborat drapele îndoliate. Felinarele sunt învelite în zăbranic. Magazinele, băncile, birourile, şcolile sunt închise. Toată viaţa oraşului se concentrează spre zona pe unde va trece cortegiul La ora 8 dimineaţa, acoperişurile caselor sunt pline de mulţimea ce aşteaptă în reculegere. Ferestrele şi balcoanele gem de spectatori. Ferestrele au fost închiriate cu preţuri mari, până la 1009 franci. Pretutindeni se văd chipuri triste, serioase, mişcate. LA BISERICA NOTRE DAME Ceremonia religioasă, la Notre Dame, a început la ora 9. Biserica era decorată cu drapele. Un imens tricolor acoperă catafalcul. Decoraţiunile, spada şi chipiul mareşalului au fost rânduite pe perne. Catafalcul impresionant e înconjurat de cinci rânduri de lumânări mari. Faţada bisericei este drapată toată în pânze negre, cu ciucuri de argint. Serviciul divin e prezidat de monseniorul Dubois, archiepiscopul Parisului, în prezenţa Nunţiului papal. Monseniorul Lucon, episcop de Reims dă binecuvântarea, în timp ce corul execută opere din Bethoven, Faure şi Saint Saens. In primul rând sunt preşedintele Doumergue şi membrii familiei, în dosul lor, reprezentanţii puterilor aliate şi amice, membrii guvernului, delegaţii corpurilor constituite, numeroşi ofiţeri şi civili. In timpul cerremoniei domneşte o atmosferă de profundă reculegere. Se remarcă în deosebi emoţia prinţului de Walles şi a contelui de Flandra, reprezentantul Regelui Belgiei. CORTEGIUL Cortegiul s-a format apoi încet. Pe tot parcursul lampadarele sunt îndoliate. 10 mii de clopote ale tuturor bisericilor din Paris au sunat neîncetat, până ce cortegiul a ajuns la Palatul Invalizilor. Tunurile bubuie din minut în minut. Cortegiul cuprinde detașamentele tuturor regimentelor, delegaţiunile militare străine, delegaţiunile foştilor luptători cu drapelele regimentelor din război, azi dizolvate. Un afet de tun transportă corpul mareşalului Foch, urmat de preşedintele Republicei, toate personalităţile oficite şi foşti luptători. Pe tot parcursul decorat cu drapele şi cu flamuri de doliu, o mulţime considerabilă a dat ultimul omagiu mişcat mareşalului.* Paris, 26 (Rador). — Toate ferestrele şi acoperişurile clădirilor din piaţa Invalizilor, la sosirea cortegiului, erau negre de lume. Ceaţa, care domnea de câtva timp, s'a ridicat. Cortegiul soseşte încet. Un tun de câmp, calibrul 73, calul mareşalului şi sub-ofiţerii care purtau decoraţiile, sunt aşezaţi intre cele două tribune, în care iau loc personalităţile oficiale. In primul rând, ia loc d. Doumergue, având în dreapta şi în stânga, pe Principele Moştenitor al Angliei, şi pe contele de Flandrit, reprezentantul Regelui Belgiei. Foştii combatanţi au staţionat in faţa tribunelor/ Paris, 27. (Telegr. part.). — Dintre toate episoadele mari ale funeraliilor pentru mareşalul Foch, cel mai impresionant s-a desfăşurat pe plata Concordiei. Acolo, aşteptau, înaintea statuiei Strassbourg, împodobită cu drapele, numeroşi primari din Alsacia şi Lorena, printre cari primarii din Strassbourg, Metz, Colmar şi Mulhouse, cu un grup de fete alsaciene şi lorene In costum national. Când sicriul pe afetul de tun a ajuns in dreptul statuiei, drapelele s'au plecat şi muzica gărzii republicane a intonat Marsilieza. Cei 100.000 spectatori cari fixiau această plată uriaşe, au fost cuprinşi de o emoţie adâncă şi au ascultat cu smerenie imnul naţional, ale cărui ritmuri vibrante nu erau o chemare la arme, ci un imn al eliberării şi un strigăt de recunoştinţă al tuturor popoarelor faţă de răsboinicul genial care le-a condus armatele la victorie. Nici unul dintre spectatori nu va uita vreodată acesta clipă impresionantă. VaU Un episod impresionant Discursul d-nul Poincaré Poincaré, urcăndu-se la tribuna specială, a ţinut, profund mişcat, un impresionant discurs funebru, care a fost recepţionat şi transmis prin pâinii acustice, la toată asistenţa. ,,Iată-ne în faţa unei dureroase realităţi: Flacăra, care s'a stins, era una dintre cele mai arzătoare şi mai limpezi, decât toate cari au strălucit până acum pe ciobul pământesc. Foch posea toate marile calităţi: valoare, mărinime, bunătate naturală, vivacitate, pătrundere, măreţie, geniu sublim şi darul nepreţuit al pietăţii şi purităţii. „Adus la comanda a milioane de soldaţi aliaţi, a condus bătălia mai multor popoare, nu din orgoliu, ci din obigaţia morală, nu în scop de a cuceri pământ străin, ci pentru liberarea ţării cotroprite. El nu a avut niciodată altă ambiţie, decât să servească ţara, nici o altă recompensă decât sentimentul datoriei împlinite. De aceia, doliul lorele Franţa şi o mare parte din omenirea civilizată. El însă nu dispare în întregime, întrucât lasă în urma lui un exemplu nepieritor1. D. Poincaré arată viaţa glorioasă, admrabi un exemplu de devotament, inteligenţa şi modestia lui Foch, care niciodată n’a fost influenţat de spiritul imperialist, de spiritul de răzbunare sau ură. Isprăvindu-se războiul, el a devenit soldatul Păcii. „Bunătatea sa naturală modestia sa şi încântătoarea sa discreţie, au mişcat pe toţi cei care l-au văzut mai des, şi s’au apropiat de el. Avea spiritul viu ; spusele sale, nu erau lipsite nici de vervă, nici de ironie, insă pentru a-1 putea judeca bine, trebuia să pătrunzi adânc în sufletul lui, să recunoşti că el era, mai ales, un om de inimă şi de conştiinţă. Faţă de memoria lui Foch, suntem datori să nu lăsăm în umbră, nici una din liniile marei sale figuri“. „Chiar acei care nu împărtăşiau credinţa sa, n’au putut să se oprească de a admira şi apăra, in afară de admirbilele sale talente militare, profuziunea celor mai frumoase virtuţi cetăţeneşti şi tezaurul celor mai înalte calităţi morale”. „Să ne înclinăm în faţa rămăşiţelor sfinte ale celui care, servind Franţa, a servit omenirii, şi care va trăi viaţă veşnică, in sufletul posterităţii”. * Paris, 26 (Rador). — In discursul ce a ţinut în piaţa Invalizilor, între altele» d. Poincaré a subliniat importanţa d-lui Clemencean, şeful guvernului „Victoriei“, şi a regelui libert al Belgiei,— incarnarea imortală a justiţiei, — care ambii au fost printre cei dintâi, care au venit să salute rămăşiţele pământeşti, ale defunctului mareşal Foch A urmat, prin faţa sicriului mareşalului Foch, defilarea generalului Gauraud, guvernatorul Parisului, a trupelor franceze şi aliate, care au făcut parte din cortegiu, şi, în fine, batalioane şi escadroane din toate armele La trecerea prin faţa sicriului, drapelele sunt aplecate, ofiţerii salută cu sabia,iar soldaţii întorc capul la dreapta. Defilarea în faţa palatului Invalizilor a durat o oră şi jumătate. Mareşalii Petain şi Lyauley au stat, în tot cursul defilării, în dreapta şi in stânga sicriului. După defilarea trupelor, au defilat delegaţiile străine, delegaţiile tuturor regiunilor Franţei, Alsaciei şi Lorenei, in costumele locale, foştii combatanţi aliaţi, după care afetul de tun, pe care se afla sicriul, a fost introdus in interiorul palatului Invalizilor. In Palat, au intrat numai familia defunctului mareşal, d. Doumergue, Prinţul de Wales, Prinţul moştenitor al Belgiei, ambasadorii, miniştrii, mareşalii Franţei, câţiva prelaţi şi amici ai familiei, după care poarta palatului a fost închisă. Până la îngroparea definitivă, alături de mormntul lui Napoleon, sicriul a fost aşezat provizoriu în cavoul guvernatorilor, fără vre-o pompă deosebită, făcându-se numai o mică slujbă şi citindu-se câteva rugăciuni. DELEGAŢIA ROMANA Paris, 26. (Rador). — Generalul Presan, generalul Cihoski şi generalul Samsonovici şi şefii lor de cabinet, veniţi să asiste la funeraliile mareşalului Foch, au sosit la Paris,eri dimineaţa. Au fost primiţi în gară de d. Diamandy, ministrul României, generalul Berthelot, maiorul Besterhaltz, delegat al Statului Major francez, locotenentul colonel Tătăranu, ataşatul militar, de personalul legaţiei şi de ofiţerii şi elevii români ai şcoalei Saint Cyr. La ora 10 şi jumătate, delegaţia s-a dus la Biserica Notre Dame pentru a saluta rămăşiţele mareşalului. Apoi a fost primită de d-na Foch şi a mers la Arcul de Triumf, depunând o coroană pe mormântul Soldatului necunoscut. In cursul după amiezei, delegaţia a fost primită de ministrul de război, d. Painleve, de mareşalul Petain şi de şeful Marelui Stat Major. LA MORMÂNTUL FIULUI MAREŞALULUI FOCH Paris 26 (Telegr. part.) — La cimitirul Houdlement, s'a oficiat, ori, un serviciu religios la mormântul fiului mareşalului Foch, căzut pe câmpul de luptă în 1914. Ministrul ele interne Tardieu a depus o coroană în numele guvernului francez* DELEGAŢIA FOŞTILOR LUPTĂTORI DIN ROMANIA Paris, 27. (Rador). — Asociaţiunile de foşti luptători din România, atiniate la ,,Fidac", au fost reprezentate la funeraliile mareşalului Foch printr-o delegaţie condusă de d. Colan, vicepreşedinte al „Fidacului" şi consul al României la Paris. Generalul Presan a ţinut unul din cordoanele carului funebru, de la Notre Dame până la Palatul Invalizilor. NICI UN SPECTACOL MARTI SEARA LA PARIS Paris, 27 (Rador). — Niciun spectacol nu a avut loc aseară la Paris, în setau de participare la doliul naţional. OMAGIUL ARMATEI AMERICANE Washington, 27 (Rador). — Toate posturile , militare din Statele Unite au tras ori îl lovituri de tun, în semn de omagiu al armatei americane pentru mareşalul Foch. Din zorii zilei până seara s'au tras apoi salve de artilerie la fiecare jumătate de oră. Pe toate edificiile publice s'au arborat drapele îndoliate La biserica Sf. Paul din Washington s'a oficiat un requiem, în prezenţa secretarului de stat Kellogg, a corpului diplomatic şi a ofiţerilor generali. MARELE SPRIJINITOR AL ROMÂNIEI Paris, 26 (Rador).. — D. Diamandy, ministrul României, a declarat ziarului „Echo de Paris“: „Pentru noi românii mareşalul va întruchipa nu numai geniul militar. El era şi un suflet venerat în România, aşa cum era şi în Franţa, căci marele soldat de prestigiu unic, de voinţă în acţiune, avea calităţi excepţionale de simicitate, de dreptate, de generozitate„Numele său va rămâne înscris în Istoria ţării mele, precum amintirea sa e săpată în inima tuturor românilor. A fost deasupra noastră în timpul războiului, alături de noi la conferinţa păcei. A fost de faţă la desăvârşirea unităţi naţionale române, la consacrarea ei strălucită prin încoronarea Suveranilor la Alba Iulia. „întotdeauna l-am găsit aproape de noi. Nemuritorul şi marele înţelept nu mai este ! LA VIENA Viena, 26 (Rador). — La slujba religioasă ce s-a celebrat azi dimineaţa, la biserica franceză, în memoria mareşalului Foch, alături de d. Conte Clauzel, ministrul Franţei, a asistat şi d. Mitilineu, ministrul României, precum şi toţi membrii coloniei franceze şi române. LA VARŞOVIA Varşovia ,26 (telegr. part.). Azi a avut loc un requiem pentru mareşalul Foch, care avea în armata polonă rangul de mareşal, nedeţinut de altul decât de Pilsudski. La toate edificiile publice au fost arborate drapele îndoliate. TE-DEUM LA BELGRAD Belgrad, 26 (Telegramă particulară). — Azi dimineaţă, s’a celebrat, la biserica catolică din Belgrad, un te-deum pentru mareşalul Foch. La serviciul divin, au asistat Regele Alexandru, miniştrii plenipotenţiari ai ţărilor aliate, prim-ministrul Jivkovici, ceilalţi miniştri iugoslavi şi numeroşi ofiţeri. A asistat şi ministrul de externe grec, d. Karapanos. După terminarea serviciului, Regele Alexandru a exprimat ministrului francez la Belgrad, condolanţe. PLECAREA PRINŢULUI DE WALES Londra, 26 (Rador). — Prinţul de Wales s’a înapoiat, azi dela Paris, cu avionul. LA ATENA Atena. 26 (telegr. part.) — La legaţia franceză s’a oficiat un requien pentru mareşalul Foch. Au luat parte membrii legaţiei franceze, preşedintele republicei, d. Conduriotis, d. Venizelos, toţi membrii cabinetului grec şî numeroşi ofiţeri. DELEGAŢIILE ARMATEI ALIATE Paris, 26, (Telegr. part.).— Delegaţia engleză are în frunte pe prinţul de Walles şi se compune din 5 mareşali şi 3 amirali. Delegaţia belgiană are in frunte pe prinţul Carol al Belgiei şi se compune din 3 generali. Delegaţia polonă este condusă de şeful statului major, generalul Römer. Delegaţia iugoslavă are in frunte pe generalul Hadgigi. Delegaţia cehoslovacă e condusă de şeful statului major, generalul Sirovy. Delegaţia italiană o are în frunte pe mareşalul Caviglia, iar delegaţia americană pe mareşalul Pershing. Grandoarea funeraliilor lui Foch — Fără Foch, s’ar fi terminat cu Franţa şi cu libertăţile naţionale scrie „La Victoire” — Pingis, 27 (Rador) — Ziarele continuă a consacra lungi articole vieţei militare şi intime a mareşalului Foch, reproducând amintiri şi comentarii asupra ilustrului soldat, şi ocupându-se de grandoarea funeraliilor. „Le Temps" scrie că fără îndoială, niciodată nu s'a văzut ca funeralii naţionale să aibă într'un atât de mare grad caracter internaţional. „Nici un învingător, nici un stăpân al pământului n’a beneficiat de favoarea unui omagiu universal, ca acela exprimat celui mai puţin ambiţios, celui mai simplu, s-ar putea aproape spune celui mai umil din soldaţii victorioşi. Ţările care au adus memoriei învingătorului din marele război această mărturie de admiraţie, de dragoste şi de recunoştinţă se ştie că Franţa e mândră să primească sentimentele lor şi le mulţumeşte“. „Figaro“, scrie: „Asistăm de câteva zile la o explozie de patriotism cu totul spontană, fiindcă toată lumea e de acord să recunoască faptul că manifestaţiile oficiale au fost cu mult mai prejos decât marea mişcare naţională, provocată de moartea mareşalului Foch. Pioasa exaltare pe care o constatăm în toate clasele societăţii, arată că francezii nu sunt dispuşi la renunţarea şi la abdicarea pe care o cred unele cercuri. w7" -Jemrmnd" scrie.: -Ziuade ieri a fost uitimul act din epopea recunoştinţei şi amăreţiei. Un popor întreg, urmat de elita naţiunilor, de doi fii de Regi, a insolit până la mormânt pe mareşalul Foch. „Le Petit Journal" scrie: Nici o figură nu va străluci într’o mai curată lumină. Niciodată, in nici un moment al Istoriei omenirei, n’a existat un om Investit cu o comandă atât de uriaşă, ca acea încredinţată mareşalului Foch, adevăratul făuritor al Europei noul„La Victoire“, sub semnătura d-lui Gustave Hervé, scrie : Dacă n-am fi avut printre noi pe şeful de geniu, fără de care cele mai bune trupe sunt neputincioase să forţeze victoria, s-ar fi terminat cu noi şi cu libertăţile naţionale în Europa. Polonia ar fi rămas în fundul mormântului, pe care se pecetluise piatra de mai mult de un secol. Cehii ar fi rămas robiţi. România şi Iugoslavia puteau spune adio unităţii lor naţionale, întrevăzută în orele de la Marna. Belgia ar fi fost o insulă germană, devenind de data aceasta cu adevărat pistolul îndreptat spre inima Angliei. Alsaciei şi Lorenei îi puteau spune adio, precum italienii puteau să-şi ia rămas bun dela Irentino şi Triest mm s îndureraţii: Adriana, Tifi şi D. R. Ioaniţescu ; Ana şi I. R. Ioaniţescu ; Georgeta şi Giacinco Fizzotti; Maria şi M. Niculescu ; Marieta şi Ion Niculescu ; Maria şi C. Niculescu Paulina şi Paul Paturea ; Dida şi Emil Darvari, aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a scumpei lor mamă, soacră şi mamă mare ELENA R. IOANIŢESCU în etate de 78 ani Serviciul religios s-a oficiat Miercuri 27 Martie a. c., la ora 4 (16) d. a., în biserica Iancu Techiu (Bulev. Pake colţ cu Mătăsari), de unde a pornit cortegiul pentru înhumare. * Sdrobiţi de durere Stanca Pr. Const. Georgeanu soţie, Petruţa, Eufemia, Constanţa şi George fiice şi fiu, Stan Mariciu, Badea Rădulescu şi Tudor Barbu gineri, Lily, Puiu, Lenuţa, Dragoş, Iulia, Mircea, Lily, Tanţa, Nicu şi Ştefania nepoţi şi nepoate, precum şi familiile Stanciu Popescu, Eufrosina Fixinescu şi Constantin Mirică, au nemărginita durere de a anunţa rudelor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a mult iubitului lor soţ, tată, socru, bunic, frate şi cumnat Preot şi învăţător pensionar în etate de 62 ani, după o scurtă dar grea suferinţă în ziua de 22 Martie 1929, ora 4 dimineaţa în comuna Esechioi judeţul Durostor. înhumarea a avut loc la 24 Martie. Rugaţi-vă pentru el! 17 . Acc&d sit întristaţii: Thomaida V. Cosma fiică, Anastase E. Mio nepot, Polixenia E. Mio cu copii, Alexandra Th. Frasheri cu copii, Kreanthi N. Ramizi, surori Maria D. Cotta cu copii, cumnată nepoţi şi nepoate, veri şi verişoare anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor SOFIA P. SAMOLI (născută Ramizi) sucombată în urma unei scurte şi grele suferinţi în ziua de 25 Martie 1929 în vârstă de 78 ani. Înmormântarea a avut loc în ziua de 27 Martie, cortegiul pornind la ora 3 d. a. de la locuinţa defunctei str. Berzei 98, la cimitirul Sf. Vineri. . ......, 5 la Familia N. Th. Munteanu, cu rudele Caragoni, Stănescu, Ferando, Folescu, Georgescu, anunţă încetarea din viaţă, în ziua de 26 Martie, c. a prea iubitei lor MWMRM în etate de 15 ani elevă în, clasa IV a liceului Regina Maria, din Bucureşti. înmormântarea a avut loc în ziua de 28 Martie c. la cimitirul „Reînvierea”. Cortegiul a plecat de la locuinţa sa, din strada General Poetas 66 la orele 3 p. m. I mm îndureraţii : Hermina şi Nae Georgescu cu fica, Eliza şi Alexandru Georgescu cu fica, Atina Cecilia şi Emil Georgescu, Florica şi Titi Georgescu, Mihai Georgescu, Ionel Georgescu, Alexandrina Potop cu copii, Marie Ionescu, Eliza N. Mihăilescu cu copii, Ralie şi Nicu St. Vernescu cu copii, Coca şi Pane Vernescu cu copii, Didina St Vernescu cu copii, Alexandru Vernescu aduc la cunoştinţa rudelor şi prietenilor încetarea din viaţă a iubitei şi neuitatei lor mamă, bunică, soră şi mătuşe . p. mmm NASCTITA VERNESCU săvârşită din viaţă în dimineaţa zilei de 26 Martie 1929, la Bucureşti, în vârstă de 72 ani. Rămăşiţele pământeşti vor fi transportate la Focşani în Biserica Cimitirului Sf. Gheorghe..." (Sudic). " Serviciul religios şi înhumarea vor avea loc Joi 28 Martie 1929, ora 3 p. m. 6 Cu inima zdrobită de durere şi în veci nemângâiaţi , Dodel şi Ionel Muianu fiică şi ginere, Ernani, Fănică, Nicu fii, Marioara, Didi nurori, Maria Popescu şi Eufrosina Georgescu surori, precum şi celelalte rude, anunţă ireparabila pierdere a bunei şi sfintei lor măicuţă Teodora C. Niculescu născută Lăcusteanu în etate de 63 ani în urma unei groaznice suferinţe. Serviciul religios va avea loc în ziua de Vineri, 29 Martie, ora 3 d. a., la locuinţa defunctei, în Calea Griviţei Nr. 15, de unde cortegiul va porni la Cimitirul Sf. Vineri Aceasta ţine loc de orice înştiinţare.