Universul, aprilie 1929 (Anul 47, nr. 76-97)
1929-04-04 / nr. 76
Până când? Poporul român e cuminte. Ce păcat că nu toţi conducătorii lui sunt la fel ! Paştele a trecut fără violenţele proorocite de pescuitorii , în ape, pe care vor să le vadă numaidecât tulburi. Asta dă nota gingăşiei sufleteşti a masselor. In schimb, scumpetea a făcut de ravagii şi de astă dată, fără, infrânarea ce se aşteaptă de atâta timp în zadar. Asta dă nota mediocrităţii spirituale a exponenţilor oficiali. Au trecut şase luni de când funcţioneează in regim ce revendica aceasta cinste şi această sarcivil, între altele, în numele şi în scopul imprimării unui regres simţitor cel puţin preţurilor obiectelor de prima necesitate. Socotim că, a aminti acest lucru nu înseamnă a face şicane, după cum a constata că nimic nu s’a realizat din cele făgăduite, nu va să zică a săvârşi o nedreptate. Diagnoza situaţiei este alta şi toată lumea o vede, o simte — o îndură : elanului criticilor şi promisiunilor i-a urmat o neputinţă generală. Semnalându-ne acest fapt regretabil, mulţimea cititorilor seîntruneşte asupra unei constatări comune : unul din campionii luptei politice pe tema eftemiei traiului era d. Mihalache. Cine nu-şi aduce aminte filipicele sale, rezumate în întrebarea : cum se poate ca alimentele să fie atât de scumpe îmtr'o ţară prin excelenţă bogată în produse de tot felul ? ! Era calul de bătae al dis- I cursurilor şi momentul de I deslănţuire al aplauzelor. Azi d. Mihalache este miinistrul domeniilor, şeful produselor naţionale, şi cu toate astea, în materie de pescării, ■ de pildă, competinţa i s-a măriginit la călătoriile pitoreşti prin Deltă, iar publicul a plătit peştele de sărbători cu preţuri rezervate altă dată obiectelor de lux. Nu mai vorbim de specula cu ouă şi cu fructe, mai scumpe decât cele importate, deşi reclamă cele mai mici cheltueli de producţie, după cum e inutil să relevăm că preţul cărnii, în jurul scăderii căreia se cântase atâtea serenade săptămânile trecute, a ţinut să manifeste şi el aceeaş nepăsare pentru făgădueiile repetate şi pentru măsurile platonice. Până când marele public va suferi această nemiloasă speculaţiune ? Până când va dura epoca vorbelor mari şi a faptelor invizibile ? Iată ce se întreabă toată lumea, cu sufletul rănit de deziluzii fără de sfârşit. Moartea ambasadorului Statelor Unite la Paris Paris, 1 Aprilie (Hadar). «— Ambasadorul Statelor Unite la Paris, Myron Herrick a încetat din viaţă, după o criză de cord. Era bolnav de mai multă vreme şi la funeraliile mareşalu- lui Foch, cu toată împotrivirea medicilor, a ţinut să asciere. A doua zi, a fost nevoit să rămână în pat. Medicii cari l-au promnis au stabilit că starea e extrem de gravă. Eri la ora 6 .L, a avut o criză extrem de acută, apoi şi-a dat oin sufletul. * Membrii guvernului şi numeroase personalităţi au venit să prezinte imediat condoleanţele. Myron Herrick «tra comandor al „Legiunii de onoare“ şi doctor honoris causa al Universităţii din Paris. 'M. * Paris, 2 (Rador). — Ambasadorul american Myron Herrick s’a stins din viaţă pe nesimţite, în timp ce stătea de vorbă cu prietenii ce veniseră OS-l viziteze. Presa franceză îl consacră numeroase articole. sulMimadmid aenutilmentele franco-fil© laie «mili nentuluî diplomat Presa americană de asemenea puibilică articole deosebit de elogdoase. Cercurile oficiale din Washington au aflat cu profundă emoţie ştirea morţii lui Myron Herrick, socotit ca cel mai strălucit între toți ambasadorii pe cari i-au avut Statele Unite în Franța. Sub FUNERALIILE Parii, * (Rador). — Funeraliile ambasadorului Myron Herrick au fost fixate pentru ziua de 4 Aprilie, D. Poincaré va ţine un discurs în numele guvernului. Un crucișetor francez va transporta corpul defunctului în Statele Unite. MIRON HERRICK Momente istorice Paris 1 Aprilie. (Telegr. particulară). — Cu moartea lui Myron Herrick, Franţa pierde pe unul din cei mai devotaţi crredincioşi prieteni. De la începutul războiului mondial, Myron Herrick a făcut dovada acestor sentimente aţă de Franţa. Luni, 3 August M1, Herrick a primit de la colegul său Gerard, din Berlin o telegramă chrată prin care îl anunţa, că laora 6 d. a. Germania va trimite la Paris declaraţia de război şi va însărcina pe ambasadorul Statelor Unite cu protecţia supuşilor străini din Franţa. Herrick a chemat imediat la telefon pe Viviani, preşedintele consiliului de miniştri, spundu-lu-i cu emoţie: „Vă previn, că peste câteva minute, Germanii vă vor remite declaraţia lor de război. io£ a contnuat, pe un ton energic : ■ ni-au cerut să arborse d■ pelul american deasupra palatului ambasadei lor. Aceasta insă niciodată nu se va întâmpla! Steagul american nu îv; [dlfăi decât deasupra TUffirilor franceze. $\ Myron Herrick s'a ţinut rde cuvânt. Când, in Septembrie 1911, din cauza situaţiei critice, guvernul şi corpul diplomatic s'au retras la Bordeux, Herrick a rămas la Paris ; a tipărit șiscălit mai piuite afișe pe cari le-a lipit pa *mai multe edificii publice frankei». Pe ofițe scria: ^Această clădire e pusă sub pasa "Americei și ambasadorului său", Joffre a înfrânt însă armatele germane la Marna și a salvat Parisul. * Marți, 26 Martie a .c. Myron Herrick a urmat cortegiul ma- seralului Foch de la Notre Dame până la palatul invalizilor şi a răcit în tribuna ambasadorilor în timpul discursului d-lui Poincaré. Joi a căzut la pat şi Duminică a murit, la ora 5, aproape subit, în urma unei crize de inimă. Prietenul său întim, generalul Pershing, care se află la Paris, a fost foarte impresionat. „Cu Herrick", a declarat generalul Pershing, dispare un mare cetățean şi un mare ambasador Va fi greu să-l înlocuim " . Wall. --------xox--------- 117 metri sub apă Roma, 5 (Rador). — Submarinul „Mameli“, făcând experienţe de presiune, a atins adâncimea de 117 metri, bătând astfel recordul mondial ce era deţinut de submarinul italian „Balil!*", culBS — ■ M.S. Regina Maria in Spania Madrid, 2 (Rador). — Familia regală a Spaniei. M. S. Regina Maria a României şi A. S. R. principesa, Ileana, au petrecut prima zi de Paşti la ţară, la proprietatea, aparţinând Infantelui Alfons de Orleans, în apropiere de Cuenca. Seara s'au înapoiat la Madrid. Eri, MM. II. Reginele Spaniei şi României, însoţite de Infantele Beatrix şi Christina, şi de principesa Ileana au făcut o excursiune la Toledo. Aseară, legaţia României la Madrid a oferit un banchet, la care au asistat familia regală., d. Primo de Rivera şi membrii guvernului. Astăzi, M. S. Regina Maria şi Domniţa Ileana, însoţită de Infantii Alfons şi Alfons de Orleans au plecat în excursiune cu automobilul la San Lucar. -------X ox-------- Bulevardul „Marechal Foch” Paris. 2 (telegramă part.) — Consiliul municipal a hotărâtcu 58 voturi contra 7 (comuniştii) şi 5 abţineri, să deia bulevardului Bois de Boulogne, numele mareşalului Foch. Pe „Place Dauphine“ va fi ridicat monumentul ilustrului mareşal. Vall. -------LOT------ Nenorocirea dela velodromul din Paris _______ ] Paris, 2. (Rador). ■— La velo- ■ dromul din Paris, motocrtistul Guyard, venind cu o viteză de 80 km. pe oră, s'a lovit de balustradă și a rămas mort ps.s.\ V :;peete-l&t a rosit mus, alt! zeci răniţi. -------XO X-------| Ion Gorun S'a stins din viaţă Ion Gorun, in ajunul Paştelor. Gorun (Alexandru I. Hodoţ) a fost un mare ziarist ţi un distins literat. Şi in presă ţi in literatură a fost unul dintre cei mai de teamă cultivatori ai graiului neaoţ românesc. In presă, adus ani întregi campanii metodice, cu sărguinţă ca să, înveţe pe cititori, cum să scrieţi să vorbească. Năzuinţa lui a fost să nu fie oropsită limba românească, să nu fie scoasă din matca ei prin mologisme, să i se păstreze cu religiozitate forma, căci limba constitue comoara şi specificul etnicului. Muncitor neobosit ţi primenindu-ţi continuu cunoştinţele, Ion Gorun a fost in ziaristică sfetnicul ţi indrumătorul onestităţii de cugetare, bunei credinţe in tălmăcire ţi orientatorul respectuos al publicului, 14 colaborat mulţi ani la „Universul", scriind articolul de fond cu acea grijă de dascăl inspirat numai de grija de a îndruma pe cititori. Ca literat, pentru limpezimea lui de cugetare, pentru cultul limbei literare, a fost cinstit cu marele premiu naţional de literatură. Iar in profesiunea de ziarist, pentru ridicarea breslei, a fost unul dintre intemeetorii Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, în comitetul căruia a fost vreme îndelungată.Ion Gorun a fost un mare cărturar. Retras de câtva timp din presă pe care a inălţat-o cu prestigiul culturii lui, se îndeletnicea in vremea din urmă cu literatura şi traducerile. Şi intr'o zi, boala nu Va mai cruţat. S'a stins. In faţa criptei lui, aducem, omagii sufletului lui Ion Gorun şi arătăm recunoştinţa Întreagă camaradului strălut. Prima spovedanie a M. S. Regelui Mihai I Se ştie, că M. S. Regele Mihai ajungând vârsta de 7 ani a Început cursurile şcoala primare. Astfel primeşte cunoştinţele necesare, potrivit minţei sale fragede de copil. Acum, a început a distinge In cercul orizontului său ce e bine şi ce e rău. In această stare sufletească a putut să-şi facă prima mărturisire a greşalelor, Incercul nevinovăţiei sale de copiI. Fiind din vreme pregătit de Angusta Sa Mamă, A. S. R. Principesa Elena, pentru taina mărturisirii greşalelor, M. S. Regele aştepta cu nerăbdare momentul, când să se prezinte înaintea I. P. S. Său duhovnic, patriarhal Miron, in paraclisul, unde asistă la sfintele slujbe In zile de sărbătoare. S’a spovedit In Vinerea patimilor, la orele 5, sărutând sfintele Icoane din catapeteasmă, rostind frumos rugăciuni şi Învăţând dela înalt Prea Sfinţitul, rugăciunea: „Inger, Ingerelul meu” şi a se închina cu metanii înaintea sfintelor icoane. După spovedanie şi primirea Îndrumărilor duhovniceşti de bună purtare, de ascultare, de a milui pe cei săraci, etc., înalt Prea Sfinţitul Patriarh i-a dăruit o „Cărticică de rugăciuni“, făcută şi completată «nume frumos şi cu dedicaţia : „In amintirea primei spovedanii în paraclisul patriarhiei — 29 Martie 1929”. Iară A. S. R. Principesa Mamă, tot în amintirea acestui eveniment, i-a dăruit „Noul testament“ în traducerea părintelui Gala Galaction, tipărit pe hârtie lină şi frumos legat cu insignele regale. Fie ca poveţele acestei Sfinte Cărţi, când le va ceti şi pricepe, să-I fie o bună călăuză In greaua misiune ce-L aşteaptă. Tot atunci s’au spovedit şi Alteţa Sa R. Principesa Mamă Elena şi Alteţele Lor Principele Paul al Serbiei şi Principesa Olga. Sâmbătă au primit de la I. P. S. Patriarh Sf. Cuminecătură la liturgia oficială în paraclis, M. S. Regele a fost cuminecat în sfântul altar. M. S. Regele Mihai I, cu Augusta Lui Mamă, A. S. R. Principesa Elena D-ra El» Dărâm la if lerilii Paris, f (Telegr, part.). — D-ra Elena Văcărescu, care a petrecut iarna în Egipt, a fost primită în audienţă de regele Fuad. Pasionat arheolog şi geograf, regele Egiptului a ştiut să dea lungii conversaţii cu d-ra Văcărescu un caracter de înalt interes. Regele Fuad a avut cuvinte amabile pentru ministrul României la Cairo şi a evocat cu simpatie amintiri despre şederea sa în România şi vizitele făcute defunctei regine Elisabeta şi Reginei Maria la castelul Pelişor din Sinaia. Admir poporul român, a încheiat regele Egiptului, pentru tenacitatea şi mândria sa. După acea, d-ra Elena Văcărescu a vizitat, în tovărăşia regelui, palatul, minunata lui grădină şi moschea particulară. « Val» S'a revărsat fluviul Missuri PAGUBE IMENSE New-York. 2 (Rador). —■ Barajul de gheață format de fluviul Missuri lângă Mandan s’a rupt, provocând inundarea unei suprafeţe de câteva mii de hectare. Pagubele ating peste 50 milioane dolari. -------XO ---------- Noua organizare a statului iugoslav Belgrad, 2. (Rador). — Regele a semnat ori decretul-lege privitor la noua organizare a Statului, in virtutea nouei legi, sunt suprimate patru ministere, anume ministerele cultelor, al reformei agrare, al sănătăţii publice şi poştelor. Afacerile de resortul ministerelor suprimate au trecut, în ordinea mai sus notată, la justiţie, agricultură, prevederile sociale şi lucrările publice. Legea intră în vigoare imediat, neacordându-se nici un termen pentru lichidarea ministerelor «u- ■_ -A*.--- , - .. l Moartea lui Const. Vicol In dimineaţa senină a zilei a treia de Paşti, s’a atins in primăvara vieţii, bunul nostru camarad de ziaristică, Constantin Vicol, care îmbrăţişease cu aceeaş pasiune tinerească advocatura şi politica, ales in ultimele alegeri deputat de Vlaşca. Moartea l’a răpus fulgerător, după o scurtă suferinţă. In toate cercurile ziaristice şi politice, Constantin Vicol se bucura de multă şi sinceră prietenie, fiindcă Vicol era un suflet ales şi loaial, un prieten devotat, un spirit vioi. In scurta sa activitate ziaristică şi politică, precum şi ca advocat, Vicol a înţeles suferinţa aproapelui şi ajuta cu cuvântul şi cu fapta, cu nesfârşita lui bunătate de inimă, oriunde întâlnea un suflet necăjit. Azi, când se duce în lumi mai bune, stăpâniţi de profunda emoţie, produsă de neaşteptata lui săvârşire din viaţă şi de întreg gândul pios, cuvenit prietenului scump, — o lacrimă de frate pe mormântul lui şi pios rostim: „Dumnezeu să-l odihnească la pace, şi să-l aşeze la rândul drepţilor!" FILME Ora I. Uşa se deschide, aprodul aruncă privirile obicinuite pe sălile de moazic, justiţiabâlii încep să se înşire pe bănci, avocaţii îşi depun servietele pe mesele de la bară, doamnele cuprocese îşi trag un ultim condei pe buze, cu ochii la oglinda aurie din poşetă. O mişcare în fund, o tresărire la sală, linişte. Curtea a intrat. Preşedintele se uită pe condica de termene şi zice grav : *— Ia arestatul. — Nae Bondoc ! strigă grefierul. Uşa se deschide, ca să facă loc unui individ osos, oacheş, nepieptănat, jerpelit, şi urmat de un soldat, care se ’mpiedică de prag și era cât p’aci să cadă cu baioneta la spatele prevenitului. — Dat în judecată pentru atentat la pudoare și condamnat de tribunal la 4 ani închisoare. Apelul în termen, recită grefierul fără să se uite în dosar. Preşedintele examinează cu mină severă pe apelant şi-l întreabă : — Bine, domnule, de ce te-ai apucat de fapte de acestea grave ? Eşti om în toată firea ! Inculpatul întoarce capul într'o parte, arătând o feme® tânără, legată la cap cu basma roşie, care ţine ochii la jos şi-şi mototoleşte batista. — Să trăiţi, domnule preşedinte, m’am împăcat, cu dumneaei. — Se poate. Dar nu te-ai împăcat cu legea ! — M’a iertat, să trăiți! — Te-o fi iertat. Dar nu te ii iertăm noi! Inculpatul se uită lung și răspunde: — Păi de ce, domnule președinte, că dumneavoastră nu i y’aim făcut nimic ! • r' ■ 'v DflQ «M« ... Parturant montes!... Cunoaşteţi, fireşte, cugetarea lui Horaţiu: „S’a scremut muntele şi s’a născut un şoricel“. O sgomotoasă reclamă anunţă sfârşitul... nu sfârşitul pământului, dar sfârşitul tuturor nenorocirilor. Deodată cu ridicarea ceasurii şi a stării de asediu, deodată cu venirea la cârmă a unui partid popular, deodată cu sfărîmarea zăgazurilor, care împiedecau inundaţia capitalului străin, deodată cu realizarea împrumutului şi sosirea tranşelor bănoase, totul se va transforma în România. Aşa spuneau irozii noului eveniment, aşa trâmbiţau crainicii ! Şi norodul a crezut. S'a schimbat oare ceva nn mai bine, In România, de când un guvern nou a luat locul unui guvern vechiu; de cdnd a fost izbutit împrumutul; de cdnd capitalul străin a fost liberat de bariere; de cdnd s'a făcut stabilizarea? Şi este astăzi oare mai multă, mulţumire nu ţară decăt era cu şase luni în urmă? Să auzim: Afară de câteva mii de politicieni guvernamentali, cine este mai mulţumit ? împrumutul şi stabilizarea câte nevoi publice au uşurat 7 Plătesc oare oamenii mai puţine biruri, decât mai ’nainte 7 Agenţii fiscului sunt mai Îngăduitori decât erau? Posesorii de acţiuni văzut-au ei acţiunile lor mal urcate la bursă 7 Viaţa eftenitu-s’a măcar en un leu 7 Chiriile locuinţelor scăzut-au câtuş de puţin 7 Comerţul este el mal înfloritor 7 Funcţionarul este oare mal pricopsit 7 Pâinea este ea mal efină 7 Să auziml Ziarele, cari susțin până la desperare guvernul, de spaima unei schimbări neaşteptate a lucrurilor, nici ele nu îndrăznesc să pzr'n.Vk." vreo fmhi’nă"ăttre- Ele susțin guvernul numai biestemănd zilnic fosta guvernare liberală. Adică, da,că este atât de rău astăzi, e fiindcă a fost foarte rău ori. Sau cu alte cuvinte, răul făcut de trecutele guverne e atât de adânc, uneât guvernul actual nu-l poate îndrepta. Și atunci întrebarea firească este : de ce s’a mai schimbat guvernul ? S’a schimbat guvernul și nici un rău n’a fost înlocuit. Pentru garantarea împrumutului, au fost votate în pripă noui biruri grele. Execuţia contribuabilului este mai drastică decât oricând. Gazetele guvernamentale, însăşi ţipă cotidian împotriva „inchiziţilor fiscale". S’a făgăduit, că sosirea capitalului străin va spori valorile la bursă. Ei bine, citiţi buletinul bursei şi spuneţi, daca au fost vreodată hârtiile mai scăzute decât sunt astăzi! Au fost promise însemnate economii bugetare, desfiinţare de automobile, suprimarea ginecurelor, ordinea şi cinstea în mânuirea banului public! Unde sunt toate acestea ! Somăm presa guvernamentală să ne arate o singură uşurare: Măcar una singură! Câte automobile de prisos fost-au desfiinţate? Nici unul! Câţi funcţionari sinecurişti fost-au suprimaţi? Nici unul. Dimpotrivă, funcţiile au fost căptuşite. Acolo, unde statul garantează stabilitatea funcţionarului, a fost numit un al doilea, suplimentar. In loc de mai puţini slujbaşi, cum s’a făgăduit, avem astăzi doi slujbaşi pentru o slujbă. Fondurile publice sunt ele cheltuite mai cu omenie? Am auzit că intr’o singură lună au fost cheltuite 20 milioane din fondurile secrete,atât cât celelalte guverne reacţionare şi blestemate cheltuiseră în şase luni. Şi atunci unde au sburat fondurile? Fiindcă acest guvern este popular, e apărat de dragostea publică, lui nu-i trebue jandarmi, censură, stare de asediu, constrângere. Negreşit toate acestea nu trebue. Ii trebue milioanele! Dar poate, traiul este mai eftin... Duceţi-vă în piaţă ţi constataţi. Iată fericirea! ’ Ni se va răspunde, că preţurile mărfurlor ’ -unele legi cărora voi r.(ri a inţ aţa, decel realizate?„. . Căci un popor atât de adânc iiţelat, nu se mărgineşte a pierde încrederea In oamenii, cari l'au amăgit, dar pierde chiar încrederea In existenţa binelui şi a virtuţei Şi atunci, greşala politicianilor demne crimă. CONSTANTIN BACALBAŞA Reorganizarea învăţământului menajer _____________ * — Mai ales in vederea deprinderii ţăranilor cu o hrană mai bună — învăţământul menajer este foarte bine organizat în străinătate. Mai cu seamă în Belgia există o veche tradiţie sănătoasă în ce priveşte educaţia gospodinelor din toate treptele sociale. La noi, învăţământul gospodăresc are nevoe de reorganizarea temeinică, mai ales în vederea deprinderii ţăranilor cu hrană mai bună. Cu toate că învăţământul menajer are la noi o vechime de 44 ani, căci în 1885, din iniţiativă particulară, s-au înfiinţat primele două şcoli de menaj din a ţară, totuşi de atunci şi până astăzi, sub raportul acesta, nu au progresat aproape deloc. învăţământul menajer este de două categorii la noi: liber şi obligatoriu. .Acesta din urmă se predă în toate şcolile secundare de fete, iar învăţământul liber se predă în şcoli normale de menaj, la cursuri normale de specialitate, în şcoli de menaj elementare, la cursuri de menaj pentru doamnele din societate, cursuri de menaj pentru intendente, cursuri de menaj pentru servitoare ! Şcoli normale de menaj a- I veni trei în Bucureşti, una la Timişoara şi alta la Slatina. Admiterea în aceste şcoli se face pe temeiul bacalaureatului sau a diplomei de absolvire a şcoalelor normale de învăţătoare. In Belgia, unde învăţământul gospodăresc este cel mai bine organizat, sunt aproape 700 de şcoli, clase şi secţii menajere. Acestea sunt repartizate în : şcoli normale menajere, şcoli normale de menaj cu cursuri agricole, şcoli menajere elementare agricole, şcoli şi clase de menaj ambulante, şcoli temporare, clase de menaj pe lângă şcolile profesionale, secundare, clase de menaj pe lângă şcolile primare şi de adulte. Iată o organizare într’adevăr temeinică, ce se întregite prin cursuri de studii familiare, reviste, expoziţii, concursuri şi cursuri de perfecţionare menajeră. Ştim că ministerul instrucţiunii are un raport amănunţit asupra organizării învăţământului gospodăresc în Belgia, mai ales că avem şi noi o documentară copie după acest raport. Este timpul ca şi la noi învăţământul gospodăresc să fie reorganizat pe temeiuri corespunzătoare necesităţilor de azi. Mai ales învăţământul ambulant la ţară ar trebui urgent organizat, în vederea deprinderii sătenilor cu un trai mai substanţial. O pleiadă de propagandiste la sate ar fi necesară să se înfiinţeze spre a se repeta, cu mai multă hotărâre, experienţele făcute la noi, înainte de război, într'un judeţ de la Dunăre, încercări care au dovedit că satencele noastre sunt perfect accesibile unei educaţiuni I mai îngrijite sub raportul gospodăresc. Ţăranii noştri, cu fericite şi rare excepţiuni, , chiar cei mai cuprinşi la pungă şi cari au vatra plină de bogăţii alimentare, se hră- I nesc, totuşi, foarte prost, preferând chiar să-şi vândă produsele în întregime la oraş, decât să-şi păstreze o rezervă pentru traiul lor familiar. Propagandistele culinare, la cursurile ambulante, de menaj, ar putea, în scurtă vreme, să schimbe aceasta mentalitate prea veche şi să depindă astfel pe satenii noştri cu o hrană mai higienică şi ca atare mai bună. L. Iliescu ------xox------ ’.-t íí*'. .'c%. Accidente de automobil la Paris Paris, 2, (Rador). — „Le Journal“ coalueazá la 20 morți .şi 21 răniţi numărul victimelor din accidentele de automobil întâmplate in Franţa în ajunul di in prima zi de Paşi. ■