Universul, aprilie 1929 (Anul 47, nr. 76-97)

1929-04-04 / nr. 76

HABE RERUSERE DE PREŢURI Ţechini Magazin de Arme şi Biciclete B. D. oferă clienţilor amatori de Meldete bune, renumitele Biciclete Franceze Da. UN RENUME MONDIAL neîntrecute In soliditate construcţirae şi eleganţă Automoto Jean Louvet, cu furca dublă PURSAN cu preţuri fără concurenţă şî anume: Cea mai bilet —Cea mai resistentS! Biciclete AUTOMOTO, TOUR DE FRANCE care au câştigat In Franţa de 4 ori renumitele curse: TOUR DE FRANCE şi «CHAMPIONAT D­­ FRANCE». — Ele sunt de o construcţiune foarte Îngrijită, de co­loare violet închis foarte distinsă, cu la gurile ermetic Închise intr’o continuă bae de uleiu, două pinioane, unul liber, altul fix, două frâne «a cablu, g­hidon­ul sea de curse, cauciucuri demontabile «Michelin» apărătoare de noroiu. Bar Lei 3200 'Bl Același bicicletă cu obezi de lemn și pneumatice cu «boyaux» fără apărătoare de noroiu». 'T tei S300 Cea mai solidi I — Cea mai distinsă I Bicicleta, JEAN LOUVET) cu renumita sa furcă dublă de coloare cafeniu deschis (beige), foarte elegantă, cu lagărele ermetic Închise, două pinioane: unul liber, altul fix, două frâne cu cablu, ghu­don și jel de curge, cauciucuri demontabile «Michelin», apărătoare de noroii.­ir­­et 4800 Bl Bicicleta „PURSAN“ de coloare neagră, cu buceaua «Torpedo» roată liberă şi frână in bucea prin contra-pedalare, frână şi in fată, şea cu resorturi şi ghidon ridicat de drum, cauciucuri demontabile «Michelin», apărătoare de noroiu. ir tei 4000 'll . Biciclete pentru băieţi pneumatice demontabile cu cadru 32 cm. pentru 4—6 ani Lei 3700­­» ii 37 n ,, 6—8 „ „ 2990 ,, „ 40 „ „ 8-10 „ 3200 ( t „ ,1 45 „ ( „ ^ 10 12 „ ,, 3500 Aceleași biciclete, pentru fetite lei 200 în plus la preturile de mai sus N* Vânzarea numai cu bani gafa­­T®® Onor clienţi sunt rugaţi a ne trimite comenzile după acest anunţ, unde găsesc toate indicaţiile asupra construcţiunei bicicletelor ce le ofe­­rim mai sus, precum şi preţurile absolut fixe şi numai cu bani gafa ast­fel că nu mai este nevoe de corespondente in această privinţă, căci nu le putem schimba. — Orice comandă va fi Însoţită de un acont prin mandat poştal, iar restul se va achita prin ramburs. — Comenzile fără acont nu pot fi efectuate. — In preţurile de mai sus sunt coprinse: gen­­tuliţa de pieie cu unelte pompa de Umflat şi clopot de ghidon. Profitaţi de aceste preţuri reduse şi transmiteţi-ne comenzile ce vor fi efectuate spre deplina Dv. satisfacţiune. /JBB" Vânzarea la toate magazinele speciale de biciclete tară, iar acolo unde nu găsiţi, adresaţi comanda Dv.: Reprezentant General pentru România Mare D. Sf. Zissu Furnizorul Curţei Regale 34, Calea Victoriei, Bucureşti 34, Calea Victoriei — Bucureşti Dv. (lin TF _■ d­u­ngeo bucureşti li 1 ÎLTM 1 jf 111 Strada Qtz-nol JVo. 77 Sf w îffiP m m in n m Fondat 7369 f JJ» IBM jrmi JE» de lucernă franceză plom­^ 9 MC& bată, sfeclă de nutreţ, zar­zavaturi fi flori, iarbă englezească, 1504 line ite de grădinăvii şî aihînăvit Expediţiuni Zilnice la provincie. UNIVERSAM Tribunalul a confirmat arestarea d-nei Armăşescu-Stravolca­n — Instrucţia crimei din str. Precupeţii Noui — Cercetările. In afacerea crimei din str. Precupeţii Noui, au continuat. Vineri in te­na. 11 Intre alţii, a fost din nou ascultat subcomisarul secţiei respective (străzii Precupeţii Noui). Investigaţiunile­­de ieri au fost închinate exclusiv rostului de a­ se dovedi cine a intrat In camera omorului şi tn ce stare s‘au găsit personagiii® dramei. Rezultatul anchetei de eri e ţinut sub secret, urmând să se facă noui confruntări şi audieri pentru desluşirea unor detalii. * Mandatul de arestare lansat de d. jude cons. Niculescu Bo­­lintin contra d-nei Domnița A­­rabella Armăşescu fostă Stra­­volca — ca, in­deobște orice mandat de arestare — spre a-și putea produce efectele, _ a tre­buit să fie supus legiuitei con­firmări a tribunalului. JUDECATA LA SANATORIU De obicei, arestatul e adus in vederea îndeplinirei acestei for­malităţi, înaintea tribunalului de resort. Şi aci, după ce se iau concluziile sumare ale mi­nisterului public şi ale apără­rii, se statuează asupra necesi­tăţii confirmării mandatului de arestare. In mod excepţional — si nu­mai în cazurile in cari imposi­bilităţi materiale neîndoelnice interzic aducerea arestatului In faţa instanţei — judecata se face acolo unde acesta se află, adică în spital, sanatoriu etc­. Aşa s'a procedat cu prilejul arestării fostului director gene­ral al închisorilor, d. C. Cor­n. Judecător Cazacu a luat în prealabil legiuitul interogator sumar, inculpatei. — Numele, pronumele, vârsta dv.?— Domnica 'Arabella Armă­­șescu... de ani 42... — Știți de ce sunteți arestată? — Nu știu de ce sunt ares­tată. — In mandatul de arestare ce s'a lansat împotriva dv. sunteţi Învinuită că aţi împuş­cat, cu un foc de revolver, pa avocatul Neculai Urseanu.» — Nu l-am împuşcat... — Mai aveţi ceva de spus? — Nu. Mi-am făcut declara­ţiile. Nu sunt vinovată. — D-le procuror, aveţi cu­vântul. CONCLUSIILE MINISTERULUI PUBLIC In numele parchetului, a pus concluzii de procuror N. Istrate. D-sa a făcut o foarte scurtă recapitulare a faptelor. A con­siderat, că sunt suficiente te­meiuri de vină contra inculpa­tei. A vădit, că In asemeni con­­diţiuni — şi mai­ ales pentru gravitatea excepţională a fap­tei şi pentru a se asigura de­săvârşirea instrucţiei — măsura arestării era indispensabilă. Şi a cerut confirmarea man­datului. I . AP­ARARE A «« Cel dintâi cuvânt al apărării l-a avut d. avocat Rosetti. D-sa a semnalat tribunalului dubiul şi nesiguranţa în care planează acuzarea, învederând, că deoparte e negarea categori­că, iar de alta simple bănueli. In asemenea cazuri, judecata de obiceiu achită. Nu e admi­sibil spune d-sa, ca acolo unde nu va fi osândă să existe totuşi detenţie preventivă. Cu atât mai puţin cu cât, crede d-sa, Ursianu n'a fost ucis ci s'a sinucis, după ce a îm­puşcat pe d-na Armăşescu. Examinând apoi mobilul a­­cestei supoziţii a sinuciderei, d-sa II găseşte în disperarea în care s-ar fi aflat Ursianu din cauză că d-na Armăşescu nu-i oferea realizarea tuturor intereselor nutrite de el. AL CUI ERA REVOLVERUL D. Rosetti crede, că proprie­­tatea şi provenienţa revolverului n'ar avea nici un interes în do­vedirea „omorului", chiar dacă era al d-nei Armăşescu şi încă nu e exclusă ipoteza ca tot Ursianul să fi tras. Dar revolverul nu era al in­culpatei ci al lui Ursianu. In sprijinul acestei aserţiuni invoacă o pretinsă mărturisire făcută de mama defunctului în­cat, care fiind grav suferind, a fost cercetat şi i s-a decis con­firmarea mandatului de ares­tare, chiar în cancelaria închi­sorii Văcăreşti, fiind adus din Infirmeria penitenciarului pe un scaun rulant Tot astfel s'a procedat şi cu prilejul mai îndepărtat al a­­restării d-nei Ioana Vulcănescu, care fiind grav bolnavă şi în imposibilitate de deplasare, a fost judecată pentru confirma­rea mandatului de arestare în sala de Îngrijiri a spitalului Colţea.­­Numita d-nă era învi­nuită de complicitate la crima fraţilor Şerban asupra Zenaidei Spănescu). Trib. Ilfov s. I comercial — care lucrează cu cabinetul de instrucţie al d-lui jude cons. Niculescu Bolintin — a fost chemat ori să examineze dacă este locul să fie confirmată a­­restarea. Inculpata fiind în imposibili­tate să se ducă, ori să fie dusă la tribunal, s'a luat dispoziţia ca tribunalul să se transporte la d-sa. — Astfel că la ora 3 d. a., precis şedinţa tribunalului pe coafir­mare, compus din­ d-nii jude­­cători Cazacu, Tretinescu şi procuror Istrati­u s’a deschis, chiar In camera nr. 6 a sana­toriului Sfânta Elisabeta de la şosea, unde d-na Armăşescu e îngrijită. De faţă se găseau apărătorii d-sale, d-nii avocaţi Radu D. Rosetti, I. Gr. Perietzeanu, Is. N. Micescu, I. Birnberg ş. a., o internă de serviciu şi câţiva ziarişti, fata d-lui jude cons. Bolintin, repetată de magistratul instruc­tor şi verificată cu atestarea u­­nui fost servitor în biroul d-lui Stravolca. In sfârşit, pentru justificarea acestei teze d-sa mai aduce două argumente : 1) că primele per­soane intrate în camera crimei ar fi schimbat poziţia obiecte­lor şi chiar a armei şi 2) că pri­­mele cercetări medico-legale ar fi găsit degetele arătătoare ale defunctului, zgârcite, ca şi când suprema lor încordare a fost ca să apese pe trăgaciu. A vorbit apoi d. Perietzeanu. Susţinerile d-sale au adoptat însăşi teza acuzării, deşi totul în această afacere a spus d-sa o conjectură şi încă permanen­tă, voi adopta şi pleda ceea ce­ se arată în mandat, că anume: d-na Stravolca a ucis la Ur­sianu şi că apoi a încercat să se sinucidă. Argumentele d-sale în faţa a­­cestei situaţii izvorăsc din con­vingerea că se găseşte în pre­zenţa unui caz de escrocherie sentimentală. Ca încheiere, d-sa, a ceru­t in­firmarea susţinând, că sumei când tribunalul ştie că la sfâr­şitul acestei desbateri stă achi­tarea, nu poate osândi cu pre­venţie. D. T. Micescu, a examinat Probele de fapt, şi a dedus im­posibilitatea materială că d-na Armăşescu să fi tras asupra lui Ursianu. Ultimul cuvânt, al apărării­­a avut d. I. Birnberg, care a cerut infirmarea mandatului de ares­tare pentru că el nu satisface nici un interes legitim și legal. DELIBERARE ȘI HOTARIRE Tribunalul a intrat apoi în deliberare, retrăgându-se în cancelaria sanatoriului. După o jumătate de ceas de chibzuire, magistraţii au suit din nou treptele „rezervelor" şi declarând şedinţă publică încă­perea în care e tămăduită in­culpata sub paza organelor po­liţiei, a pronunţat jurnalul prin care: — Tribunalul confirmă mandatul da arestare. PARTEA CIVILA ȘI-A RES­TRÂNS CEREREA DE DESPĂ­GUBIRI Am înregistrat om­­petiţiunea prin care d-na Marita Dobjanski, mama defunctului avocat Ur­sianu, se constituia parte civilă — printr’un procurator al d-sale — contra inculpatei cu suma de lei 3 milioane. Primim din partea acestei doamne o nou­ă scrisoar­e, de astă dată printr’un alt procura­tor, prin care ne înştiinţează că şi-a redus pretenţiunile la „des­păgubiri civile“ numai la două milioane lei, care­­ scrie d-sa: „Ar fi să înlocuiască numai în parte prin venitul lor sprijinul e­­fectiv pe care fiul meu, dacă ar fi trăit, continua să mi-l dea, că, deci destina­unea sum­ei ce o pre­tind ca parte civilă am înţeles din primul moment şi voi înţe­lege totdeauna, să fie numai a­­ceia a reparaţiunilor cuvenite şi admise de lege’. Mult Onorate d-le Director, Faţă de publicitatea ce s'a dat unei cerere, prin procură, in nu­mele nefericitei mame a defunc­tului coleg N. Urseanu, în intere­sul restabilirei situaţiei juste pe care această victimă rămasă în viaţă înţelege să o ocupe în des­făşurarea episodului juridic al a­­facerei Stravolca, — vă rog să bi­nevoiţi a luat act şi de alăturata cerere pe care azi mama lui Ur­seanu a înaintat-o Cabinetului de Instrucţie şi din cuprinsul căreia se poate vedea că, retractând cea dată de d. Henri George Meitani, îndurerata mea clientă nu a înţe­les niciodată să depăşească rolul nenorocit în care culpabilităţile altora a pus-o. Regret foarte mult că această intervenţie a mea a stricat armo­nia ce obişnuiesc a o păstra faţă de colegii cu care întâmplarea mă pune a colabora, dar am fost silit de greşala evidentă a confratelui care, înainte de a lua contactul indicat cu mine de d-na Dobjans­­chi, a utilizat o iniţiativă proprie care nu intră in vederile mele, care am primit dificila sarcină din primul moment. Primiţi, vă rog, asigurarea­­deo­sebitei mele consideraţiuni şi mulţumiri pentru ospitalitatea ce cred că veţi da şi acestor rânduri. Em. Vasl­a-Cluj avocat Calea Griviţei, 23 •—*— 7 51 x Interogatoriul * 1 i Un omor in Banat Timişoara, 51 Martie Săteanul Ilie Murzeca, din Jebel, a oroorît cu o lovitură de cuţit pe femeea Iuliana Mocriş din aceiaş comună, cu care trăia de mai mult timp în concubinaj. Criminalul a fost arestat de jandarmi şi predat parche­tului. D. prim-procuror R. Seciu­­reanu a fost la fața locului, spre a reconstitui crima. Murzeca pretinde că era beat când a comis această cri­mă, al cărei mobil este gelozia. Pentru doritorii de a primi „botezul aerului” CELEBRUL AVION „ROMANIA­­SFANTA MARIA“ VA FACE ZBORURI PENTRU AMATORI In dorinţa de a familiariza pe bucureşteni cu aviaţia, s’a decis, cu încuviinţarea celor în drept, să se facă, în preajma sărbăto­rilor Paştilor, o serie de zbo­ruri pentru amatorii de a primi „botezul aerului“. Zborurile se vor face, de la Ae­rodromul civil Băneasa, pe dea­supra Capitalei, cu celebrul a­­vion „România-Sfânta Maria“, care a zburat pe deasupra între­gului Continent european. Avio­nul va fi condus de unul din cei mai reputaţi piloţi români, căpi­tanul Radu Rusescu. Sumele realizate prin darea „botezului aerului“ — care a fost de mult şi insistent cerut de nu­meroase persoane, — vor servi la achitarea avionului „România- Sfânta Maria“, avion cumpărat, — pentru Statul român, — pe datorie, din iniţiativă particu­lară. D. Mihail Negru primeşte în­scrierile şi dă informaţiuni, la ziarul „Universul", numai între orele 7—8 seara. -----X O X—— A spart locuinţa unui poliţist Timişoara. 1 Aprilie D, comisar Tudor Guta, de la circ. II, a fost de trei ori la rând victima unor furturi prin spargere. Autorul acestor­ furturi a fost repede prins, în persoana unui anume Iosif Kiss, mun­citor, care fusese angajat în­­tr-un timp la depozitul de lemne, proprietatea d-nei Gutu. Hoţul a recunoscut, afara de furturile de la comisar, încă 10 furturi comise în oraş şi alte câteva comise­ la Arad, pentru cari a avut şi condam-Kiss a fost depus in închi­soarea parchetului. --------xox—■ Spargere la cinematograful din Timişoara, Timişoara, 31 Martie Direcţiunea cinematografe­lor comunale din localitate a reclamat poliţiei că necunos­cuţi au spart cassa de bani a cinematografului din Cetate. Paguba nu este mare, de­oarece în cassă nu se aflau decât câteva sute de lei. VINEREA MARI LA PATRIARHIE Vinerea Mare, s’a oficiat cu fostul obişnuit prohodul in bi­serica Sfintei Patriarhii. In vederea solemnităţii, au fost înşirate în curtea Patriar­hii câte o companie din regi­mentele­­ Mihai Viteazu, 21 In­fanterie, 2 şi 9 vânători şi 1 grăniceri, câte o baterie pe jos din reg. 2 artilerie, 2 artilerie grea şi ante-aeriană câte un escadron pe jos din reg. 4 şi 9 roşiori şi escorta regală, o sec­ţie din regimentul de transmi­siuni şi o companie de jandarmi pedeptri. ASISTENTA La ora 7 seara, au început să­­•sosească la Sfânta Patriarhie d-nii Mihai Popovici, ministru de finanţe ; I. Mi­ha­lach­e, mi­nistrul domeniilor, general A­­levra ministru comunicaţiilor ; N. Costăchescu, ministrul in­­frucţiu­iii pul­ice ; Voicu Niţes­­cu, ministrul Ardealului ; I. Lugoşanu, subsecretar de stat la preşidenţia consiliului de miniştri; D. R. Ioaniţescu şi E. Mirto subsecretari de stat la interne ; Godin Ştefănescu, prim procuror; inginer Elie Radu, preşedintele consiliului tehnic superior; Anaipir Angh­­el­escu, primarul sectorului TV ; D. Vla­­bîde, secretarul general al pre­şedinţiei consiliului de miniştri; Stancu Brădişteanu, secretar general la culte; general D. Popescu, secretar general la ministerul de război; Stan E­­mannuel, directorul general al siguranţei Statului; general E. Ndicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei; Mocionni, maistrul vânătorilor palatului. Eugen Bianu, subdirectorul general al siguranţei; general Mărdă­­rescu, inspector general de ar­mată ; Rudeanu, inspector de armată ; general Panaitescu, co­mandantul corpului II armată ; general Paul Miciora, coman­dantul pieţei; generalii Goma­­ramtimescu. Bârzotescu, Butoia­­­nu, Cusur Papiu, Gaffencu, Pa­­lada, Filip, Toma Duimitrescu, Jupescu Dragii, Lazărescu, con­tra amiral Soodrea, coloneii Bolintineanu, Călătorescu, T. Carapancea prim comisar re­gal, Theodoru Costescu, in., poc­tor de siguranţă , adjutanţi, regalii col­omn­eli Mano­l­escu. Ia-*­cobi d­. Zviede­nek, Ionescu-Mun­­te, comandor Păi a şi manor Murdare, dr. Mamulea, colonel Drossu, etc. SOSIREA­­A. S. R. PRINCIPE­SEI ELENA 51 A ÎNALŢILOR REGENŢI A. S. R. PRINCIPE­LE NICOLAE ŞI DR. MIRON CRISTEA PATRIARHUL La ora 7 şi 1O, au sosit la bi­serica Sft. Patriarhii A A, IX. RR. Principesa Elena cu Prin­cipele Regent Niculae şi L P. S. Patriarh . dr. Miron Gristea, Mult regent, cu d. general Con­­deescu, şeful Casei militare a VI. S. Regelui Mihai I, cari au fost primiţi de întreaga asistenţă, SERVICIUL PROHODULUI A. S. R. Principele Regent Nicolae ,și I. P. S. Patriarhul Regent au luat loc în strana regală din dreapta bisericii, iar, A. S. R. Principesa Elena în strana regală din stânga. Serviciul prohodului a fost oficiat de P. S. vicar Tit Sime­­drea, înconjurat de înaltul cler. Răspunsurile au fost date de clerul bisericii. OCOLIREA BISERICH La ora 8 şi 10 s’a făcut oco­lirea bisericii cu Sft. epitaf. Cortegiul a’a format în ordinea următoare: corul bisericii, oa­v­menii cu steagurile sfinte, pre­oţii cu Sft.­ epitaf, încadraţi de adjutanţii regali, după care venea vicarul arhiepiscopiei, A.. A. L. L. R. R. Principesa-mamă Elena, Principela-Regent Nico­lae, I. P. S. Patriarhul-Regent Mi­ron, d-nui miniştrii şi ceilalţi invitaţi. In timpul ocolirii bisericei, corul a cântat, •'& tras clopotul cel mare al bisericei şi trupele au dat onorurile. * După ocolirea bisericei, AA. U­. RR. Principesa Elena, Prini­cipele Regent Nicolae și I. P. S. Patriarh, înalt Regent, s’au retras« .. ... A In chestia încadrării­­ profesorilor secundari — Un comunicat al ministerului instrucţiunii — Ziarele au publicat o infor­­maţie, referitoare la încadrarea profesorilor secundari, care, astfel cum era redactată, avea aparenţa unui comunicat al mi­­nisterului. Cuprinsul informa­ţiei nu corespunde însă cu rea­litatea. Lucrările încadrărilor nu merg de loc greu. Iar dificultă­ţii® arătate sunt foarte mu­lt e­­xagerat®. In tot cazul lucrarea fiind în curs, abia în prima ei fază, nu se poate vorbi de di­ficultăţi insurmontabile. Din potrivă, din rapoartele şi tablourile prezentate de inspec­torii generali — preşedinţi ai comisiilor regionale — care se verifică şi se studiază de direc­ţia înv­ăţăm­ântuluii secundar din minister, rezultă că lucrările merg foarte mulţumiror, actua­lul corp didactic titular fiind încadrat perfect în catedrele, stabilite prin regulamentul cel nou şi corespunzând aproape e­­xact cu prevederile bugetare. In cazurile când nu s’a putut sta­bili o exactă corespondenţă in­tre specialităţile profesorului şi materiile catedrei, s'au admis mici aranjamente, cari fără să altereze baza catedrei — specia­litatea principală — înlesnesc profesorului să predea obiectul secundair pentru care este abi­litat. Acest aranjament, cu ti­tilu personal,este valabil pâmă fce catedra va de­peni vacantă; a­­tunci, se va reconstitui conform regulamentului. Cele câteva nepotriviri, sem­nalate în Bucovina, nu ating nici pe departe proporţiile ară­tate în informaţia citată. Ele nu se datorase regulamentului de încadrare, ci Situaţiei moşte­ni­te din vechia organizare a li­ceului austriac. E destul să ci­tăm faptul că, numai la liceul nr. 3 Cernăuţi, sunt 21 profesori, cari au aceleaşi specialităţi: limbile germană, latină şi ele­­nă, întrebuinţând sistemul op­ţiunilor personale, utilizând clasele de tranziţie şi admi­ţând regularea drepturilor de pensie ale celor ce au împlinit numărul de ani ce le dă acest drept, se va face şi încadrarea legală a profesorilor din acea­stă regiune. Putem preciza că 90 la sută din numărul­­total al profesori­lor titulari au­ fost până acum încadraţi exact în catedrele re­gulamentare, fără să fi fost ne­voie de nici o modificare a a­­cestor catedre. --------1—»Ot‘—.... —» Anul XLVII Nr. 76 to Cum s’a serbat învierea învierea Mântuitorului a fost serbată Sâmbătă noaptea, la bi­serica Patriarhiei cu obicinuitul fast, ... .„. ASISTENŢA La ora 11 şi juni„ au sosit la biserica Patriarhiei d-nii Mihai Popovici, ministru de finanţe; N. Costăchescu, ministrul instrucţi­unii publice; general Alevra, mi­nistrul comunicaţiilor; Lugoşanu, subsecretar de stat la preşedinţia "consiliului de miniştri; D. R. Ion.­­­niţescu subsecretar de stat la RI­P­terne; D. Vlahide, secretar gen.­­la preşedinţia cons. de miniştri ; Stancu Brădişteanu, secretar general la culte; general D. Po­­pescu, secretar general la minis­terul de război; Grig. Gafencu, secretar general la ministerul de externe; N. Orghidan, preşedin­tele Camerei de comerţ; Dem. Do­­brescu, primarul municipiului București; maior Anghelescu, pri­marul culorii de Verde; Stan E­­manuel, directorul general al Si­guranţei generale; D. Cernescu, procuror general; Codin Ştefă­­nescu, prim procuror; I. Th. Flo­­rescu, fost ministru;­ dr. Mamu­­rea, Mocioni, N. Milozi, directorul prefecturii de poliţie; generalii Mărdărescu, inspector general de armată; Rudeanu, Panaitescu, co­mandantul corpului II armată; Paul Miciora, comandantul pieţiii; Păltineanu, Cuzin, Stângaciu, E­­cono­m, Urcă, Dragu, Filip, Băr­­botescu, Lăzărescu, Eliad, Papin, Jujescu, Constantinescu, Marţi­an, amiralul Scodrea, adjutanţii regali coloneii Iacobici, Zvide­­nek, Manolescu, maior Mardare și comandor Păiş; d-na Marie Po­ena­ru, mare doamnă de onoare a A. S. R. Principesei Elena, Colet­te Plagino, doamnă de onoare, co­­loneli Drughici, Rădulescu, Bo­­lintineanu, Partenie, Gabriel Marinescu, maior Papaianopol, inspectorii de poliţie şi siguranţă Costescu, Capeleanu, Stratilescu şi Parizianu. SOSIREA A. S. R. PRINCIPE­SEI ELENA ŞI A ÎNALŢILOR REGENŢI La ora 11 şi 50, a sosit la­­ bise­rica Patriarhiei cortegiul regal astfel format: doi jandarmi că­lări, trăsura cu d. general E. Ni­­coleanu, prefectul poliţiei, un es­­cadron din escortă, trăsura „à la Daumont“ cu A A. U­. RR. Prin­cipesa Elena şi Principele Regent Niculae, trăsura regală cu I. P. S. Patriarh şi înalt Regent dr. Miron Cristea şi gen. Condeescu, şeful casei militare a M. S. Rege­lui Mihai. Cortegiul a fost închis de un alt escadron din escortă. Trăsurile regale au fost escor­tate de ofiţeri superiori. A. S. R. ‘Principesa Elena şi Inalfii Regenţi au fost primiţi îfr pridvorul bisericei de întreaga a­­sistență, u OFICIEREA SFINTEI ÎNVIERI T 5* R' p«ncipele Nicolae şi L P. S. Patriarh al. Miron, Inal- ' ţx Regenţi au luat loc in stranele regale, din partea dreaptă a bise­­ricii, iar A. S. R. Principesa E­­lena, în strana regală din partea stângă a bisericii. P. S. arhiereu in Simedrea, vicarul arhiepisco­piei Bucureştilor, asistat de arhi­mandritul Galaction Cordun, protosinghelii . Nicodim şi Teofil Ionescu, arhidiaconul Antonie şi diaconul Evghenie Orghidan a slujit Sfânta înviere. La ora 12 noaptea, arhiereul Tit Simedrea a apărut în uşa al­tarului , spunând: „Veniţi de luaţi lumină"11 Apoi a urmat procesi­unea până la masa din curtea bi­sericii, unde s'a citit Sfânta E­­vanghelie, s'a tămâiat crucea, lumea. In momentul când P. S. Vicar Tit Semedrea a spus: „Hris­tos a înviat' compania din reg, 9 vânători, a dat onorurile, mu­zica a intonat „ruga", corul ca­tedralei a cântat „Hristos a în­viat'­, s'a tras clopotul cel mare al catedralei şi 101 lovituri de tun. Asistenta a trecut apoi în biserică unde s'a citit Sfânta Evanghelie care a fost semnată de înalţii Re­genţi.­­ La ora 2 noaptea cortegiul cu înalţii Regenţi s‘a înapoiat la pa­lat, cu acelaş ceremonial, ca şi la sosire. ( ' *~y~ * TF' I înalţii demnitari ai Statului s'au dus apoi la palatul regal unde au ciocnit tradiţionalele ouă de Paşti. -3 *'| VJ - - w mmuGMEmiM smrfmjti 40 -------*------------------------------------------------­D11X ' ’- Traducere din italieneşte de ZOE BARBEA TOIELLINI ! Dacă John Ruskin nega absurda existenţă a „omului e­­conomic“, Mussolini care era discipolul lui Wu­lfredo Pareto— şi­ a bătrânei Giovanina pe care o cunoscuse în copilărie — aplica în calculele economice teoria „elementelor imponde­­rabile"­ale psihologiei. Un articol scris atunci, afară de două trei perioade relative la proprietatea mijloacelor de produc­­ţiune, sau la individuarea unităţii proletare ar putea fi pu­blicat azi de ex. , în revista fascistă Ierarhia. Acestea sunt iţele două puncte supra cărora s’au operat în zece ani transfor­­rfeările aduse de spiritul său şi de experienţa vieţii, demons­­trându-i că acelaş atomism împrăştie şi risipeşte până la zero atât blocul proletar cât şi pe cel capitalist. "­■Pentru rest, convingeri, metode, idei, fascismul de azi este realizarea socialismului revoluţionar de atunci, a păr­ţii celei mai pozitive şi celei mai vitale a acestui socialism. O mare parte din popor a avut intuiţiunea acestui lucru şi-­de aceea îl urmează. XXVII MANE, TEKEL, FARES Săptămâna roşie. —­ „Suspensiunea armelor7’. —­­.Ultimele zile înainte de războiu. — Cu Austria­nul •" Ma! bine baricade. — Adunarea dela Milano şi dela Finggi !Vik­i). Italia, drama care fusese presimţită de Mussolini avu­­ţi scurt prolog sângeros şi vandalic cu toate că azi, după tragedia care a urmat, pare mai mult un epizod eroicomic. Unei răscoale bine reuşite ca cea din 1922 i se neagă carac­terul revoluţionar, dar o revoltă care avortează, cade în paro­die cum se întâmplă, în 1913 în provincia Ancona — Rimini­­— Forli — Ravenna, când câteva formaţiuni improvizate luară cu asalt cazărmile, jefuiră nişte coteţe de găini, deteră foc unor porţi de biserică, sechestrară pe un general care petre­cea... La Milano, la Turin, la Bologna totul se limită la o gre­vă, care nu ajunse nici măcar la importanţa unei greve gene­rale din Florenţa sau Roma. Fără să se căiască de loc, Musolini dete ordin ca „armele să fie suspendate“. Fusese vorba numai de o manevră, pen­tru a ţine treaz sufletul poporului şi gustul de risc „contra acelui socialism care se domesticise şi care de frica unui in­succes, pretindea să facă economie de „ revoluţie“. Ceea ce în gura altuia ar fi părut o odioasă fanfaronadă, părea — zis şi scris de el — ceva foarte respectabil : „Socia­lişti din Milano, ocupaţi pieţele publice ! Duceţi-vă în cen­trul oraşului şi luaţi-l în stăpânire !“ Aşa scria dar şi punea în practică ducându-se cel dintâi în Piaţa Domului şi ple­când cel din urmă ! Stând drept, nemişcat, cu braţele încru­cişate pe când ceilalţi se refugiau în ganguri. Un oarecare Paul Valera povesteşte cu sinceritate, cam odată pe când fu­gea din faţa unei şarje de cavalerie — după cum era sănătoa­sa tradiţie revoluţionara — Mussolini îl apucase de haină : „Ori că fugi ori că stai pe loc, tot aia e ! Sau nu ţi se întâmplă nimic, sau un soldat îţi crapă capul cu sabia. Aşa că vezi !“... Valera judeca această dilemă ca foarte puţin plăcută. Dar într’o seară de vară, după un splendid apus de soare, tot Milanul era pe stradă. Eu și cu ai m­ei nu duceam să prân­zim într’un restaurant din împrejurimi când auzirăm strigând suplimentele gazetelor : Atentatul din Serajevo ! Murise în­tr’un complot dușmanul de moarte al Italiei, cel ce voise să ne sară în spinare în 1908, pe vremea cutremurului din Mes­sina. Cuget acum la acea­­după amiazi de iunie ca la sfârşitul unei ere. Ce uşoară şi ce vesela era viaţa pe atunci ! Totuşi ,o vagă nemulţumire rodea sufletul oamenilor mai aleşi ; uşu­rinţa asta vecină cu anarhia şi cu moleşala făcea să crească nostalgia în inimi spre o disciplină mai aspră, spre un ţel mai înalt, spre o credinţă . Am auzit pe un copil de şapte ani,­­ care trebuia să moară voluntar în război la şaptesprezece ani, zicând tinerei lui ma­me ‘ : „Mamă dragă ce frumoase erau timpurile cu eroi şi cavaleri ! Atunci era cu adevărat frumoasă viaţa... Acum e o plimbare plicticoasă pe drumuri prea tihnite !“ Tineretul are sufletul eroic. Războiul îi surâde şi-i plac vârfurile înalte ! La vestea morţii lui Francisc Ferdinand mi-aduc aminte că eu m­u-mi avui un elan de bucurie. A dispărut un duşman a! Italiei şi al păcii ! Zisei hotărît : Să moară şi Frantz-Joseph şi s’a sfârşit cu Austria !“ Faptele mi-au dat dreptate, dar cu ce preţ ! Toţi am plă­tit scump de tot. Copilul de care vorbeam a murit pe munţi, confirmând astfel prin intuiţia ce avusese, credinţa sa eroică. Mai am o amintire din acea vară cu timpul aşa de frumos: într-o dimineaţă, la Lido din Veneţia, medicul vizită pe fetiţa mea bolnavă de pojar. Nu ieşisem încă din casă şi nu citisem ziarele. De la fereastra mea vedeam plaja aurie şi marea al­bastră, cu vesela mulţime a celor ce făceau baie. Punându-i termometrul, doctorul se întoarse către mine şi cu un aer pre­ocupat ca şi cum ar fi vorbit de o altă bolnavă, mai grav, în­trebă : „ce ziceţi de ultimatum ?“ Ţin minte că în aceeaşi zi trebui să mă duc la biuroul unui comerciant de grâne. Telegraful şi telefonul înebunise­­ră ; mii şi mii de vagoane de grâu pe cari speculatorii le-ar­vuneau întinzând reţeaua lor peste continente, peste mări, pe­ste câmpiile bogate, peste recolta ascunsă în pântecele vapoa­relor, încă sigure, şi în hambare ! Buimăceală şi năuceală ge­nerală, în care eu mă simţeam trăind izolată şi rătăcită, în mijlocul unei omeniri zăpăcite, neprevăzătoare şi inconştien­te. In ziua de 29 iulie, în vreme ce se aştepta răspunsul la ultimatum, sezonul elegant de la Lido in marele salon ce Eu­ropa reprezenta pe atunci, culmina cu un bal la faimosul Hotel Excelsior. Cu două nopţi înainte, după banchetul per­san dat în palatul renumitei marchize Luiza Casaţi din Mila­no, piaţa San-Marco tăcută, între rozul şi cenuşiul zorilor se deşteptase tresărind. Un spectacol ce părea un vis minunat, îi tulburase somnul : ca pe vremuri, măşti delicioase treceau, reamintind Carnavalul din Veneţia de odinioară , în capul tut­ur­or marchiza cu un papagal pe braţ, într’un costum de Prinţesă Minunată din basme, imaginat de artistul Bakst pen­tru acea rafinată femee. Nici­odată Carpaccio, Paul Veronese sau Gentile Bellini nu pictaseră un mai splendid grup, prin­­tre străzile şi canalurile cari au văzut frumuseţi şi luxuri milenare. Niciodată moda nu fusese mai pompoasă şi mai ra­finată. Bijuteriile istorice din Europa şi din cele două Ame­­rici îşi daseră întâlnire între mare şi lagună: cele mai frumoa­se rochii, cele mai frumoase femei, numele cele mai ilustre , mâncăruri delicate, valeţii cei mai corecţi, vinurile cele mai vechi. O doamnă bătrână venită din Egipt îşi­ acoperea nu­dităţile sbârcite cu trei rânduri de­ perle enorme. Smaragdele unei mari proprietărese de culturi de orez din Lombardia, rivalizau cu cele istorice şi cu ochii verzi ca marea ai celei mai minunate femei descendenta Dogilor, împărăteasă care domnea în inima împăraţilor ! * Fremătau în mâinile albe şi mici, lungile evantalii de pene de vultur... (Va urma) Cărţile editate de ziarul „UNIVERSUL“ sunt­­ cele mai folositoare cadouri de Sărbători. I _ 5® vânzare la librării şi chioşcurile de ziare^ j i

Next