Universul, mai 1929 (Anul 47, nr. 98-121)

1929-05-01 / nr. 98

•mtíátuii biatoaiL/iWWWBijJKUrtfe hmm* HMáatoÉEMfBMlnMMaÉiaÉÉ^MBH \f — „Iată­­secretul priviţi toată lumea. 8de ce m'a putut cuceri aţa de repede ,Don Juan”-ul meu !­­ Săpunul de Ras „810 Biette“ a conservat feţei sate, toată frăgezimea proprie epidermei adolescenţei, graţie unei acţiuni binefăcătoare şi durabilă. M. Chevalier, cel mai iubit şi apreciat artist francez contim­poran, n*a găsit In toată Franţa şi America, unde este actual­mente angajat, un alt săpun de ras superior acestui „Biette 810“ Comparaţi ! numai odată cu săpunul Dv. de ras. adoptat până acum. OI veţi înlocui, suntem siguri, în viitor, cu un .BIETTE 810%fabricat numai In Franţa. FIRMA HARCISSE rt. »AITMAIAP Strada Şelar» No. ». Bucureşti 1 Teleto» nrM DA]| C­ierul in centrul ţinutului Salikammergut, ULSilt, cel mai bogat în frumuseţi ale na­turei, fosta reşedinţă de vară a casei imperiale austriace, BAI de s­are. Băi de sare, pucioasă şi nomol, inhalaţiuni, camere pneumatice, sanatorii, casă de cură, orchestră teatre, cinematografe, baruri, dans, numeroase şi minunate drumuri de plimbare, excursiuni în munţi, sport de mnot, canotaj, bărci cu pânză la Strobl, baia maritimă din Ischl, tenis, şcoală de călărie acoperită, etc. Preţurile pentru locuinţă şi întreţinere la hotelurile de primul rang de la 14 până la 24 șilingi, la pensiuni și restaurante Cela 10 până la 12 șilin­gi.g35 Wonwlfni »I prospecta prin cirpur­ia d^cMâtrii ^ oirgcfia MHer­isctn MAŞINI de BUCATAlli Roeder, Darm­stadt, (Germa­nia) am Siluite alb şi negre. Funcţionare garantată LĂMPI llttTRES Cele mai mo­derne. Preturi de reclamă Instalaţii com­plecte de băi Preturi de con­­curentâ la MAGAZINELE 1. Impu­­­r, tenii Centrala Calea Victoriei 45,5 tu urs etc Lineara 85 Reclama este Eü­lésül ren­d­jesül r­ tanimwass ADUNAREA pensionarilor militari de toate gradele Sâmbătă s-au întrunit la Cercul Militar, reprezentanţii in­­valizilor şi pensionarilor militari de toate gradele, (în toată ţara sunt peste 12.000 de pensionari militari). A prezidat d. amiral Ne­­gri. D. general T. GEORGESCU a făcut o expunere asupra audien­ţei, pe care comitetul a avut-o la d. Iuliu Maniu. D. prim-ministru a spus, că do­reşte să satisfacă dreptele cereri ale pensionarilor, dar această chestie e legată strâns de situaţia financiară a ţării. D-sa a cerut ca pensionari să mai acorde un ter­men de câteva luni, după care a­­ceastă chestiune va intra pe calea rezolvării. D. prim-ministru a răspuns, că guvernul va aduce o lege care să apere mai mult averea publică. D. general Georgescu a termi­nat spunând că felul cum a fost primită delegaţia de d. Maniu, face să se creadă că situa­ţia pen-­­ sionarilor se va îmbunătăţi. D. col. BUTUNOIU aduce mul­ţumiri presei care totdeauna a îmbrăţişat cu căldură cauza pen­sionarilor. Pensia, care se dă azi, trebue să fie echivalentul atir al logei din 1916 conform legei din 1902 cu care au intrat în război. Propunerile ca reţinerile pentru pensie să se facă din întreaga sumă ce se plăteşte de casierie nu numai la leafa de bază ca acum, astfel se­ va mări fondul din care apoi să se poată plăti pensii mă­rite. Au mai vorbit d-nii col. Sta­te­scu, g-ral Anastasiu, col. Zăvo­­ian, con Georgiescu etc. S-a cerut să se respecte legea invalizilor care cere ca în func­ţiile libere să fie preferaţi inva­lizi de război şi să nu li se mai pue condiţii de a fi înscrişi în partidele politice , aşa cum a cerut un subsecretar de stat. S-a votat apoi următoarea MOŢIUNE. Pensionarii militari din toate categoriile şi de toate gradele, cu delegaţii din toa­tă ţară, reprezentând totalita­tea celor mulţi şi urgisiţi de soartă, cari nu au alte mij­loace de trai decât modesta şi infima lor pensiune, s‘au în­trunit într‘o consfătuire cama­raderească spre a aviza asupra situaţiunei lor precare, a lua hotărâri şi a lupta în vede­rea unei îmbunătăţiri cât mai grabnică a situaţiunei actuale pe cât de critică, pe atât de umilitoare. Din expunerea comitetului de acţiune, cât şi din cele spu­se de către camarazii vorbi­tori în suferinţă veniţi la a­­ceasta adunare atât din Capi­tală cât şi din tară, tot în scopul urmărit mai­­sus, s‘a stabilit o situatiune şi s‘a ho­­tărît actiunea­ ce urm­ează : 1. Guvernul are cunoştintă desăvârşită de situa­tiunea precară şi umilitoare în care se găseşte imensa majoritate a pensionarilor militari, lip­sită de mijloacele unei exis­tenţe demne şi compatibile cu situaţiunea lor socială, cu serviciile şi jertfele făcute in activitate în rândurile arma­tei. Mai mult chiar, exponenții cei mai de seamă ai guver­nului au îmbrăţişat cu căl­dură şi au apărat cu tărie în parlamentul trecut dreptu­rile legitime şi omeneşti ale pensionarilor. Actualmente tot guvernul a făcut asigurări categorice ea va îmbunătăţi situaţiunea pensionarilor şi se va ajunge la normalizarea prin întoc­mirea unei noui legi. Această lege să creeze pensionarilor o situaţiune identică cu ace­­ea dinainte de război (1916). 2. O comisiune de pensio­nari aleasă de adunare are misiunea să intervină pe lân­­ga guvern, să-l roage ca să înfăptuiască normalizarea proectată prin noua lege a pensiunilor cât mai grabnic, ştiind că astăzi ofiţerii supe­riori primesc mai puţin de jumătate din drepturile ce li se cuvin. Azi situaţiunea pen­sionarilor e atât de grea şi critică, încât nu mai îngădue amânări după­ 10­ ani de su­ferinţe, mizerii şi umilinţe. 3. Lupta dusă de pensiona­­­­rii din categoria celor mulţi şi nevoiaşi prin faptul ca mijloacele lor de existenţă se reduc la singura lor pen­sie, se găsesc în cazul de le­gitimă apărare prin dreptu­rile lor știrbite și deci au dreptul să continue lupta in viitor până la satisfacerea completă a drepturilor lor. UNIVERSUM REGLEMENTAREA ŞI DISTRIBUIREA MUNCII IN PORTUL BRĂILA — O consfătuire la Camera de comerţ spre Brăila, 28 Aprilie La Camera de comerţ, s’a ţi­nut o Întrunire prezidată, de d. M. St. Paluteli, preşedintele co­misiei interimare a Camerei, pentru reglementarea muncii In port. Au participat şi d-nii E. Tg­­fli, inspectorul muncii, Vasile­­scu, căpitanul portului, inginer V. Ciobanu, subadministratorul docurilor şi Iacob Witzling din partea comercianţilor. S’a admis părerea, că trebue să funcţioneze o comisiune în portul Brăila, compusă din ins­pectorul muncii, căpitanul por­tului, administratorul docurilor, preşedintele Camerei de comerţ şi câte un delegat al comercian­ţilor şi muncitorilor. In ce priveşte delegaţii mun­citorilor — Întrucât grupările de muncitori n’au căzut de a­­cord şi nici din oficiu nu se poate numi un delegat de­oare­ce nu ar fi în asentimentul gru­purilor — fiecare grupare să-şi aibă delegatul ei, care va fi che­mat la şedinţă atunci când ar fi de rezolvat chestiuni referi­toare la gruparea din care face parte. Comisiunea aleasă, să fie re­cunoscută de ministrul muncii şi împuternicită să aplice mă­surile pentru reglementarea şi bunul mers al muncii, iar deci­­ziunile supuse aprobării minis­terului de resort. Comisiunea a hotărît să în­ceapă să funcţioneze biroul de repartizarea şi reglementarea muncii din port. S’a luat apoi în discuţie cere­rile prezentate de d. Vasilescu, căpitanul portului şi anume : Cererea soc. , Gattonno“ relativ la contractul colectiv, stabilit în anul 1927 cu rujarii. D. căpitan al portului arată, că a fost denunţat contractul de agenţii de vapoare In Iulie 1928 şi că munca e plătită pe baza aceluiaş contract. Pretenţiunile muncitorilor azi sunt extrem da exagerate. S’a decis să se cheme agen­ţii de vapoare şi reprezentanţii a-şi muncitorilor fugari expune doleanţele. Apoi să examinat costul ma­nipulării mărfurilor în portul Brăila. S a hotărît să se cheme dele­gaţii muncitorilor docheri ,şi de la mărfuri generale, spre a le arăta preţurile care se plătesc in celelalte porturi — unde sunt mai reduse.* Societatea ,Watson & Yonell“, agenţie de vapoare, arată prin petiţiunea sa că dela cărbuni au pretenţiuni prea mari, faţă de preţurile ce se plătesc In altă parte şi că se găsesc muncitori cari vor să lucreze cu preţuri mai reduse. Ca atare soc. cere să fie auto­rizată să-şi aducă muncitori, cari nu sunt in sindicat ,şi cari vor să lucreze mai eftin. In caz contrariu, soc. va fi silită să dirijeze mărfurile spre descăr­care în alte porturi. Comisiunea a decis să clame într o şedinţă apropiată, atât pe reprezentanţii societăţii, cât şi pe delegaţii muncitorilor dela cărbuni. Sa citit apoi cererea grupă­rii de muncitori elevatorişti cari au fost la elevatoare şi s'au de­taşat dela sindicatul elevatoriş­­tilor, în număr de 39, cari cer să fie trecuţi din nou pe tabloul elevatoriştilor, însă rotaţia să se dea aparte. în­ căpitan al portului arată, că a dispus că aceşti elevato­rişti cari au carnete şi sunt în­scrişi la căpitănia portului, să fie trecuţi din nou pe tabloul elevatoriştilor şi să li se dea munca prin rotaţie, însă aparte de ceilalţi elevatorişti grupaţi în sindicat. Munca însă, va fi egală pentru toţi. S a mai citit petiţiunea sindi­catului elevatoriştlor, ca munci­torii plecaţi de la elevatoare şi reveniţi să fie repartizaţi 25 la acest sindicat şi 15 la eleva­­toriştii din docuri. Comisiunea a respins cererea. I. Nie. Ofiţerii morţi in război — Urmare — Popescu Gh. maior act. reg 33 inf.; Popescu Ion, lt. act. reg. 33 inf.; Popescu A. II. act. reg 33 inf.; Popescu D. I. subit reg. 73 inf.; Popes­cu S. I. subit. reg. 73 tot; Pricină I. subit. rez. reg. 20 int; Popescu M. I. subit. reg. 8 tot; Pili­tin­ea­nu B. subit. rez. re­g. 8 inf.; Poetag Stan Gr­win brig, act reg. 34 inf.; Paulescu P. med. maior, reg. 34 int; Pur­ee Const. locot. rez. reg. 34 inf.; Patrescu D. locot. rez. reg. 34 inf.; Poemaru B. I. locot rez. reg. 34 int; Panaitescu G. Șt. subit, rez. reg. 34 int; Popovici E. sub­it rez. rag. 34 inf.; Popovici Al maior rag. 35 inf.; Popovici P. căp. act rag. 35 inf.; Pertrescu N Al. subit act. reg. 36 int; Petres­­cu Alex locot. rez. reg. 36 int; Popescu N. I. subit. rez. reg. 36 tot; Popescu Gh. V. subit. rez. reg. 36 int; Polcovnicu Gr. Mlh. cap. act. reg. 37 inf.; Pavlov Gh. Gh. subit rez. reg. 37 inf.; Pan­­telimonescu I. locot. act. reg. 39 inf.; Proca V. subit. rez. reg. 39 int; Popescu Const. locot. reg. 40 tot; Pantazescu Gh. subit. rag. 40 inf.; Parscoveanu Alex. subit. reg. 40 inf.; Prunca G. subit. rag. 50 int; Panaitescu S subit. reg. 50 inf.; Păun Const subit. rag. 50 inf.; Pavel Th. cap reg. 51 inf.; Pereli , subit reg 51 tot; Panu Alex. subit. reg. 51 inf.; Praporgescu D. g-ral brig corp. 1. arm.; Pogon­atu I. subit rez. reg. 52 inf.; Pancu Const subit rez. rag. 52 inf.; Ponim Gr. subit. raz. rag. 52 inf.; Po­pescu M. Gh. subit. act. reg. 5­ inf; Pretorian M. subit. raz. rag 59 inf.; Popescu C. subit. reg. 6­ inf.; Popescu I. C. lootrt. reg. 6 tot; Piperascu N. N. col. ad reg. 69 tot; Popescu B. T. local act. rag. 47/72 inf.; Popescu­­ I. subit. raz. reg. 47/72 inf.; Piti Gh. subit. act. reg. 47/7? inf.; Popescu I. lt col. reg. 75 inf.; Purcherea A. Gh. farm. sutit rez. rag. 77 inf.; Pilat Gh subit reg. 14/7 marș; Ponțincu N. It. act. reg. 2 vân.; Protopopescu D. subit. rez. reg. 2 vân.; Popescu N. subit. act. reg. 3 vân.; Pop Fl. subit. rag. 3 vân.; Popescu Const. locot. raz. reg. 5 vân.; Po­pescu V. N. subit. raz. rag. 5 vân.; Plumbaru I. maior act. rag. 6 vân.; Popescu I. subit. raz. rag. 6 vân.; Popescu FI. sub­it. raz. reg. 6 vân.; Protopopescu Eug. subit. rez. rag. 6 vân ; Pen­­ciu Const. It. act. reg. 7 vân.; Pavlov Gh. subit. rea. reg 8 vân.; Popică I. subit. act. reg. 9 vân.; Pribotonu M. subit. act. reg 9 vân.; Popa A. surort. reg. 9 vân.; Pandescu Gh. subit. act bat. 2 vân. munte; Pănculescu E. căp. act. reg. 1 grăn.; Popescu Gr. C. căp. act. reg. 2 grăn.; Palada C. maior reg. 1 ros.; PapLica C. căp. act. reg. 11 ros.; Popa Gh. locot. rea. rag. 9 călărași; Panu L A. subit. act. reg. 9 căi.; Protopo­pescu FI. subit. act. rag. 9 căi.; Pop Alex. maior raz. reg. 10 căi.; Pateli S. med. maior reg. 1 art.; Paraschivescu Tr. locot. act. reg. 7 art.; Popescu N. medic It. rez. reg. 7 art.; Procopiu Em locot. raz. reg. 13 art.; Popescu T. sub­it. reg. 5 obuz.; Popp T. sub­lo­cot. act. reg. 23 art. Pet­res­cu A subit. act. reg. 8 obuz.; Protopo­pescu M. subit. act. reg. 16 obuz.; Petrescu G. V. subit. act. reg 26 obuz.; Pantel Imon P. căp. act. reg. 28 obuz.; Panaitescu P. sub­it. act. reg. 28 obuz.; Popovici D căp. act. reg. 29 obuz.; Paulescu V. Al. subit. reg. 3 art. grea. Poropilian Al. locot. rez. reg div. Dunăre; Popescu D. căp. act reg. 10 vân.; Pastio Gh. li-col reg. 25 art.; Polcovnicu I. subit raz. reg. 25 inf.; Popescu N. I subit. rea. reg. 71 inf. -------IOX—’ Cernăuţi, 27 Casele naţionale din Bucu­reşti şi-au extins activitatea şi în oraşul nostru. Ştiam, că încă de multă vreme aceste case şi-au expus spre vânzare produsele lor de industrie casnică, dar nicio­dată n’am fi bănuit că colecţia este atât de bogată. Abia cu prilejul ultimei expo­ziţii, inaugurată Duminică, am avut prilejul să admir aceste produse, provenite din atelierele caselor naţionale din Bucureşti. Cu acest prilej, într’o sală mare a primăriei, am putut admira un asortiment cu adevărat bo­gat : rochii, bluze, ii lungi şi scurte, veste, flice, haine, fete, rochiţe, pantaloni, perne, maca­turi, marame, perdele, mătăsuri, ceramică, carpete, covoare, ga­loane, lere, feţe de masă, mili­­euri, şerveţele, cămăşi de zi şi de noapte, precum şi diferite alte lucruri de mână, executate cu o rară artă. Aceste lucrări ne-au oferit suficient prilej să admi­răm arta noastră românească in una din cele mai frumoase e­­xecuţii. Dar ne-a mai dat prilej să admirăm şi fapta frumoasă a Caselor naţionale, cari n’au ui­tat de noi şi ne-au fericit să ne împărtăşim de frumuseţea pro­duselor noastre naţionale. Prin această expoziţie, Casele naţionale au făcut adevărată o­­peră de propagandă românească în rândurile publicului nostru minoritar, care se grăbeşte să viziteze şi să admire aceste pro­duse. Toată lauda se cuvine Ca­selor naţionale precum şi d-nei Roşea, —■ sufletul acestei ex­poziţii. ----■ - X O X------­ Săptămâna bursei naţio­nal despre cererile de credite ale agricultorilor. *3 Dece a fost redus reescontul pentru comerţ.—­ Activarea exportului. — Bursa tot slabă Sunt încă mulţi agricultori cari se plâng că băncile nu le a­­cordii credite îndestulătoare pen­tru facerea campaniei agricole de primăvară. Aceia adaugă la plângerea lor şi prevestirea că, din cauza restrângerii credite­lor, nu vom putea avea nici a­­nul acesta o recoltă mulţumi­toare, chiar dacă natura ar fi mai darnică faţă de noi. Plângerea şi prevestirea ace­lor agricultori impresionează , mai ales dacă se ţine seama şi de declaraţia recentă a d-lui guvernator al Băncii Naţiona­le că băncile particulare nu u­­zează de dreptul de reescent de care se bucură. Ce spun băncile particulare, se ştie. Ele afirmă că au dat credite îndestulătoare la toţi aceia asupra cărora au obţinut informaţiuni satisfăcătoare. Şi adaogă că nu dau şi nu pot fi obligaţi de nimeni să dea cre­­dite şi la solicitatorii cari nu prezintă sau nu mai prezintă garanţii suficiente de solvabi­litate. Afirmaţiunea aceasta a băn­cilor ne-a fost confirmată la Banca Naţională, unde ni s’a spus că băncile au prezentat la reescont destul de numeroa­se poliţe de-ale agricultorilor, cari au şi fost acceptate în por­tofoliul institutului de emisiu­ne. Şi ni s‘a adăogat că Banca Naţională s'a interesat şi de a­­gricultorii cari au cerut, dar n‘au obţinut credite dela bănci. Io particulare — şi s‘a convins că In adevăr aceia nu prezintă garanţii suficiente de solvabi­litate. Dar ei nefiind ajutaţi cu cre­dite, nu pot să muncească şi deci nici să producă atât cât ar fi In stare. In cât dacă esta în­dreptăţită atitudinea băncilor faţă de această categorie de a­­gricultori, apare îndreptăţită şi prevestirea lor că, din cauza restrângerii creditelor, nu vom putea avea nici anul acesta o recoltă satisfăcătoare. Se făcea de cineva observa­­ţiunea că a fost diminuat rees­contul pentru comerţ, în fa­voarea agriculturii. In f­apt, a­­firmaţia este exactă. Trecân­du-se peste prevederile statuta­re ale Băncii Naţionale, s’a ho­tărît să se dea la agricultori până la 50 la sută din reescont. A rămas deci pentru comerţ şi pentru toate celelalte ramuri de producţie numai jumătate din cifra scontului Băncei Na­ţionale. In cât comerţul ar a­­vea dreptul să se considere ne­dreptăţit, dacă­, dacă ar activa. Dar comerţul are respiraţia foarte rară. Pulsaţia e lentă. Această stare bolnăvicioasă e urmarea situaţiei generale e­­conomice. Consumaţia e azi, în majoritatea cazurilor, redusă sub strictul necesar. Comer­cianţii, aprovizionaţi în diferite ocazii cu mari cantităţi de mărfuri, nu mai simt nevoia de a se împrumuta pentru alte aprovizionări, deci reescentul pentru ei este în mod fatal cu mult mai redus ca în trecut. •­­ La Banca Naţională e oare­care uşurare. S’a constatat în ultimele zile intrarea unei can­tităţi de devize şi în acelaş timp s’a rărit şi s’au redus ce­rerile de devize pentru plăţi îi­ străinătate. Navigaţia reluându-se, a în­ceput şi normalizarea exportu­lui, în sensul că încărcăturile pot să fie expediate când sunt terminate. Bineînţeles însă că exportul e tot redus, întrucât nu avem cereale de exportat, ci numai produse lemnoase, petrolifere şi oarecari cantităţi de făinuri şi paste făinoase. Dar şi acest export, aşa de redus cum e, contribue într-o oarecare măsură la alimenta­rea pieţei interne cu deviza străine şi rectifică favorabil balanţa comercială, care a fost deficitară în primul trimestru al anului. * In bursă, operaţiunile tot re­duse, cu noi apreciabile scă­deri, chiar la acţiunile cari se bucurau de o atenţie mai deo­sebită de­cât celelalte. Baissişti se folosesc de orice știre pesimistă asupra agricul-­ turii, pentru a-și servi intere­sele, depreciind cursurile. Moartea doamnei Brasey de la Timişoara , Timişoara, 29 Aprilie D. R. Ch. Brasey, publicit şi pro­fesor de limba franceză la liceul „C. Diaconovici-Loga"­, din loca­litate, a avut durerea de a pierde pe mama sa, d-na Aurelia Bra­­sev în vârstă de 76 de ani. Familia Brasey este bine cunos­cută la noi în ţară. Bătrânul Char­les Brasey, — decedat cu mult timp în urnă, — tatăl d-lui R. Ch. Brasey, a venit în Româina de la Lyon şi a funcţionat ca pro­fesor de limba francez!! la Iaşi şi la Galaţi. D. R. Ch. Brasey, uni­cul fiu al decedatei, rămas orfan de tată şi crescut cu multe greu­tăţi de mama sa, a fost şi d-sa profesor la liceul „Sf. Sava“ din Capitală, iar de 10 ani este unul dintre profesorii de elită, ai Ti­mişoarei. • D-na Aurelia Braşov a fost în­­mormmântată în cimitirul rom. cat. din Timişoara-Cetate. ------xox------­ Soldat împuşcat de santinelă Galaţi. 29 Aprilie În timp ce făcea gardă la Reni, un soldat din regimen­tul 55 infanterie şi-a împuşcat camaradul. Iată cum s-au petrecut fap­tele : Soldatul Constantin Spinenco din reg. 35 inf., a venit, în pu­terea nopţii, la cazarmă şi în momentul când a încercat să intre pe poartă, a fost somat să stea­ de sentinela Isac Cons­tantin din acelaș regiment. Soldatul Spinenco, care nu cunoștea parola, a înaintat spre garda corpului. Odată intrat în curtea regimentului, soldatul de gradă și-a adus aminte de greşala făcută de a fi lăsat pe necunoscut să îna­inteze şi a descărcat un foc de armă. Glontele a lovit pe nefericitul soldat în abdomen şi a murit imediat. S-a dat alarama şi la locul nenorocirii a venit ofiţerul de serviciu, care a anuntat pe superiori. Parchetul militar al div., 21-a inf., a fost avertizat si la Reni a plecat de căpitan Enă­­chescu, raportorul cab. 2 de instrucţie, care a deschis o an­chetă. Au fost interogaţi sol­daţii din corpul de gardă, precum şi ofiţerul de serviciu Cadavrul soldatului Spinen­co a fost transportat la morgă spre a i se face autopsie. Anul XLVII Nr. 98 Miercuri 1 Mai 192? Altă anomalie la închisoarea din Ti­­­­mişoarai , Timişoara, 29 Apr. Săptămâna trecută, ocupân­­du-ne de închisoarea parchetu­lui din localitate, am arătat că un mare neajuns al acestei în­chisori este lipsa de celule. Pentru cei aproape 400 deţinuţi, câţi se află astăzi în închisoa­re, nu sunt decât 18 celule. A­­supra acestui neajuns, direcţi­unea închisorii a făcut de alt­fel un memoriu, care, nu ne în­doim că va fi în grabă rezolvat de forurile în drept. De data aceasta relevăm par­chetului, un neajuns tot atât de grav. Lucrările de birou ale închi­sorii suferă enorm de mult, din cauză că d. director Şelariu, care este supra Încărcat de muncă, a rămas fără ajutor. Grefierul d-sale a fost delegat să conducă închisoarea din Lu­goj, unde, după cum s’a relatat la timp In „Universul“, s’au descoperit grave abuzuri şi ne­reguli. Delegaţia dată grefieru­lui închisorii Timişoara tre­buia dată^alt­cuiva­, fiindcă la închisoarea aceasta sunt lu­crări de birou care necesită un ajutor pe lângă director. In deosebi acum, când închisoarea adăposteşte şi un însemnat, nu­măr de comunişti, şi când ju­decătoriile din judeţ, — lipsite^ de închisori,­­ trimit zilnic noi arestaţi, închisoarea parchetu­lui Timişoara nu trebuia lăsa­tă fără grefier. Citiţi Universul Literar ­ De la Uniunea naţională a studenţilor din România Joi, 18 Aprilie a. c. a sosit în Capitală, un grup de studenţi­­ch­im­işti polonezi în frunte cu doi asistenţi. Oaspeţii au venit din Iugoslavia. Tot timpul cât au­ stat în Bu­cureşti, au fost găzduiţi la şcoa­la Politechnică­. Vineri, conduşi de reprezen­tanţi ai U. N. S. C. R., şi ai so­cietăţii „Amicii Poloniei“ au vizitat mai multe instituţii şi fabrici. Sâmbătă, au plecat la Ploeşti spre a vizita principa­lele distilerii de petrol, iar sea­ra s-a dat masa la „Casa fe­meii“, o frumoasă serată orga­nizată de centrul studenţesc Bucureşti, în onoarea excursio­niştilor. Pe deplin mulţumiţi, oaspeţii au părăsit ţara. Duminică 21 Aprilie. Aducem călduroase mulţu­miri ,pe această cale, O. N. E. F. precum şi tuturor acelora, cari au dat concurs cu această ocazia. La 17 Mai, va fi concursul in­ternaţional de sport, sub înal­tul patronaj al A. S. R. Princi­pele Nicolae. La 2 Mai, apare primul nu­măr al ziarului „Cuvântul stu­denţesc“, scos de U. N. S. C. R. Ziarul va apare de două ori pa lună. Corul centrului studenţesc Bucureşti, compus din 200 per­soane, a dat 2 concerte la Giur­giu şi Rusciuk, la 20 și 21 Apri­lie­ . . ._| —---- XOX------- 57 MMMGM­EJfUlM­SMRFMZT9 DUX Traducere din italieneşte tom mm­mmm Ziarul Popolo ar fi putut prea bine să se apere singur , dar era o apărare sau o supraveghere ? Bieţii băeţi, nici ei n’aveau nici o vină. Lumea se informa de ce s’a întâmplat, râdea sau da din umeri. Şi-şi vedea de treabă, cu acel fata­lism care e în fundul naturei omeneşti, resemnată a accepta inevitabilul social cum acceptă ploaia sau grindina. * Doar câte un negustor se plângea că e mereu prăvălia­­ goală şi o profesoară de limbi străine, ne scria într’o italie­­nească ridicolă, cerându-ne indemnizări pentru lecţiile ce­­ pierdea din cauza noastră. Ca o compensaţie pentru plictiselile ce le cauzam. Vecinii de la toate etajele puteau însă să se instruiască gratis, graţie sgomotoaselor noastre discuţii făcute cu ferestrele des­­­­chise ! Din pimniţa din fund, întitulată pompos : „Oficiul de expediţie şi de administraţie“, ieşeau afară doi bătrâni şi trei domnişoare , personalul de administraţie complet ! Se vedea cât de colo cum tot aurul dat de Franţa —* în epoca­­ intervenţionismului — aurul de la Bănci în timpul şi după război, şi acum aurul dat de toţi industriaşii­— se îngrămă­dise la faimosul ziar ! Scara noastră era o adevărată minune : când ne suiam sau ne dam jos, atât era de acetstă, de mim­eeofigă şi su trep­tele rupte, cât trebuia să ne atragem atenţia unul altuia ca să nu ne rupem gâtul ! Dar ce importanţă avea pentru noi ? Stăpâni pe ideal doar, noi discutam. Directorul aşternea chestiunea cu multă luciditate, definind clar problema. Şeful de redacţie Michele Bianchi, de obicei critica sau comenta. Ceilalţi, ca in dialogurile lui Socrate, ascultau foarte mult. Se întâmpla — dacă problema era importantă şi dispoziţia ex­celentă — ca directorul să ia creionul şi câte o foaie de hârtie de acelea de probă care suge multă cerneală şi care necăjea pe administratori (economie domnilor ! repeta bu­­peta bunul Morgagni care făcea datorii pe capete ; econo­mie ! Şi vai de cel ce uită vre-o lampă aprinsă !) , pe hârtia de ziar, cu caligrafica caracteristică şi tăioasă, Mussolini rezuma problema în formule scurte de o admirabilă limpe­zime. „Să zicem că problema ar fi fost asta . In faţa stărui­toarei reacţiuni a patriotismului italian, ori socialiştii se o­­presc zăpăciţi , ori încearcă lovitura revoluţiunii. Şi atunci teorema a are de corolar pe w şi pe c. Sau se­condară z se subîmparte în x şi y“. Astfel învăţase să recapituleze ipotezele politice sau filosofice ca nişte equaţiuni de la Vilfredo Pareto, pe vre­mea când urma cursurile lui la Lausanne, făcând în acelaş timp pe zidarul vara şi pe comisionarul iarna când şedea în jRue du Pré ! Directorul instalase o coloană infamă cu această măgu­litoare invitaţie : „Domnii redactori sunt rugat­ să nu plece înainte de a fi venit“. Fiecare adăugase pe ea un „motto“, o caricatură, versuri „maltuziane” de actualitate ca pentru Leandro, profesor anti-dalmatic buhioară . Leandro e acel lucru care poartă şi pardesiu, nu e frumos când il vezi, iar când vorbeşte ţi-e scârbă / sau B5QÎIH poetul Pricepi ii can­didat fascist în 1919. Marinetti e acel lucru care înseamnă Futurism plus câţiva pumni ! N’are păr de cât zece fire, dar e băiat nostim Cine n’avea talent să facă versuri se mulţumea să lipeas­că pe coloană câte una din scrisorile de tot felul cari plouau din toată Italia : „V’am trimes douăzeci şi cinci de cores­pondenţe luna trecută din provincia asta, unde nu se ’ntâm­­plă nimic nici odată, şi şaptesprezece nuvele luna asta, dar aici poşta e în mâna bolcevicilor şi nu v’o fi adus scrisorile; de aceea n’aţi publicat uimite niciodată. Trebue să protestaţi la guvern şi răspundeţi-mi imediat“. Dar CiM mai gogoneaţă din toate se’ntâmplă tocmai zia­rului nostru ! încadrasem cu verde, cu roşu, cu albastru cu toate creioanele şi cernelile di­n redacţie numărul de jurnal în care o greşală de tipar deveni istorică ! Litera mare , ti­părită în locul unui T făcu aşa în­cât Mussolini să salute pe Wilson — care nu se dase încă pe faţă ca duşman al tu­turor aspiraţiunilor noastre mai scumpe — tocmai la intrarea lui în Milano şi tocmai în limba lui (căci nu pricepea altă limbă) făcu zic ca dânsul, să-l salute „In numele minciunilor Tradiţionale ale Democraţiei !“ Wellcome to President Wilson in the name of the Tra­ditional Ties of Democracy, strengthened on the Battle fields of all Europe 1 Aceste rânduri în caractere mari umpleau toată prima pagină a ziarului. Dar dracul, care’și vâra coada unde nu trebue, încurcând literile în ceasurile de graba nebunească pe care orice jurnalist născut o cunoaşte, schimbă vorba Ties în Lies ! Scumpa noastră redacţiune din timpurile eroice­ n’aveam maşinile noastre şi ne serveam de o tipografie din fundul­­ străzii care tipărea ziua un alt ziar milanez, neutru în Rolki­tică şi aprins în cronică. Trebuia să începem târziu şi să ter­minăm repede, fiindcă singura maşină rotativă se învârtea cu o încetineală cuminte, iar dimineaţa trebuia ca trenurile să alerge, să răspândească prin toată Italia mângâierea adusă de acea foaie de hârtie, acel cuvânt de credinţă aşteptat de atâ­tea inimi. Toată noaptea alergau redactorul-şef, băeţii de tipografie, corectorul şi reporterul. Zic reporter la singular : Lido Caiani, slăbănog, palid de-i luceau doar ochii. Trebuia să se ajute cu nişte băeţandri incapabili şi fanatici . La poli­ţie nu e nimic nou , trec eu mai târziu. Și tocmai atunci ieşea celal jurnal, vecinul nos­tru, cu vestea unor furturi, asasinate ori vreo crimă grozavă care e idealul pentru orice reporter născuți ! — „De­geaba, va trebui să fac eu reportajul ! O să mă apuc și de asta ! strigă Mussolini întinzând foaia încă ume­dă. — „Nimeni nu ştie să fie reporter în Italia, nu ştim să inventăm crima sensaţională. In Franţa, pentru a distrage publicul de a se ocupa de chestia reparaţiunilor, Clémenceau a mers până acolo că l-a inventat pe Landru ! Landru care n’a existat niciodată ! Asta va să zică să fii genial ! De ce dracu n’am vreme să fac eu pe reporterul ! Asta ar fi fost meseria mea cea adevărată ! Adevărata mea vocaţiune pentru care mă simţeam născut !“ Şi trebue să mărturisesc că cel puţin cât priveşte cro­nica povestită, nu l’am auzit niciodată evocând un epizod de la „fapte diverse“ fără ca să-l înflorească prin prisma bo­gatului său temperament, atâtea detalii sugestive, încât pe urmă nici nu mai puteam citi ziarele fade și nesărate. 4^' Va urmai

Next