Universul, iunie 1929 (Anul 47, nr. 122-147)
1929-06-01 / nr. 122
CereDUS Şi ce se face Lupta contra propagandei roşii Printr’o situaţiune din cele mai paradoxale, anumiţi infractori încep să apară ca elemente folositoare. Folositoare prin faptul că instrucţiunea provocată de isprăvile lor duce la descoperirea unor adevărate sisteme, cu vechime şi tradiţie, de incorectitudini în stil mare, care ar fi continuat cine ştie cât timp, dacă imprudenţa sau nenorocul unuia n’ar fi deslănţuit cercetările desfăşurate. Cazul de la tezaurul public este numai una din numeroasele Împrejurări de asemenea natură. Aceasta dovedeşte nu numai existenţa unor structuri morale inferioare în angrenajul administrativ de toate categoriile; dar, ceea ce este mai trist, perpetuarea unei nepăsări, a unei lipse de control, a unei complicităţi negative dea dreptul încurajatoare pentru cei ispitiţi să se înfrupte din avutul public. Desigur, sub o formă sau alta, constatările acestea s’au mai făcut şi intensificarea controlului administrativ s’a mai cerut. Ceva mai mult, ea s’a făgăduit adesea, şi chiar afirmat unele bune intenţiuni, cari însă n’au eşit din domeniul ineficace al proectelor platonice. De câte ori, se dă de urma unei incorectitudini isbitoare prin îndrasneala loviturii şi prin paguba căşunată Statu iii I mi- liT-’T-irmiiiiniiM—nni lui, se impune mai puţin întrebarea : cum a fost capabil de aşa ceva ? de cât întrebarea: cum i s’a îngăduit să opereze aşa ? In definitiv, impulsiuni delictuoase au fost şi vor fi, natura omenească nefiind scutită de excepţii odioase. In epocile caracterizate prin crize sociale şi economice, proporţia acestor elemente dizolvante creşte Iată ceva aproape firesc. Ceea ce nu e firesc, ceea ce este profund condamnabil, este că acţiunea de profilaxie morală să nu se afirme în raport cu recrudlescenţa patologică, adică să asistăm la o astfel de toleranţă, de indiferenţă, de pasivitate a aparatului de apărare al avutului şi prestigiului Statului, încât epidemia fraudei să facă ravagiile curente. E în adevăr uimitor, să vezi de pildă, paralel cu domnia suverană a delapidărilor și falsurilor, amnistii care iartă cu toptanul atâtea incorectitudini, în mod direct, și toate incorectitudinile mai vechi de cinci ani, în mod indirect, atunci când declară prescrise şi pe cele aflate în curs de instrucţiune sau judecată ! In loc de rezistenţă şi represiune, indulgenţă şi stimulare, iată întoarsă pe dos norma impusă de simţul răspunderii într’o concepţie sănătoasă, iată paralizate încercările de a înfrîna o indisciplină morală îngrijitoare. Ziarul rus din Berlin „Rul“ anunţă că secretariatul general al Ligii Naţiunilor a pregătit un raport detailat asupra propagandei comuniste în diferite ţări din Europa şi care va fi înaintat Ligii la prima şedinţă plenară. La acest raport se dă o deosebită atenţie secţiunei balcanice, ce funcţionează de 2 jum. ani pe lângă centrul paneuropean de propagandă din Viena. Din acest centru fac parte următoarele secţiuni : „comitetul balcanic al cominternului‘‘. ..biroul de informaţiuni militare“ „biroul asistenţei roşii“ şi ..biroul profinternului*’. Şeful biroului din urmă este Gheorghi Dimitroff. SUBCOMITETELE MINORITĂŢILOR Biroul profinternului se compune din secţiuni speciale pentru minorităţile naţionale din Iugoslavia, Bulgaria, ROMANIA, Ungaria si Grecia. SECŢIUNEA ROMANA ESTE ÎMPĂRŢITĂ IN COMITETE DE PROPAGANDA PENTRU BASARABIA, DOBROGEA, SI ARDEAL. O si-tuaţie privind anume „subcomitetele minorităţilor“ din Polonia, Macedonia, Albania, Cehoslovacia şi Iugoslavia. Pe adresa comitetului balcanic se primesc de la Moscova zilnic circulare şi Instrucţiuni. LA ODESA, ESTE DEPOZITUL GENERAL DE ARME ŞI EXPLOZIVE MENITE ACŢIUNII SPECIALE TERORISTE IN ROMANIA ŞI BULGARIA. CHELTUELI FARA MĂSURĂ După datele statistice de care dispune secretariatul general al Ligii Naţiunilor, —— pentru întreţinerea birourilor de mai sus din Viena se trimit din Moscova la fiecare 3 luni 400.000 dolari. Raportului pregătit sunt anexate o serie de copii de pe chitanţele eliberate de şefii secţiunilor pentru băncile respective din Viena şi Berlin,— prin cari se trimit sumele pentru propagandă. Fondurile pentru întreţinerea „secţiunei minorităţilor din România“, au fost remise, pe cale diplomatică, prin reprezentanţa politică a Sovietelor la Viena. e. Întrucât acest raport va fi adus în discuţie abia în a treia şedinţă a Ligii, vor fi distribuite exemplare membrilor Ligii Naţiunilor, pentru ca aceştia să ia cunoştinţă dinainte de conţinutul raportului. „CARTEA ROŞIE" Fiind informat că la Geneva se pregăteşte o luptă decisivă contra propagandei din Europa, guvernul sovietic a tipărit în 5000 exemplare ..Cartea roşie1’, prin care caută a desminţi faptele relatate de raportul în chestiune, taxând ca apocrife toate chitanţele anexate la acest raport. „Cartea roşie“ azi se răspândeşte în toate capitalele europene prin intermediul reprezentanţelor diplomatică şi comercială ale Sovietelor. IM Ilit Mit Ministerul finanţelor a înaintat parchetului general al Curţii de apel din Bucureşti un tablou cuprinzând ordonanţele de plata false sau încasate pentru a 2-a şi a 5-a oara prin fals, descoperite în arhiva de acte justificative a tezaurului public. , E primul control efectiv ce se face. Totalul sumelor încasate prin fals şi fraude, însemnează lei 2 milioane 594 mii lei şi nu reprezintă decât isprăvile dosite pe un scurt periodl din anuil 1927. Investigaţiunile comisiunei de anchetă contabilă şi gestionară continuă intens. Sunt indicii că sistemul fraudelor — cu încasarea repetată a ordonanţelor refăcute şi mai ales cu încasarea directă a celor false pe dlean,tregul a continuat şi în 1928 şi datează cu mulţi ani înainte, datorindu-se în primul rând lipsei de control şi de supraveghere a celor cari aveau tocmai această datorie. Nouile descoperiri fiind, în definitiv, în legătură cu falsurile şi delapidările făptuite de fostul şef de serviciu Romano, tablourile în chestiune, întocmite sub direcţiunea d-lui Teianu, director general în ministerul finanţelor, vor fi trimise d-lui jude instructor Răileanu de la cabinetul 2, care anchetează afacerea. Jutta vii” si ..Flacăra vii” New-York, 29 (telegr. part). Azi la ora 1 după ora centraleuropeană au plecat în sbor spre Europa, peste oceanul Atlantic, de pe câmpul de aviaţie Old Orchard monoplanul american „Green Hash cu doi piloţi americani şi monoplanul francez „Bernard* cu trei piloţi francezi. Ţinta avionului american este Roma, iar a celui francez, Le Bourget. Londra. 29 (Rador). — Din Olf Forchard, se anunţă, că cele două avioane, — „Pasărea galbenă’’ şi „Flacăra verde”, — au făcut simultan încercări de a-şi lua sborul spre a traversa Atlanticul. „Flacăra verde”, în momentul când a încercat să-şi ia sborul, după ce a rulat pe pământ mai mult® sute de metri, din cauza marei lui greutăţi, — peste 2.000 kilograme, — s’a afundat în nisip, înclinându-se brusc pe o aripă. Din cauza acestui accident, avionul ars o aripa sfărâmată. Cu toate stricăciunile cauzate, avionul n’a suferit pagube prea mari, putând fi reparat în scurt timp. „Pasărea galbenă”, deşi mai grea, a rulat pe teren cu mare viteză, reuşind să-şi ia sborul, cu cele 2.003 galoane de benzină ce avea pe bord. Părăsind plaja, avionul a făcut un circuit deasupra locului de plecare, după care s-a îndreptat spre mare. Totul părea că merge bine, când la un moment dat, spectatorii au observat că avionul pierde benzină, fapt care a determinat ca piloţi să se înapoeze la punctul de plecare, după ce au sburat timp de 20 minute. Cauza pierdere de benzină din rezervor, se datoreşte, după toate aparenţele, deslipirii rezervorului, din cauza vibraţiilor prea puternice ale motorului. Avionul „Pasărea galbenă“ a plecat în zbor, la ora 9 şi 56 de minute, şi a aterizat din cauza accidentului de mai sus, la ora 10 şi un sfert. Avionul este pilotat de aviatorii francezi Assolant, Lefebre, și Lotti. Ei declară că vor face imediat toate pregătirile pentru a doua tentativă de traversare a Atlanticului. Londra, 30. (Rador). — Din Old, Orchard se anunţă ca avionul francez „Pasărea Galbenă“, care a revenit după 20 minute de zbor, la punctul de plecare, din cauza scurgerii rezervorului de benzină, provocată de vibraţiile motorului, precum şi avionul american „Flacăra Verde“, cu destinaţia Roma, dar care şi-a sfărîmat o aripă în momentul plecării, vor pleca ambele spre a traversa Atlanticul chiar în cursul zilei de azi, dacă condiţiunile atmosferice vor permite acest lucru, reparaţiile fiind terminate. Un B0HM8HI lui luison la Alba lulia? »„ket.fr Lloyd“ cu data de 28 Mai publică o știre din București prin care se anunță că românii americani au hotărît să ridice, cu ocazia împlinirii a zece ani dela Unire, un monument lui Wilson la Alba Iulia. In scopul acesta s’ar fi deschis o listă de subscripție. ----- xpx----- Londra, 29 (Rador). — Conform informaţiunilor din Bom AMANULAH bey, cauza fugii regelui Ammanulah este o mare înfrângere militară, suferită de trupele lui la Kilati Ghilazai, unde partizanii lui au avut 2.300 de morţi şi răniţi. Ammanulah a luat cu sine mari cantităţi de bani şi pleacă Miercuri din Bombay cu vaporul „Italia". Sinuciderea unui general grec Viena, 29 (Rador). Ştiri, sosite din Atena, anunţă că generalul Papaatanasiu, comandantul întâiului corp de armată grec şi preşedinte al comitetului de apărare aeriană, s’a împuşcat din motive necunoscute. închiderea conferinţei româno-polonă Ultima şedinţă de lucrări a delegaţiilor română şi polonă s’a ţinuit Miercurii d. a. Asupra scopului şi rezultatelor acestor lucrări, ministerul de externe a dat următoarele relaţiuni: Lucrările conferinţei economice preparatorii polono-romăne au fost terminate ieri la ora 7 d. a. In timpul celor trei zile cât a durat conferinţa, delegaţii celor două guverne au expus şi au precizat punctul lor de vedere asupra tuturor chestiunilor din program. Discuţiunile s-au desfăşurat în spiritul cel mai cordial. Pentru un număr destul de important de chestiuni, delegaţii au căzut de acord asupra unor soluţiuni satisfăcătoare pentru ambele ţări. Scopul conferinţei, care era luarea de contact şi schimbul de vederi între cele două delegaţiuni asupra chestiunilor privitoare la tranzit şi la facilităţile pentru a desvolta şi a activa schimburile economice între cele două ţări, a fost complet atins. O viitoare conferinţă, prevăzută pentru luna iunie la Varşovia, va avea de scop încheerea aranjamentelor necesare dintre cele două ţări. D. Sokolowski, preşedintele delegaţiunei poloneze şi contele Raczynski au părăsit Bucureştii Miercuri seara, pentru a se duce direct la Varşovia. Ceilalţi membri ai delegaţiunii au părăsit Bucureştii ieri. telim ligher hrecM «Mircuri Budapesta, 29 ^(Rador» — Cu ocazia reluării negocierilor în chestiunea optanţilor, „Pester Lloyd“ spune, că având în vedere ultima declaraţie a guvernului român, că delegaţia română va persista în punctul său de vedere, se poate conta cu posibilitatea că şi de această dată negocierile vor rămâne fără rezultat. Ungaria, însă, nu se mai poate preia tacticii! v.aei noui amânări. Ziarul Vine, ca după ultimele deciziuni ale tribunalelor arbitrale , mixte, ungaro-cehoslovac și ungaro-iugoslav, sunt trei decizii asemănătoare, date de trei tribunale arbitrale. Dacă negocierile actuale, nu vor duce la nici un acord, opinia publică maghiară va cere guvernului său, să depună în faţa Consiliului Societăţii Naţiunilor, cele trei deriziuni analoage, date de cele trei tribunale arbitrale şi sa ceară lămuriri şi categoric, ca înaltul for al Societăţii Naţiunilor să numească judecătorul supleant la tribunalul arbitral românoungur, aşa dupe cum este datoria Societăţii Naţiunilor, impusă de către tratatul de la Trianon. Trebue să prevaleze, acum, principiul juridic. „Budapesti Hirlap“ scrie în acelaş sens, spunând, că guvernul ungar nu apără numai dreptul, ci însăşi legalitatea, care în acest caz, este în favoarea drepturilor optanijhir rar.gînari şi că Ungaria Lipi', pe? .(! .*• . justiţiei arbitrale şi va continua această luptă până la biruinţa. SOSIREA DELEGAŢIEI ROMANE Viena, 29. (Telegr. part.). — Baronul Szetrényi, Şeful delegaţiei ungare, s’a întors azi la prânz de la Berlin. Tot azi, au sosit delegaţii români Poruţiu şi Moldovjinu, iar pe mâine dimineaţa se aşteaptă sosirea noului şef al delegaţiei române d. Citta Dacila. Mâine, înainte de amiază va fi prima întrunire a celor două delegaţii. stefla nuzilor om razi Miercuri s-a ţinut, la palatul Cotroceni, adunarea generală a soc. Invalizilor din război, sub înalta preşedinţie a M. S. Regina Maria. Cu prilejul discuţiunei angajate în jurul situaţiei în care se găseşte astăzi această societate, s-au făcut unele constatări şi observaţiuni, care merită să fie aduse la cunoştinţa opiniunei publice. De la înfiinţarea soc. Invalizilor din război — sunt 11 ani de-atunci — s-a dovedit din documentata expunere făcută de dr. Ghiulamila, că toţi conducătorii acestei societăţi, au desfăşurat o activitate pozitivă şi conştiincioasă pentru îmbunătăţirea materială şi morală a tuturor categoriilor de invalizi. Această societate particulară, a îndeplinit şi îndeplineşte o misiune pe cât de nobilă — prin caracterul ei umanitarist, social şi moral — pe atât de grea, din cauza dificultăţilor ce le întâmpină chiar din partea organelor statului. Este vorba de dificultăţi de ordin material. Pensiunile sunt foarte modeste, atât de modeste, incât ceia ce capătă un invalid pe lună, abia ii ajunge să trăiască o zi, sau două. Statul este dator să dea şi el contribuţia sa Societăţii Invalizilor,— o contribuţie cât mai largă şi neprecupeţită, căci doar e vorba de ajutorarea acelor bravi fii ai ţării, cari şi-au făcut datoria pe front, în timpul războiului pentru întregirea neamului. Nu este de-ajuns ca numai în ocaziuni solemne, cu prilejul serbărilor, organizate de oficialitate, să pronunţăm cuvinte elogioase la adresa celor ce şi-au făcut datoria pe front, ci suntem obligaţi să ne îngrijim de soarta invalizilor, a văduvelor şi a orfanilor din război, îmbunătăţindu le pe cât posibil, traiul. Ce s-a întâmplat în Vmpul din urmă ? S-a adus la cunoştinţa Adunării generale, că din bugetul ministerului săna'^f publice, din motive de econom Ji s-a micşorat simţitor suny care statul contribuia la on area invalizilor, — lăsdi, ^ cietatea particulară respect,, să se descurce de sarcinele ce şi le a asumat. S-au făcut demersurile cuve-nite pe lângă d. preşedinte al consiliului de minişti, ca să şi- menţină suma primă înscrisă în buget. Şeful guvernului, recunoscând cât de legitimă este această cerere, a promis că ea va fi satisfăcută. După câtva timp s-a revenit insă, asupra acestei promisiuni. Din această cauză Societatea Invalizilor trece prin- tr'o criză destul de serioasă. In adunarea generală de la Palatul Cotroceni, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor sociale, d. Sever Dan, a lăsat să se înţeleagă că din cauza dificultăţilor de ordin financiar, statul nu poate satisface toate nevoile sociale şi că se studiază o altă modalitate de a se evni in ajutorul invalizilor din război, prin organele oficiale. Ori, nu se poate desfiinţa soc. Invalizilor spre a fi înlocuită cu ceva care nu este nici definit, nici organizat. M. S. Regina Maria, care din iubire faţă de luptătorii ţării şi de familiile lor, s-a ocupat şi se ocupă de aproape de soarta acestor vrednici fiii ai ţăpii, a atras atenţia că aceastăinstituţie nu poate să fie desfiinţată, căci nu se poate să dezorganizăm, fără să punem ceva îri, loc şi nici statului, nici societăţii, nu poate să le fie indiferentă situaţia in care se găsesc invalizii noştri din război Cuvintele M. S. Regina nu vor putea să nu aibă răsunetul cuvenit. Atât statul, cât şi particularii trebue să contribue la ajutorarea invalizilor de război, în aceleaş condiţiuni cum s-a făcut în ţările care au luat parte in războiul mondial. ---------------------- Bloc economic împotriva sovietnilor Praga, 29 (telegramă part.).— „Pravo Lidu“ anunţă că ministrul de comerţ şi industrie cehoslovac, Novak, se află actualmente în Franţa, reprezentând partidele naţional-democrat şi agrarian ceh, spre a trata for- marea unui bloc econoîmpotriva Sovietelor. În acest bloc urmează li se alăture Franţa, An- glia, Italia şi Germania. Tratativele pentru formarea acestui bloc suntna rmala Klin . VACANTA La ferestrele vagoanelor. Bucuria primei excursii FILME — Gogu Paşuncă ! — Prezent! — Măndica Maid neseu ! — Prezent! Preşedintele Ii caută cu ochii prin lumea din sală şi nu-l găseşte. — Treceţi mai în faţă ! Nu ştiţi unde e locul inculpaţilor? El e tânăr, să tot aibă nouăsprezece ani, cu păru! negru şi y -i plivii ^ -i q . t • Ea, •muc . iu.i/j.ii, j.i ea, g. S. ri cu picioare sdravene, işi priceşte un lanţ de mărgean sub guşa cu două etaje. Grefierul rezumă dosarul : — Daţi în judecată pentru adulter. — N’au strigat pe soţ ! zice preşedintele. — Sterică Marinescu. — Prezent! Un om de vreo cincizeci de ani, tras la faţă, napoieptănat, ia loc între amândoi. — Ce-are de zis reclamantul? — D-le preşedinte, m’au făcut de râs în mahala. Vă rog să faceţi cum e bine, cum zice legea. Procurorul care o sentinţă severă, fiindcă societatea prea a luait-o razna. — Aveţi apărători? — Nu ! răspunde duetul inculpaţilor. — D-ta ce au de spus? Femeia lasă ochii în jos şi zice incert: — Nicnic. — Dar d-ta? Complicele se ’ndreaptă, dă cu mâna prin păr, tuşeşte şi răspunde : — Să vedeţi, onora’ meibunar... Dumnealui era pavtlionul meu... Are atelii de încălţăminte... Tot timpul cât lucram, îmi împuia capul că e comunist... Comunism în sus, comunism în jos, toată ziua... Când îl întrebam ce-i aia, jupânul îmi spunea : e raiuit pe pământ... Nu mai e deosebire între oameni: tu eşti eu şi eu sunt tu... Toată lumea munceşte la fel, mănâncă la fel, locueşte la fel, petrece la fel... Ce e al meu, e al tău, ce e al tău, e al meu.. Otova... Când pofteşti la ceva, nimeni nu poate să se pună contra... Asta îmi spunea, d-le preşedinte. — Şi soţia ce zicea? — Zicea, că dacă jupânuî spune aşa, aşa trebue să idie. Preşedintele se adresează soţului : — I’auzi, d-le, c’aiu făcut comunism ! Soţul sare Indignat: — Nu se poate, omorâ’ trebuitor !... înţeleg comunism la Dacia, dar nu la mine acasă ! ? Tribunalul a amânat pronunţarea. DON JOSE solda mia iau arte mereu Ploeşti. 29 Sonda 160 a soc. Româno- Americană, din Ţurcani, care s‘a aprins eri dim., producând marele dezastru, a continuat să ardă în tot cursul nopţii şi toată ziua decazi. Până seara n‘au ars decât gaze a căror compoziţie nu s‘a putut stabili. Coloana de foc are o înălţime de 60—70 m, luminează întreaga regiune Moreni şi se vede foarte bine din Pioeşti şi chiar până la Chitila. AJUTOARE Pompele societăţilor proprietare în regiune au aruncat azi un puternic baraj de apă pe sondele din împrejurimi. Lucrul e întrerupt pretutindeni. Dâre de fum negru străbat, uneori, coloana flăcării. Dogoarea se resimte până la 300 m. departe de sonda incendiată. D. căp. Alexandrescu, comandantul comp. de jand., a oprit apropierea curioşilor la mai puţin de 300 m. de sondă. LA LOCUL NENOROCIRII Astăzi a plecat din Ploeşti la Moreni, d. ing. Andreescu spre a stabili cauzele producerii incendiului. După amiază zeci de automobile din Ploeşti au pornit spre Moreni, pline de curioşii, cari vor să privească spectacolul. Lucrările de stingere vor începe, probabil, mâine joi. C. L M. De vorbă cu „asul vitezei” -Comandantul Mario de Bernardi împărtăşeşte impresiile sale cititorilor „Universului” — Zilele acestea, ţara noastră a primit vizita unui distins oaspe, comandantul italian Mario de Bernardi. Comandantul de Bernardi are o reputaţie mondială fiind . ; V •. ' . V. ♦ltoi la Norfolk (Amenda) deţine recordul mondial deviteză cu 512.700 km. pe oră, câştigat în 1927, cu un hidroavdon la Veneţia. De cum apropii pe acest entuziast fiu al Italiei, născut în ţinuturile calde de lângă pitorescul Neapoli (Veneza), discuţiuniiie ajung în domeniul aviaţiei, de care comandantul se simte atât de îndrăgostit, încât cu toată faima câştigată, a rămas foarte modest. SCOPUL CĂLĂTORIEI întrebat cărui prilej fericit datorim vizita sa, comandantul de Bernardi ne arată fotografia avionului său, un Caproni turist de două locuri cu dublă comandă, un motor de 85 cai cu răcire de aer, putând să atingă o viteză de 175 km. pe oră. Cu acest avion, d-sa a plecat acum două săptămâni din Milano, vizitând Budapesta, Belgrad, Sofia, de unde a venit la noi aterisând la Pipera, unde ofiţerii noştri aviatori i-au făcut o primire frumoasă. Scopul călătoriei este să facă demonstraţii cu acest avion, care cântăreşte numai 400 kil., are o anvergură de 10 mil. putându-se reduce la 3 ml. astfel ca să poată fi adăpostit şi într-un garaj. In timpul călătoriei, comandantul de Bernardi este însoţit de ing. Amerigo Giusti de la casa C... . - i pleca iu cm-na io asi-j.i u.-ii» Belgrad şi se va înapoia în România prin luna August, cu un avion metalic (în oţel) Caproni, atunci ducându-se să facă demonstraţii şi în diferite oraşe principale din ţară. RECORDUL VITEZEI impresiile comandantului de Bernardi asupra recordului vitezei cu hidroavionul sunt foarte interesante. După victoria în cupa Schneider la Norfolk (America) în 1926, în 1927 la Veneţia la aceeaş competiţiune a trebuit să se retragă din cauza unui defect de motor. Mai târziu — peste două luni — reluând încercarea, a atins o viteză medie de 512,700 km. pe oră, într-un tur fătând chiar 551 km. bătând astfel recordul mondial. întrebat ce simţea la această viteză fantastică, mi-a spus foarte surâzător că în linie dreaptă ai tot timpul dorinţa de a merge mai repede şi cu cât priveşti mai departe, cu atât ai impresia că mergi mai încet. La virage— după felul cum le ia — comandantul mi-a declarat că le lua scurt întotdeauna din cauza vitezei şi a puterii centrifuge simţea un fel de apăsare pe întreg corp şi mai ales la cap, senzai care era de scurtă durată, c dispărea imediat ce avionul în linie dreaptă. La amer trebue o atenţie deoseb după părerea despre retezei va mai aparţine 1 nului, până când se face terenurl de ateriză lungime de cel puţin 5 ml de o asemenea viteză neputând reduce iuţeala sa în clipa aterizării, la mai puţin de 210 km. pe oră. CARIEREA COMANDANTULUI Comandantul Mario de Bernardi descinde dilitro familie plemoniteză, este ofiţer provenit din geniu şi e în vârstă de 36 ani. De statură potrivită, cu o privire foarte vioaie şi cu faţa bronzată, comandantul de Bernardi a fost şi în timpul războiului un as, făcând parte din celebra escadrilă a aviatorului Baracca, mort pe câmpul de onoare. Acum, comandantul de Bernardi este la casa Caproni şi intenţionează să participe la cupa Schneider, dacă bineînţeles guvernul italian îl va delega să reprezinte ţara sa la acest mare concurs internaţional de aviaţie. • M-am despărţit de comandantul de Bernardi cu promisiunea că va veni să revadă în curâm* şi mai amănunţit ţara noas’ă, care i-a lăsat o impresie de mai plăcute. . . bucea % D. da BERNARDI