Universul, iunie 1929 (Anul 47, nr. 122-147)

1929-06-01 / nr. 122

Ce­­reDUS Şi ce se face Lupta contra propagandei roşii Printr’o situaţiune din cele mai paradoxale, anumiţi in­fractori încep să apară ca ele­mente folositoare. Folositoare prin­ faptul că instrucţiunea provocată de is­prăvile lor duce la descope­rirea unor adevărate sisteme, cu vechime şi tradiţie, de in­corectitudini în stil mare, care ar fi continuat cine ştie cât timp, dacă imprudenţa sau nenorocul unuia n’ar fi des­­lănţuit cercetările desfăşu­rate. Cazul de la tezaurul public este numai una din numeroa­sele Împrejurări de asemenea natură. Aceasta dovedeşte nu nu­mai existenţa unor structuri morale inferioare în angrena­jul administrativ de toate ca­tegoriile; dar, ceea ce este mai trist, perpetuarea unei nepă­­sări, a unei lipse de control, a unei complicităţi negative de­a d­reptul încurajatoare pentru cei ispitiţi să se înfrupte din avutul public. Desigur, sub o formă sau al­ta, constatările acestea s’au mai făcut şi intensificarea controlului administrativ s’a mai cerut. Ceva mai mult, ea s’a făgăduit adesea, şi chiar afirmat unele bune intenţiuni, cari însă n’au eşit din dome­niul ineficace al proectelor platonice. De câte ori, se dă de urma unei incorectitudini isbitoare prin îndrasneala loviturii şi prin paguba căşunată Statu­ iii I mi- liT-’T-irmiiiiniiM—nni lui, se impune mai puţin în­trebarea : cum a fost capabil de aşa ceva ? de cât întreba­rea: cum i s’a îngăduit să ope­reze aşa ? In definitiv, impulsiuni de­­lictuoase au fost şi vor fi, na­tura omenească nefiind scuti­tă de excepţii odioase. In e­­pocile caracterizate prin crize sociale şi economice, propor­ţia acestor elemente dizolvan­te creşte Iată ceva aproape firesc. Ceea ce nu e firesc, ceea ce este profund con­damnabil, este că acţiunea de profilaxie morală să nu se afirme în raport cu recrudles­­cenţa patologică, adică să a­­sistăm la o astfel de toleranţă, de indiferenţă, de pasivitate a aparatului de apărare al a­­vutului şi prestigiului Statu­lui, în­cât epidemia fraudei să facă ravagiile curente. E în adevăr uimitor, să vezi de pildă, paralel cu domnia suverană a delapidărilor și falsurilor, amnistii care iar­tă cu toptanul atâtea incorec­titudini, în mod direct, și toa­te incorectitudinile mai vechi de cinci ani, în mod indirect, atunci când declară prescrise şi pe cele aflate în curs de in­strucţiune sau judecată ! In loc de rezistenţă şi re­presiune, indulgenţă şi stimu­lare, iată întoarsă pe dos nor­ma impusă de simţul răspun­derii într’o concepţie sănă­toasă, iată paralizate încercă­rile de a înfrîna o indiscipli­nă morală îngrijitoare. Ziarul rus din Berlin „Rul“ a­­nunţă că secretariatul general al Ligii Naţiunilor a pregătit un ra­port detailat asupra propagan­dei comuniste în diferite ţări din Europa şi care va fi înaintat Li­gii la prima şedinţă plenară. La acest raport se dă o deose­bită atenţie secţiunei balcanice, ce funcţionează de 2 jum. ani pe lângă centrul paneuropean de propagandă din Viena. Din acest centru fac parte ur­mătoarele secţiuni : „comitetul balcanic al cominternului‘‘. ..bi­roul de informaţiuni militare“ „biroul asistenţei roşii“ şi ..biroul profinternului*’. Şeful biroului din urmă este Gheorghi Dimi­troff. SUBCOMITETELE MINORITĂ­ŢILOR Biroul profinternului se com­pune din secţiuni speciale pen­tru minorităţile naţionale din Iugoslavia, Bulgaria, ROMANIA, Ungaria si Grecia. SECŢIUNEA ROMANA ESTE ÎMPĂRŢITĂ IN COMITETE DE PROPA­GANDA PENTRU BASARABIA, DOBROGEA, SI ARDEAL. O si-­­tuaţie privind anume „subco­mitetele minorităţilor“ din Po­lonia, Macedonia, Albania, Ce­hoslovacia şi Iugoslavia. Pe a­­dresa comitetului balcanic se primesc de la Moscova zilnic cir­culare şi Instrucţiuni. LA ODE­­SA, ESTE DEPOZITUL GENE­RAL DE ARME ŞI EXPLOZIVE MENITE ACŢIUNII SPECIALE TERORISTE IN ROMANIA ŞI BULGARIA. CHELTUELI FARA MĂSURĂ După datele statistice de care dispune secreta­riatul general al Ligii Na­ţiunilor, —— pentru între­ţinerea birourilor de mai sus din Viena se trimit din Moscova la fiecare 3 luni 400.000 dolari. Ra­portului pregătit sunt a­­nexate o serie de copii de pe chitanţele eliberate de şefii secţiunilor pentru băncile respective din Viena şi Berlin,­­— prin­­ cari se trimit sumele pen­tru propagandă. Fondu­rile pentru întreţinerea „secţiunei minorităţilor din România“, au fost re­mise, pe cale diplomatică, prin reprezentanţa poli­tică a Sovietelor la Viena. e. Întrucât acest raport va fi a­­dus în discuţie abia în a treia şedinţă a Ligii,­­ vor fi distri­buite exemplare membrilor Ligii Naţiunilor, pentru ca aceştia să ia cunoştinţă dinainte de conţinu­tul raportului. „CARTEA ROŞIE" Fiind informat că la Geneva se pregăteşte o luptă decisivă con­tra propagandei din E­uropa, gu­vernul sovietic a tipărit în 5000 exemplare ..Cartea roşie1’, prin care caută a desminţi faptele re­latate de raportul în chestiune, taxând ca apocrife toate chitan­ţele anexate la acest raport. „Cartea roşie“ azi se răspândeşte în toate capitalele europene prin intermediul reprezentanţelor di­plomatică şi comercială ale So­vietelor. IM Ilit Mit Ministerul finanţelor a îna­intat parchetului general al Curţii de apel din Bucureşti un tablou cuprinzând ordo­nanţele de plata false sau în­casate pentru a 2-a şi a 5-a oara prin fals, descoperite în arhiva de acte justificative a tezaurului public. , E primul control efectiv ce se face. Totalul sum­elor încasate prin fals şi fraude, însemnea­ză lei 2 milioane 594 mii lei şi nu reprezintă decât ispră­vile dosite pe un scurt periodl d­in anuil 1927. Investigaţiunile comisiunei de anchetă contabilă şi gestio­nară continuă intens. Sunt indicii că sistemul fraudelor — cu încasarea re­petată a ordonanţelor refăcute şi mai ales cu încasarea di­rectă a celor false pe dlean,­tregul a continuat şi în 1928 şi datează cu mulţi ani înainte, datorindu-se în primul rând lipsei de control şi de supra­veghere a celor cari aveau tocmai această datorie. Nouile descoperiri fiind, în definitiv, în legătură cu falsu­rile şi delapidările făptuite de fostul şef de serviciu Roma­no, tablourile în chestiune, întocmite sub direcţiunea d-lui Teianu, director general în ministerul finanţelor, vor fi trimise d-lui jude instruc­tor Răileanu de la cabinetul 2, care anchetează afacerea. Jutta vii” si ..Flacăra vii” New-York, 29 (telegr. part). Azi la ora 1 după ora central­­europeană au plecat în sbor spre Europa, peste oceanul Atlantic, de pe câmpul de aviaţie Old Orchard monopla­nul american „Green Hash cu doi pilo­ţi americani şi mo­noplanul francez „Bernard* cu trei piloţi francezi. Ţinta avionului american este Roma, iar a celui fran­cez, Le Bourget. Londra. 29 (Rador). — Din Olf Forchard, se anunţă, că cele două avioane, — „Pasărea gal­benă’’ şi „Flacăra verde”, — au făcut simultan­ încercări de a-şi lua sborul spre a traversa A­­tlanticul. „Flacăra verde”, în momentul când a încercat să-şi ia sborul, după ce a rulat pe pământ mai mult® sute de metri, din cauza marei lui greutăţi, — peste 2.000 kilograme, — s’a afundat în ni­sip, înclinându-se brusc pe o aripă. Din cauza acestui acci­dent, avionul ars o aripa sfă­râmată. Cu toate stricăciunile cauzate, avionul n’a suferit pa­gube prea mari, putând fi re­parat în scurt timp. „Pasărea galbenă”, deşi mai grea, a rulat pe teren cu mare viteză, reuşind să-şi ia sborul, cu cele 2.003 galoane de benzină ce avea pe bord. Părăsind plaja, avionul a făcut un circuit dea­supra locului de plecare, după care s-a îndreptat spre mare. Totul părea că merge bine, când la un moment dat, specta­torii au observat că avionul pierde benzină, fapt care a de­terminat ca piloţi să se înapoe­­ze la punctul de plecare, după ce au sburat timp de 20 minute. Cauza pierdere­ de benzină din rezervor, se datoreşte, după toate aparenţele, deslipirii re­zervorului, din cauza vibraţii­lor prea puternice ale motorului. Avionul „Pasărea galbenă“ a plecat în zbor, la ora 9 şi 56 de minute, şi a aterizat din cauza accidentului de mai sus, la ora 10 şi un sfert. Avionul este pilotat de avia­torii francezi Assolant, Lefebre, și Lotti. Ei declară că vor face imediat toate pregătirile pen­tru a doua tentativă de traver­sare a Atlanticului. Londra, 30. (Rador). — Din Old, Orchard se anunţă ca a­­vionul francez „Pasărea Gal­benă“, care a revenit după 20 minute de zbor, la punctul de plecare, din cauza scurge­rii rezervorului de benzină, provocată de vibraţiile moto­rului, precum şi avionul ame­rican „Flacăra Verde“, cu des­tinaţia Roma, dar care şi-a sfărîmat o aripă în momentul plecării, vor pleca ambele spre a traversa Atlanticul chiar în cursul zilei de azi, dacă condiţiunile atmosferice vor permite acest lucru, repa­raţiile fiind terminate. Un B0HM8HI lui lu­­ison la Alba­ lulia? »„k­et­.fr Lloyd“ cu da­ta de 28 Mai publică o știre din București prin care se anunță că româ­nii americani au hotărît să ridice, cu ocazia îm­plinirii a zece ani dela Unire, un monument lui Wilson la Alba Iulia. In scopul acesta s’ar fi deschis o listă de sub­scripție. ----- xpx-----­ Londra, 29 (Rador). — Con­form inf­or­maţiunilor din Bom­ AMANULAH bey, cauza fugii regelui Am­­manulah este o mare înfrângere militară, suferită de trupele lui la Kilati Ghilazai, unde parti­zanii lui au avut 2.300 de morţi şi răniţi. Ammanulah a luat cu sine mari cantităţi de bani şi pleacă Miercuri din Bombay cu vaporul „Italia". Sinuciderea unui general grec Viena, 29 (Rador). Ştiri, sosite din Atena, anunţă că generalul Pa­­paatanasiu, comandantul întâiului corp de armată grec şi preşedinte al co­mitetului de apărare ae­riană, s’a împuşcat din motive necunoscute. închiderea conferinţei româno-polonă Ultima şedinţă de lucrări a delegaţiilor română şi polonă s’a ţinuit Miercurii d. a. Asupra scopului şi rezultatelor acestor lucrări, ministerul de externe a dat următoarele relaţiuni: Lucrările conferinţei econo­mice preparatorii polono-romă­­ne au fost terminate ieri la ora 7 d. a. In timpul celor trei zile cât a durat conferinţa, delegaţii celor două guverne au expus şi au precizat punctul lor de vedere asupra tuturor chestiunilor din program. Discuţiunile s-au desfăşurat în spiritul cel mai cordial. Pentru un număr destul de important de chestiuni, dele­gaţii au căzut de acord asupra unor soluţiuni satisfăcătoare pentru ambele ţări. Scopul conferinţei, care era luarea de contact şi schimbul de vederi între cele două dele­­gaţiuni asupra chestiunilor pri­vitoare la tranzit şi la facilită­ţile pentru a desvolta şi a acti­­va schimburile economice între cele două ţări, a fost complet atins. O viitoare conferinţă, prevă­zută pentru luna iunie la Var­şovia, va avea de scop închee­­rea aranjamentelor necesare d­intre cele două ţări. D. Sokolowski, preşedintele delegaţiunei poloneze şi contele Raczynski au părăsit Bucureştii Miercuri seara, pentru a se du­ce direct la Varşovia. Ceilalţi membri ai delegaţiu­­nii au părăsit Bucureştii ieri. telim ligh­­er hr­­e­cM «Mir­curi Budapesta, 29 ^(Rador» — Cu ocazia reluării negocieri­lor în chestiunea optanţilor, „Pester Lloyd“ spune, că a­­vând în vedere ultima decla­raţie a guvernului român, că delegaţia română va persista în punctul său de vedere, se poate conta cu posibilitatea că şi de această dată negocie­rile vor rămâne fără rezultat. Ungaria, însă, nu se mai poate preia tacticii! v.aei noui amâ­nări. Ziarul Vine,­ ca după ultimele deciziuni ale tribu­nalelor arbitrale , mixte, un­­garo-cehoslovac și ungaro-iu­­goslav, sunt trei decizii ase­mănătoare, date de trei tribu­nale arbitrale. Dacă negocie­rile actuale, nu vor duce la nici un acord, opinia publică maghiară va cere guvernului său, să depună în faţa Consi­liului Societăţii Naţiunilor, cele trei deriziuni analoage, date de cele trei tribunale ar­bitrale şi sa ceară lămuriri şi categoric, ca înaltul for al Societăţii Naţiunilor să nu­mească judecătorul supleant la tribunalul arbitral româno­­ungur, aşa dupe cum este da­toria Societăţii Naţiunilor, im­pusă de către tratatul de la Trianon. Trebue să prevaleze, acum, principiul juridic. „Budapesti Hirlap“ scrie în acelaş sens, spunând, că gu­vernul ungar nu apără nu­mai dreptul, ci însăşi legali­tatea, care în acest caz, este în favoarea drepturilor optan­­ijhir rar.gîn­ari şi că Ungaria Lipi', pe? .(! .*• . jus­tiţiei arbitrale şi va continua această luptă până la biruinţa. SOSIREA DELEGAŢIEI RO­MANE Viena, 29. (Telegr. part.). — Ba­ronul Szetrényi, Şeful delegaţiei ungare, s’a întors azi la prânz de la Berlin. Tot azi, au sosit dele­gaţii români Poruţiu şi Moldo­­vji­nu, iar pe mâine dimineaţa se aşteaptă sosirea noului şef al de­legaţiei române d. Citta Dacila. Mâine, înainte de amiază va fi prima întrunire a celor două­ de­legaţii. stefla nuzilor om razi Miercuri s-a ţinut, la palatul Cotroceni, adunarea generală a soc. Invalizilor din război, sub înalta preşedinţie a M. S. Regi­na Maria. Cu prilejul discuţiunei anga­jate în jurul situaţiei în care se găseşte astăzi această socie­tate, s-au făcut unele consta­tări şi observaţiuni, care meri­tă să fie aduse la cunoştinţa o­­piniunei publice. De la înfiinţarea soc. Invali­zilor din război — sunt 11 ani de-atunci — s-a dovedit din do­cumentata expunere făcută de dr. Ghiulamila, că toţi condu­cătorii acestei societăţi, au des­făşurat o activitate pozitivă şi conştiincioasă pentru îmbună­tăţirea materială şi morală a tuturor categoriilor de invalizi. Această societate particulară, a îndeplinit şi îndeplineşte o mi­siune pe cât de nobilă — prin caracterul ei umanitarist, social şi moral — pe atât de grea, din cauza dificultăţilor ce le întâm­pină chiar din partea organe­lor statului. Este vorba­ de dificultăţi de ordin material. Pensiunile sunt foarte modeste, atât de modes­te, in­cât ceia ce capătă un in­valid pe lună, abia ii ajunge să trăiască o zi, sau două. Statul este dator să dea şi el contri­buţia sa Societăţii Invalizilor,— o contribuţie cât mai largă şi neprecupeţită, căci doar e vor­ba de ajutorarea acelor bravi fii ai ţării, cari şi-au făcut da­toria pe front, în timpul răz­boiului pentru întregirea neamu­lui. Nu este de-ajuns ca numai în ocaziu­ni solemne, cu prile­jul serbărilor, organizate de o­­ficialitate, să pronunţăm cuvin­te elogioase la adresa celor ce şi-au făcut datoria pe front, ci suntem obligaţi să ne îngrijim de soarta invalizilor, a văduve­lor şi a orfanilor din război, îmbunătăţindu le pe cât posibil, traiul. Ce s-a întâmplat în Vmpul din urmă ? S-a adus la cunoş­tinţa Adunării generale, că din bugetul ministerului săna'^f publice, din motive de econom Ji s-a micşorat simţitor suny care statul contribuia la on ar­ea invalizilor, — lăsdi, ^ cietatea particulară respect,, să se descurce de sar­cinele ce şi le a asumat. S-au făcut demersurile cuve-­­­nite pe lângă d. preşedinte al­ consiliului de minişti, ca să şi-­ menţină suma primă înscrisă în buget. Şeful guvernului, recunos­când cât de legitimă este acea­stă cerere, a promis că ea va fi satisfăcută. După câtva timp s-a revenit insă, asupra acestei promisiuni. Din această cauză Societatea Invalizilor trece prin- tr'o criză destul de serioasă. In adunarea generală de la Pala­tul Cotroceni, ministrul sănătă­ţii şi ocrotirilor sociale, d. Se­ver Dan, a lăsat să se înţelea­gă că din cauza dificultăţilor de ordin financiar, statul nu poate satisface toate nevoile so­ciale şi că se studiază o altă modalitate de a se evni in aju­torul invalizilor din război, prin organele oficiale. Ori, nu se poate desfiinţa soc. Invalizilor spre a fi înlocuită cu ceva care nu este nici definit, nici organizat. M. S. Regina Maria, care din iubire faţă de luptătorii ţării şi de familiile lor, s-a ocupat şi se ocupă de aproape de soarta a­­cestor vrednici fiii ai ţăpii, a a­­tras atenţia că această­­institu­ţie nu poate să fie desfiinţată, căci nu se poate să dezorgani­zăm, f­ără să punem ceva îri, loc şi nici statului, nici societăţii, nu poate să le fie indiferentă si­tuaţia in care se găsesc invali­zii noştri din război Cuvintele M. S. Regina nu vor putea să nu aibă răsunetul cu­venit. Atât statul, cât şi par­ti­­cularii trebue să contribue la ajutorarea invalizilor de război, în aceleaş condiţiuni cum s-a făcut în ţările care au luat parte in războiul mondial. ----------------------­ Bloc economic împotriva sovietnilor Praga, 29 (telegramă part.).­— „Pravo Lidu“ anunţă că ministrul de comerţ şi industrie ceho­slovac, Novak, se află ac­tualmente în Franţa, re­prezentând partidele na­­ţional-democrat şi agra­rian ceh, spre a trata for- marea unui bloc econo­­împotriva Sovietelor. În acest bloc urmează­­ li se alăture Franţa, An-­­ glia, Italia şi Germania.­­ Tratativele pentru for­marea acestui bloc sunt­­­na rmala Klin . V­ACANTA La ferestrele vagoanelor. Bucuria primei excursii FILME — Gogu Paşuncă ! — Prezent! — Măndi­ca Maid ne­seu ! — Prezent! Preşedintele Ii caută cu ochii prin lumea din sală şi nu-l gă­seşte. — Treceţi mai în faţă ! Nu ştiţi unde e locul inculpaţilor? El e tânăr, să tot ai­bă nouă­sprezece ani, cu păru! negru şi y -i plivii ^ -i q . t • Ea, •muc . iu.i/j.ii, j.i ea, g. S. ri c­u picioare sdravene, işi price­şte un lanţ de mărgean sub guşa cu două etaje. Grefierul rezumă dosarul : — Daţi în judecată pentru a­­dulter. — N’au strigat pe soţ ! zice preşedintele. — Sterică Marinescu.­ — Prezent! Un om de vreo cincizeci de ani, tras la faţă, napoieptănat, ia loc între amândoi. — Ce-are de zis reclamantul? — D-le preşedinte, m’au făcut de râs în­ mahala. Vă rog să fa­ceţi cum e bine, cum zice legea. Procurorul care o sentinţă se­veră, fiindcă societatea prea a luait-o razna. — Aveţi apărători? — Nu ! răspunde duetul incul­paţilor. — D-ta ce au­ de spus? Femeia lasă ochii în jos şi zi­ce incert: — Nicnic.­ — Dar d-ta? Complicele se ’ndreaptă, dă cu mâna prin păr, tuşeşte şi răs­punde : — Să vedeţi, onora’ m­eibunar... Dumnealui era pavtlionul meu... Are atelii de încălţăminte... Tot timpul cât lucram, îmi împuia capul că e comunist... Comunism în sus, comunism în jos, toată ziua... Când îl întrebam ce-i aia, jupânu­l îmi spunea : e raiuit pe pământ... Nu mai e deosebire în­tre oameni: tu eşti eu şi eu sunt tu... Toată lumea munceşte la fel, mănâncă la fel, locueşte la fel, petrece la fel... Ce e al meu, e al tă­u, ce e al tău, e al meu.. Otova... Când pofteşti la ceva, nimeni nu poate să se pună con­tra... Asta îmi spunea, d-le pre­şedinte. — Şi soţia ce zicea? — Zicea, că dacă jupânuî spu­ne aşa, aşa trebue să idie. Preşedintele se adresează so­ţului : — I’auzi, d-le, c’aiu făcut co­munism ! Soţul sare Indignat: — Nu se poate, omorâ’ trebu­itor !... înţeleg comunism la Da­cia, dar nu la mine acasă ! ? Tribunalul a amânat pronun­ţarea. DON JOSE solda mia iau arte mereu Ploeşti. 29 Sonda 160 a soc. Româno- Americană, din Ţurcani, care s‘a aprins eri dim., producând marele dezastru, a continuat să ardă în tot cursul nopţii şi toată ziua decazi. Până seara n‘au ars decât gaze a căror compoziţie nu s‘a putut sta­bili. Coloana de foc are o înăl­ţime de 60—70 m, luminează întreaga regiune Moreni şi se vede foarte bine din Pioeşti şi chiar până la Chitila. AJUTOARE Pompele societăţilor pro­prietare în regiune au aruncat azi un puternic baraj de apă pe sondele din împrejurimi. Lucrul e întrerupt pretu­tindeni. Dâre de fum negru străbat, uneori, coloana flăcă­rii. Dogoarea se resimte până la 300 m. departe de sonda in­cendiată. D. căp. Alexandrescu, co­mandantul comp. de jand., a o­­prit apropierea curioşilor la mai puţin de 300 m. de sondă. LA LOCUL NENOROCIRII Astăzi a plecat din Ploeşti la Moreni, d. ing. Andreescu spre a stabili cauzele produ­cerii incendiului. După amiază zeci de automobile din Ploe­şti au pornit spre Moreni, pli­ne de curioşii, cari vor să pri­vească spectacolul. Lucrările de stingere vor în­cepe, probabil, mâine joi. C. L M. De vorbă cu „asul vitezei” -Comandantul Mario de Bernardi împărtăşeşte impre­­siile sale cititorilor „Universului” — Zilele acestea, ţara noastră a primit vizita unui distins oaspe, comandantul italian Mario de Bernardi. Comandantul de Bernardi a­­re o reputaţie mondială fiind . ; V •. ' . V.­ ♦­ltoi la Norfolk (Amenda) de­ţine recordul mondial de­­viteză cu 512.700 km. pe oră, câştigat în 1927, cu un hidroavdon la Ve­neţia. De cum apropii pe acest entu­ziast fiu al Italiei, născut în ţi­nuturile calde de lângă pito­rescul Neapoli (Veneza), discu­­ţiuniii­e ajung în domeniul avia­ţiei, de care comandantul se simte atât de îndrăgostit, încât cu toată faima câştigată, a ră­mas foarte modest. SCOPUL CĂLĂTORIEI întrebat cărui prilej fericit datorim vizita sa, comandantul de Bernardi ne arată fotografia avionului său, un Caproni tu­rist de două locuri cu dublă comandă, un motor de 85 cai cu răcire de aer, putând să atingă o viteză de 175 km. pe oră. Cu acest avion, d-sa a plecat acum două săptămâni din Mi­lano, vizitând Budapesta, Bel­grad, Sofia, de unde a venit la noi aterisând la Pipera, unde ofiţerii noştri aviatori i-au fă­cut o primire frumoasă­. Scopul călătoriei este să facă demonstraţii cu acest avion, care cântăreşte numai 400 kil., are o anvergură de 10 mil. putându-se reduce la 3 ml. astfel ca să poa­tă fi adăpostit şi într-un garaj. In timpul călătoriei, coman­dantul de Bernardi este însoţit de ing. Amerigo Giusti de la casa C... . - i pleca iu cm-na io asi-j.i u.-ii» Belgrad şi se va înapoia în Ro­mânia prin luna August, cu un avion metalic (în oţel) Caproni, atunci ducându-se să facă de­monstraţii şi în diferite oraşe principale din ţară. RECORDUL VITEZEI impresiile comandant­ului de Bernardi asupra recordului vi­tezei cu hidroavionul sunt foar­te interesante. După victoria în cupa Schneider la Norfolk (A­­merica) în 1926, în 1927 la Ve­neţia la aceeaş competiţiune a trebuit să se retragă din cauza unui defect de motor. Mai târziu — peste două luni — reluând încercarea­, a atins o viteză medie de 512,700 km. pe oră, într-un tur fătând chiar 551 km. bătând astfel recordul mondial. întrebat ce simţea la această viteză fantastică, mi-a spus foar­te surâzător că în linie dreaptă ai tot timpul dorinţa de a mer­ge mai re­pede şi cu cât priveşti mai departe, cu atât ai impresia că mergi mai încet. La virage— după felul cum le ia — coman­dantul mi-a declarat că le lua scurt în­totdeauna din cauza vi­tezei şi a puterii centrifuge sim­ţea un fel de apăsare pe întreg corp şi mai­ ales la cap, senzai care era de scurtă durată, c dispărea imediat ce avionul în linie dreaptă. La amer­ trebue o atenţie deoseb după părerea despre re­tezei va mai aparţine 1 nului, până când se­­ face terenu­rl de ateriză lungime de c­el puţin 5 m­l de o asemenea viteză nepu­tând reduce iuţeala sa în clipa aterizării, la mai puţin de 210 km. pe oră. CARIEREA COMANDANTULUI Comandantul Mario de Ber­nardi descinde dilitro familie plemoniteză, este ofiţer provenit din geniu şi e în vârstă de 36 ani. De statură potrivită, cu o privire foarte vioaie şi cu faţa bronzată, comandantul de Ber­nardi a fost şi în timpul răz­boiului un as, făcând parte d­in celebra escadrilă a aviatorului Baracca, mort pe câmpul de o­­noare. Acum, comandantul de Ber­nardi este la casa Caproni şi intenţionează să participe la cupa Schneider, dacă bineînţeles guvernul italian îl va delega să reprezinte ţara sa la acest mare concurs internaţional de aviaţie. • M-am despărţit de comandan­tul de Bernardi cu promisiunea că va veni să revadă în cu­râm* şi mai amănunţit ţara noas’ă, care i-a lăsat o impresie de mai plăcute. . . bucea % D. da BERNARDI

Next